UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I ADMINISTRAIE PUBLIC

PROGRAMUL DE STUDII: ECONOMIA COMERULUI, TURISMULUI I SERVICIILOR
ANUL 2014
INVATAMANT LA DISTANTA

Proiect la disciplina
Economie

Coordonatori

Student

Prof. univ. dr. Carmen Nastase

Lect. univ. dr.Mihai Popescu

Suceava 2014

Nastasoi Georgeta Adriana

Gr.2

Cuprins
1. Definitia pietei capitalului. Noiuni introductive
2. Tipuri de piee de valori
2.1. Piaa primar
2.2. Piaa secundar
3. Interdependena dintre piaa primar i cea secundar
4. Rolul pieelor de capital in finanarea economiei
5. Tipuri de active. Clasificare i trsturi
6. Actiunea, obligatiunea: tipuri si caracteristici
7.Studiu de caz: Piata de capital in Romania
8.Bibliografie

1. Definitia pietei capitalului.

Piaa de capital reprezint o pia specializat unde se intalnesc i se regleaz in mod liber
cererea si oferta de active financiare. Orice economie modern,competitiv si capabil s se
adapteze la cerinele actuale ale globalizrii nu poate fi conceput fr existena si
funcionarea in cadrul ei a unei piee de capital eficiente.Prin mecanismele sale specifice piaa
de capital concentreaz si centralizeaz capitalurile; ofer o serie de instrumente si produse
care asigur fructificarea plasamentelor si acoperirea riscurilor precum si o mare diversitate
de oportunitai de investire, in cadrul creia reuita depinde de gradul de instruire i de
cunoastere, de priceperea, flerul si curajul fiecrui participant.
Principalele beneficii aduse dezvoltarii economice de ctre piaa de capital sunt:
eficiena,
competitivitatea si
solvabilitatea sistemului financiar.
Concret, este vorba despre o piaa pe care se tranzacioneaz in mod liber valori mobiliare
(aciuni, obligaiuni), pia ce are drept rol principal mobilizarea capitalurilor persoanelor
(fizice/juridice) care economisesc (cumprtorii de aciuni si obligaiuni) i care urmresc
plasarea profitabil a acestor capitaluri; aceste fonduri sunt atrase de ctre emitenii de
aciuni/obligaiuni,ce sunt in cutare de capital in vederea finanrii unor proiecte de investiii.
Finanele internaionale reprezint astzi o reea din ce in ce mai dens de operaiuni de
vnzare - cumprare sau de credit imprumut, cu caracter speculativ i de acoperire, care
transcede frontierele naionale i deasupra crora se organizeaz, o adevrat megapia
financiar mondial.
Transformarea finanelor internaionale in epoca modern s-a datorat creterii
interdependenei spaiilor financiare naionale,inter-conexiunii burselor de valori, politicii
solidare a dobanzilor, proliferrii instrumentelor financiare noi care permit trecerea de la o
moned la alta, dup cum anticipeaza operatorii, precum si a altor fenomene care au dus in
final, la naterea unei piee financiare globale, guvernat de propriile sale legi i dispunand de
o structur ierarhizat si tot mai integrat.
Aspectul integrrii insui a cunoscut o component vertical, prin interconectarea i
comunicarea neintrerupt intre pieele monetare, financiare i de schimb, devenite simple
compartimente ale pieei globale, precum si o component orizontal ca urmare a deschiderii
spaiilor financiare naionale.
Piaa financiar joac un rol important in atingerea si meninerea echilibrului economic
naional prin alocarea eficienta a economiilor in investiii private si publice,interne sau
externe, folosindu-se de intermediarii financiari pe piaa de capital,societile de asigurri pe
piaa asigurrilor sau folosindu-se de investitorii instituionali, prin intermediul titlurilor lor
indirecte ( certificate de depozit, livrete de economii, polie de asigurare, etc ).
Principalele funcii ale pieii capitalurilor sunt urmtoarele:
emisiunea i vanzarea pentru prima dat de titluri financiare ale emitenilor sau debitorilor
ctre posesorii de capitaluri financiare care doresc s cumpere valori mobiliare;
negocierea de valori mobiliare, cu condiia ca acestea s fie vandute i transformate in
lichiditi de primii lor posesori i mai inainte de scaden.
Astfel, scoala anglo-saxon(cea american in special), desemneaz prin pia financiar
totalitatea tranzaciilor cu instrumente monetare(piaa monetar) i cu titluri pe termen lung
(piaa de capital). coala european( cea francez, in special) definete prin termenul de pia
financiar: piaa valorilor mobiliare,reprezentand alturi de piaa creditului i piaa monetar,
o component a pieei capitalurilor.

2. Tipuri de piee de valori

In funcie de momentul in care se realizeaz tranzacia piaia de capital se imparte in doua
segmente :
piaa primar de capital
piaa secundar de capital
- Piata primara. Este piata pe care emisiunile noi de valori mobiliare sunt negociate
pentru prima data. Concret, este vorba de procesul prin care intermediarii financiari, care de
regula fac legatura intre societatea emitenta si investitori, se obliga sa plaseze valorile
mobiliare nou emise in schimbul unui comision;
- Piata secundara. Odata puse in circulatie valorile mobiliare pe piata primara, acestea
fac obiectul tranzactiilor pe piata secundara. Functionarea efectiva a pietei secundare se
realizeaza prin intermediul pietelor de negocieri sau organizate: este in principal vorba de
bursa de valori si de piata extrabursiera (sau piata OTC - Over the Counter Market).
3. Interdependena dintre piaa primar i cea secundar
Dei au funcii specifice intre ele exist o strns interdependen existena uneia fr cealalt
nu este posibil.In cadrul pieei obligatare, dobanda la obligaiunile emise se adapteaza in
funcie de preul curent al obligaiunilor, pre stabilit pe piaa secundar.
Operatiunile financiare sunt specifice celor dou componente ale pieei de capital, unificat
dealtfel in 2007.Pe lang piaa financiar primar se deruleaz operaiuni legate de emisiunea
titlurilor financiare, prin intermediul sistemului bancar i al organismelor financiare
specializate .
4. Rolul pieelor de capital n finanarea economiei
Avantajele finanrii economiei cu ajutorul pieelor de capital pot fi privite cel puin din dou
puncte de vedere:
bncile beneficiaz de o surs permanent de fonduri far a se solicita pli fixe sau dobanzi;
finanarea cu ajutorul aciunilor poate permite acumularea acelor fonduri mari de plat care
sunt necesare pentru rambursarea obligaiunilor;
intreprinztorii beneficiaz de scderea riscului in cazul capitalului necesar inceperii i
derulrii unei afaceri.
Nevoia de finanare a intreprinderilor pe baza emisiunii de aciuni a fost marcat de relaiile
rigide dintre banci i grupurile industriale i de apelarea la participaiile Guvernului, la credite
i la garanii guvernamentale.
Exist unele contribuii importante pe care pieele de capital le pot avea la dezvoltarea
economic:
eficiena, competitivitatea si solvabilitatea sectorului financiar
mobilizarea economiilor financiare
eficiena de alocare a investiiilor
solvabilitatea sectorului societilor comerciale
descentralizarea proprietii i distribuirea avuiei
accesul societilor noi i in formare la finanarea prin aciuni
5.Actiunea, obligatiunea: tipuri si caracteristici
Aciunea (share, stock) reprezint un titlu financiar negociabil ce confer deintorului poziia
de proprietar colectiv asupra proprietii indivizibile a societii emitente.
Aciunile sunt fraciuni egale ale capitalului social care au o anumit valoare nominal,
stabilit prin Legea nr.31/1990 modificat c valoarea unei aciuni nu poate fi mai mic de
1000 lei ( 0,1 ron).

Caracteristicile cele mai importante ale aciunilor ar putea fi urmtoarele :

aciunile sunt indivizibile, se asigur in acest mod evitarea fracionrii excesive a capitalului
social i implicit creterea numrului de acionari; dac ar fi o aciunea proprietatea mai
multor persoane acestea ar fi obligate s-i desemneze un reprezentant care va exercita
drepturile i obligaiile aferente aciunilor;
aciunile sunt titluri negociabile ;
dei nu indeplinesc condiiile titlurilor de credit referitoare la autonomie i literalitate,
aciunile fac parte din categoria titlurilor de credit;
aciunile nu sunt titluri autonome, independente fa de actul juridic din care decurg; ele ii
au izvorul in contractul de societate, in cazul transmiterii aciunilor, dobanditorul devine
titularul unui drept derivat i nu al unui drept nou, original;
aciunile sunt lipsite de literalitate ceea ce insemn c intinderea drepturilor conferite este
incomplet determinat prin titlu, motiv pentru care trebuie cercetate actele constitutive .
Aciunea confer deintorului su, persoan fizic sau juridic, urmtoarele drepturi:
dreptul de a primi titlul de valoare care-i confer deintorului statutul de proprietar in
societatea eminenta;
dreptul de a solicita emitentului onorarea angajamentelor asumate la emiterea aciunilor;
dreptul de a dispune cum dorete de aciunile deinute;
dreptul la vot de a alege i a fi ales in consiliul de administraie al societii ;
dreptul la divident , dar i obligaia de a participa la pierderi;
dreptul de control asupra documentelor societii si de informare asupra activitii societii;
dreptul de preemiune care d acionarilor existeni prima optiune de cumprare a
emisiunilor suplimentare de aciuni proporional cu numrul de aciuni deinut.
Scopul pentru care s-a constituit acest acest drept vizeaz pe de o parte protejarea poziiei de
control, iar pe alt parte protejarea acionarilor impotriva dilurii valorii deinute din capitalul
societii.
Se poate realiza o clasificare a aciunilor avand in vedere mai multe criterii, o posibilitate ar
putea fi aceasta :
aciuni nominative, acele aciuni care sunt personalizate prin menionarea numelui
posesorului lor: au o circulaie restrictiv, in sensul c nu pot fi instrinate decat prin
transcrierea tranzaciei in registrul societii emitente. Aciunile nominative pot fi :
nominative administrate, caz in care aciunile sunt inscrise simultan in registrul societii i
in contul intermediarului financiar ales de posesorul cruia i se transmit ordinele de
cumparare i vanzare;
nominative pure, care nu sunt inregistrate decat in registrul societii, care asigur gratuit
gestiunea titlurilor. Fr excepie aceast formul atrage formaliti administrative (antreneaz
costuri i intarzieri ) cu ocazia revanzrii titlurilor : trebuie mai intai s fie reconvertite in
aciuni la purttor sau dac statutul societii nu permite in aciuni nominative administrate.
aciuni la purttor, a cror circulaie este absolut liber, posesorul lor beneficind de toate
drepturile i obligaiile care decurg din deinerea lor, nu se cunoate proprietarul lor, simpla
inscriere in registru efectuat de intermediarul rspunztor de contul proprietarului este
suficient pentru a dobandi calitatea de proprietar al titlului. Aceste aciuni pot fi negociate
fr termen i formaliti;
aciuni ordinale, confer dreptul proprietarului lor de a incasa dividente anuale a cror
mrime este direct proporional cu raportul dintre valoarea aciunilor i profitul pe anul
expirat i este repartizat acionarilor;
aciuni privilegiate, a cror posesie d dreptul acionarilor la un divident fix, indiferent de
mrimea profitului realizat de societate;

 aciuni prefereniale, care nu dau acionarului dreptul la vot in adunarea general, dar care
au prioritate la incasarea unor dividente prestabilite fie in valoare absolut, fie in valoare
real. Aciunile prefereniale pot fi :
cumulative ale cror dividente neplatite din cauza ineficienei societii se cumuleaz. Ele se
pltesc inaintea oricror alte dividente destinate aciunilor comune in momentul distribuiei
profitului;
noncumulative, ale cror dividente nepltite din cauza rezultatelor conomice insuficiente nu
se pot cumula in favoarea acionarului;
participante, care pe lang dividentul prestabilit la emisiune , mai primesc un anumit
procent din dividentul destinat aciunilor comune.
Acest tip de aciuni cuprinde dou categorii de dividente:
un divident prestabilit printr-o clauz sau un divident de participare, a crui mrime real se
stabilete odat cu calcularea dividentului aciunilor comune;
nonparticipante, care primesc un divident fix prestabilit la emisiune;
cu divident variabil, sunt cele ale cror dividente exprimate sub form procentual se
ajusteaz in funcie de variaiile dobanzii la zi;
prioritate, sunt acele aciuni a cror plat se efectueaz inaintea tuturor aciunilor
prefereniale ( se mai numesc aciuni senioare );
covertibile, care la cererea deintorului se pot transforma in aciuni comune ;
revocabile, sunt aciunile pentru care emitentul ii rezerv dreptul de ale rscumpra de pe
pia la un pre prestabilit ;
certificate de investiii, care rezult din imprirea unei aciuni comune intr-un certificat cu
drept de vot i un certificat de investiii. Acesta din urm confer dreptul la acelai divident ca
aciunea comun din care provine. In ceea ce privete certificatul cu drept de vot, este atribuit
vechilor acionari care subscriu sau nu la un certificat de investiii; un certificat de investiii
este un certificat cu drept de vot deinut de acelai posesor, fr s fie in mod obligatoriu
reconstituit intr-o aciune.
Obligaiunile sunt titluri financiare reprezentand creana deintorului acesteia asupra
emitentului ei , rezultat un urma unui imprumut pentru care acesta din urm o companie, o
agenie publicitar sau statul pltesc periodic o doband, de regul fix, urmand s
rscumpere obligaiunea peste un anumit termen. Pentru a prezenta caracteristicile putem face
o comparaie cu aciunile.Astfel, dac avem in vedere poziia investitorului obligaiunea apare
ca un titlu de crean,in timp ce aciunea este un titlu de proprietate.De asemenea obligaiunea
este valabil numai pan la scadena, in timp ce aciunea nu are durat de via. Din punct de
vedere al fructificrii investiiei obligaiunea genereaz certitudinea fructificrii prin faptul c
emitentul ii asum obligaia de a plti dobanzile indiferent de rezultatul obinut, in timp ce
dividentul nu poate fi incasat dac rezultatele obinute sunt necorespunztoare sau dac se
decide de ctre Adunarea General a Acionarilor s nu se distribuie dividente.Dac avem in
vedere riscul plasamentului, atunci putem spune c riscul asumat de investitorul in obligaiuni
este mai mic decat riscul pe care il implic investiia in aciuni.In sfarit deintorii de
obligaiuni sunt creditori i ca urmare trebuie achitai inaintea acionarilor prefereniali sau
comuni dac apare situaia de intrare in faliment.
Obligatiunile au cateva elemente caracteristice, unele sunt precizate inc de la emisiune:
valoarea nominal reprezint suma pe care emitentul trebuie s-o ramburseze posesorului
obligaiunii;
volumul total al emisiunii;
dobanda ( cuponul );
scadena;
durata de via a obligaiunii, adic perioda dintre emitere i scaden;

 preul de emisiune, valoarea la care se pune in circulaie efectic obligaiunea; aceasta poate
fi mai mare decat valoarea nominal ( supra pari ), egal cu aceasta ( ad pari ) sau mai mica
(sub pari ) lucru stabilit in funcie de condiiile pieei i de urgena obinerii fondurilor;
modalitile de rambursare;
randamentul obligaiunii, indicator calculat in funcie de preul de emisiune i dobanda
anunat.
Exist o mare varietate de tipuri de obligaiuni in funcie de necesitatea societilor emitente,
dar mai ales din dorina de a fi cat mai atractive pentru investitori. In acest sens au fost create
o multime de tipuri de obligaiuni care in cont de diverse caracteristici ale investitorului:
profilul de risc al acestora, randamentul pe care il ateapt, durata pentru care sunt dispui s
investeasc, scopul urmrit de acetia, etc. Din aceast mulime de tipuri de obligaiuni le voi
meniona pe cele mai intalnite :
obligaiuni clasice ( obinuite ) care au scaden determinat, iar dobanda (fix), se pltete
periodic;
obligaiuni indexate, sunt acelea la care emitentul se oblig de ale actualiza dobanda
( valoarea ) in funcie de un anumit indice ( de ex. In funcie de indicele inflaiei );
obligaiuni cu durat de via variabil i care permit emitentului sau
posesorului s modifice scadena acestora, adic durata imprumutului.

Sudiu de caz
Piata de capital in Romania
Formarea si dezvoltarea pietei de capital in Romania si constituirea formelor
organizate ale acesteia (Bursa de Valori Bucuresti si si Societatea de Bursa Rasdaq) reprezinta
componente esentiale ale procesului de restructurare a economiei in tara noastra. Procesele de
constituire si dezvoltare a unei piete de capital in tara noastra sunt indisolubil legate de
procesul de privatizare a intreprinderilor cu capital de stat, din diferite domenii de activitate:
industrie, agricultura, comert, transporturi, alimentatie publica, etc. In paralel, aparitia unor
firme noi cu capital particular, cu sau fara participare straina, concura la accelerarea
procesului de creare a unei veritabile piete de capital in tara noastra.
Prin intermediul Programului de Privatizare in Masa (PPM) s-a realizat privatizarea a
peste 5000 de societati comerciale cu capital din stat, prin distribuirea unei parti a capitalului
acestora, in mod gratuit, catre populatie prin intermediul certificatelor de actionar. Acest
proces va continua prin vanzarea capitalului social ramas in proprietatea statului, gestionat de
catre Fondul Proprietatii de Stat (FPS), prin diferite metode precum: vanzarea de actiuni
prin licitatie publica, oferta publica, prin intermediul formelor organizate ale pietei de capital
(bursa de valori si piata extrabursiera), etc. Cotarea unor societati noi cu capital integral privat
(Impact Bucuresti, Banca Transilvania, Banca Turco-Romana, Agras Bucuresti) s-a realizat
intr-un ritm incomparabil mai lent.
Constituirea pietei de capital si a bursei de valori in tara noastra este reglementata de
Legea 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori (existand un nou proiect de lege
a valorilor mobiliare inaintat Parlamentului spre aprobare). Administrarea, punerea in
aplicare, precum si supravegherea si respectarea prevederilor legii 52 se realizeaza de catre
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), autoritate administrativa autonoma, cu
personalitate juridica, subordonata Parlamentului.
Bursa de Valori Bucuresti
Activitatea bursiera in tara noastra dateaza din anul 1839, prin intemeierea burselor de
comert. La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficiala a Bursei de Valori Bucuresti
(BVB), iar peste o saptamana a aparut si cota bursei, publicata in Monitorul Oficial. De-a
lungul existentei sale, activitatea bursei a fost afectata de evenimentele social-politice ale
vremii (rascoala din 1907, razboiul balcanic 1912-1913), bursa fiind inchisa apoi pe perioada
primului razboi mondial. Dupa redeschiderea sa, a urmat o perioada de 7 ani de cresteri
spectaculoase, urmata de o perioada tot de 7 ani de scadere accelerata. Activitatea Bursei de
Efecte, Actiuni si Schimb se intrerupe in anul 1941, moment in care erau cuprinse la cota
bursei actiunile a 93 de societati si 77 de titluri cu venit fix (tip obligatiuni).
Dupa o intrerupere de 5 decenii, Bursa de Valori Bucuresti a fost reinfiintata in anul
1995, prima zi de tranzactionare fiind 20 noiembrie 1995, zi in care s-au tranzactionat 905
actiuni a 6 societati cotate. Din momentul redeschiderii, bursa a cunoscut o dezvoltare
continua. La acest moment numarul societatilor listate este de 65; printre acestea se numara
societati importante in economia nationala, precum SNP Petrom, Banca Romana pentru
Dezvoltare, cele 5 Societati de Investitii Financiare, Banca Transilvania, etc.
Cotarea ('admiterea') unei valori mobiliare la Bursa de Valori reprezinta o recunoastere
a activitatii eficiente a societatii emitente, datorita unor criterii ce trebuie indeplinite in
vederea cotarii, criterii ce se refera la emisiunea de valori mobiliare, gestiunea societatii
emitente, activitatea desfasurata, informarea investitorilor, etc. Cotarea se poate face la
categoria I sau la categoria a II-a (numita si categorie de baza), categoria I necesitand

indeplinirea unor criterii suplimentare de catre emitenti, printre care se mentioneaza

desfasurarea unei activitati profitabile in ultimii doi ani. In acest mod, societatile cotate la
bursa de valori sunt impartite in doua categorii , oferind investitorilor un prim criteriu de
apreciere a eficientei acestora.
Pe langa aceasta recunoastere a activitatii lor eficiente, pentru societatile emitente,
cotarea aduce si alte avantaje. Ne referim in primul rand la un avantaj legat de imaginea si
publicitatea societatilor cotate - acestea beneficiind de o mediatizare intensa si devenind
cunoscute in opiniei publice si comunitatii de afaceri, in randul carora se afla potentialii
clienti si actionari ai societatilor. Un alt avantaj se refera la registrul actionarilor, care este
tinut in mod exact si la zi de catre sistemul informatizat al bursei de valori, nemaifiind
necesara tinerea acestuia de catre societatea emitenta.
Prin sistemul electronic de tranzactionare al BVB se tranzactioneaza si actiunile de pe
piata valorilor mobiliare necotate. Este vorba despre o serie de societati care au fost retrase de
la cota bursei (datorita evolutiilor slabe, la cerere, etc) dar care se tranzactioneaza in
continuare prin intermediul Bursei de Valori. Aceste societati nu mai sunt considerate cotate la
bursa, iar tranzactionarea actiunilor lor implica riscuri mai mari.
Piata extrabursiera Rasdaq
Pe piata extrabursiera din Romania, numita RASDAQ (Romanian Association of
Securities Dealers Automated Quotations), sunt tranzactionate valorile mobiliare neincluse la
Cota Bursei de Valori si aprobate de CNVM si de Asociatia Nationala a Societatilor de Valori
Mobiliare (ANSVM). Prima zi de tranzactionare pe piata Rasdaq a fost 1 noiembrie 1996,
cand s-au tranzactionat actiunile a 3 societati.
Actiunile listate pe aceasta piata sunt rezultate in urma procesului de privatizare in
masa, ce a dus la o crestere exploziva a numarului de societati tranzactionate (peste 5.000 de
societati listate). Desigur, datorita conditiilor specifice pietei romanesti, numai un numar
redus al acestora (de ordinul sutelor) se tranzactioneaza regulat si au o piata ordonata a
valorilor mobiliare. In ultima perioada au existat si inceputuri timide de listare pe Rasdaq a
unor societati private infiintate dupa 1989: Fondul Oamenilor de Afaceri, Brau Union, Banca
Carpatica, Gepa, Asigurarea Populara Romana. Piata Rasdaq a facut si o serie de pasi in
directia tranzactionarii unor noi instrumente. Astfel, a fost tranzactionata o emisiune de
certificate de depozit emise de catre o banca comerciala, existand intentia introducerii in
viitorul apropiat a obligatiunilor corporatiste pe aceasta piata.
Piata extrabursiera este organizata in patru componente:
- Sistemul de tranzactionare RASDAQ. Sistemul electronic de tranzactionare RASDAQ este
cea mai importanta componenta a pietei extrabursiere. Constituita ca o structura tehnica
afiliata Asociatiei Nationale a Societatilor de Valori Mobiliare si inmatriculata ca societate cu
raspundere limitata, activitatea sa consta in operarea si mentinerea sistemului electronic de
tranzactionare, numit de asemenea RASDAQ.
- Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare - ANSVM reprezinta interesele
comunitatii societatilor de valori mobiliare si canalizeaza eforturile indreptate spre
dezvoltarea pietei extrabursiere in sprijinul tranzactionarii pe piata secundara a actiunilor
rezultate din Programul de Privatizare in Masa.
- Registrele independente ale actionarilor pastreaza in siguranta toate datele asupra
actionarilor rezultati din Programul de Privatizare in Masa (PPM), permitand ca actiunile
PPM sa fie tranzactionate pe RASDAQ, iar aceste tranzactii sa fie decontate la SNCDD.
Primul registru independent a fostRegistrul Roman al Actionarilor - RRA, infiintarea RRA
fiind urmata de aparitia altor registre independente ale actionarilor (la sfarsitul anului 1998
numarul acestora era 10).

- Societatea Nationala de Compensare, Decontare si Depozitare pentru valori mobiliare

-SNCDD mentine o evidenta a tuturor tranzactiilor executate intre utilizatorii sai directi pe
piata OTC, conform datelor transmise de sistemul de tranzactionare RASDAQ, desfasurand o
activitate de utilitate publica pentru facilitarea compensarii tranzactiilor si coordonand
livrarea valorilor mobiliare si a numerarului catre utilizatorii directi.
Societatile listate pe piata extrabursiera nu sunt impartite pe mai multe categorii, existand insa
o intentie de stabilire a unor 'niveluri' de diferentiere .Investitia in actiuni si obligatiuni
reprezinta o alternativa pentru investitorii care urmaresc plasamente mai dinamice, vor
castiguri mai mari si sunt dispusi sa isi asume riscuri. Jocul bursier poate oferi rentabilitati
ridicate si foarte ridicate.
Piata de capital a inregistrat in Romania o prima perioada de glorie in semestrul I al anului
1997, cand preturile multor actiuni au crescut accelerat si au adus castiguri mari investitorilor.
In continuare, a doua jumatate a lui 1997, 1998 si 1999 au fost ani de scadere continua a pietei
de capital, fara foarte multe oportunitati de castig. Incepand cu anul 2000, insa, situatia s-a
inversat, iar preturile multor actiuni au cunoscut cresteri continue. Incepand cu anul 2005
evolutia bursei a devenit mai agitata, datorita corelatiei din ce in ce mai puternice cu bursele
din alte tari. Anii 2006 si 2007 au reprezentat ani de crestere sustinuta ca urmare a deschiderii
pietei de capital din Romania si a orientarii investitorilor globali spre pietele emergente. La
finalul anului 2007 a inceput criza financiara globala care a afectat inclusiv cotatiile actiunilor
listate la BVB. Din februarie 2009, bursa romaneasca este in crestere, in concordanta cu
evolutiile marilor piete financiare.

Bibliografie
1. www.kmarket.ro-b3/pete.doc, A. Todea, Teoria pietelor eficiente si analiza tehnica: Cazul
pietei romanesti
2. www.kmarket.ro, Ghidul incepatorului pe piata financiara a Romaniei
3. . Teodora Vascu Barbu si Victor Dragota, Piete de capital . Evaluarea si gestionarea
valorilor imobiliare, Ed. Fundatiei Romaniei de maine, bucuresti, 1998, p.7