nvestirea precedentului judiciar ca izvorului de drept ar putea avea profunde implicaii asupra

sistemului juridic din R.M.

Restrngnd aceast dezvoltare generic de-a lungul istoriei la domeniul juridic, deosebirea se
vede n modul de pronunare a sentinei judectoreti: convingerea n ntietatea raiunii se
traduce n convingerea c textul normativ (legea, n sens larg) exprim soluia, n timp ce
primatul faptei face ca dezlegarea unei probleme de drept s ia ca punct de plecare situaii
asemntoare din trecut. Cu alte cuvinte, precedentul ca izvor de drept exprim ncrederea n
adevrul empiric (al faptelor), iar precedentul exclus din categoria izvoarelor juridice exprim
ncrederea n adevrul teoretic (al principiilor, legilor etc.). Dei, aa cum am artat, viaa
demonstreaz aproape la orice pas adevrul faptelor, al concretului (procedura bate fondul),
problema spinoas a arestrilor preventive ar putea fi rezolvat
prin considerarea practicii judiciare, mcar la nivelul
instanei supreme, ca izvor de drept.
Un avanaj al precedentului judiciar ar fi ,,timpul" odata cu modernizare in societate apar noi
fapte care ar putea fi consderate infractiuni de ex. apare in societate o noua fapta pejudiciabila
care la momentul cela nu este prezenta ca infractiune in codul penal astfel aceasta cade n sarcina
doar a legiuitorului, care trebuie s aib grija pentru ca societatea s nu intre n criz (cazul n
care precedentul are doar valoare orientativ pentru practicienii dreptului) dar poate cadea si n
sarcina legiuitorului i a judectorului (cazul n care precedentul are valoare normativ, fiind
izvor de drept).

Pn la urm, dreptatea sau nedreptatea unui precedent juridic se verific din perspectiva
consecinelor pe care le-a produs n timp hotrrea rmas definitiv i irevocabil
Efectele produse de o hotrre definitiv corespunde ntru totul ideii c dreptul este viu i nu
liter moart. Prin precedent ca izvor de drept, trecutul, cu toate nvmintele pe care le aduce,
rmne viu n prezent, viitorul nsui fiind mai uor de anticipat: aceasta este formula stabilitii
pe care o reclam dreptatea sistemului de justiie i acesta este acel timp al prezentului continuu
pe care gramatica limbii engleze l afirm n mod unic (nu este, deci, ntmpltor faptul c, dintro perspectiv socio-lingvistic, prezentul continuu are ca form de manifestare, n plan juridic,
precedentul ca izvor de drept).
Atunci cnd un magistrat se pronun asupra unui caz ce-i este dedus judecii, ncrederea n
dreptatea propriului raionament juridic nu doar c l face s fie insensibil (dac nu chiar
ignorant) la spee similare, dar l poate tenta s dea un verdict total opus. Iat de ce efectul major
al refuzului de a include precedentul ntre izvoarele de drept i, pe cale de consecin, al
orgoliului profesional este subminarea actului de justiie prin pronunarea de hotrri opuse una
alteia pe spee similare i chiar identice (adic aceeai ncadrare fapt norm juridic). Din
punctul meu de vedere, soluiile opuse la spee identice (adic practica neunitar a instanelor de
judecat) reflect nedreptatea major a sistemului de justiie, adic eecul ei. Din acest motiv, un
alt avantaj al precedentului ca izvor de drept const n garania pe care acesta o introduce cu
privire la practica unitar a instanelor de judecat, la toate nivelurile.
la fel precedentul judicia poate reduce pirderea cauzelor RM la CEDO.
A fost deja spus c, ntr-o lume n care schimbarea a devenit principala regul, faptele se vor afla
aproape n fiecare situaie cu cel puin un pas n faa normelor juridice.
Cu alte cuvinte, orice hotrre judectoreasc care, prin fora sa juridic, contrazice o hotrre
anterioar ntr-un caz similar capt anvergura unui eveniment istoric, relevant pentru cunoatere

i n egal msur pentru funcionarea unei societi n acord cu idealul propriu de viitor.