EXAMEN CLINIC

ORL Examenul fizic al nasolului Inspecia feei si

piramidei nazale; se noteaz prezena ;
- tumori, cicatrici,plgi la nivelul piramidei nazale, deformrile acesteia, prezenta
paraliziei faciale.
Palparea piramidei nazale deceleaz prezenta :
- unei mobiliti anormale la nivelul scheletului osos al nasului
- frecturi sau crepitaii osoase, cu deplasare de pe linia median ale piramidei sunt
semene clasice de fractur a oaselor proprii nazale.
Palparea punctelor dureroase:
- supraorbitar
- suborbitar
- sinusale
Narimoscopsa permite examenul vestibulului nazal
Tehnica: - aplicarea policelui medicului pe vrful nasului si ridicarea uoara a
acestuia expunnd narinele si vestibulele nazale, folosindu-se lumina proiectat de
oglinda frontal sau lampa Clar, iar restul degetelor examinatorului se sprijin pe
fruntea bolnavului.
Se inspecteaz:
- tegumentul
- densitatea pilozitii
- simetria vestibulului
nazal Patologic:
- leziuni malformative (stenoz,atrezie)
- leziuni inflamatorii (foliculite, abcese locale)
- traumatisme ( plgi)
- cruste
- secreii
- formaiuni tumorale
- dismorfii
Rinoscopia anterioara- sau inspecia foselor nazale
Tehnica: - se folosete un specul nazal tip Hartmann sau killian, examinatorul
ine speculul in podul palmei, policele minii fiind sprijinit pe articulaia
specului.Speculul este introdus cu blndee, bolnavul stnd cu capul strict
vertical, dup care speculul se deschide progresiv si lumina se proiecteaz intre
valvele sale. Cealalt mna a examinatorului fixat pe capul bolnavului, imprim
acestuia diverse poziii.
Poate fi: -rinoscopie anterioar orizontal
- rinoscopie
anterioar oblic Rinoscopia
anterioar orizontala
-capul bolnavului este strict vertical
-se inspecteaz:- zona anterioar a planeuiu fosei nazale
- capul cornetului inferior
- intrarea in mea^tul inferior

- poriunea anterioar si inferioar a septului

nazal
Rinoscopia anterioar oblic
-capul bolnavului este in extensie
-se inspecteaz:-capul cornetului mijlociu
-intrarea in meantul mijlociu
- lumenul fosei nazale
- poriunea superioar a septului nazal pn la fanta
olfactiv(rima-nasii)
Patologic: -obstrucia fosei nazaie- deviaie de sept
- rinit hipertrofic
- polipi
- corpi strini
- sinechii septo-turbinale
- tumori- maligne
- benigne -secreii-apoase
-mucoase
- muco-purulente
-sanguinolente
- crustoase
Rinoscopie posterioar -permite examinarea deschiderii posterioare a foselor
nazale respective a coanelor si coninutul acestora ca si a rinofaringelui(epifaringe,
faringe superior sau cavum)
Tehnica:- se efectueaz cu ajutorul unei oglinzi de dimensiuni mai mici(aroximativ
1 cm)montat pe o tij si introdus intr-un mner universal.Oglinda se nclzete
pe fa^cu sticla pentru a nu se condensa vaporii din aerul respirat pe suprafaa
ei.nainte de a se introduce in orofaringe se ncearc partea metalic pe
tegumentele de pe partea dorsal minii stngi.Cu un apstor de limb inut in
mna stng apsam primele doua treimii anterioare ale limbii iar oglinda de
rinoscopie nclzit este inut in mna dreapt si introdus cu multa finee napoia
valului palatin.Este orientat cu faa in sus dndu-i diferite nclinri laterale si
antero-posterioare pentru a vedea faa posterioar a foselor nazale si pereii
cavmului.Cnd rinoscopia posterioar nu se poate efectua se ndeprteaz valul
palatin anterior cu ajutorul ridictorului de vai sau sonde Nelaton subiri.
Se inspecteaz: - sept nazal posterior
- orificiile posterioare a foselor nazale (coane)
- cofzile cornetelor nazale inferior, mijlociu, superior
- pe perete!e lateral- orificiul faringian al trompei lui Eustachio
- amigdala lui Luschka(vegetaii adenoidiene) la copii
- napoia si posterior de pavilionul tubar, la unirea peretelui
posterior cu cel
lateral al cavumului- foseta Rosemuller-o aglomerare de esut limfoid, care poate
fi sediul
unui proces tumoral malign
- alteori cavumul este ocupat in ntregime de o formaiune tumoral

voluminoas, cu suprafaa neted, cu mucoasa prezentnd undesen vascular

abundant,
tumora fiind dur uor sngernd- elemente definitorii pentru fibromul
nazofaringian
Patologic: -tumori
- escoriaii
-dismorfism

Examenul clinic al laringelui

Inspecia laringelui- inspecia regiunii cervicale la nivelul creia
el se proiecteaz
- bolnavul este de obicei in poziie sezand pe scaun cu capul n
poziie
dreapt cu uoar extensie
- se desface cmaa sau bluza, punndu-se n evident sternul inferior, osul hioid
superior, marginea anterioar a celor doi muchi sternocleidomastoidieni lateral
- regiunea de proiecie a laringelui poate fi modificat prin deplasarea
lateral a acestuia de ctre o tumor (tumori chistice tiroidiene, colecii)
- alteori pot apare tumefieri care fac sa dispar reperele normale
( neoplasme laringiene exteriorizate)
- plgi tegumentare superficial sau profunde
Inspecia ariilor ganglionare:- jugulo- carotidian
- spinal
- cervical profund (transvers sau retroclavicular)
Palparea laringelui- se face palpnd pe linia median elementele constitutive de sus
in jos:
-corpul osului hyoid
- membrane tirohioidian
- incizura tiroidian la nivelul mrului lui Adam
- membrane tiro-cricoidiana
Palparea lateral pune in evident:- coarnele mari ale osului hioid
- lamele laterale ale cartilajului tiroid
- cei doi lobi laterali ai glandei tiroide
Laringoscopia - metoda de examinare prin inspecie vizual a interiorului
laringelui ( endolaringe)
Laringoscopie indirect
Tehnica:- bolnavul n poziie eznd pe scaunul de examinare ORL, iar medicul
st pe un taburet in faa bolnavului cu faa protejat de o masc i ochelari de
protecie.
Se cere bolnavului s deschid gura i s proiecteze limba n afara respirind linitit.
Medicul prinde cu mna stng ntre medius si police prin intermediul unei comprese
limba bolnavului, tracionnd-o cu blndee n afar. Cu mna dreapt ine oglinda cu

mner nclzit n prealabil la flacra pe faa cu oglinda( ct suport tegumentele n

zona tabacherii anatomice a minii stngi a medicului). Se fixeaz pe luet, pe ea
proiectndu-se lumina de la lamp frontal sau oglinda Clar.
Se inspecteaz: - sinusurile piriforme
- epiglota -vestibulul
laringian
- repliurile ari-epiglotice
- aritenoizii
- benzile ventriculare
- corzile vocale
-

spatul glotic
inelele traheale

EXAMENUL CLINIC AL FARINGELUI

-

folosete ca metode inspecia i palparea, att extern, la nivel cervical ct

si intern, ericlobucal si endofaringian.
- examenul exterior- inspecia buzelor - forma, volum,culoare
- palparea buzelor i obrajilor deceleaz mrimea i
consistena eventualelor tumefacii, prezenta fluctuenei ( semn de colecie),
prezena adenopatiilor satellite - submentale, submandibulare si jugulocarotidiene
- examinarea endolaringelui- se poate face direct, prin observarea de ctre examinator
a
detaliilor anatomice ale acestuia, cu iluminare natural sau o surs de lumin (lantern,
lamp
frontal, oglinda Clar.)- Instrumentarul necesar iluminri faringelui include pe lng
sursa de
lumin, un apstor de limb (spatula) drept sau curbat.
- examenul interior al faringelui ncepe cu- examenul
cavitii bucale. Se face inspecia si palparea vestibulului bucal. Se examineaz
versantul exterior, reprezentat de faa intern a buzelor i obrajilor, folosind spatula
lingual i sursa de lumin.Se continua cu inspecia versantului intern reprezentat de
dini si arcadele dentare
Palparea vestibulului bucal pune n eviden sensibilitatea i consistena unor
formaiuni de la nivelul acestuia,mobilitatea excesiv a unor dini, mai ales a celor cu
reacii gingivale marcate.Alteori palparea pune n eviden prezena unor colecii la

nivelul mandibulei i maxilarului, precum si a unor formaiuni tumorale.

-examenul cavitii bucale proriu-zise-acesta este
delimitate ntre arcadele dentare si istmul buco-faringian.Se ncepe cu inspecia bolii
palatine(palatal dur)
-examenul planseului bucal- ridicarea limbii n sus
spre bolta palatine, manevra efectuat de ctre bolnav la solicitarea examinatorului sau
de ctre examinator cu ajutorul spatulei lingual permite observarea frenului lingual, cu
cele dou caruncule ale canalului Wharton la inseria acestuia pe planseul inferior, la
nivelul incisivilor
-examenul limbii-inspecia acesteia care permite
constatarea aspectului normal, roz cu prezena papilelor gustative de aspect normal.
Examenul orofaringelui(sau bucofaringelui) urmeaz examenului gurii. Se incepe
cu inspecia luetei, care in mod normal msoar 1-1,5 cm lungime, de culoare roz
neted nserat pe linia median la nivelul marginii libere a valului moale. Valul palatin
este in mod normal roz i mobil. Mobilitatea acestuia se verific cernd bolnavului sa
emit vocala" a"cu limba n gur
i gura deschis, apstorii! de limb inut n mna de ctre examinator deprimnd
cele 2/3 anterioare ale limbii.
Examenul lojilor amigdaliene si amigdalelor palatine- amigdalele sunt localizate
n mod normal ntre stlpii anterior si posterior i baza limbii, n aa- zisul vestibul
amigdalian sau loja amigdalian. Pot fi:- mici, ascunse spre polul superior al lojei
(intravelice)
- pediculate ( copii)
- bombate spre linia median- hipertrofii amigdaliene

Examenul auricular
Inspecia pavilionului auricular i a anului retroauricular notnd culoare, form,
relief. Palparea pavilionului - modificri de sensibilitate, n special dureri la traciune
pe pavilion, n caz de otit extern, precum i palparea regiunii mastoidiene, cu
cerecetarea punctelor dureroase :- Punctul vrfului ( policele medicului, urmrind
marginea anterioar a sternocleidomastoidianului, ajunge la inseria pe mastoid)
- Punctul antral, situat napoia unghiului posterosuperior al conductului auditiv
extern
- Punctul marginii posterioare a mastoidei, care ne orienteaz asupra participrii
mastoidei la procesul inflamator otic.
Palparea articulaiei temporo- mandibular i grupurile ganglionare periauriculare :
-preauricular, parotidieni, retroauriculari mastoidieni.
Otoscopie - se efectueaz cu speculul auricular inut ntre policele si indexul mini
examinatorului, omolog urechi de examinat ( mna stng pentru urechea stng}.
Speculul se introduce prin micri blnde de rotaie, sub controlul vederii i al luminii
proiectate din oglinda frontal sau lampa Clar. Concomitent se face redresarea
curburilor conductului auditiv extern, prin traciunea pavilionului cu mna cealalt a

examinatorului, exercitat n sus i n afar.

Repere conductul auditiv extern- inspecia tegumentului
inseria pilozitiilor
aspectul secreiilor ceruminoase
aspectul epiteliului de tranziie
-angulatiile
Membrana timpanic- forma conic, escavat n treimea superioar i bombat n
rest spre interior
are partea central deprimat - Umbo
la periferie prezint o ngroare a fibrelor circulare -ligamentul fibros Gerlach
segmentai superior- pars flaccida (membrane Shrapnell)
-segmentai inferior - pars tensa
culoare gri deschis, semitransparent prezint la nivelul polului superior un mic reliefapofiza scurt a ciocanului. De la aceasta spre inelul timpanal ligamentele timpanimaleare.De la nivelul scurtei apofize coboar spre centrul timpanului o band alb
glbuie- mnerul ciocanului.
lumina proiectat la otoscopie se reflect sub forma unui triunghi luminous ( Politzer)
cu vrful n umbo i baza orientate antero- inferior.

Recoltarea frotiului lingual

Execuie: -

Definiie tehnica prin care se preleveaz secreia albicioas cu aspect cremos situat
dorsolingual, n vederea determinrii spectrului micologic. Scop: - diagnosticul tipului
de micelii implicat n evoluia unei stomatite Pregtirea materiale de protecie :
masc ,mnui ,halat, cmpuri - de recoltare - sterile -lamele de sticl - comprese nesterile -lamp de spirt - pacient -psihic- se anun i se explic tehnica
- fizic -pacientul nu mnnc i nu bea ap
nu-i efectueaz toaleta cavitii bucale
- se aeaz pe scaunul de consultaie
se recomand nainte de administrarea oricrui tip de tratament local asistenta se spal
pe mini i se dezinfecteaz cu alcool, apoi i pune masca de protecie apoi invit
pacientul s deschid gura i s exteriorizeze limba cu putere
lamelele de sticl se flambeaz
o lamel de sticl se ine n mna stng i alta n mna dreapt cu lamela din mna
dreapt se efectueaz o rzuire a dosului limbii dinspre posterior pn la vrful limbii
printr-omicare continua si cu o presiune sufcientde mare pentru a recolta secreia
aflat la suprafaa limbii. Apoi cu aceeai lamela se ntinde secreia recoltat pe lamela
de sticl inut n mna stng
procedura se poate repeta
cele doua lamele se aeaz faa n faa i se nfoar in compresa steril se scrie biletul
de trimitere la laborator pe care se menioneaz: numele si prenumele pacientului,
vrsta sexul, tipul de proba recoltat, cine a recoltat proba, data si ora recoltrii
Recoltarea frotiului lingual nu se efectueaz cu anestezie, asa c pacientul poate mnca

si
bea dup terminarea procedurii.
Contraindicaii: -nu exist.Uneori leziunile foarte severe ale mucoasei linguale pot
temporiza procedura
Incidente
Accidente: -rare
- sngerri ale mucoasei linguale

RECOLTAREA EXSUDATULU FARINGIAN

Definiie - exudatul faringian este un lichid rezultat in urma unui process
inflamator faringian
Scop -explorator-diagnosticarea germenilor patogeni la nivelul faringelui
diagnosticarea personelor sntoase purttoare de germeni
Pregtirea-material- de protecie-masca
sterile-spatula
-eprubeta cu tampon faringian
- ser fiziologic sau
glicerina 15%
Nesterile-tavita renala
- stativ pentru eprubete -lampa de spirt
-chibrituri Pacient -pregtire psihica- se
anuna si se explica tehnica
- pregtirea fizica -se anuna sa nu mnnce si sa nu bea apa
- fara soluii dezinfectante in nas ;sa nu fac
gargara
- se asaeza pacientul pe scaun Execuie- se recomanda inainte de
administrarea antibioticelor
-asistenta se spal pe mini si se dezinfecteaz cu alcool
- isi pune masca de protecie -invita pacientul
sa deschid gura
- deschide eprubeta
-apas limba cu spatula lingual
- cu tamponul faringian terge depozitul de pe faringe si
amigdale sau cnd
este cazul deslipeste o poriune din falsele membrane
-introduce tamponul in eprubeta
Pregtirea produsului- se eticheteaz cu data , nume bolnav
-se transporta podusul la laborator evitnd suprainfectarea
Notarea- se noteaz data si ora recoltrii in foaia de observaie
-se noteza daca s-au fcut sau nu insamantari
Timpul scurs de la recoltare la insamantare sa nu depeasc 5-6 ore

nainte de recoltare se inspecteaz regiunile de unde urmeaz sa se recolteze

Recoltarea-se face nu numai in angine ci si in alte boli care pot fi
declanate de o infecie faringiana(nephrite, R.A.A)
De evitat -atingerea dinilor
-imbibarea tamponului cu saliva

RECOLTAREA FROTIULUI LINGUAL

Definiie tehnica prin care se preleveaz secreia albicioas cu aspect cremos
situat dorsolingual, n vederea determinrii spectrului micologic.
Scop: - diagnosticul tipului de micelii implicat n evoluia unei stomatite
Pregtirea - materiale -de protecie : masc ,mnui ,halat, cmpuri - de recoltare
sterile -lamele de sticl - comprese - nesterile -lamp de spirt - pacient -psihic se anun i se explic tehnica
- fizic -pacientul nu mnnc i nu bea ap
- nu-i efectueaz toaleta cavitii bucale
- se aeaz pe scaunul de consultaie
Execuie: - se recomand nainte de administrarea oricrui tip de tratament local
asistenta se spal pe mini i se dezinfecteaz cu alcool, apoi i pune
masca de protecie apoi invit pacientul s deschid gura i s exteriorizeze
limba cu putere
lamelele de sticl se flambeaz
o lamel de sticl se ine n mna stng i alta n mna dreapt cu lamela din
mna dreapt se efectueaz o rzuire a dosului limbii dinspre posterior pn
la vrful limbii printr-omicare continua si cu o presiune suficientde mare
pentru a recolta secreia aflat la suprafaa limbii. Apoi cu aceeai lamela se
ntinde secreia recoltat pe lamela de sticl inut n mna stng procedura se poate repeta
cele doua lamele se aeaz faa n faa i se nfoar in compresa steril se
scrie biletul de trimitere la laborator pe care se menioneaz: numele si
prenumele pacientului, vrsta sexul, tipul de proba recoltat, cine a recoltat
proba, data si ora recoltrii
Recoltarea frotiului lingual nu se efectueaz cu anestezie, asa c pacientul poate mnca si
bea dup terminarea procedurii.
Contraindicaii: -nu exist.Uneori leziunile foarte severe ale mucoasei linguale pot
temporiza procedura
Incidente
Accidente: -rare
- sngerri ale mucoasei linguale

PUNCIA, INCIZIA SI DRENAJUL FLEGMONULUI PERIAMIGBALIAN

Flegmonul peri am igd al ian este o complicaie a unei angine care de regul este o
renclzire a unui process inflamator cronic amigdalian
Cea mai frecvent form de flegmon periamigdalian este cel cu localizare anterosuperioar.
O cauz a producerii flegmoanelor antero superioare este dispoziia anatomic a
lojii
amigdaliene, care se poate prelungii adesea n valul palatin, dnd recesul palatin, n
care
se pot dezvolta supuraii, atunci cnd orificiul de comunicare cu faringele se nchide
prin
aderene patologice i transform acest reces ntr-o cavitate nchis.
Definiia - tehnica de mica chirurgie prin care cu ajutorul unui trocar ataat la o
sering
se puncioneaz colecia periamigdalian cu scopul de a identifica localizarea acetia
se
numete punctia flegmonului periamigdalian.
Rezultatul punciei poate fi pozitiv (n sering se aspira puroi) sau negative (n sering
nu se aspira nici un fel de secreie sau se aspira snge )
Daca puncia este pozitiv, ea este urmata obligatoriu de incizia i drenajul coleciei
purulente
Instrumente necesare - nesterile tvi renala
oglinda frontal
- sterile - masca de protecie, mnui, sering, trocar lung de 1015 cm, comprese sterile, anestezice locale
Pregtirea pacientului - psihica pacientul este informat despre necesitatea
interveniei, n ce consta aceasta, incidente i accidente
- fizic igiena cavatii bucale
- antibioterapie Pacientul se afl n poziie seznd pe
scaunul de consultaii. In dreapta acestuia se afla un ajutor care nmneaz
instrumentele chirurgului i menine fix extremitatea cefalic a pacientului, iar in faa
pacientului se afl medicul care execut tehnica. Pacientul ine pe brae tvia renal,
apoi este invitat s deschid larg cavitatea bucal ( de cele mai multe ori acest lucru
este dificil deoarece exist un trismus antalgic ) Se efectueaz anestezie local de
contact prin pulverizaie cu lidocaina 10% i se ateapt 5-10 minute pentru a se instala
anestezia.
Dup instalarea anesteziei pacientul deschide din nou cavitatea bucal, chirurgul
proecteaz lumina n orofaringe i ine apsat dorsul limbii cu un apstor, ajutndu-se
de mna stng.Cu mna dreapta ia seringa cu acul de puncie i introduce acul de
puncie perpendicular pe suprafaa coleciei n locul n care aceasta bombeaz la
maximum (maxim fluctuena).n profunzime acul de puncie este introdus aproximativ
1-1,5 cm i ptrunderea n colecia purulent este marcat de senzaia de cdere in gol.
Cnd in sering se aspira puroi se noteaz puncia ca fiind pozitiv. Dup o puncie

pozitiv obligatoriu se efectueaz incizia i drenajul coleciei periamigdaliene. Incizia

se efectueaz fie cu bisturiul fie mai sigur cu o pensa Pean. Pensa Pean se introduce
nchis prin locul unde s-a efectuat puncia. Dup introducerea pensei n cqlectiose
deschid braele acesteia realizndu-se astfel o incizie orizontal, paralela cu h%vmka
inferioar a valului palatin. n monentul imediat urmtor inciziei se exteriorizeaz
oVantitate apreciabil de puroi galben-cremos, cu miros suigeneris pe care pacientul l
scuipa in tvia renal.Pacientul continua s execute suciuni voluntare pentru a facilita
drenajul puroiului, apoi efectueaz gargarisme cu ap oxigenat n diluie.
Drenajul se repet zilnic pn la vindecarea complet. Cnd puncia flegmonului
periamigdalian este negativ fie colecia nu este nc constituit( amigdalit acut
flegmonoas) fie este eroare de tehnica. n cazul n care este vorba de tehnica
defectuoas, fie se mai introduce trocarul civa milimetri, fie se mai retrage civa
milimetri aspirnd continuu pn cnd n sering seaspira puroi.
Puroiul recoltat se trimite pentru nsmnare ( se efectueaz culturi) n vederea
administrrii unei antibioterapii intite, n funcie de antibiogram.
Incidente i accidente: - lipotimii
agitaie psiho-motorie; cnd nu a existat o buna pregtire psihica a pacientului
- aritmii cardiace
- ascensiuni ale tensiunii arteriale
- tehnica defectuoas
- hemoragii( cnd se puncioneaz vase sanguine voluminoase )
- bronhopneumonii de aspiraie

Biopsia faringiana
Definiie - procedeul chirurgical prin care se recolteaz un fragment dintr-un proces
tumoral situat la nivelul mucoasei faringiene sau chiar din mucoasa faringiana
susceptibil de procese patologice.
Scopul - determinarea structurii histo- patologice la nivelul procesului patologic
evideniat (tumor, mucoas inflamat)
Examenul biopsie este foarte utilizat n O.R.L. Procedeele tehnice naintate de
investigaie a multiplelor caviti anatomice aflate n sfera O.R.L ne dau posibilitatea
prelevrii fragmentelor de esut n stadii incipiente ale bolii ceea ce permite i iniierea
unui tratament timpuriu.
Recoltarea biopsiei este obligatorie n toate cazurile, n care leziunile prezint cea mai
mic suspiciune de proces tumoral.
Pregtirea : -materiale - de protecie (masc, or, mnui)
sterile -apstor de limb
- pense de recoltare ( Chetellier laringiene)
- oglinzi laringiene si de rinofaringe
- comprese
- specul nazal
- sond Nelaton

- pense Pean
recipient de recoltare nesterile - tavi renal

- lamp de spirt
- brichet
pacient psihic-se anun si se explic tehnica( importana,
beneficii, accidente i incidente)
-fizic se anun s nu mnnce i s nu bea ap
- se efectueaz toalata cavitii bucale
- se aeaz pacientul pe scaun Execuia - Biopsia din rinofaringe
orofaringe hipofaringe Biopsia din
rinofaringe
- pacient in poziie ezndpe scaunul de consultaie
- un ajutor n dreapta pacientului menine capul pacientului n poziie vertical
- un ajutor n stnga pacientului nmneaz instrumentele
- medicul n faa pacientului preleveaz biopsia
- se efectueaz anestezia local prin pulverizaie cu lidocain 10% nazal, apoi i n
cavitatea bucal ncepnd de la arcada dentar pn Ia orofaringe i insistnd retrovelar
- cu ajutorul speculului nazal se introduce o sond Nelaton pe fosa nazal dreapt
extrgndu-se captul distal prin orofaringe cu ajutorul unei pense Pean, apoi captul
distal se prinde de cel proximal
- se procedeaz identic controlateral
- ajutorul din dreapta menine in tensiune sondele Nelaton, cu mna stng, iar cu cea
dreapt introduce apstorulde limba dorsolingual si menine cavitatea bucala deschis
- medicul se ajut de oglinda de rinofaringe (in prealabil inclzit) pentru vizualizarea
zonei de biopsiat, prin introducerea acesteia retrovelar si dup localizarea leziunii, cu
mna dreapt se introduce pensa Chetellier in cavum si se preleveaz un fragment de
esut
- prelevarea se efectueaz din margine pentru a evita zonele de necroz care de regul
sunt in centrul leziunii si pot da rezultate histo-patologice eronate
- fragmentul recoltat se introduce in recipientul cu recoltare in care exista formol
sau alcool de 90
- se etichetez recipientul si se completeaz un bilet de trimitere cuprinznd:
numele
si
prenumele pacientului, vrst sex , Clinica unde s-a efectuat recoltarea, numele celui
care
a efectuat biopsia, diagnosticul prezumtiv, tipul de investigaie cerut, data si ora
recoltrii
- pacientul nu mnnc si nu bea 1-2 ore dup
procedur
Biopsia din orofaringe
- pacient n poziie eznd pe scaunul de consultaie
- un ajutor n dreapta pacientului menine capul pacientului n poziie vertical
- un ajutor n stnga pacientului nmneaz instrumentele
- medicul in fata pacientului preleveaz biopsia
- se efectueaz anestezia local prin pulverizaie cu lidocaina 10% in cavitatea

bucala de la arcada dentar si pn la istmul orofaringian

medicul in faa pacientului cu mna stng tine apstorul de limb dorsolingual
exprimnd regiunea orofaringian iar cu mna dreapt cu ajutorul unei pense in cup
preleveaz un fragment de esut din regiunea suspect de transformare tumoral
( regiunea suspect poate fi: polul superior amigdalian, polul inferior amingdalian,
pilierii amigdalieni, vlul palatin, lueta, mucoasa peretelui posterior al faringelui)
testul recoltat se introduce in recipientul cu conservant
se efectueaz etichetarea produsului : numele si prenumele pacientului, vrst, sex,
data biopsiei, ora biopsiei, numele medicului care a recoltat biopsia, diagnosticul
prezumtiv, clinica unde s-a efectuat biopsia, denumirea invrestigaiei cerute
- pacientul nu mnnc si nu bea 1-2 ore dup intervenie
- pacientul poate efectua gargar cu apa oxigenat in diluie pentru
controlul hemostazei
Biopsia din hipofaringe
- pacient in poziie seznd pe scaunul de consultaie
- un ajutor in dreapta pacientului menine capul pacientului in poziie vertical
- un ajutor in stnga pacientului nmneaz instrumentele
- medicul in faa pacientului preleveaz biopsia
- se efectueaz anestezia locala prin pulverizaie cu lidocaina 10% ncepnd de la
arcada dentar pn la istmul orofaringian, apoi se pulverizeaz in jos spre baza limbii
i
vestibulul laringian
- ajutorul din dreapta pacientului menine exteriorizat cu o compresa
limba pacientului care st cu cavitatea bucala larg deschis
- medicul ine in mna stng oglinda laringian in prealabil inclzit (pentru a
nu se aburi) si cu faa ogindat in jos, vizualizeaz hipofaringele cu leziunea de
explorat, iar cu mna stng (in care ine pensa laringian) preleveaz un fragment de
esut tumoral
- fragmentui recoltat se introduce in recipientul cu conservant
- se etichetez piesa recoltat: numele si prenumele pacientului, vrst,, sex, data
biopsie, ora biopsiei, numele medicului care a recoltat biopsia, diagnosticul prezumtiv,
clinica unde s-a efectuat biopsia, denumirea investigaiei cerute
- pacientul nu mnnc si nu bea 1-2 ore dup intervenie...
-poate efectua gargar cu apa oxigenat n diluie pentru controlul hemostazei
- de regul hemostaza este spontan si sngerarea este minim
Incidente si accidente in timpul efecturii biopsiei faringiene
- anestezie insuficient
- pacient necooperant
- aritmii, lipotimii ascensiunii ale tensiunii arteriale
- hemoragii
- aspirarea de corpi stini(fragmente rupte din pens, etc.)

INSTILAIILE LARINGIENE
Definiie - tehnica prin care se aplic soluii sub form de picturi pe suprafaa
corzilor
vocale n scop therapeutic sau anestezic
Manevra se efectueaz cu ajutorul seringii laringiene care are ataat o canul curb
special pentru a se adapta regiunii bazei de limb
Indicaii- laringitele comice
- pareze miogene funcionale
- procese degenerative ale epiteliului corzilor vocale (pahidermite, leucoplazii)
- terapia local dup microchirurgia corzilor vocale
- consolidarea anesteziei locale n vederea prelevrii de biopsii de pe corzile
vocale sau n vederea efecturii de mici intervenii chirurgicale ( ablaia de polipi,
papiloame etc.) Materiale necesare - nesterile- ogind frontal
- tvi renal
- spirtier
sterile -mti, mnui, sering laringian, canul de instilaie laringian,
comprese, oglind de laringoscopie indirect, soluii medicamentoase
( soluie Lugol, ulei mentolat 1-2%, ulei gomenolat 5%, ulei eucaliptolat
2-3%)
Pregtirea pacientului psihic se anun i se explic tehnica ( importan,
beneficii,
accidente i incidente )
fizic - igiena cavitii bucale
Tehnica instilaiei laringiene:
pacientul se afl n poziie seznd pe scaunul de consultaie
un ajutor n dreapta pacientului menine cu o compres limba pacientului
exteriorizat
un ajutor n stnga pacientului nmneaz instrumentele
medicul se afl n faa pacientului innd n mna stng oglinda
laringian
i n mna dreapt seringa laringian n care se afl soluia de instilat i la
care este ataat canul de instilaii laringiene (canul de instilaii
laringiene
prezint o curbur care se adapteaz curburii bazei de limb)
cu oglinda laringian (n prealabil nczit la flacra spirtierei ) se
vizualizeaz endolaringele. Dup evidenierea corzilor vocale, cu mna
dreapt, medicul, introduce canul de instilaii ataat la seringa
laringian,
astfel nct vrful acesteia s ajung deasupra corzilor vocale.n acest
moment pacientul este invitat s pronune vocala " i" lung n timp ce se
instileaz soluia medicamentoas pe suprafaa corzilor vocale aflate n
vibraie
reuita tehnicii este marcat de un acces violent de tuse

manevra se poate repeat de 2-3 ori

Incidente , accidente:
pacient necooperant, agitate
lipotimii
aritmii cardiace sau/ i oscilaii ale valorilor tensiunii arteriale
eecul manevrei cu ptrunderea soluiei de instilat n faringe i nu pe
suprafaa corzilor vocale (pacientul nu prezint tuse ci reflex de deglutiie )
rnirea mucoasei laringiene cu sngerri secundare
aspirarea de corpi strini (fragmente din instrumentele cu care se execut
tehnica )

LARINGOSCOPIA DIRECTA I LARINGOSCOPIA

SUSPENDATA

Definiie - laringoscopia directa este metoda cu ajutorul creia putem observa direct
aspectele cavitii laringiene.
-tehnica laringoscopiei directe a fost imaginata de Kirstein n 1895 care a numit-o
autoscopie ( deoarece se vede nsi cavitatea laringelui )
laringoscopia direct a mai fost denumit i ortolaringoscopie, deoarece arat laringele n
poziie normal i nu prin imagini reflectate.
- laringologi care au adus mbuntiri tehnicii au fost: Killian, Bruning,
Jackson, Hasslinger
axul cavitii bucale formeaz un unghi cu cel al conductului laringotraheal pentru a
realize o continuitate lineara, trebuie comprimat puternic baza limbii, astfel ca cele
doua caviti s fie dispuse n acelai ax, n timp ce se imprim capului o poziie de
hiperextensie forat
pentru laringoscopia direct se folosete laringoscopul care este un tub - spatul care are
un mner i un system de iluminare proximal cu fibr optic sau lumina rece
laringoscoapele cu lumin distal au dezavantajul c se acoper cu secreii i de aceea au
ieit din uz
Indicaii - extracia de corpi stini
prelevarea de fragmente de esut pentru biopsie
extirparea tumorilor
mici intervenii chirurgicale
n urgen pentru nlturarea asfixiei (stenoze laringiene)
scop exploratory (acolo unde laringoscopia indirect nu permite o bun
vizualizare )
copii la care nu se poate efectua laringoscopia indirect
Contraindicaii stenozele accentuate ale laringelui
insuficiene cardiace decompensate
hipertensiunea arteriala maligna
anevrisme ale aortei Materiale necesare:
-cmpuri sterile , tvi renal, comprese
laringoscopul, aspirator, pense de diferite forme i mrimi (n funcie de
indicaia laringoscopiei ), recipiente de recoltare a biopsiei, foarfece de

microchirurgie laringian, spatula Pregtirea pacientului - psihic -se

anun i se explic tehnica ( importan, beneficii, accidente i incidente)
fizic - pacientul s nu fi consumat alimente ( solide sau lichide ) cu igiena
riguroas a cavatii bucale iar daca este purttor de protez dentar aceasta
se scoate nainte de executarea tehnicii Anestezia - fie anestezie
local prin pulverizaie cu lidocain 10% potenat de preanestezie cu luminai
sau fenobarbital
fie anestezie general cu intubaie orotraheal
Tehnica laringoscopiei directe:
poziia bolnavului este culcat, n decubit dorsal, ajungnd cu mijlocul
omoplailor, la marginea mesei
-un ajutor menine capul bolnavului cu mna sa dreapt trecut pe sub gtul lui, iar cu
mna stng menine extremitatea cefalic. Cu aceast mn imprim capului micri
de ridicare, de deflectare sau de lateralitate, dup cum i sunt cerute de ctre
examinator
un alt ajutor apas omoplaii
un al treilea ajutor fixeaz minile i genunchii bolnavului
dac eventual bolnavul poart o protez dentar mobil, aceasta va fi scoas n
prealabil
pacientul deschide larg gura, iar medicul ndeprteaz n sus cu indexul minii stngi
buzele i incisivii superiori
- introducerea laringoscopului se poate face pe linia median sau pe partea
lateral a limbii
cnd se ajunge la baza limbii se vede marginea epiglotei. Epiglota este nclecat cu
vrful tubului care este mpins prin alunecare 1-1,5 cm pe suprafaa ei posterioar, n
acest moment, apsnd puternic asupra epiglotei i mpingnd baza limbii nainte se
observ proieminenele simetrice ale aritenoizilor i micrile lor de aropiere i
ndeprtare n timpul respiraiei. Accentund presiunea pe epiglota, apare imaginea
laringelui n ntregime
pentru a se examina mai atent unul din pereii laterali sau ventriculul Morgagni, se
introduce tubul n direcie oblic sprijinindu-1 n comisura bucal a prii opuse celei
pe care dorim s-o examinm
f
pentru controlul spatului subglotic se introduce vrful tubului ntre corzile vocale i se
apas pe coarda vocal opus leziunii subglotice pe care dorim s-o examinm
la pacienii cu gtul scurt i musculatur puternic, inspectarea comisurii anterioare
este foarte dificil
la copii mici examenul este ngreunat de dimensiunile reduse ale laringelui, de
contraciile spasmodice ale musculaturii faringolaringiene, de secreiile abundente i de
faptul c vrful laringoscopului poate aluneca cu uurin n hipofaringe
pentru a efectua un examen correct, trebuie s existe o echip ajuttoare bine instruit,
un instrumentar bun i aspiraie continu
pentru eventualele incidente ce pot aprea n timpul examenului este necesar de a avea
la ndemn oxigen i un aparat de reanimare precum i instrumentar de traheotomie
dinainte pregtit
pentru a putea executa intervenii endolaringiene care necesit un timp mai ndelungat
s-a imaginat laringoscopia suspendat. Dup introducerea laringoscopului acesta se

fixez prin contrapresiune pe torace. Acest lucru permite ca medicul s aib ambele
mini libere pentru manevrele necesare
Incidente, accidente: - avulsia sau ruperea
incisivilor lezarea buzei superioare
lezarea mucoasei de la baza limbii, epiglotei i
hipofaringelui tulburri asfxice sincope respiratorii sau
cardiace

EXAMENUL FUNCIONAL AL AUZULUI

Analizatorul acustic este un transformator al energiei sonore in excitaie
nervoasa care, la nivelul scoarei cerebrale, realizeaz senzatiaionora.
Hipoacuzia de transmisie ( sau de conducere)
apare atunci cnd sunt afectate primele doua segmente ale analizatorului
auditiv:
urechea externa si urechea medie.
acest tip de hipoacuzie intereseaz zona frecventelor joase ( grave)
Hipoacuzia de perceptive
apare atunci cnd este afectata urechea interna sau structurile nervoase
ale
analizatorului auditiv
acest tip de hipoacuzie intereseaz zona frecventelor acute (inalte)
Hipoacuzia mixta
cnd sunt afectate poriuni, att ale aparatului de transmisie cat si ale celui
de
perceptive
sunt interesate att frecventele grave cat si cele acute
Caile de conducere ale sunetului sunt: aeriana (CA) si osoasa (CO)
Examenul funciei auditive se face cu scopul de a stabili capacitatea sociala a auzului,
precum si sediul topografic al leziunii.

Examenul funciei auditive se efectueaz prin trei

procedura:
acumetria fonica
y
acumetria
instrumentala
acumetria
radioelectrica
Acumetria fonica
consta in examinarea funciei auditive cu
vocea vorbita - vocea utilizata este: optit, de
conversaie si strigata
de regula se folosete doar vocea optit celelalte fiind necesare daca
hipoacuzia este profunda

Se pronuna - cifre cu tonalitate - grava 1 (unu), 9 (noua)

- acuta 3 (trei), 6 (sase),7 (apte)
- mixta 8 ( opt), 5 ( cinci), 10 ( zece)
- cuvinte cu tonalitate - grava : mar, rau, rou
- acuta : titi, bibi, gigi
- mixta : muc, mac, ban, bar
Tehnica: - distanta dintre examinator si examinat = minim 6 m
- camera spaioasa si linitita
examinatul :- in poziie sezanda cu urechea de explorat spre
examinator, ochii inchisi si excluderea celeilalte urechi ( prin
apsarea tragusului imprimandu-se micri)
- examinatorul:- pronuna intai cifre apoi cuvinte- J^rv/i
o_ r A
fj
- daca examinatul nu aude sel^lffi^" TUMM jwM*
C*M modNotarea se face : US = 6 m, US = 3 m, US = 2 m etc
Acumetria instrumentala
se efectueaz cu ajutorul diapazoanelor
cu ajutorul diapazoanelor se efectueaz o examinare cantitativa care se
refera
numai la durata de percepere si nu la distanta la care acestea pot fi auzite
Diapazonul - instrument de otel in forma de U prevzut cu un mner. Prin
lovire acesta produce sunetul pentru care a fost construiut. In practica sunt
ntrebuinate trei diapazoane de tonaliti diferite care sunt cuprinse in zona de
conversaie a vocii omeneti.
- diapazoanele cel mai frecvent folosite sunt:
- diapazon grav (128 dv)
- diapazon mediu ( 512 dv)
- diapazon acut ( 2048 dv)
Probele cu diapazoane sunt: proba Weber
proba Schwabach proba Bing proba
Rinee ( Bonnier, Gelle) Proba Weber- se
folosete diapazonul 128 sau^Sj^y /
- diapazonul in vibraie se aseaza pe vertexul persoanei de examinat
Rezultate - sunetul ramane localizat in vertex si se noteaz Weber: egal, difuz,
indifferent
acest lucru se ntmpla in: integritatea funcionala bilateral
afectare bilateral de acelai grad
sunetul se lateralizeaza la urechea bolnava in surditate de transmisie
sunetul se lateralizeaza la ce^Sonava cnd ambele urechi medii sau externe sunt
afectate
sunetul se lateralizeaza la urechea sntoasa sau mai puin bolnava - surditate de
perceptive
Explicaia- prin teoria" scurgerii sunetelor"

Sunetul transmis la urechea intern ape cale osoasa continua sa se exteriorizeze pe

calea urechii medii si a conductului auditiv extern. In caz ca sunetul ntlnete in cale
un obstacol (cerumen, inflamatie, distructia osisoarelor ) el nu se mai poate
exteriorize si se ntoarce spre cohlee ntrind audiia
Jj^baJ^mne- este raportul intre durata audiiei pe cale aeriana si pe calea osoasa
Tehnica - diapazonul de 128 dv in vibraie se aseaza pe punctibrf antra^mastoidian si
se nregistreaz momentul cnd nu mai este auzit
apoi diapazonul este trecut cu braele in jos in fata conductului auditiv
extern la 1
cm distanta si se noteaz cat mai este auzit
durata in secunde pe caje^jiejlana^ se mparte la dyxata in secjjnde pe
cale osoasa
( IN MOD NORMAL CA ESTE DUBLA FATA DE CO)
Raportul este CA_ = 4C 2 =2
CO
20" 1 =RINNE
POZITIV
( NORMAL)
In surditatea - de transmisie - Rinne este negative ( CA este sczuta si CO este
crescut)
CA_=20 1 CO 40 2 - de percepie - Rinne este tot
pozitiv dar prescurtat CA = 10 = 1
CO 10
Acumetria radioelectrica
Audiometria - Audiometria electrica este un procedeu perfecionat de
investigare a funciei auditive, stabilind pierderile auditive in raport cu vibraiile
acustice.
Tipurile de audiometrie:
1. Audiometria tonala - se nregistreaz limitele cmpului auditiv pentru sunetele
pure pe un grafic
2. Audiometria tonala liminara - cerceteaz pragul minim al audiiei sunetelor pure
3. Audiometria supraliminara - cerceteaz distorsiunile senzaiilor auditive
4. Audiometria vocala -nregistreaz gradul de inteligibilitate a limbajului.
Aceste metode sunt subiective-se bazeaz pe rspunsurile bolnavului.
Audiometria tonala - consta in metoda de nregistrare grafica a auzului sub forma
audiogramei (sunt reprezentate tonurile cu intensitile percepute)
tonurile - reprezentate grafic prin frecvente
intesitatea- msurata in decibeli (dB- a zecea parte din Bell)
Audiograma - grafic are - intensitatea (dB) pe ordonata
- tonalitatea (Hz) pe abscisa
- este formata din doua curbe - CA curba aeriana ( se noteaz cu X)
- CO curba osoasa
Spalatura auriculara
Definiie-splarea conductului auditiv extern prin introducerea unui current de lichid.
Scop - therapeutic - ndeprtarea secreiilor ( puroi, cerumen)
ndeprtarea corpilor strini ajuni in urechea externa accidental

sau voluntary - tratamentul otitelor comice

Pregtiri - material - de protecie - sorturi de cauciuc
muama, prosop, aleza
sterile - seringa Guyon, vata
- lichid de spalatura la 37C
- soluie medicamentoasa precisa
- soluie de bicarbonat de sodium 1%
- nesterile-masa tratament
- tavita renala
- scaun
- pacient - psihic - se anuna pacientul
- i se explica scopul tehnicii
-fizic- pentru spalatura depozitelor de cerumen cu 24 ore
inainte se instileaza in conductul auditiv extern de trei ori pe zi soluie de
bicarbonate de sodium in glicerina 1/20
-pentru dop epidermic- se instileaza soluie de acid salicilic 1%
in ulei de vaselina
- pentru corpi staini hidrofili (boabe de legume, cereai se
instileaza alcool
-pentru insect vii se instileaza ulei de vase sau tampon cu alcooli
-tehnica: - pacientul se aseaza pe scaun
-asistenta se spal pe mini si imbraca sortul de cauciuc
- se verifica temperature lichidului si se ncearc seringa Gyon
-pacientul deschide gura ( conductul se lrgete)
- trage pavilionul urechii in sus si inapoi cu stnga, iar cu mana dreapta
se injecteaz lichid de spalatura spre peretele posterosuperior
-operaia se repeat pana cnd evacuarea conductului auditiv extern este
complete
- se usuc conductul auditiv extern prin tamponare
- medicul controleaz rezultatul spalaturii prin otoscopie
-se introduce un tampon de vata in conductul auditiv extern
- se aseaza pacientul in decubit dorsal 1/2 -l ora
- se examineaz lichidul de spalatura
Notarea in foaia de observaie- se noteaz tehnica si rezultatul spalaturii (corp strin
extras) Accidente: -varsaturi,vertij, lipotimie, dureri, traumatizarea timpanului
(presiune de instilare prea mare sau temperature maresau mica)

TRAHEOBRONHOSCOPIA
Definiie: Traheobronhoscopia este examenul direct al traheei i bronhiilor cu ajutorul
unui tub rectiliniu introdus pe cile naturale sau excepional prin orificiul de
traheotomie Indicaii: -inspecia direct a modificrilor patologice in vivo la nivelul
bronhiilor i traheei
- recoltarea de mostre de esut neoplazic i alte esuturi morbide

recoltarea de secreii pentru examen de laborator

mbuntirea drenajului prin: dilataia stricturilor, ndeprtarea esuturilor
obstructive cum ar fi granulaiile i tumorile benigne
- localizarea cu precizie a unor afeciuni prin examinare seriat
- determinarea precis a capacitii funcionale n cadrul unor afeciuni
pulmonare existente
- tratamentul prin aplicarea direct agent therapeutic
- ajutor oferit chirurgiei toracice
- reducerea incidenei complicaiilor pulmonare postoperatorii prin aspiraii
laringoscopice
- cercetarea de noi probleme de anatomie, fiziologie i patologie
bronhopulmonar
- extracia de corpi strini
Contraindicaii:- de ordin
general
- insuficien cardiac decompensat
- ateroscleroz avansat
- hipertensiune arterial visceralizat
- hematemez i hemoptizii recente
- diabet zaharat decompensat^
- bolnavi caectici, deshidratai
de ordin regional
- leziuni inflamatorii acute sau comice faringiene
- tumori faringiene
- traumatisme ale mucoasei faringiene
- deformaia pronunat a coloanei vertebrale
- gt scurt
- anchiloz temporo- mandibular
- trismus
- incisive superiori prea lungi de
ordin local
- leziuni inflamotorii acute sau comice specifice laringiene
- tumori laringiene
- traumatisme ale mucoasei laringiene
- paralizii recureniale bilaterale
- afeciuni ale traheei
- afeciuni pulmonare ( astm bronic, hemoragii recente, emfizem pulmonar )
Instrumentar: - bronhoscopul
- cu lumin distal
- are avantajul c ofer iluminare oblic a suprafeei de examinat
- pote fi trecut direct n arboreal traheo- bronic fr ajutorul laringoscopului
laringoscopul
- adjuvant ca timp premergtor de examinare
transformator de current electric aspiratoare
porttamponare i tamponare (burei) pense
pentru corpi strini i biopsie pulverizator

endobronic Pregtirea bolnavului - psihic

- fizic-s nu consume alimente cu 8-12 ore anterior manevrei
- igien bucal i dentar riguroas
-

preanestezie: mialgin i atropin injectabil

Anestezia local
- general Anestezia
local cuprinde:
- anestezia orofaringian
- anestezia coroanei laringiene
- anestezia endolaringian
- anestezia traheal i bronic
- se efectueaz fie prin pulverizare cu lidocain fie prin instilare cu seringa
laringian
Anestezia general:
- se utilizeaz rar
- suport toate riscurile unei anestezii generale
- se utilizeaz la adulii care nu coopereaz i la copii greu de stpnit
Poziia bolnavului:
- pacientul se culc n decubit dorsal
- umerii lipii de mas
- capul n flexie dorsal
- gura larg deschis cu limba exteriorizat
Tehnica:
- este precedat de examinarea indirect a laringelui
- se peotejeaz dinii superiori cu ajutorul unei comprese
- bronhoscopul este inut n mna dreapt iar cu mna stng se ine arcada
dentar superioar cu ajutorul compresei care protejeaz dinii superiori i
buza superioar
- bronhoscopul este introdus pe linia median ctre baza limbii pn cnd
apare
marginea superioar a epiglotei. Se ncarc epiglota pe vrful
bronhoscopului. Astfel se vizualizeaz aritenoizii
- bronhoscopul coboar n continuare n laringe lsnd aritenoizii posterior,
apoi vrful se insinueaz printe corzile vocale printr-o micare de rotaie
- depirea corzilor vocale corespunde introducerii bronhoscopului n
regiunea
subglotic i apoi n trahee i este marcat de apariia unui"sunet de tub"
- se parcurge traheea pulveriznd lidocain i aspirnd
odat ajuns n trahee bronhoscopul va fi inut cu mna stng ca un tac de
billiard, mna dreapt rmne liber pentru manipularea altor instrumente
- se indentifc pintenele traheal (carena)
- de o parte i de alta a carenei se identific orificiilecelor dou bronhii
principale dreapta i stnga.
- la intrarea n bronhia principal (dreapt sau stng) axul bronhoscopului
trebuie ndreptat n axul bronhiei. Pentru bronhia dreapt axul bronhoscopului se

ndreapt spre dreapta iar capul bolnavului spre stnga, apoi se vizualizeaz
orificiile bronhiilor lobare superioar, mijlocie i inferioar i la fiecare din
acestea se identific orificiile bronhiilor segmentare. Dup aceei tehnic se
procedeaz i pentru arboreal bronic stng Dificulti de introducere a
bronhoscopului:
- introducerea tubului n esofag n loc de trahee. n acest caz se agraveaz
dispneea prin compresiunea traheei
- dificulti de vizualizare a laringelui care este ntr-o poziie anterioar
- bronhoscopul nu se introduce forat ci se insinueaz
ngrijiri postoperatorii:
- repaos la pat
- dou ore nu mnnc (datorit anesteziei hipofaringiene)
- supravegherea tensiunii arteriale, aiurii ventriculare, strii de contient
Bronhoscopia inferioar:
- este tehnica de introducere a bronhoscopului prin orificiul de traheostomie
- bronhoscopul este introdus de la nceput n trahee de unde alunec direct n
bronhii
- presupune existena unei traheotomii prealabile efectuat n scop
bronhoscopic
sau pentru alte intervenii chirurgicale ca timp premergtor laringectomii,
stenoz laringian Indicaii: - traheobronit (postgripal, dup corpi
strini vegetali) necesit aspiraia secreiilor de mai multe ori pe zi i mai multe
zile
- la sugarii care necesit bronhoscopii repetate
- papilomatoz traheobronic recidivant care necesit ablaii numeroase pe
o perioad lung de timp
- corpi strini foarte voluminoi i foarte dificil de extras pe cale superioar
Incidente i accidente:
- care in de operator - tehnic deficitar
- leziuni mucoase ale spaiilor parcurse prin manevre brutale
- care in de anestezie - palpitaii
- anxietate
- paloare
- transpirai
- ntrzieri n instalarea anesteziei (etilicii, cei cu hipersalivaie, anxioii,
fumtorii, cei cu reflexe exaggerate )
- care in de instrumentar: - circuitele electrice s fie bine instalate
- instrumentele s nu aib form nociv
- materialul instrumentelor s nu fie toxic
- pensile s fie eficace
- care in de pacient - riscul este n funcie de vrst
- stare psihic
- stare fizic
- caractere anatomice - gur ngust
- arcad dentar superioar proeminent
- hipertrofia limbii

- gt scurt
- antecedente patologice morb Pott
- TBC, lues laringian
- insuficien cardiac
- caectici intoxicai
- comiialitate
- anevrism aortic
- afeciuni bronhopulmonare supuraii bronhopulmonare
tumori bronice
tbc traheobronic
astm bronic
tumori mediastinale Accidente:
sincop cardiac
sincope respiratorii
crize epileptiforme
moarte subit

ESOFAGOSCOPIA
Definiie - este metoda principal de explorare direct vizual a esofagului prin
intermediul unui tub prevzut cu o iluminare special
Ea are ca scop - stabilirea unui diagnostic, dar n acelai timp permite efectuarea unor
manevre endoscopice ca : extragerea de corpi strini, dilataia stenozelor, recoltarea de
esut pentru examen histopatologic etc.
Endoscopia trebuie considerat o manevr chirurgical cu destule riscuri
Terracol spunea c " esofagoscopia reprezint manevrarea unui tub rigid ntr-o zon cu
reflexivitate mare, ntr-un organ fragil, septic i intolerant situat n plin mediastin"
Indicaii- n scop diagnostic pentru confirmarea unei suferine disfagice neelucidate
radiologie
- precizarea naturii unor elemente radiologice suspecte: tumori benigne sau
maligne cu semen radiologice indirecte
- confirmarea unor semne radiologice precise: tumori, stenoze
- biopsia
scop terapeutic Contraindicaii:- n cazul cnd afeciunea nu reprezint o
urgen maxim, se recomand
0 examinare prealabil i amnarea interveniei n urmtoarele situaii:
afeciuni febrile intercurente
hipertensivi, cardiaci pn la
echilibrare
- hipoproteinemii i deshidratare pn la stabilirea echilibrului
hidroelectrolitic prin perfuzie sau gastrostom
- esofagite caustice recente pn la amendarea edemului faringian i

eliminarea escarelor
- tbc pulmonar evolutiv
Contraindicaie formal : - cardiaci gravi decompensai, anevrism mare de cros
aortic,
varice esofagiene, suspiciune de perforaie esofagian, tumori buco- faringiene
sngernde
Dificulti de realizare a esofagoscopiei:
rigiditatea sau deformri pronunate ale coloanei vertebrale cervicale i
dorsale
- gt scurt, gros
- anchiloz temporo- mandibular sau trismus
- hipertrofie lingual
cicatrici sau stenoze hipofaringiene
incisivi superiori prea lungi
1
.Pregtirea preoperatorie:
- fiind asimilat cu o intervenie chirurgical se recomand spitalizarea cu 24
ore naintea interveniei
- se recomand: - examen medical general : testarea constantelor cardiace,
pulmonare, hepatice, renale, de coagulare (atenie la anevrism ),
investigarea hepatitelor ce ar putea fi nsoite de varice esofagiene

susinerea strii generale cu echilibrare electrolitic i proteic tratamentul afeciunilor generale termometri zarea
2Examenul O.R.L
bucal cu cutarea sinechiilor, arsurilor recente, artrite temporomandibulare identificarea i tratarea afeciunilor acute faringo- laringiene
paralizia recurenial poate fi semn de neoplasm i implic o grij
deosebit se va reine : staza n sinusul piriform, halena fetid,
regurgitaiile acide
3.Examenul radiologie:
esofagian baritat ce poate evidenia ca semen prezumtive: spasmul la gura
esofagului, modificri de poziie, semnele unei leziuni ce trebuie explorat
esofagoscopic
examenul mediastinului i plmnului pentru a pune n eviden
elementele
inflamatorii sau tumorale periesofagiene, fistule , forma i poziia aortei
poziia i mobilitatea coloanei vertebrale
4. Testarea toleranei la substane anestezice
Anestezia:
anestezia local cel mai frecvent utilizat. Satisfctoare pentru un
examen bun dac este asociat cu o preanestezie. Se efectueaz pulverizaii
cu lidocain 10 % i se completeaz n timpul interveniei anestezia
general - suprim efectele dureroase, de vom, eliminnd fenomenele i
manifestrile de fric
Instrumentar:
y
se vor folosi tuburi de esofagoscopie care trebuie^s prezinte o extremitate
neted fr asperiti, cu o bun vizibilitate/i/cu un calibru adecvate
dimensiunilor de vrst ale esofaguluLInteriorul tubului trebuie s fie fr
reflexe negru, brumat
- tuburile Hasslinger sau Brunnjjtigs - cu sursa de lumin proximal sunt
preferate
- tuburile Chevalier- Jackson - cu iluminare distal; se pot murdri frecvent
de secreii
Alte instrumente necesare;
surs de lumin
fibr optic
pense de diferite forme (pentru corpi strini sau pentru biopsie )
tuburi de aspirat
port- tampoane
aspirator
comprese
Poziia bolnavului:
decubit dorsal cu umerii la marginea mesei
un ajutor susine capul astfel nct acesta s fie n hiperextensie pe
articulaia
atlanto- occipital
Tehnica propriu-zis:

protecia cu o compres a arcadei dentare superioare

se introduce tubul vertical strict pe linia median i sub controlul vederii
se impinge uor nainte deprimnd baza limbii
* cnd n lumenul tubului arare epiglota aceasta se ncarc pe tub (tubul trece sub
epiglota)
* cobornd n lumen apare peretele posterior al hipofaringelui, iar anterior
comisura posterioar a corzilor vocale cu cei doi aritenoizi
* extremitatea tubului progreseaz sub aritenoizii pe care-i mpinge uor anterior
* cu ct progreseaz, tubul ntlnete o rezisten mai mare, creat anterior de cricoid
i posterior de coloana cervical, iar lateral de musculatura cricofaringian
* rezistena gurii de esofag se nvinge printr-o presiune continu i blnd pn cnd
aceasta cedeaz
* dup depirea gurii esofagului progresarea tubului se face cu uurin ntr-o
cavitate real, meninnd tubul n ax
* n extremitatea superioar a toracelui, capul pacientului se ridic uor pentru c
esofagul are direcie antero-posterioar pn la strmtoarea bronho-aortic ulterior
capul coboar pentru c esofagul are tendina de a migra anterior i spre stnga
Pe toat lungimea esofagului, tubul progresez imprimnd micri de dutevino
i micnd capul bolnavului n dreapta i n stnga pentru a descoperi detalii n
pereii esofagului
Examenul se completeaz cu aspiraii de secreii
Mucoasa trebuie s fie neted, umed, colorat roz cu pliuri longitudinale
Extragerea tubului se face cu grij, sub controlul vederii, imprimnd manevre
inverse fa de cele de la introducere i examinnd n continuare pereii
esofagului
Incidente , accidente:
anestezice sedare incomplet
- incompatibiliti la substanele anestezice - supradozaj de substane
injectate intravenous accidente de poziie - imobilizarea insuficient a
copiilor
- deflectarea incomplet a capului tubul n peretele posterior al esofagului
- deflectarea prea accentuat a capului tubul n peretele anterior al esofagului
-

neridicarea suficient a gtului

coborrea insuficient a toracelui i capului n examinarea 1/3
inferioar
- manevre vicioase ale tubului- lezarea peretelui posterior a oro i
hipofaringelui
- migrarea lateral a tubului spre sinusurile
piriforme care pot fi lezate
- ridicarea prea precoce i forat a tubului cu luxarea aritenoidului
- progresarea forat a tubului n afara lumenului
putnd duce la o perforaie
complicaii tardive periesofagite

- celulite cervicale
- perforaii hipofaringiene
- mediastinite
- abcese pleurale i pulmonare
- traumatismul mucoasei cu spasm secundar
paralizie recurenial ngrijire postoperatorie:
- repaos la pat
- alimentaie hidric 12-24 ore
- spitalizare 24 ore
- tratament antispastic general
- dezinfecie bucal
- sedative

BIOPSIA LARINGIAN
Definiie- procedura prin care se recolteaz un fragment dintr-un proces tumoral
situate la
nivelul mucoasei laringiene sau chiar din mucoasa laringian suspect de transformare
patologic
Scopul - determinarea tipului histo- patologic la nivelul procesului patologic evideniat
Indicaii - procese patologice tumorale
Pregtirea pacientului - psihic - i se explic n ce const manevra la care urmeaz s
fie
supus, care suntbeneficiile acesteia dar i incidentele ce pot s apar
fizic- pacientul nu consum alimente nici solide nici lichide
- i se efectueaz o toalet minuioas a cavitii bucale
- se ndeprteaz protezele dentare mobile Materiale necesare - trusa
de laringoscopie indirect
trusa de laringoscopie direct
aparat de anestezie aparat de
reanimare trusa de traheotomie
Anestezia - local - prin pulverizaie cu lidocain 10% sau prin instilarea anestezicului
pe suprafaa corzilor vocale cu ajutorul seringii
laringiene - general prin intubaie orotraheal
Biopsia laringian prin laringoscopie indirect:
se folosesc pense laringiene muctoare care au cupele cu
deschidere vertical sau orinzontal la dreapta sau la stnga
dac exist o ulceraie este bine ca excizia s se fac
ptrunznd n profunzime astfel ea fragmentul extras s
cuprind toate straturile
prelevrile se fac mai greu atunci cnd exist o formaiune
circumscris neulcerat, cu baz larg de implantare i cnd
instrumentele alunec pe suprafaa tumorii formaiunile
pediculate trebuiesc extirpate n ntregime dac poriunea
excizat nu este sufficient de mare, atunci rezultatele

examenului microscopic pot fi ndoielnice i biopsia trebuie

repetat mai ales cnd se bnuiete o tumor malign nu
trebuie s se uite c la adult sub aspectul clinic de papilom sau
pahidermie se ascunde adesea o tumor malign
Experiena a artat c n materie de tumori maligne, numai rezultatul pozitiv are
valoare
diagnostic, n timp ce rezultatul negative nu poate exclude cu siguran o tumor
malign
Tehnica:- pacientul este n ezut pe scaunul de consultaii
un ajutor ine cu o compres limba pacientului care este mult
exteriorizat iar cavitatea bucal este larg deschis operatorul
ine n mna stng oglinda laringian n care vizualizeaz
laringele cu zona din care urmeaz s ia biopsie iar cu mna
dreapt ine pensa laringian pe care o introduce
sub controlul vederii pn n zona laringian de unde prinde n
cupe un fragment de esut patologic
dac nu se extrag fragmente suffieient de mari pe aceast ca!e,
manevra se repet sau se va preleva biopsia folosind
laringoscopia direct i pense muctoare puternice ce pot
ptrunde n esuturile dure
fragmentele recoltate se introduc ntr-un recipient cu formol, se eticheteaz i se trimit n
serviciul de anatomie patologic Biopsia laringian rin laringoscopie direct:
-, de regul se folosete anestezia general
se poate folosi i laringoscopia direct n suspensie
- n acest mod se pot exciza fragmente i din sinusul Morgagni
sau spaiul subglotic, mai puin accesibile n laringoscopia
indirect
Exist situaii n care deoarece tumora este voluminoas i determin insuficien
respiratorie este necesar efectuarea n prealabil a traheotomiei i abia dup aceea s se
preleveze biopsie Incidente, accidente:
aritmii cardiace
lipotimii
ascensiuni tensionale
anestezie local cu instalare tardiv
anxietate
- asfixie- prin decompensare n cazul tumorilor laringiene voluminoase
- hemoragii locale ( de obicei rare )

EXTRAGEREA CORPILOR STRAINI AURICULARI

Corpii straini auriculari pot fi de origine endogena sau exogena, cei din urma fiind
introdusi voluntar sau accidental.
Se mai pot clasifica in Corpii straini vii (animati) si Corpii straini inerti.
Corpii straini neanimati mai frecvent intalniti sunt de origine vegetala:
-

seminte (boabe de porumb,mazare, fasole)

pietricele

bucati de stofa

perle

butoni

fragmente de hartie

tampoane de vata

Corpii straini animati pot fi:

-

musculite

larve

urechelnite

uneori ascarizi (patrund prin trompa)

Corpii straini endogeni:

-

dopuri de cerumen

dopuri epidermice

Tratamentul (extractia) difera dupa natura corpului strain. In prealabil se efectueaza

otoscopia pentru a preciza natura corpului strain, consistenta si sediul in conduct.
In tratamentul corpilor straini vii este necesar in primul rand uciderea lor si apoi
extractia. Se recomanda initial instilatii cu ulei sau anstezierea cu un tampon de

cloroform aplicat in conduct. Apoi se efectueaza spalatura auriculara.

In tratamentul corpilor straini inerti se incearca initial extractia lor pe cale naturala prin
conduct prin:
1. Lavaj auricular daca este corpul strain vegetal se instileaza initial alcool absolute
deoarece acesti corpi straini

sunt higroscopici si daca se umfla se pot extrage cu

greutate.
2. Daca lavajul auricular nu da rezultate se folosesc instrumente speciale: pense, stilete,
crosete. Aceste instrumente se folosesc sub controlul vederii de specialist pentru a nu
inclava corpul strain.
3. Cand exista un corp strain inclavat se efectueaza extractia pe cale retroauriculara. Se
efectueaza anestezie si apoi incizie retroauriculara cu decelarea conductului pana la
identificarea corpilor straini .
4.
Incidente si accidente
Tentative incorecte de extragere ce pot duce la:
-

Lezarea timpanului
Inclavarea corpilor straini .
Paralizii faciale
Labirintite

PUNCTIA SINUSULUI MAXILAR

Definitie:
Metoda terapeutica chirurgicala ce consta in introducerea unui trocar in sinusul maxilar,
pe cale nazala, in vederea efectuarii lavajului acestuia.
Scopul :
-terapeutic - pentru evacuarea secretiilor patologice care se pot acumula in sinusul maxilar-diagnosticpentru a preciza diagnosticul de sinuzita maxilara purulenta dar si pentru diferentierea acestuia de alte
afectiuni ale sinusul maxilar .

Indicatii
-

Sinuzita maxilara cu supuratie acuta in faza de declin a simptomelor

Sinuzita maxilara cu supuratie cronica
F.T. suprainfectate cu sediul in sinusul maxilar sau parasinusal
Hemosinusul maxilar care nu se resoarbe prin alte mijloace terapeutice

Verificarea stabilitatii vindecarii unei sinuzite maxilare si diferentierea de alte

sinuzite (etmoidala, frontala, sfenoidala)

Sinuzite inchistate, blocate

Materiale necesare: specul nazal, trocar, foarfece, seringa de 20 ml sau seringa Guion,
solutii dezinfectante ,ser fiziologic cadut pentru lavaj, antibiotice de instilat in sinus,
anestezice (spray cu lidocaina 10% sau xilina 1% pentru infiltratie), adrenalina,
comprese sterile, vata sterile, tavita renala, oglinda frontala.
Pregatirea pacientului
-

Psihica se explica importanta interventiei si scopul acesteia, aratand

incidentele si accidentele tehnicii.
Fizica
o testari la anestezice si antibiotice
o teste biologice si in special teste de coagulare si sangerare
o toaleta foselor nazale

Tehnica
Anestezia obisnuita locala poate fi efectuata prin inbibatie aplicand o mesa de vata sau de tifon, sau o tija
port vata Imbibata cu xilina 2% in meatul inferior pe o profunzime de 2-3 cm de la capul cornetului
inferior.

Mai simplu se poate pulveriza lidocaina 10% in meatul inferior si meatul comun.
Mai poate fi foosita si anestezia locala prin infiltratie cu xilina 0,75% adrenalinata,
injectata lent sub mucoasa meatului inferior.
Pozitia bolnavului este cea asezata pe scaun, capul fiind sprijinit de mainile unui ajutor.
Punctia sinusului maxilar se executa in trei timpi care se succed cu rapiditate.
In primul timp totdeauna sub controlul rinoscopiei anterioare (specul nazal tinut in
mana stanga) se introduce trocarul in meatul inferior, cat mai aproape de insertia
cornetului la o distanta de 2 2,5 cm de la capul cornetului inferior, in imediata
proximitate a apofizei situate in unghiul format de punctul in care directia anteroexterna
a insertiei .postero-interna.
In felul acesta se evita rezistenta opusa de ramura osoasa ascendenta a maxilarului,
lezarea canalului lacrimo-nazal sau patrunderea trocarului in tesuturile moi ale

obrazului.
Respectnd aceste indicaii, puncia va fi totdeauna uor de executat, deoarece peretele
intersinusonazal este de cele mai multe ori foarte subire la acest nivel.
Al doilea timp transfixia sau perforarea nu trebuie efectuat printr-o micare de
propulsie a trocarului tangent la peretele nazosinusal.
Trocarul ia punct de sprijin la nivelul subcloazonului pe care-l deplaseaz lateral, vrful
trocarului lund o direcie oblic n sus i n afara ctre unghiul extern al orbitei, astfel
c perforarea se realizeaz n plan aproape perpendicular. Un mic cracment marcheaz
senzaia de ptrundere n cavitate. Aceast manevr poate fi executat i prin lovituri
uoare date pe mnerul trocarului, cu ajutorul unui mic ciocan.
Al treilea timp se adapteaz seringa la trocar i se execut o spltur evacuatoare cu
100-200 ml ser fiziologic cldu (pacientul obstrucioneaz fosa nazal opus i sufl
nasul cu putere n timp ce se introduce serul fiziologic n sinus).
Lichidul de spltur se recolteaz n tvia renala unde poate fi analizat. Analiza este
macroscopic (serocitrin, clar, sanghvinolent, purulent) sau/i microscopic (cultur +/antibiogram).
Dup efectuarea lavajului se introduc 1-2 cm aer pentru golirea sinusurilor, apoi se
instileaza antibiotic (metronidazol sau gentamicin) sau antibioticul la care germenii au
fost recunoscui sensibili.
Incidente, accidente, complicaii
1. Puncia alb, poate fi datorit:
-

Unui perete intersinuso-nazal gros i imposibil de strpuns cu trocarul;

Alunecarea i fixarea vrfului trocarului sub mucoasa peretelui intersinusonazal

(nerespectarea tehnicii);

Dop mucos purulent gros, care obstrucioneaz ostiumul (presiuni sacadate i

repetate ale lichidului uureaz eliminarea lui;

Trocar blocat de o mucoas hiperplazic;

Trocar fixat n peretele posterior al sinusului maxilar (se retrage trocarul);

Ostium obstrucionat printr-o reacie inflamatorie puternic de aceea se

efectueaz aplicaii vasoconstrictoare la nivelul anului uniform nainte de
efectuarea punciei;

2. Hemoragia este excepional i necesit suspendarea manevrelor i tamponamentul

fosei nazale.
3. Durere brusc i vie mai totdeauna este vorba de o cale falsa .
4. Perforarea peretelui superior al sinusurilor i ptrunderea aerului sau a lichidului n
orbit (emfizem, edem), exoftalmic, celulitic orbitar, flegmon).
5. Ptrunderea trocarului n esuturile moi ale obrazului (edem, emfizem, flegmon);
6. Perforarea peretelui posterior i ptrunderea n fosa pterigomaxilar (hemoragie prin
neparea arterei maxilare interne, nevralgii persistente, flegmon).
7. Embolie aerian, rar observat i favorizat de ptrunderea trocarului ntr-o ven.
8. Manifestri septico-pioemice, prin tromboza septic venoas.
9. Lipotimie datorit intoleranei la anstezic sau emotivitii pacientului. Excepional
sincop.

INSUFLAIA TUBAR CU SONDA ITARD

(sau

cateterismul trompei Eustache)

Definiie: Tehnica prin care se efectueaz cateterismul trompei Eustache pe cale nazal.
Itard construiete cateterele ce-i poart numele, la nceput cu scopul de a introduce
lichide de spltur sau pentru dilatarea trompelor prin bujiraj. Deleau este cel care a
introdus n practic procedeul de insuflare a aerului n casa timpanului n scop
terapeutic.
Materiale necesare:
-

Sonda Itard de diferite mrimi;

Par de cauciuc;

Otoscop;

Anestezice (lidocain 10%)

Specul nazal Killian.

Pregtirea bolnavului
-

Psihic
o Se linitete bolnavul;
o I se explic importana tehnicii;
o Este avertizat de incidente i accidente.

Fizic
o Se elibereaz fosele nazale de eventualele secreii, prin suflarea nasului.

Tehnica
-

Anestezia local prin pulverizaie cu lidocain 10%;

Operatorul se aeaz n faa bolnavului;

Sonda Itard este inut n mna dreapt i se introduce pe planeul fosei nazale
dinainte spre posterior meninnd contactul strns cu septul nazal (de aceea s-a
mai numit i procedeul septului). Sonda se mpinge spre posterior cu vrful n
jos pn ajunge n contact cu peretele posterior al nazofaringelui apoi este rotit
90 de grade spre urechea opus i tras nainte pn ia contact cu cloajonul
septal. Dup aceast manevr sonda este rotat cu 180 de grade spre urechea de

tratat prin partea superioar a cavumului. Prin aceast ultim manevr sonda
ptrunde aproape singur n orificul faringian al trompei.
-

Apoi prin sonda Itard se introduce aer cu ajutorul perei Politzer.

Procedeul fosetei Rosemuller

-

Sonda ajuns n contact cu peretele posterior faringian i se d o rotaie de 360 de

grade spre urechea de tratat ocolind pe sus. Prin aceadt manevr sonda este
adus cu extremitatea sa distal n foseta Rosemuller, dup care, deplasnd
blnd spre operator, la un moment dat, sonda sare un prag, care nu este dect
buza posterioar a orificiului trompei, dup care aceasta alunec de la sine n
tromp.

Acest procedeu este cel mai preferat de ctre specialiti cu rutin n practica
insuflaiilor.

Incident, accidente:
-

Trauma pacientului de a se supune tratamentului;

Obstacolele nazale (deviaii de sept, creste);

Retracii cicatriceale peritubare sau velo-palatofaringiene;

Reacii reflexe tuse, strnut, lcrimare, grea, vrsturi, lipotimii;

Sngerri;

Vertij;

Convulsii;

Rupturi de timpan;

Emfizem subcutanat i faringian;

Infecii secundare ale urechii.

TAMPONAMENTUL NAZAL ANTERIOR I

POSTERIOR
Definiie: tehnic complex de hemostaza n epistaxis constnd n introducerea de
material textil (mee de tifon) n fosele nazale (anterior sau posterior) comprimate att
de mult nct s se efectueze hemostaza stabil.
Indicaii:
-

Epistaxis anterior sau/si posterior

Postoperator dup intervenii rinosinusale sngernde;

Traumatisme unde se efectueaz cu dublu rol:

o Hemostaza;
o Contenie.

Materialele necesare: mnui, oglind frontal, halat i or de protecie, nuse nazale de

tifon, specul nazal, pens n baionet, aprtor de limb, pense Pean, sond Nelaton,
soluii anestezice, substane vasoconstrictoare (efedrin, .............), substane anestezice
(lidocain 10%).
Pregtirea bolnavului:
-

Psihic se linitete bolnavul i anturajul, ferindu-l de surse de cldur;

Se scot hainele care pot executa constricie (gulerul cmii, cureaua) i se

aeaz pacientul fie n ezut, fie culcat pe partea care sngereaz.

Tamponamentul nazal anterior se pregtete o me lat de 1-2 cm i lung de

aproximativ 1 m. Mea se mbin n ulei de vaselin simpl sau gominolat, uurnd
astfel introducerea ei ct i scoaterea.
Pacientul sufl nasul pe fosa nazal cu epistaxis eliminndu-se eventualele cheaguri din
fosa nazal. Apoi se aplic 1-2 pufuri de spray cu lidocain 10%.
Se tamponeaz ntreaga fos ncepnd de sus n jos i dinapoi-nainte. Tamponamentul
trebuie s nceap ct mai posterior posibil pentru c tocmai la acest nivel pot exista
sngerri rebele.
Introducem mea ncepnd de la circa 15 cm de captul ei care rmne n afara fosei
nazale spre a evita cderea acestuia n cavum, lucru care ar produce bolnavului senzaii

foarte neplcute. Este preferabil ca bolnavul tamponat s fie reinut la spital. El va fi

supus unui tratament cu antibiotic, antalgice i hemostatice.
Detamponarea se efectueaz dup 1-2 zile i poate fi parial dac n timpul
detamponrii sngerarea are tendina s revin. Mea restanta se extrage in zilele
urmtoare. Tamponamentul poate fi prelungit sau eventual refcut la nevoie sub
protecia antibioticelor.
Cnd sunt lezate vase mari situate spre partea spate i a foselor nazale. Cnd exist
deviaii ale septului nazal care mpiedic executarea corect a tamponamentului
anterior, sngerarea continu. n aceste cazuri este necesar s efectum tamponamentul
nazal posterior.
Tamponamentul nazal posterior
Se execut mai dificil, este greu de suportat de ctre bolnav i determin mai frecvent
complicaii septice rino-sinusale i auriculare. Se pulverizeaz lidocain 10% n fosele
nazale i orofaringiene.
Se confecioneaz apoi din comprese un tampon a crui mrime este n raport cu
mrimea cavumului. Se noad puternic o me de tifon la mijlocul tamponului.
Introducem prin fea nazal mai larg sonda Nelaton mbibat cu ulei de vaselin i
scoatem captul sondei prin cavitatea bucal cu ajutorul unei pense imediat ce apare in
faringe. nnodm captul meelor cu care s-a legat tamponul, la ctul bucal al sondei pe
care apoi o extragem pn cnd meele ies prin orificiul narinar.
Cu mna dreapt se trage de mee i cu degetele de la mna stng se prinde tamponul
i se impinge retrovelar n cavum presndu-l n coane n timp ce meele sunt trase
puternic prin orificiile narinare.
Se efectueaz apoi i tamponamentul anterior al fosei nazale. Capetele anterioare ale
meselor le nnodm n jurul unui tampon fixat la orificiul narinar.
Detamponamentul se efectueaz la 48-72 ore.
Pentru detamponare, dup ndeprtarea tamponamentului anterior scoatem tamponul
posterior, tracionndu-l de tamponul posterior cu o pens curb.

REDRESAREA DE PIRAMID NAZAL

Definiie: intervenia chirurgical prin care se restabileste poziia anatomic normal a
scheletului osteo-cartilaginos nazal la exterior iar la interior recalibrarea foselor nazale.
Indicaii:
-

Traumatisme nazale (fracturi) cu deplasare;

Fracturi nazale cominutive cu nfundare.

Materiale necesare: cmpuri sterile, lampa clar, dezinfectante, sering, soluii

anestezice, mnui sterile, specule nazale, pens n baionet, pense Pean, pens n cioc
de ra, foarfec, portac, ata, ace de sutur, mese pentru tamponament nazal, atele
externe, comprese, fa de tifon.
Pregtirea pacientului
-

Psihic
o I se explic necesitatea interveniei;
o Se ia acordul scris al pacientului.

Fizic
o Preanestezie;
o Pacientul nu consum alimentaie cu 6-8 ore naintea interveniei;
o Testri (anestezice, antibiotice);
o Teste de coagulare.

Tehnic:
-

Reducerea se execut prin manevre concomitente extranazale i endonazale;

Anestezia este prin injectare paralateronazala bilaterala si............. cu xilina

0.75%adrenalina

Manevrele extranazale:
-

Se pot executa de cele mai multe ori prin compresiune digital, ncercnd s
repunem n poziie normal fragmentele deplasate ceea ce se obine cu uurin
n fracturile de dat recent.

Dup 7-8 zile de la producerea fracturii, calusul ncepe s se organizeze i este

necesar s se refractureze prin lovituri delicate aplicate la exterior cu diverse

instrumente avnd grij s se protejeze tegumentele prin aplicare n prealabil a

unei foi de cauciuc consistent.
Manevrele endonazale:
-

Se pot executa cu diverse instrumente speciale de tipul penselor n cioc de

ra (Joseph, Martin). n lipsa acestora se ntrebuineaz speculele Killian lungi
cu ramurile mbrcate n tuburi de cauciuc elastic i subire pentru a feri
mucoasa nazal de zdrobire. Pensele se introduc fie cu ambele ramuri simultan
ntr-o singur fos fie cu o ramur n fos i una la exterior aplicat la nivelul
osului propriu de aceeai parte.

Se recalibreaz fosa nazal i se redreseaz piramida, deplasnd nainte i lateral

fragmente fracturate i deplasate, pentru a le repune n poziie normal.

Cu degetele de la mna opus se exercit o cotrapresiune pe faa extern a

piramidei nazale.

Imobilizarea este indispensabil pentru obinerea unui rezultat satisfctor.

Se va asigura o presiune concomitent i antagonist endonazal i extranazal. Se face
un tamponament strns al foselor nazale cu mee uleioase i iodoformate astfel c se
realizeaz o hipercorecie prin mpingerea spre exterior a fragmentelor osoase
fracturate. Totodat se efectueaz i hemostaza i se previne formare hematoamelor.
Contrapresiunea extern se asigur cu ajutorul unei atele metalice sub form de jgheab
care ncalec i mbrac spinarea nasului i care se fixeaz cu benzi de leucoplast pe
pielea obrajilor i a frunii. Atela se confecioneaz din tabl de aluminiu sau alam,
groas de un milimetru. Forma i dimensiunea atelei se poate desena dup un tipar
prealabil din hrtie sau carton.
Dup confecionare, atela se ndoaie de-a lungul diametrului longitudinal pn cnd ia
forma unui jgheab ce se muleaz pe forma i grosimea piramidei nazale.
ntre atel i tegumentele nazale se aeaz 4-6 straturi de tifon care are aceeai form cu
atela.
Fixarea cu benzi de leucoplast
Un ajutor ine atela, operatorul aeaz transversal pe spinarea atelei benzile de
leucoplast lungi de 25-30 cm ale cror extremiti se fixeaz pe piele obrajilor pn sub

nivelul lobului auricular. Se aeaz astfel 2-3 benzi. Apoi se efectueaz i fixarea n
sens vertical a atelei cu o band vertical de la regiunea mediofrontal apoi trece
dorsonazal pn la extremitatea inferioar.
La final benzi scurte i nguste sunt trecute circular ncepnd de sus de la glabel
cobornd lateronazal, inconjurand baza piramidei nazale, urcnd lateronazal pe partea
opus pn la captul de unde s-a pornit. Se trec astfel 2-3 benzi de leucoplast.
Evoluie postoperatorie n primele 2-3 zile se observ edematierea obrajilor i
echimoze periorbitale. Resorbia lor se face treptat n 6-8 zile.
Atela extern se suprim la 5-6 zile;
Tamponamentul nazal se suprim la 24-48 de ore.
ngrijiri postoperatorii:
Generale:
-

Antibioterapie;

Antalgice;

Vitaminoterapie;

Antitetanic (dup caz).

Locale
-

Comprese reci pe zonele edematiale;

Detamponarea nazal la 24-48h;

Atela extern se scoate la 5-6 zile.