Profilul

Diplomatul
ui
(China)

A efectuat : Turcanu Vadim

Planul Lucrarii
1.Introducere

*Formarea serviciului diplomatic Chinez

*Specificul serviciului diplomat al Chinei

2.Profilul Diplomatului
*Stilul de negocieri
*Reguli protocolare

3.Concluzie

Introducere
Diplomatia este stiinta raporturilor si intereselor dintre state sau arta de a concilia
interesele popoarelor intre ele deci ea reprezinta stiinta sau arta negocierii.
Diplomatia este acum in evolutie rapida,acest lucru insemna extinderea
contractelor internationale de catre agentiile oficiale,adica de Ministerul de
Externe. Cele mai multe ministere de externe continua reforma acum ca o activitate
continua,China fiind un astfel de exemplu,evolutia in sistemul diplomatic al Chinei
din 49 demonstreaza modul in care experienta profesionala contesta angajamentul
ideologic.
China este cel mai intins stat din Asia de Est si este cel mai populat stat din
lume.China este un stat comunist cu peste 70 de milioane de membri de partid,iar
proclamarea Republicii Populare Chineza a avut loc pe 1 Octombrie 1949 de catre
Partidul Comunist Chinez,dupa ce a castigat razboiul civil cu fortele nationaliste ce

erau reprezentate de catre partidul Kuomintang,in urma pierderi razboiuli partidul

nationalist retragandu-se pe insula Taiwan unde a proclamat Republica Chineza
care contesta si in clipa actuala conducerea comunista a Chinei. De la infintarea RP
Chineze guvernul chinez a prezentat o serie de terorii si principii menite sa ghideze
diplomatia tarii.
Dupa sfarsitul Razboiului Rece guvernul chinez a ridicat o propunerea de a construi
o noua ordine mondiala atat politica cat si economica cu o dezvoltare
multipolara.Pana la sfarsitul secolului XX nu a avut loc nici o propunere clara pentru
a defini noua ordine mondiala propusa de politicieni chinezi dar si de savanti tarii.
China si a constituit o politica externa pe dezvoltarea economica interna dar si de
stabilitatea sociala.China participa la activitatile internationale promovand ideea
unei structuri mondiale care sa sustina tarile aflate in curs de dezvoltare,iar prin
actiunile sale diplomatice exterioare care progreseaza mereu, incearca sa aduca
contributii importante la rezolvarea problemelor regionale si internationale fierbinti
si la dezvoltarea economica mondiala.Prioritatea pentru diplomatia chineza este
dezvoltarea economica si sociala a tarii,astfel in ultimi anii China a consolidat
cooperarea cu multe tari si organizatii atat regionale cat si internationale
deschizand astfel o noua etapa de cooperarea reciproca.
China doreste sa stabileasca si sa dezvolte relatii de cooperare si prietenie cu toate
tarile din lume pe baza celor cinci principii si anume : respectul reciproc al
suveranitatii si integritatii teritoriale,neagresiunea reciproca,neamestecul intreburile
interne ale celeilalte parti,egalitatea si avantajul reciproc si coexistenta
pasnica,China participand activ la activitatii diplomatice multilaterale promovanduse ferm pentru mentinerea pacii mondiale si a stabilitatii regionale.De-a lungul
anilor politica externa a Chinei s-a imbunatatit si a format un set complet de stiluri
diplomatice cu specific chinezesc.
China mentine relatiile diplomatice cu apoape toate tarile din lume,iar legaturile
diplomatice au loc doar cu tarile care recunosc dreptul Chinei asupra
Taiwanului.China joaca un rol foarte important in regiunea pacifica ea fiind un
mediator in stabilirea unor tratate de securitate cu vecini sai din zona.In anul 1971
Republica Populara Chineza a devenit unul dintre cei 5 membri permanenti ai
Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite.China este membru
fondator al EAS(East Asia Summit)la care participa India,Australia,Noua Zelanda,dar
si membru fondator al Organizatiei de Cooperare Shanghai alatrui de Federatia Rusa
si republicile asiatice din fosta Uniune Sovietica.
Diplomaia chinez are tradiii istorice bogate , care au persitat pentru mai mult de
un mileniu . Abilitatea diplomatic isi avea originea n China mult mai devreme
dect n rile europene . Printre personajele istorice din diplomai chinezi au ocupat
n mod tradiional un loc de cinste de eroi sau generali proeminenti in cultura
chinez antic .Istoria gndirii politice n diplomaia Chinei a fost vzut ca o parte
din cultura politic a societii , ca unul dintre cele mai importante instrumente
pentru a proteja interesele statului . Perioada de nregistrare fundaii ideologice i
teoretice ale diplomaiei tradiionale chineze dateaz din antichitate : n secolele VIII
- III .i.Hr.
Diplomaia chinez modern sa format cu mult nainte de formarea de RPC n 1949,
i anume n contactele dintre reprezentanii Partidului Comunist, n aa-numitele

zonele eliberate cu Kuomintang apoi de guvernmnt n China i reprezentani ai

diferitelor state care au fost n zonele eliberate de capital - oraul Yan'an, inclusiv
Reprezentani ai Uniunii Sovietice, statele Unite i alte cteva.
Ministerul Afacerilor Externe a Chinei este organul principal de lucru al diplomaiei,
este o entitate de funcionare a guvernului chinez, responsabil cu afacerile de relaii
internaionale, afacerile compatrioilor care triesc n strintate, precum i
exercitarea funciilor consulare din ar i de peste hotare.
Structura Ministerului de Externe si a Biroului Central, rmn intr-o legtur
operaional importanta fiind subliniata de departamentele diplomatice - teritoriale
i funcionale, precum i structura corpurilor strine de relaii externe,aceastea au
suferit unele modificri in directia transformarii prioritilor de politic extern, dar,
n general, a rmas destul de stabil i nu difer de la standard n cele mai multe ri.

2.Profilul Diplomatului
Diplomaia chinez n a doua jumtate a secolului XX a suferit modificri
semnificative de la o ar napoiat, China a devenit o putere nuclear, cu un
miliard de oameni, cu o puternic industrie ("Revoluia Cultural )", a dat o lovitur
serioas pentru imaginea de China i diplomaiei chineze peste 40 de ambasadori
fiind retrasi .
Diplomai strini care lucreaz n China , respecta profesionalismul diplomatiei
conducerii Chineze, celebrul diplomat american John Kennan a scris n memoriile
sale c "in plan individual chinezii sunt unii din cei mai inteligenti oameni din lume
Ministerul de externe al Chinei acord o mare importan pentru dezvoltarea
imaginii diplomatice a rii lor . n acelai timp, n timpula 52 de ani de diplomatie
imaginea RPC Chinena a suferit schimbri calitative semnificative . Dar la baza ei
este ntotdeauna pune reprezentare de China ca unul din centrele din lume majore
de putere . Propaganda exterioara a Chinei a avut ca scop principal crearea imaginii
de RPC , care ar permite conducerea RPC , la cel mai mic cost pentru punerea n
aplicare a obiectivelor sale n arena internaional . n acest scop , MAE are un
impact asupra activitilor de presa si propaganda strina . Cu ultimii ani a devenit
o regularitate la conferine de pres MAE cu privire la o gam larg de probleme
pentru jurnalitii strini acreditai n Beijing . Rol special , n plus fa de
Departamentul de MAE din China , Xinhua News Agency joac , Administraia
General de radio i televiziune n cadrul Consiliului de Stat al RPC , cu sediul n
strintate , precum i cel mai mare ziar " Cotidianul Poporului ", cu birourile sale
corespondente n strintate .
E clar, c ntr- un moment n care partidul de conducere n China este PCC ,
Ministerul Afacerilor Externe al RPC nu este creatorul principal al politicii externe ,
cu strategia diplomatic i tactici .
Decizii cruciale cu privire la politica internaional a Chinei au fost adoptate , la cel
mai nalt nivel - la congresele Partidului Comunist din China , la edinele Biroului

Politic . Recent , CPC-ul Comitetului Central , la un special " grup de coordonare

pentru afaceri externe , " i Consiliul de Stat - " Grupul de Cercetare i Consultan
n domeniul politicii externe . " Aceste grupuri sunt organisme consultative . Acestea
includ lider experti pe autoritate de afaceri internaionale , reprezentani ai
departamentelor practice , oficiali ai Departamentului Internaional al Comitetului
Central CPC . ntlniri de grup pentru a discuta problemele critice din China de
politic extern , pregtind analize .O importan majora n formarea de politic
extern a RPC I se acorda Consiliului Militar Central CPC - un corp performante la cel
mai nalt nivel care leag pai n arena internaional cu obiectivele de securitate
naional.
Ca parte a Conveniei de la Viena privind relaiile diplomatice din 1961 , China
definete clasa a 3 efi ai misiunilor diplomatice - Ambasador Extraordinar i
Plenipoteniar , Ambasador Extraordinar i Plenipoteniar , numit de Comitetul
permanent al NPC-uri , precum i nsrcinatul cu afaceri numii de ctre Ministerul
Afacerilor Externe . Prin semnarea acestui document , la Beijing a fcut o rezervare
de nerecunoatere locul reprezentani ai Vaticanului , care China are nc relaii
diplomatice . n prezent , toate misiuni diplomatice strine din Republica Popular
Chinez , precum i misiunile diplomatice strine din Beijing au statutul de
ambasad .In China este utilizata pe scar larg n practica diplomatica , numirea
de ambasadori n acelai timp . Procedura n sine numire a efului misiunii
diplomatice n strintate difer de practica internaional general acceptat ,
numai faptul c acreditrile de protocol din China i plecrile reprezint un singur
document , acordat ambasadorul nou-numit .
Datorit faptului c deciziile finale sunt fcute , de regul , liderii rii , fr
aprobarea lor orice schimbare n relaiile international este imposibila, cu toate
acestea , liderii Chinei iau n considerare punctele de vedere ale diplomailor , din
delegaia chinez , ca o regul fac parte oameni de stiinta , muli experi , cum ar fi
expert pe probleme financiare , tehnice , etc. Ca rezultat , numrul de delegare este
suficient de mare.
Diplomatii chinezi sunt obisnuiti sa isi apere poziiile lor foarte n serios .Ei pot folosi
cu abilitate greelile fcute de parteneri.
Chinezii sunt gazde foarte primitoare.Dac suntei invitat la ei acasa sau restaurant
pentru masa de prnz , pregateste-te pentru ceea ce va fi servit de dou duzini de
feluri de mncare , i chiar mai categoric nu se accepta refuzul ofertei.
Zhou Enlai n 1949,a caracterizat diplomaia chinez: "Dac am fi aderat la cursul
de nerecunoatere a rilor capitaliste i misiunile diplomatice din China, de
exemplu mini diplomae libere, acum la capturarea guvernului central n propriile
mini va trebui s aleag o diplomaie semi-liber-hand, adic n unele cazuri, s se
alture cu ei n comunicare real ".
Apoi China sa mutat la diplomaie hands-free comleta i de multe ori a construit
politica sa extern, bazata pe dorina de a distrage atenia oamenilor de la
dificulti interne.
Pe parcurs s-a proiectat si stilul de negociere - repetarea n fiecare zi aceeai poziie
exact (50 de ani "avertisment serios"), crend n mod artificial un impas n

negocierile, fornd un partener pentru a lua condiiile din China, i n caz de eec a
dat vina pe de alt parte, acuznd refuzul de a face compromisuri.
Atunci cnd a fost necesar i benefic pentru China, diplomaia rii a realizat o linie
foarte usor de manipulat. A luat o poziie ferm mpotriva Taiwan ("exist o China"),
diplomaia chinez a fcut apoi indicii clare (uneori prin intermediul unor teri),
Statele Unite i Japonia, unde Taiwan nu este principalul obstacol n rezolvarea
problemelor bilaterale. i, ca ntotdeauna, pentru acest lucru a fost un termen uor
de reinut "Taiwan poate atepta."
Stil naional chinez de negociere se difera iprin alte caracteristici . n partenerul
delegaiei chineze , de obicei,sunt o multime de oameni care isi exprima simpatia
lor , i prin ei s ncerce s influeneze poziia de partea cealalt . Deciziile finale
sunt luate de ctre partea chinez si nu are loc, de obicei, la masa negocierilor , dar
la domiciliu , dup discuii . n China delegaiile sunt , de obicei, muli experi pe
diferite probleme i pentru c dimensiunea sa este suficient de mare . Concesii din
China sunt de obicei realizate la sfritul negocierilor , greelile fcute de
parteneri ,fiind folosite cu pricepere .
Diplomai chinezi au folosit cu success diplomatia n interesul pieele rilor strine.
Avnd n vedere acordurile comerciale , contracte , ca un prim pas spre normalizare,
n primul rnd , i apoi de a extinde relaiile politice bilaterale . Cnd China nu are
relaii diplomatice cu o serie de ri occidentale , a fost folosita abil , conexiuni de
diplomatie in domeniul de sport ( '60 diplomaie ping-pong ), pentru a arta c
exist o legtur , i le putei prelungi pentru o invitaie reprezentanilor din Vest
,intelectualitii Beijing , personelor diplomatice, etc .
n ultimul deceniu , diplomaia chinez folosete n mod activ ca pe podium ONU n
timpul sesiunilor Adunrii Generale i la reuniunea Consiliului de Securitate . n
acelai timp, acesta este caracterizata de poziia de independen ,ea de obicei, nu
se uita la poziiile din alte ri , i conduce propria sa linie de independenta . Ea nu
se teme de vot cu privire la chestiuni de principiu , de a folosi dreptul de veto , chiar
dac rile cu care are relaii strnse , susine o rezoluie prieteneasca . Delegaiile
sale sunt , de obicei, bine argumentate i apra poziia.

Specificul stilului de negociere

n stilul chinezesc de negociere sunt ntrupate idealurile de naturalee, lentoare, sa
fii gata cu rbdare infinit, s atepti pentru condiiile potrivite pentru maturare.
Acest stil este determinat de ritual i de ierarhie, la toate nivelurile procesului de
negociere, care este strns legat de capacitatea de a sacrifica beneficiile pe
termen scurt ale chinezilor n cadrul negocierilor pentru interesele politice pe
termen lung.
Muli cercettori moderni se rein la stiull naional chinez n cadrul negocierilor
internaionale menite s asigure obiectivele pe termen lung i a obiectivelor de
politic extern fundamentale . Faimosul sinolog rus AA Sveshnikov subliniaz : "
ahul Chinezesc regleaza gndirea strategica , face calcule pentru multe decenii

sau chiar secole ce vin ... contrasteaz cu caracterul practic oportunist de abordri
de politic extern de Vest ".
ntr-adevr , punctele forte ale diplomaiei strategice chineze sunt , activitate
precisa , planificarea , aciunea . Partea chinez este angajata la negocieri de la
nceput la o distincie clar ntre diferitele etape ale procesului de negociere :
clarificarea iniial de posturi , dezbatere , adoptare de acord , n etapa final de
semnarea documentelor . La etapa iniial , ei acorda o atenie deosebita la apariia
partenerii lor de negociere , purtare , pe ce baz se ncearc pentru a se stabili
statutul lor formal i informal , impactul fiecrui membru al delegaiei , i ,
ulterior, se ocup n mod clar pentru participanii cu un statut mai nalt , att
formale, ct i informale .
Strategia general a chinezilor n procesul de negociere se bazeaz pe postulatul
paradoxal " a gestiona fr a aciona " , atribuit de chinezul Confucius, care a
spus : " Conductorul Shui a fugit fr s acioneze . Cum a fcut ? El a fcut nimic
n afar de respectul fata de stat , orientat spre sud . " Negocierile cu privire la o
astfel de poziie se reflect n faptul c partea chinez , de obicei ateapt la
parteneri " cartea de descoperit ", i-a exprimat n primul rnd punctul su de
vedere , n primul rnd s prezinte propuneri , etc. Prin urmare , postulatul chinez"a
gestiona fr a aciona " nseamn eforturi pentru a atinge nivelul maxim rezultate
cu un efort minim . Concesii chineze sunt , de obicei, la sfritul negocierilor , deja
dup aprecia posibilitile i limitrile de parteneri . Adesea, ele ofer concesii s
apar atunci cnd se pare c negocierile finale sunt blocate i nu ajunge la un acord
. n acelai timp , care s justifice poziia sa de negociere , chinezii folosesc cu
ndemnare toate greelile i gafele comise de partenerii lor n timpul negocierilor.
Filozoful faimos, chinez Feng Yulan a descris foarte precis politic flexibil a Chinei
n cadrul negocierilor politice, de ctre un reprezentant de pe extrema dreapt i a
sprijini dorina mea de a pstra unitatea i identitatea vechiului regat i s
condamne eforturile mele de a facilita punerea n aplicare a modernizrii ,
reprezentani ai aripei stngi saluta dorina mea de a ajuta la modernizare i mi-a
dat motiv pentru efortul pentru a menine unitatea i identitatea vechiul regat . Am
neles raionamentul lor , am acceptat lauda i blasfemia lor . Laud i hula vor
diparea, voi continua s merg mai departe , n conformitate cu judecata lor .
Chinezii nu vor lua decizii fr un studiu aprofundat din toate aspectele i
implicaiile acordului propus . Delegarea lor este , de obicei, foarte numeroasa ,
deoarece are n structura sa un numr mare de experi cu privire la toate
problemele de pe ordinea de zi de negociere . Cele mai importante decizii sunt luate
colectiv , cu numeroase aprobri , la toate nivelurile . n acest cult sunt respectate
cu strictee i ierarhie seniorii. Aprobarea acordurilor ncheiate de centru implic n
mod necesar prezena negociatorilor chinezi cu profesioniti cu nalt calificare
care sunt capabili s se ocupe cu probleme complexe, precum i un interpret bun ,
care tie terminologia specific chineza.
Faimosul englez, sinolog Makgoven J. a remarcat faptul c n China nu exist nici un
om care ar fi ntr-un fel nu este responsabil pentru cellalt. n acest sens, poporul
chinez poate fi comparat cu un mecanism complex de ceas n care roile de dini
individuale poart, n esen, pe prietenul su de prieten. Acest principiu se aplic

n timpul negocierilor politice: chinezii abordeaza nu numai pe diplomatii straini dar

si pe ai lor.
n cazul n care chinezii spun despre aciunile politicienilor nelepi n cadrul
negocierilor , le place s il citeze pe Confucius , care a spus : " Aciunea de a fi
nelept poate fi descrisa ntr-un singur cuvnt . Acest cuvnt este - reciprocitate
" . Partenerii delegatiei chineze , de obicei, ncearc s gseasc pe cei care
exprima simpatia de partea lor , iar prin intermediul acestor oameni ncearc s-i
exercite influena asupra poziiei de partea opus .O importan mare pentru ei
este dezvoltarea de aa - numitul " spirit de prietenie " i s stabileasc relaii
informale cu partenerii ,aratindu-si ospitalitatea , buntatea , un interes sincer , de
multe ori personal . Chinezii sunt , n general, foarte ospitalieri : la cin se poate
oferi pn la douzeci de feluri de mncare , i pentru nu pentru a ofensa gazdele ,
e nevoie pentru a ncerca un pic din fiecare. Cadouri de delegaia chinez , trebuie
s se in cont de faptul c cadourile ar trebui s fie concepute nu ca pentru
angajaii individuali , ci delegaia ca un ntreg .
In acest fel, de a face negocieri cu chinezii este foarte dificil: cultura antic a
dezvoltat strategii sofisticate de negociere cu lumea din afara, mai mult ca un joc
de ah.

Obiceiuri i reguli de protocol:

Orele de mas sunt riguros respectate, fiind 11:30 13:00 (prnz) i 18:00 19:00
(cin).
Reguli de protocol:
obligativitatea de a prezenta o carte de vizit;
respectarea strict a orelor de mas;
se servete ceai;
cnd se ofer drept cadou buturi, se ofer numr par de sticle.
n China,sunt populare i vodca, i se bea vin, de regul, dup toast pocalul trebuie
s fie inut n mna dreapt,se poate sprijini cu stinga, , n cazul de clinchet, urmai
regula: de rang, n caz contrar acesta va fi considerata ca o lips de respect.
La negociatorii chinezi se utilizeaza " tactici agresive ", n care cealalt parte este
numit un " complex de vinovie . " Un exemplu al acestei proceduri este de a stabili
un cadru rigid de negocieri prin excluderea de la problemele de pe ordinea de zi ,
uneori sensibile , chiar daca China nu este dispus s ia n considerare , i vice
-versa , prin ncorporarea problemelor n discuie de care cealalt parte ar avea
dificulti . Tactici ofensive manifestate ntr- o astfel de primire ca " Sa concentreze
pe punctele slabe ale inamicului . " Chinezii cu mare abilitate pun contradicii
logice , "greeli logice i puncte slabe " n argumentele de partea cealalt i s le
foloseasc n avantajul lor . Trebuie s spun c acest fel de negociere este o practic

comun n cadrul negocierilor internaionale , dar China se folosete deosebit de

intens .
Diplomaii chinezi caut adesea s stabileasc reguli de baz pentru negocierile lor
pentru a fora partenerilor de a consimi la anumite principii generale pe care sa le
foloseasca mai trziu, chinezii se vor referi n mod constant la i de la care ei pot
opta , n cazul n care avei nevoie de ea pentru interesele lor sau pentru a obine n
cele din urm de acord . Tactici de presiune folosite de partenerul chinez sub mottoul " Ai nevoie de noi i suntem tu - nu . " Presiunea poate fi exercitat prin
nsprirea negocierii, declarnd c noi, oamenii chinezi sunt rabdatori.
n diplomaia de culise la " reuniuni fr cravata " , folosind intermediari obiectivul
principal , care este urmrit de chinezi - " . A salva fata " este de a Cu alte cuvinte
,ca diplomatul chinez important s se precizeze poziia , n cazul n care este permis
s dea instruciuni n acest spirit , care a fost la negocierile oficiale ntlnit de un
partener prietenos . n cazul n care chinezii , preciznd poziia sa n avans , tiu c
este inacceptabil pentru un partener , cu scopul de a astfel de " diplomaie de culise
" este un raspuns pentru a atenua partenerului reacia negativ , nu face prea bine .
n aceeai organizaie are drept scop de informare " scurgerea" n cursul
negocierilor pentru a obine un efect de propagand n ochii publicului .
Negocierile , chiar dac acestea nu au reuit dupa ceva timp , mai devreme sau
mai trziu , vor fi continuate , iar dac v place cum partenerul chinez , a acionat
n etapa anterioar a negocierilor cu privire la aceast facilitate a reprezentantului
chinez , aceasta va afecta n mod inevitabil, atmosfera general a negocierilor
ulterioare . Negociatorul nu se limiteaz la o rund de negocieri : negocierile poate
s ia o lung perioad de timp . i cu att mai bine relatiile personale sunt formate
ntre negociatorii , mai multe oportuniti de acolo pentru a ajunge la acorduri desigur , fr a se ndeprta de la propriile interese naionale

3.Concluzie
Examinind atent documente justificative ( note , jurnale , rapoarte , etc ), mi-am
permis s formulez urmtoarele concluzii : In relatiile internationale China se
foloseste si de un soft power care se refera la un al treilea aspet al puteri unei
natiuni in afara de cel economic si militar.Acest concept consta in puterea de
influenta a culturi, a valorilor,a ideologiei,a opiniei,etc u,nei tari comparativ cu al
altei tari.
Ca nivel international China incearca sa isi exercite o mare influenta asupra
lumii,ea doreste o mare atentie din partea comunitatii internationale,mai multe tari
din lume cauta in mod activ sa isi consolideze relatiile cu China.Cu toate acestea
neintelegerea si suspiciunea sunt inca frecvent in perceptiile internationale ale
Chinei in special din cauza diferentelor de valori dar si de ideologie. Securitatea i
suveranitatea naional sunt prioritatea diplomaiei chineze, iar activitile
diplomatice susin dezvoltarea economic i social din ar. n ultimii ani, China a
consolidat cooperarea cu multe ri i organizaii regionale i internaionale,

deschiznd o etap nou de cooperare reciproc-avantajoas. Totodat, China a

participat activ la activitile internaionale, promovnd ideea unei structuri
mondiale care s susin rile aflate n curs de dezvoltare. Prin aciunile sale
diplomatice, China a promovat pe plan internaional imaginea sa de ar civilizat,
democratic, deschis ctre lumea exterioar, care progreseaz mereu, aducnd
contribuii importante la rezolvarea problemelor fierbini regionale i internaionale
i la dezvoltarea economiei mondiale.
Intelegerea diplomatiei contemporane a Chinei camecanism de politic extern ,
precum i nelegerea lor de la locul chinez n lumea de astzi este imposibil fr o
analiz retrospectiv a istoriei a politicii externe a Chinei . Faptul c civilizaiile mai
ales China a lsat amprenta asupra relaiei sale cu vecinii si ndeprtate i
apropiate si difer de la practica de relaii " state-naiune " n Europa .
Diplomaia chinez are tradiii istorice bogate.Abilitatea diplomatic isi are originea
n China mult mai devreme dect n rile europene . n istoria gndirii politice n
diplomaia Chinei a fost vzut ca o parte din cultura politic a societii , ca unul
dintre cele mai importante instrumente pentru a proteja interesele statului .