Sunteți pe pagina 1din 2

AUTOEXAMINAREA SANULUI

Ce este?
Autoexaminarea sanului nu este o metoda de screening pentru cancerul de san si nu se substituie
examenului medical preventiv de bilant anual care cuprinde si examinarea sanilor de catre medic si, pentru
femeile peste 45 de ani, mamografia. Pentru femeile sub 45 ani, pe langa examinarea medicala, ecografia
este o metoda de screening ce poate fi folosita.
Metodele de screening sunt metode care permit diagnosticul precoce, inainte de aparitia oricarui simptom.
Autoexaminarea are marele avantaj ca te poate familiariza cu ceea ce este sanul tau normal: marimea,
forma, consistenta, sensibilitatea. Doar cunoscand normalul, poti surprinde modificari intr-un stadiu precoce.
Cand se face?
Inainte de a incepe autoexaminarea, e important sa stii ca, la cele mai multe femei, exista modificari legate
de perioadele ciclului menstrual: de obicei, in zilele care premerg menstruatia sanii devin mai sensibili, mai
tensionati, consistenta e mai ferma. De aceea, este recomandabil ca examinarea sa fie facuta lunar, de
fiecare data la cateva zile de la debutul ciclului.
Cum se face?
Se incepe cu o inspectie a sanilor: in mod normal exista o asimetrie de forma si marime a celor doi sani.
Sunt insa anormale modificarile de:

culoare (zone de roseata sau de culoare mai inchisa): pot aparea si inflamatii, dar numai mergand
la medic vei afla raspunsulsi solutia terapeutica.
de relief (mai deprimate sau mai bombate). Structura sanului nu e uniforma, de aceea sunt
importante in special modificarile nou aparute (in intervalul de la examinarea anterioara la cea
actuala)
la nivelul mamelonului (secretii, leziuni de orice tip, retractia mamelonului). Secretia mamelonara
poate aparea spontan sau doar la palparea mamelonului; indiferent cum apare, nu e un semn de
normalitate. Singura secretie normala a sanului este secretia lactata. Secretia mamelonara
(scurgerea de lichid prin mamelon) poate fi clara, purulenta, sanguinolenta; ea nu reprezinta
obligatoriu un semn de cancer, dar trebuie tratata cu atentie.

Daca apar orice fel de modificari de acest tip e obligatoriu sa te adresezi medicului, pentru consult. Nu
inseamna ca este un cancer, dar, in afara de cancer, sanul poate avea si alte boli care trebuie tratate si
vindecate.
Se continua cu palparea: aceasta se face prin comprimarea sanului intre palma deschisa si torace, pe rand,
prin miscari lente, de rotatie pentru a cuprinde toate cele 4 cadrane ale sanului: supero-extern, superointern, infero-intern si infero-extern. Se pot identifica:

zonele de consistenta crescuta: in mod normal sanul nu e omogen, fiind alcatuit din structuri de
consistenta ferma (acinii mamari) ce converg spre mamelon. De aceea e importanta cunoasterea
structurii normale, particulare, a propriului san si eventual compararea consistentei celor doi sani
zonele cu consistenta diminuata (de acumulare de lichid, numite si zone de edem) in special daca
sunt sensibile si tegumentul de la nivelul lor e rosu pot reprezenta o zona de inflamatie
noduli (la nivelul sanului sau in axila): nu este usor de identificat un nodul mamar si nu toti nodulii
inseamna cancer. De aceea raspindirea metodei de autoexaminare a condus in special la
identificarea si biopsia nodulilor benigni. Aparitia unui nodul este de asemenea un semn ca trebuie
sa consulti medicul
zonele dureroase: daca persista, sunt de asemenea un semn de alarma

Semne de alarma:
In principiu, pentru orice modificare enuntata mai sus este indicata vizita la medic.
Constatarile enumerate mai jos sunt considerate semne de alarma:
nodul ferm sau chiar dur in interiorul sanului sau in axila
inflamatie la nivelul sanului (roseata, edem, cresterea temperaturii locale)
proeminenta sau modificare de forma si/sau contur al sanului
depresiune, zona de retractilitate a pielii
zona de descuamare sau de prurit (senzatie de mancarime) in special la nivelul mamelonului
ombilicarea mamelonului (modificarea proeminentei mamelonului, cu retragerea lui spre interior)
secretie sau scurgere mamelonara, mai ales daca e sanguinolenta (rosiatica)
durere localizata, persistenta
Autoexaminarea este un pas important in implicarea ta in gestionarea riscului de cancer la san.
E important, de asemenea:

sa discuti cu medicul tau despre riscul tau personal de cancer la san


sa participi la screeningul preventiv anual
sa stii care sunt factorii de stil de viata care pot sa iti creasca riscul de cancer la san

S-ar putea să vă placă și