6 LUCRURI PE CARE NU LE TIAI DESPRE MTCI

Publicat pe 27/01/2016 de Apis Donau

Matca este un membru ilustru al stupului, i nu numai pentru ca este unic n cadrul populaiei
familiei, ci pentru c ea este vital pentru meninerea acelei populaii. O matc poate ponta
pn la 1500 de ou pe zi! De altfel ponta este principala ei activitate, dar are de asemenea
multe alte caliti care s-ar putea sa va surprind. Citii continuarea articolului pentru a afla mai
multe despre aceast minunat creatur.

MTCILE NU SUNT STPNE

Se spune adesea ca mtcile conduc stupul precum un monarh, dnd n continuu ordine albinelor.
In timp ce ea are o anumit influen asupra albinelor lucrtoare, familia se apropie mai mult de
un sistem democratic. Multe dintre directivele care se dau de ctre matc, sunt controlate prin
feromoni i alte substane chimice. Atunci cnd se ia o decizie important, cum ar fi roitul, se
hotrte prin vot!

MTCILE SE IMPERECHEAZ O SINGUR DAT IN VIA

Multe dintre insecte au o via scurt, dar s-ar putea sa va surprind ca o regin poate tri pn
la 7 ani. Prolificitatea ei depinde de numrul trntorilor cu care s-a mperecheat, ea stocheaz
sperma ntr-un organ specific numit spermatec. Ea se mperecheaz cu mai muli trntori n cadrul
aceluiai zbor, dar acest lucru se ntmpla o singur dat n viaa ei. O matc mperecheat bine,
poate dezvolta bine familia, dar odat ce i pierde prolificitatea ea nu se mai poate mperechea
a doua oar i este schimbat de ctre albine. Majoritatea mtcilor triesc n jur de 3 ani.

TOATE OULE FECUNDATE SUNT IDENTICE

Albinele lucrtoare nlocuiesc matca btrna sau matca cu disfuncionaliti folosind oule vechii
mtci. O matc poate ponta ou fecundate sau oua nefecundate. Ouale nefecundate sunt destinate
producerii de trntori, dar din oule fecundate pot iei albine lucrtoare sau mtci, destinaia
fiind dat de hrana cu care va fi alimentat larva. Att larva de albin lucrtoare ct i cea de matc
sunt hrnite cu lptior de matc n primele cteva zile. ncepnd cu ziua a patra, se schimb
compoziia hranei pentru larva de albin lucrtoare i vor fi hrnite cu un amestec de miere
i polen, pe cnd larva de matc este hrnit n continuare cu lptior de matc.

LUPTA REGAL

Cnd lucrtoarele schimb regina, ele nu cresc una singur. Dei de obicei exist o singur
matc n stup, atunci cnd eclozioneaz, fiind mai multe, ele se lupt pentru supremaie. Fie prima
matc eclozionat neap celelalte botci in care se afla mtci neeclozionate ,fie se lupt direct
n cazul n care eclozioneaz in acelai timp.

ACELE LOR ADUC MOARTE SAU VIAA

Dei arat aproape la fel, acul lucrtoarei este diferit de cel al mtcilor. Albinele isi folosesc
acul exclusiv pentru aprare i, din acest motiv, acul este prevzut cu o contr, astfel nct
o dat introdus n pielea victimei sa nu mai poat fi scos. El se desprinde din corpul albinei
, odat cu o punga de venin, care se va drena ncetul cu ncetul n corpul victimei. Acul unei
mtci are dubl funcionalitate, pe de o parte l folosete atunci cnd se lupt pentru supremaia
n cadrul familiei, iar pe de alt parte e folosit pentru poziionarea oulelor pe fundul celulei.

INDIGESTIA REGAL

Matca este nsoit n permanen de suita sa de albine. Ele o hrnesc si o cur. Fr ngrijirea
continu de ctre suit, matca nu va putea supravieui. In cadrul acestui proces ele car
excrementele mtcii afar, iar unu din cele mai importante lucruri este acela c ele ii digera hrana
nainte s i-o administreze. Matca neavnd aceleai glande ca albinele lucrtoare nu poate digera
mncarea obinuit, de aceea trebuie pre-digerat i abia apoi o poate ingera.

DIETA REGINEI

O matc este tot timpul la mila albinelor din punct de vedere al hranei, iar anumite perioade din an
ea este pus la dieta de ctre acestea! Primvara, coloniile mari tind sa se divid pentru propagarea
speciei, proces care se numete roire. Practic, jumtate din familie pleac i i stabilete alt locaie.
Albinele ramase, cresc o nou matc i astfel continu viaa familiei. Roitul este o aciune riscant
i este plnuit cu cteva sptmni nainte. Riscul const n faptul c regina, care nu a prsit
aproape niciodat stupul, va trebui s zboare pan la noua locaie, cu att mai mult cu ct ea este
forte greoaie. Albinele o pun la diet naintea acestui zbor, reuind astfel s-i reduc 1/3 din greutatea
corporal pentru a putea zbura !

Cresterea si Mentinerea trantorilor in familiile de albine Apis Donau

Cresterea trantorilor:

In acest articol va vom prezenta metodele noastre de a creste si mentine trantorii in familiile de albine.
Intrucat programul nostru de imperecheri se intinde pe aproape sase luni, pentru a fi siguri de succesul imperecherilor, suntem nevoiti sa
cream o densitate mare de trantori maturi si de calitate in zona statiilor de imperecheri.

Familiile care participa la acest proces sunt selectionate cu un sezon inainte, iar evaluarea lor se face dupa criteriile binecunoscute:
blandete
productia crescuta de miere
expansiunea rapida a familiei la inceputul primaverii
absenta sau tendinta scazuta a predispozitiei la roire
rezistenta la boli
calmitatea albinelor pe rame
construirea rapida a fagurilor
calitatea si rapiditatea capacirii mierii
tendinta scazuta de propolizare
abilitatile de iernare

In acest sens folosim rame cu faguri artificiali (foite) cu celule de trantor pe care le introducem in mijlocul cuibului acestor familii dupa cum
urmeaza:

Primul fagure este introdus cu 40 de zile inainte de transvazarea larvelor pentru matci. Concomitent cu aceasta operatiune, se incepe
hranirea familiei cu sirop 1/1 pentru a incuraja albinele sa construiasca fagurele, iar matca sa inceapa ponta.

Dupa 5 zile se adauga al doilea fagure, doar daca primul a fost construit si pontat.
Daca acest lucru nu s-a intamplat, inseamna ca familia respectiva nu este in predispozitia naturala de a creste trantori. Ca remediu, trebuie
sa suplimentam cu rame cu puiet de la alte familii si sa repetam procesul.

In mod normal, dupa cinci zile sunt oua si larve in primul fagure, pe care il mutam in corpul de puiet de deasupra (noi folosim stupi
multietajati). care este separat de corpul de jos printr-o gratie Hanneman, si introducem un nou fagure in locul lui.

Acest proces se repeta la fiecare 5 zile, pana cand familiile primesc maxim 4 asemenea faguri la un moment dat. In cazul in care familia
nu este suficient de puternica sa suporte acest nivel de producere a trantorilor, ne oprim la un numar mai mic de faguri sau o ajutam cu
rame cu puiet de la alte familii.
Fiind prezenta gratia care separa cele doua corpuri, albinele vor hrani larvele de trantor din corpul de sus, iar regina va fi stimulata sa
ponteze in continuare oua de trantor in fagurele nou introdus.

Acum colonia se afla intr-un ciclu de crestere a trantorilor.

Avem totodata un program de inversari al corpurilor, specific acestui proces, care permite matcii sa ponteze si sa mentina
constanta populatia de albine lucratoare.

Inca o data, mentionam ca fara o hranire constanta, crestere continua a trantorilor in aceasta maniera NU ESTE POSIBILA.
Odata capacit, fagurele cu puietul cel mai apropiat de eclozionare, poate fi mutat la alta locatie, acolo unde este necesar, sau il putem
pastra in aceeasi statie de imperecheri, un nou fagure luandu-i locul in cadrul acestui ciclu.

Astfel, trecem la etapa a doua, adica formarea familiilor care gazduiesc trantori.
Aceste familii sunt structurate astfel:
2 rame marginase cu miere si polen
5 rame cu puiet de albina lucratoare
3 rame cu puiet capacit de trantor
un numar de albine acoperitoare proportional
o matca virgina in cusca

Intercalam ramele cu puiet de trantor printre cele cu puiet de albina lucratoare, pastrand la capete pe cele cu miere si polen. Hranirea din
abundenta este esentiala si in aceste familii, intrucat trebuie sa ne asiguram ca cei cca. 6000 de trantori care vor ecloziona, vor avea
conditii optime de dezvoltare.
In aceasta situatie, nou infiintatele familii sunt in conditiile naturale de a mentine si hrani trantorii, fara a le restrange numarul.

Vom crea atatea astfel de familii, cat este nevoie, pentru a obtine saturatia de trantori necesari, in raport cu numarul de nuclee de
imperechere pe care il detinem in statie.

In decursul anilor, am observat ca in zona statiei, uneori, matcile intoarse de la zborul de imperechere au fost atrase si acceptate de
aceste familii fara matca. Astfel am decis sa folosim o gratie Hanneman pentru urdinis, pana la apropierea perioadei de maturizare a
trantorilor.

Dupa terminarea acestui ciclu, matca virgina din cusca se suprima, deoarece este prea batrana pentru a se mai imperechea corect si, nu
inainte de a fi prea tarziu, aceste familii vor primi matci imperecheate, iar locul lor va fi luat de altele proaspat infiintate.

Astfel reusim, atat sa cream familii noi, cat si sa mentinem trantori de buna calitate in statiile de imperechere pe tot parcursul anului.
Momentan, suntem nevoiti sa parcurgem zeci de kilometri pentru a ne feri de trantorii vecinilor, care sunt de proasta calitate, si care
provin de la matci neselectionate.

In acest sens, o mare dorinta a noastra o reprezinta faptul ca majoritatea apicultorilor, folosind sistemul de mai sus, sa incerce sa faca o
selectie si pe tata (trantori) nu doar pe mama, pentru ca doar astfel se poate imbogati calitatea materialului genetic. Chiar daca
proportia trantorilor dumneavoastra nu va fi suficienta pentru a acoperi total zona, rezultate foarte bune vor fi vizibile deja in decursul anului
urmator. Deasemenea, daca aveti vecini care nu practica selectia, rugati-i, ca la formarea roiurilor, sa accepte botci de la
dumneavoastra. Va fi un MARE pas inainte pentru ambele stupine.

Apis Donau Iubim albinele din 1905 !

Metode de introducere a matcilor Apis Donau:

Publicat pe 13/12/2015 de Apis Donau

Dupa receptia matcilor, puneti cate o picatura de apa pe partea venitalata a custii pentru ca albinele insotitoare sa se hidrateze si poata sa dizolve
serbetul mai usor.
Matca aflata in cusca poate rezista fara probleme cateva zile, dar trebuie tinuta intr-un loc linistit la temperatura camerei. Nu este o problema daca,
in aceasta perioada, mor cateva albine insotitoare.
Noi recomandam ca introducerea matcii in noua familie sa fie efectuata cat mai repede posibil.
Este imperios necesar ca in noua familie, sa nu fie prezente nici matca, nici botcile, deoarece acest lucru ar face acceptarea aproape imposibila.
Literatura recomanda orfanizarea familiei cu cel putin 24 de ore inainte.
Pentru a duce procentajul de acceptare la peste 95%, noi recomandam orfanizarea cu 8 zile inainte si ruperea periodica a botcilor de salvare
construite. Astfel albinele nu vor mai avea posibilitatea teoretica de a mai construi botci si vor primi cu bucurie noua matca, constiente fiind, ca este
singura lor salvare.
Cutia care contine matca se introduce intre spetezele superioare ale ramelor cu puiet ( in mijlocul cuibului) concomitent cu ruperea capacelului de
plastic pentru a da posibilitatea albinelor sa consume serbetul si sa elibereze matca. Acest proces poate dura cateva zile.
Aveti grija ca zona de eliberare a matcii sa nu fie obstructionata!
Puteti verifica acceptarea dupa 4,5 zile, insa nu trebuie neaparat sa gasiti matca, prezenta pontei este suficienta pentru confirmarea acceptarii.
Pe aceasta perioada nu deranjati familia SUB NICI O FORMA.
Ca o a doua metoda de introducere de matci, cu un procentaj deasemenea peste 95%, il reprezina folosirea custii de acceptare.

Prin aceasta metoda se da posibiliatea matcii de a oua imediat. Singurul inconvenient fiind acela ca necesita manevrarea manuala a matcii.
Selectati o zona din mijlocul cuibului care contine puiet gata de eclozionare, celule goale si celule cu miere. Aveti grija ca atunci cand pozitionati
cusca pe fagure sa nu patrunda inauntru nici o albina lucratoare. Albinele care vor ecloziona in interiorul custii vor fi singurele care vor intra in contact
direct cu matca.
In cca. 4 zile ar trebui ca matca sa depuna oua in celulele goale.
Situatia in care matca este acceptata:
Daca concomitent cu prezenta pontei observati un comportament calm al familiei, iar albinele sunt dezinteresate de a patrunde in cusca, puteti elibera
matca fara nici o grija.
Deasemenea, la fel ca in cazul primei metode prezentate, e nevoie ca in acea familie sa nu fie prezenta nici o alta matca sau botci.
Situatia in care matca nu este acceptata:
In cazul in care observati ca dupa acea perioada de 4 zile, albinele stau gramada pe cusca si au un comportament agitat, inseamna ca una din
conditiile de mai sus nu a fost indeplinita, iar sansele de acceptare scad dramatic. In aceasta situatie se impune controlul amanuntit al familiei in
cautarea de matca (imperecheata sau nu) sau de botci.
Am intalnit in practica situatia in care familia tocmai efectua o schimbare linistita si erau prezente ambele matci in stup. Indepartand doar o singura
matca, nu am indeplinit conditiile ideale de acceptare, iar introducrerea noii matci a fost un esec.
In decursul timpului am testat majoritatea metodelor de introducere si acceptare a matcilor, si am concluzionat ca acestea sunt unele dintre cele mai
eficiente.
Click aici pentru a rezerva matcile noastre.
Apis Donau Iubim albinele din 1905 !

Roi la pachet metoda Apis Donau:

Publicat pe 27/11/2015 de Apis Donau

10

11

Roiul la pachet reprezinta cel mai modern si igienic mod de a achizitiona albine.
Metoda proprie de a alege exclusiv albina tanara este urmatoarea:
Pentru a fi siguri de reusita formarii unei noi familii de productie, roiurile noastre contin 1,5 Kg albina tanara.
Alegem o zi insorita in care albina culegatoare este la cules, apoi scoatem doar ramele care sunt susceptibile de a contine doar albina
tanara si le scuturam intr-un recipient voluminos din plasic, pe care il lovim de pamant in permanenta pentru a da posibilitatea putinelor
albine batrane care au mai ramas sa zboare.

Din acest motiv noi nu le stropim cu apa.

O data cu cantarirea si introducerea albinelor in cutia de transport, in interiorul pachetului, se suspenda de tavan cusca ce contine o
tanara matca imperecheata .
Apoi se aplica doua tratamente: unul, pe loc, cu acid oxalic impotriva acarienilor varroa si unul cu fumidil B impotriva nosemozei.
Tratamentul cu fumidil B se administreaza in timpul hranirii de peste noapte, perioada in care cutiile sunt depozitate intr-un loc intunecat si
racoros (fapt ce ajuta la coeziunea noii familii).

In dimineata urmatoare albinele sunt linistite si vor fi transportate prin curier rapid (24 ore) sau ridicate de catre cumparator.
Dat fiind timpul scurt al calatoriei, ele nu au nevoie de hrana pe aceasta perioada.
Instalarea:
Noi recomandam ca instalarea roiului sa se faca seara pentru ca perioada de zbor a albinelor sa fie scurtata.
Recomandam deasemenea, cu tarie, ca noul stup sa contina numai rame cu foita si NU rame construite, deoarece acestea pot
transporta diferite bacterii si spori.

Odata cu desfacerea capacului cutiei de transport se scoate cusca suspenadata ce contine matca. Aceasta se introduce intre ramele
noului stup concomitent cu ruperea capacului de plastic pentru a da posibilitatea albinelor sa consume serbetul si sa elibereze matca.

Apoi se scutura albinele peste rame si se administreaza cca. 1,5 kg sirop in concentratie 2/1 in hranitor, punga..etc
IMPORTANT:
Nu deranjati familia timp de 6-7 zile.
Nu uitati sa hraniti albinele sistematic pana ce acestea vor construi fagurii si vor avea un numar suficient de albine culegatoare.
Dupa 6-7 zile puteti verifica eliberarea matcii si ponta acesteia.
Avantaje roi la pachet :
Impotriva mitului ca roiul la pachet se dezvolta mai greu stau urmatoarele argumente:
Roiul contine 1,5 Kg albine TINERE, capabile sa secrete mai mult laptisor de matca si mai multa ceara. De aceea, ele vor construi cu
repeziciune fagurii si vor hrani din abundenta larvele, fapt ce va duce la o dezvoltare rapida a noii familii. In aceeasi masura, tanara matca
va avea un apetit mare de ouat explozia familiei fiind astfel garantata.

Igiena crescuta in achizitia de albine.

In lipsa puietului capacit, profitam si facem un tratament anti-varroa extrem de eficient.
Se stie deasemenea ca sporii de nosema sunt transmisi de la o familie la alta si de la o stupina la alta cu precadere prin
circulatia ramelor. Astfel, lipsa ramelor exclude riscul de contaminare. In plus, tratamentul cu fumidil B al albinelor face ca acest risc sa
devina inexistent

Click aici pentru a cumpara roiurile noastre

Apis Donau Iubim albinele din 1905 !

Strategie anti-varroa folosind Uleiuri Esentiale:

Publicat pe 04/01/2016 de Apis Donau

12

(Photo by USDA-ARS/Steve Ausmus)

Tratamente Albine: Strategie anti-varroa folosind uleiuri esentiale

In incercarile noastre de a reduce numarul acarienilor varroa, am testat in decursul timpului majoritatea tratamentelor si am decis sa
limitam folosirea substantelor chimice cat mai mult posibil. Astfel, in ultimii cativa ani am adoptat strategia uleiurilor esentiale pentru
perioada activa a sezonului, folosindu-le cu precadere pe cele de lemongrass (iarba de lamaie) si menta.

Metoda noastra
Preparam un sirop de concentratie 1/1 (vezi mai jos reteta) pe care il administram pe intervalele dintre rame, folosind un pulverizator
manual de gradina. In aceasta situatie,albinele opresc orice activitate si se curata intre ele, ingerand substanta.

Cantitatea administrata fiecarei familii poate fi intre 100 si 200 ml in functie de marimea aceasteia. Este cu atat mai eficient cu cat sunt
stropite mai multe albine.

Studiile au aratat ca acesta practica nu afecteaza albinele sub nici o forma, asadar, putem face stropirile ori de cate ori suntem nevoiti sa
ridicam capacele stupilor.

In perioadele lipsite de cules, luam masurile de precautie impotriva furtisagului.

Reteta
8 picaturi ulei esential de lemongrass (iarba de lamaie)
8 picaturi ulei esential de menta
1 lingurita de lecitina granule (obligatorie pentru omogenizarea uleiurilor cu siropul)
500 grame zahar
500 ml apa la 38 grade Celsius
In momentul pulverizarii agitam permanent recipientul care contine siropul pentru o omogenizare completa
Efectul uleiurilor
Odata ingerate, uleiurile esentiale sunt raspandite in cadrul unei familii de albine prin trofilaxie (schimbul reciproc de alimentare ntre
insecte, n special ntre adulti si larve).

Atunci cand albinele doici hranesc larvele, le transmit acestora uleiurile esentiale prin intermediul laptisorului.

13

Cand femela de varroa se hraneste, la randul ei, din larva sau din hrana de pe fundul celulei, automat ingereaza si uleiurile esentiale, fapt
care conduce la intreruperea reproducerii acesteia sau a nedezvoltarii tinerelor larve de varroa.

Autocuratarea
Un al doilea aspect important, este acela ca dupa pulverizarea siropului lipicios, acarienii raman blocati pe corpul albinelor, care, prin
curatarea reciproca, reusesc sa-i elimine intr-un procent foarte mare. Stupii cu fundul din plasa fiind foarte utili in acest proces.

In decursul anului, inlocuim doua asemenea stropiri cu doua prafuiri cu zahar pudra.
Presaram (cernem) peste albine intre 100 si 200 grame de zahar pudra, in functie de marimea coloniei. Zaharul ramas pe spetezele
ramelor il imprastiem pe intervale folosind o perie.

Efectul este binecunoscut, paduchii de varroa nu mai adera la corpul albinei si sunt indepartati cu usurinta de acestea. Din nou stupul cu
fund anti-varroua contribuie foarte mult, intrucat acarieni indepartati vor cadea prin plasa si nu se vor mai putea urca pe corpul albinelor.

La eficienta acestui proces, un rol covarsitor il joaca comportamentul igienic al albinelor, asadar, la momentul selectiei matcilor
reproducatoare, e obligatoriu a se tine cont si de acest aspect.

Stimularea
Suntem de parare ca stropirile cu un astfel de sirop asigura cea mai buna stimulare pentru ponta matcii, intrucat punem toti membrii
coloniei de albine in situatia obligatorie de a consuma stimulentul.

In afara de efectul de tratament si preventie impotriva acarienilor, expus mai sus, beneficiile uleiurilor esentiale asupra familiilor de
albine sunt nenumarate si au fost prezentate de multe ori, pe larg, in literatura apicola.
De regula, noi incercam sa mentinem ponta matcii inclusiv pe perioada toamnei. In cazul in care sunt zile reci, in care nu le putem stropi,
este posibil sa mai apara un numar mic de paduchi, astfel, doar in aceasta situatie, mai efectuam un ultim tratament cu acid oxalic.

Uzand de aceasta practica, am eliminat paduchii de varroa aproape in totalitate, am stimulat eficient familiile si le-am dat vigoare, toate

acestea fiind realizate cu costuri mici.

Apis Donau iubim albinele din 1905 !

Iernarea Roiurilor in Stupul Multietajat (Langstroth) Apis

Donau:
Publicat pe 10/01/2016 de Apis Donau

14

15

 Iernarea Roiurilor in Stupul Multietajat (Langstroth) Apis Donau

De regula, stupul multietajat este un stup conceput sa gazduiasca familii puternice.
Spatiul dat de cele doua corpuri ii este suficient unei matci performante de a oua la potentialul maxim si de a mentine o populatie
numeroasa, gata oricand sa fructifice la maxim un cules.
In ceea ce priveste iernarea, in acest caz, atunci cand familia are numarul necesar de membrii, aceasta nu se mai restrange
folosindu-se diafragme ci se ierneaza in ambele corpuri, facandu-se doar o reorganizare a resurselor: mierea sus si ramele goale
jos, lasand albinele sa se organizeze singure.
Pentru o iernare corecta, in conditiile tarii noastre, din experienta, am observat ca nu sunt necesare mai mult de 25 de kg de miere
(un cat de ME), altfel mierea capacita va ramane neconsumata si va ocupa inutil celulele destinate pontei.
Atunci cand roii sunt formati mai tarziu, si nu ajung la aceasta dezvoltare, e necesar a-i strange pe un spatiu mai mic pentru pastrarea temperaturii,
ocazie cu care consumul se diminueaza.
Dispunerea resurselor o facem la fel ca la stupul multietajat. Adica, ramele goale (sau doar cu o coronita de miere) in catul de jos iar cele pline cu
miere capacita in catul de sus.
Numarul de rame va fi proportional cu marimea roiului si poate fi de 3 rame in catul de jos si 3 rame in cel de sus (4 cu 4, 5 cu 5) etc.
Albinele formeaza ghemul de iernare, de regula, intre caturi, iar pe masura ce consuma mierea, inainteaza spre partea de sus.
Limitarea spatiului o facem cu o diafragma de polistiren extrudat care cuprinde ambele caturi.
De regula, la iernare, noi lipim stupii si nu mai este nevoie de diafragma si in celalt capat, deoarece se transmite caldura de la
familia alaturata.

Toate familiile noastre sunt iernate in stupi cu plasa pe fund (iernare in fundul gol), astfel suntem obligati la asezarea unei folii sub capac
pentru pastrarea caldurii.

In primavara, odata cu expansiunea fireasca, cand roiul da semne ca nu mai incape in acel spatiu, mutam toate ramele ocupate de
albina in catul de sus, avand grija ca resursele sa ramana pe margini, iar ramele destinate pontei sa fie in centru.
Umplem catul de jos cu rame construite si asteptam ca odata cu dezvoltarea familiei, sa fie ocupate complet cel putin trei dintre
aceste rame. Acela este momentul in care facem inversarea corpurilor si dam posibiliatatea matcii sa extinda ponta si sa formeze o
familie de productie.
Mai jos va este prezentat un film cu un roi, intr-o stupina cu matci Buckfast, pregatit pentru iernare in acest mod.

Apis Donau Iubim albinele din 1905 !

Pregatirea pentru iernare a nucleelor Apis Donau:

Publicat pe 25/11/2015 de Apis Donau

Pregatirea pentru iernare a nucleelor Apis Donau

In cadrul stupinelor noastre, am fost nevoiti, in dese randuri, sa facem unificari ale familiilor de productie, la primul control de primavara,
din cauza pierderii matcilorpe perioada iernarii.
Pentru a evita acest lucru, la sfarsitul fiecarui sezon, pregatim de iernare un numar de nuclee.

Un alt motiv pentru care avem nevoie dematci selectionate si iernate, il reprezinta crearea de roi timpurii. In cazul in care ne raman
matci, dupa completarea celor pierdute, facem roi timpurii, care vor fi familii de productie in a doua parte a sezonului (culesul de floarea
soarelui).

Acest proces genereaza manopera si costuri suplimentare, fiind considerat pagubos de unii apicultori. Noi credem ca este rentabil daca
este efectuat in cadrul unui program bine stabilit si apicultorul dispune de resursele necesare.

Pentru garantia succesului, dat fiind numarul mic de albine, nucleele necesita o atentie sporita.

16

Mentinerea in stare activa a albinelor din nucleu cat mai mult timp si hranirile proteice.

Una din conditiile esentiale ale reusitei, este ca albinele care vor ierna, sa fie cat mai tinere. Astfel, prelungim ouatul matcii cat mai mult
posibil, pastrand totodata acea marja de timp necesara formarii corpului gras (producerea de vitellogenin), care este esentiala pentru
longevitate.
Dupa cum sugereaza literatura de specialite, hrana proteica, joaca aici un rol foarte important. Intrucat rezervele lor de pastura sunt limitate,
noi le hranim cu polen crud pe toata aceasta perioada (perioada formarii corpului gras).

Prevenirea uzurii.
Pentru a lungi viata albinelor, facem tot ce ne sta in putinta pentru a reduce uzura, astfel, micile rame cu miere capacita pentru iernare
sunt umplute si prelucrate de familii de productie in timpul sezonului activ. Totodata avem grija ca aceasta miere sa fie de buna calitate
pentru a nu genera multe reziduri in intestinele albinelor, intrucat, pe perioada rece, nu pot iesi oricand la curatat, fapt ce poate favoriza
aparitia nosemozei.

Mentinerea constanta a temperaturii:

Ghemului mic de albine din nucleu ii este mai greu sa mentina temperatura de iernare in raport cu un ghem normal al unei familii de
productie, astfel, vor consuma mai multa hrana, intestinele lor se vor umple si se poate ajunge iarasi la problema relatata mai sus.
Pentru a evita acest lucru, noi iernam nucleele la interior, intr-o incapere in care este o temperatura constanta de 4-6 grade Celsius,
scotandu-le afara ori de cate ori temperatura exterioara permite zborul.
Pentru mentinerea constanta a temperaturii, folosim nuclee din material termoizolant(polistiren).

Mai jos va este prezentat un filmulet in care pregatim un nucleu pentru iernare:

Click aici pentru a rezerva matcile noastre.

Apis Donau Iubim albinele din 1905 !

17

Strategie anti-varroa folosind Uleiuri Esentiale:

Publicat pe 04/01/2016 de Apis Donau

(Photo by USDA-ARS/Steve Ausmus)

Tratamente Albine: Strategie anti-varroa folosind uleiuri esentiale

In incercarile noastre de a reduce numarul acarienilor varroa, am testat in decursul timpului majoritatea tratamentelor si am decis sa
limitam folosirea substantelor chimice cat mai mult posibil. Astfel, in ultimii cativa ani am adoptat strategia uleiurilor esentiale pentru
perioada activa a sezonului, folosindu-le cu precadere pe cele de lemongrass (iarba de lamaie) si menta.

Metoda noastra
Preparam un sirop de concentratie 1/1 (vezi mai jos reteta) pe care il administram pe intervalele dintre rame, folosind un pulverizator
manual de gradina. In aceasta situatie,albinele opresc orice activitate si se curata intre ele, ingerand substanta.

Cantitatea administrata fiecarei familii poate fi intre 100 si 200 ml in functie de marimea aceasteia. Este cu atat mai eficient cu cat sunt
stropite mai multe albine.

Studiile au aratat ca acesta practica nu afecteaza albinele sub nici o forma, asadar, putem face stropirile ori de cate ori suntem nevoiti sa
ridicam capacele stupilor.

In perioadele lipsite de cules, luam masurile de precautie impotriva furtisagului.

Reteta
8 picaturi ulei esential de lemongrass (iarba de lamaie)
8 picaturi ulei esential de menta
1 lingurita de lecitina granule (obligatorie pentru omogenizarea uleiurilor cu siropul)
500 grame zahar
500 ml apa la 38 grade Celsius
In momentul pulverizarii agitam permanent recipientul care contine siropul pentru o omogenizare completa
Efectul uleiurilor

18

Odata ingerate, uleiurile esentiale sunt raspandite in cadrul unei familii de albine prin trofilaxie (schimbul reciproc de alimentare ntre
insecte, n special ntre adulti si larve).

Atunci cand albinele doici hranesc larvele, le transmit acestora uleiurile esentiale prin intermediul laptisorului.
Cand femela de varroa se hraneste, la randul ei, din larva sau din hrana de pe fundul celulei, automat ingereaza si uleiurile esentiale, fapt
care conduce la intreruperea reproducerii acesteia sau a nedezvoltarii tinerelor larve de varroa.

Autocuratarea
Un al doilea aspect important, este acela ca dupa pulverizarea siropului lipicios, acarienii raman blocati pe corpul albinelor, care, prin
curatarea reciproca, reusesc sa-i elimine intr-un procent foarte mare. Stupii cu fundul din plasa fiind foarte utili in acest proces.

In decursul anului, inlocuim doua asemenea stropiri cu doua prafuiri cu zahar pudra.
Presaram (cernem) peste albine intre 100 si 200 grame de zahar pudra, in functie de marimea coloniei. Zaharul ramas pe spetezele
ramelor il imprastiem pe intervale folosind o perie.

Efectul este binecunoscut, paduchii de varroa nu mai adera la corpul albinei si sunt indepartati cu usurinta de acestea. Din nou stupul cu
fund anti-varroua contribuie foarte mult, intrucat acarieni indepartati vor cadea prin plasa si nu se vor mai putea urca pe corpul albinelor.

La eficienta acestui proces, un rol covarsitor il joaca comportamentul igienic al albinelor, asadar, la momentul selectiei matcilor
reproducatoare, e obligatoriu a se tine cont si de acest aspect.

Stimularea
Suntem de parare ca stropirile cu un astfel de sirop asigura cea mai buna stimulare pentru ponta matcii, intrucat punem toti membrii
coloniei de albine in situatia obligatorie de a consuma stimulentul.

In afara de efectul de tratament si preventie impotriva acarienilor, expus mai sus, beneficiile uleiurilor esentiale asupra familiilor de
albine sunt nenumarate si au fost prezentate de multe ori, pe larg, in literatura apicola.
De regula, noi incercam sa mentinem ponta matcii inclusiv pe perioada toamnei. In cazul in care sunt zile reci, in care nu le putem stropi,
este posibil sa mai apara un numar mic de paduchi, astfel, doar in aceasta situatie, mai efectuam un ultim tratament cu acid oxalic.

Uzand de aceasta practica, am eliminat paduchii de varroa aproape in totalitate, am stimulat eficient familiile si le-am dat vigoare, toate

acestea fiind realizate cu costuri mici.

Apis Donau iubim albinele din 1905 !

Cresterea si Mentinerea trantorilor in familiile de albine Apis

Donau:
Publicat pe 19/12/2015 de Apis Donau

Cresterea si Mentinerea trantorilor in familiile de albine Apis Donau

19

Cresterea trantorilor:

In acest articol va vom prezenta metodele noastre de a creste si mentine trantorii in familiile de albine.
Intrucat programul nostru de imperecheri se intinde pe aproape sase luni, pentru a fi siguri de succesul imperecherilor, suntem nevoiti sa
cream o densitate mare de trantori maturi si de calitate in zona statiilor de imperecheri.

Familiile care participa la acest proces sunt selectionate cu un sezon inainte, iar evaluarea lor se face dupa criteriile binecunoscute:
blandete
productia crescuta de miere
expansiunea rapida a familiei la inceputul primaverii
absenta sau tendinta scazuta a predispozitiei la roire
rezistenta la boli
calmitatea albinelor pe rame
construirea rapida a fagurilor
calitatea si rapiditatea capacirii mierii
tendinta scazuta de propolizare
abilitatile de iernare

In acest sens folosim rame cu faguri artificiali (foite) cu celule de trantor pe care le introducem in mijlocul cuibului acestor familii dupa cum
urmeaza:

Primul fagure este introdus cu 40 de zile inainte de transvazarea larvelor pentru matci. Concomitent cu aceasta operatiune, se incepe
hranirea familiei cu sirop 1/1 pentru a incuraja albinele sa construiasca fagurele, iar matca sa inceapa ponta.

Dupa 5 zile se adauga al doilea fagure, doar daca primul a fost construit si pontat.
Daca acest lucru nu s-a intamplat, inseamna ca familia respectiva nu este in predispozitia naturala de a creste trantori. Ca remediu, trebuie
sa suplimentam cu rame cu puiet de la alte familii si sa repetam procesul.

In mod normal, dupa cinci zile sunt oua si larve in primul fagure, pe care il mutam in corpul de puiet de deasupra (noi folosim stupi
multietajati). care este separat de corpul de jos printr-o gratie Hanneman, si introducem un nou fagure in locul lui.

20

Acest proces se repeta la fiecare 5 zile, pana cand familiile primesc maxim 4 asemenea faguri la un moment dat. In cazul in care familia
nu este suficient de puternica sa suporte acest nivel de producere a trantorilor, ne oprim la un numar mai mic de faguri sau o ajutam cu
rame cu puiet de la alte familii.
Fiind prezenta gratia care separa cele doua corpuri, albinele vor hrani larvele de trantor din corpul de sus, iar regina va fi stimulata sa
ponteze in continuare oua de trantor in fagurele nou introdus.

Acum colonia se afla intr-un ciclu de crestere a trantorilor.

Avem totodata un program de inversari al corpurilor, specific acestui proces, care permite matcii sa ponteze si sa mentina
constanta populatia de albine lucratoare.

Inca o data, mentionam ca fara o hranire constanta, crestere continua a trantorilor in aceasta maniera NU ESTE POSIBILA.
Odata capacit, fagurele cu puietul cel mai apropiat de eclozionare, poate fi mutat la alta locatie, acolo unde este necesar, sau il putem
pastra in aceeasi statie de imperecheri, un nou fagure luandu-i locul in cadrul acestui ciclu.

Astfel, trecem la etapa a doua, adica formarea familiilor care gazduiesc trantori.
Aceste familii sunt structurate astfel:
2 rame marginase cu miere si polen
5 rame cu puiet de albina lucratoare
3 rame cu puiet capacit de trantor
un numar de albine acoperitoare proportional
o matca virgina in cusca

Intercalam ramele cu puiet de trantor printre cele cu puiet de albina lucratoare, pastrand la capete pe cele cu miere si polen. Hranirea din
abundenta este esentiala si in aceste familii, intrucat trebuie sa ne asiguram ca cei cca. 6000 de trantori care vor ecloziona, vor avea
conditii optime de dezvoltare.
In aceasta situatie, nou infiintatele familii sunt in conditiile naturale de a mentine si hrani trantorii, fara a le restrange numarul.

Vom crea atatea astfel de familii, cat este nevoie, pentru a obtine saturatia de trantori necesari, in raport cu numarul de nuclee de
imperechere pe care il detinem in statie.

In decursul anilor, am observat ca in zona statiei, uneori, matcile intoarse de la zborul de imperechere au fost atrase si acceptate de
aceste familii fara matca. Astfel am decis sa folosim o gratie Hanneman pentru urdinis, pana la apropierea perioadei de maturizare a
trantorilor.

Dupa terminarea acestui ciclu, matca virgina din cusca se suprima, deoarece este prea batrana pentru a se mai imperechea corect si, nu
inainte de a fi prea tarziu, aceste familii vor primi matci imperecheate, iar locul lor va fi luat de altele proaspat infiintate.

Astfel reusim, atat sa cream familii noi, cat si sa mentinem trantori de buna calitate in statiile de imperechere pe tot parcursul anului.
Momentan, suntem nevoiti sa parcurgem zeci de kilometri pentru a ne feri de trantorii vecinilor, care sunt de proasta calitate, si care
provin de la matci neselectionate.

In acest sens, o mare dorinta a noastra o reprezinta faptul ca majoritatea apicultorilor, folosind sistemul de mai sus, sa incerce sa faca o
selectie si pe tata (trantori) nu doar pe mama, pentru ca doar astfel se poate imbogati calitatea materialului genetic. Chiar daca
proportia trantorilor dumneavoastra nu va fi suficienta pentru a acoperi total zona, rezultate foarte bune vor fi vizibile deja in decursul anului
urmator. Deasemenea, daca aveti vecini care nu practica selectia, rugati-i, ca la formarea roiurilor, sa accepte botci de la
dumneavoastra. Va fi un MARE pas inainte pentru ambele stupine.

Apis Donau Iubim albinele din 1905 !

Articol publicat in Cresterea Trantorilor de Apis Donau. Salveaza link permalink.

4 COMENTARII LA CRESTEREA SI MENTINEREA TRANTORILOR IN FAMILIILE DE ALBINE APIS DONAU

1.

Malinici Gheorghe pe 21/12/2015 la 3:09 AM a zis:

Observatii experienta de 30 de ani

1.Familiile cele mai sanatoase sunt cele care primavara se curata singure si in cursul verii produc cea mai mare cantitate de propolis si cea mai mare
cantitate de ceara si miere.
2.Eu folosesc rame oarbe , puse in margine, care sunt cladite cu faguri de trantori si pontate de matca. De regula produc apilarnil din ele , dar tot mai
raman suficienti trantori pentru inperechere. In cazul de fata consider ca o rama oarba la fiecare stup asigura necesarul de trantori la o stupina de 70 de
familii , fara probleme. Doar trantorii cei mai vigurosi imperecheaza matcile, indiferent daca intr-o lada sunt 3 rame de trintori sau una.Cu cit diversitatea
trantorilor e mai mare , e cu atit mai bine. Nu toate ramele de trantori produc in acelas timp trantori de aceeasi virsta cu toate ca ramele sunt bagate in
stupi in aceeasi zi.
De multe ori imperecherea depinde de vreme si multe matci bine imperecheate nu se mai pot intoarce la stup din cauza greutatii lor. Cind cad in iarba

21

acolo raman. Nu se mai pot ridica, pe cind matcile imperecheate cu un numar mai mic de trantori se intorc la stup. Imperecherea controlata se poate
realiza cu matci legate pe tije de morisca unde trantorii in rotatie vin si imperecheaza matcile, dupa care acestea sunt recuperate usor. O sa incerc anul
acesta acest lucru.
Multumesc de materialul trimis. Skype : Gicone_de_BmV
Cu stima,
Gica Malinici

Raspunde

Apis Donaupe 23/12/2015 la 1:46 PM a zis:

Multumim pentru observatiile dumneavoastra.
Intradevar o rama oarba per stup ar rezolva problema trantorilor, numai ca nu toate familiile fac obiectul selectiei pentru cresterea de trantori. Astfel, noi
am descis sa crestem trantori intensiv doar in familiile ale caror matci au demonstrat calitati extraordinare.
Cu respect !
Apis Donau
Raspunde

Las un rspunsA N U L E A Z R S P U N S
Adresa ta de email nu va fi publicat. Cmpurile necesare sunt marcate *

Comentariu

Nume

Email

Pagin web

Publica comentariul

2.

jorge pe 12/01/2016 la 8:39 PM a zis:

great job, congratulation , a hug from Chile South america

Raspunde

Apis Donaupe 13/01/2016 la 12:31 PM a zis:

Thank you!
Raspunde

22

Cum facem imperecherile pentru Carnica, Caucasica, Ligustica

si Carpatina:
Publicat pe 28/11/2015 de Apis Donau

Cum facem imperecherile

pentru matci Carnica, Caucasica,Ligustica si Carpatina

Materialul biologic l-am achizitionat de la cele mai de prestigiu crescatorii de matci din Europa.
Una dintre laturile importante ale activitatii noastre o reprezintacresterea matcilor, obligatorie pentru orice ferma
apicola.
Din pacate, spre deosebire de Buckfast, imperecherile pentru aceste patru rase nu le putem face
controlat, deoarece inca nu am gasit si alte zone izolate in care sa nu ajunga trantori indigeni. Suntem intr-o
cautare continua si ne dorim extrem de mult, insa e foarte greu. Avem speranta si optimismul ca in cativa
ani sa reusim acest lucru.
In fiecare an avem un program ferm de crestere a trantorilor pentru a fi siguri de succesul si calitatea imperecherilor:
Click aici pentru a vedea cum mentinem trantorii in familiile de albine.
Despre cresterea matcilor
Dealungul timpului am testat majoritatea metodelor de transvazare fara a remarca vreuna in mod special. Credem cu
tarie ca hranirea de calitate si din abundenta a familiilor puternice care participa la acest proces, sunt elementele
providentiale in obtinerea unor exemplare de exceptie.
Folosim astfel transvazarea simpla, avand grija ca varsta larvelor sa fie optima.
Dupa transvazare, larvele sunt preluate de startere cu o densitate mare de albina si hranite deasemenea cu polen crud
si hrana energetica.
Dupa 24 de ore, botcile luate in lucru sunt introduse in finisori si lasate acolo pana la capacire. Pentru producerea de
botci voluminoase care sa permita stocarea unei cantitati mare de laptisor, finisorii sunt hraniti la randul lor incontinuu cu
polen crud si hrana energetica.
Dupa capacire, botcile sunt introduse in incubatoare si scoase inainte sau dupa eclozare, dupa caz.
La momentul introducerii botcilor in nuclee, acestia primesc deasemenea polen crud si hrana energetica.
Polenul este extras din stupinele noastre pentru a fi siguri de calitate.
Mai jos va este prezentat un film cu un starter.

Dupa imperechere, matca este tinuta in nucleu timp de 10 zile pentru a depune ponta si a-si definitiva pachetul de
feromoni.
(astfel vor fi acceptate mai usor de noile familii), deabia dupa aceea sunt livrate catre clienti.
Livrarea se face in custi de transport cu serbet si dureaza 24 de ore. Din fericire nu am inregistrat niciodata mortalitati
in timpul transportului..
Click aici pentru a vedea cum facem imperecherile controlate pentru Buckfast.
Mai jos va sunt prezentate doua fotografii cu o parte din nucleele de imperechere.

23

24

25

Apis Donau Iubim albinele din 1905 !

Articol publicat in Crestera Matcilor de Apis Donau. Salveaza link permalink.

2 COMENTARII LA CUM FACEM IMPERECHERILE PENTRU CARNICA, CAUCASICA, LIGUSTICA SI CARPATINA

1.

Cristian Rata pe 29/11/2015 la 1:23 PM a zis:

ati deschis lista de precomenzi deja?

Raspunde

Apis Donaupe 29/11/2015 la 1:26 PM a zis:

Da. Va puteti inscrie. Prima serie de matci este deja rezervata. Va multumim !
Raspunde

Las un rspuns
Adresa ta de email nu va fi publicat. Cmpurile necesare sunt marcate *

Comentariu

Nume

Email

Pagin web

26