J | Personajete | din poveste 29 58 Obsenai cum 14 merge minted im mad automat, pri maginga de mat jos, Experienfa voastra sufleteasca in timp ce privti ehipul femeii combina unitar ceea ce in mod normal nutnim vedere 5! gindireintuitiva. La fel de certs de rapid pe eat vedet cd pirul tinerei femei este de culoare inchisi,stifi cd este Farlow. si. Mai departe,coea ce ai vazut se deschide spre vitor. At avut senzatia cd femeiae pe cale si tosteasci niste vorbe deloc amabile,sipind probabil cu glas strident, O premonitie a ceca ce urma si facd in continuare v-a venit in minte automat fara fort. Nu afi avut intentia sivi apreciagistarea de sprit ors Aanticipai ce-ar putea sd Fac, iar reactia voasta fat de foto. frafie nu v-a lisa senzata ci afi fi fice ceva. V-avenit, pur simplu. a fast un exemplu de gandire rapid,‘Acum, uitati-vi la urmatoarea problem: W724 Ati siut imediat este o problema de inmultire si, proba- bil, afi mai sin ¥ o puteisezolva, cutie ireion, daca ma fir ajutorul lor. Afi avut, de asemenea, o vagi cunoastere intuitivi a ordinului de mirime al ezultatelor posibile. V-att da seams rapid c& nici 12 609, nici 123 nu sunt plauzibie. $i totusi, fir si z8boviti ceva timp asupra probleme, nu aif siguri ci raspunsul nu este 568.0 solute preeisi nu a venit in mine si ati avut senzatia a putesi si decideti daca si vi paca de socott sau nu fa. eazul in care ined mu af cut-o, ar webu si incercayi acum s& facet inmulirea, completing cel putin o parte din ea In timp ce ati parcurs o suiti de pasi ati avut experienta gindiri lente. Mai intai, aji extras din memorie programul Ccognitiv al inmulyri, pe care -ati invita la scoala, apoi Fat aplicat, Efectuarea inmulfirii v-a cerut ceva efort. Afi simi povara pastrarii unui material vast in memorie, in timp ce tre- bua sa fineti evidenta pasilor pe care i-aji facut si a celor ‘urmatori pnd la tint, avand grja st mu uitatirezultatele inter~ rmediare, Procesul a fost o munci mintala: deliberata, cu eon sum de efort si ordonati ~ un prototip de gandite lent Calculul ni a fost doar un eveniment petrecut in mintea voas- twa; si corpul a fost implicat. Muschi vi sau incordat, v-a cre cut rensiunea arteriala, iar pulsul vi s-a accelerat. Cine v-ar fi privit in ochi de la mica distant, in timp ce rezolvati proble~ ‘ma, a f vazut cum pupilele vise dilati. Pupilele au revenit la ‘marimea normald de indata ce v-atiisprivit munca - atunci cand afi aflatraspunsul (care este 408, in teacat fe spus) sat at Kisat pagubasi atunci cind Doula sisteme Timp de céteva deceni de cele doud modusi de gi furioase si de problema di snumeroase denumir. shoots peop ire evoat de otoprata fone nme, pene ere 8 propus : Euadopt ermeni opis na nee éate polo Keith Stnorch Rihana Weta aoa ‘fea dona sisemeaateinminte Sitemal ra Setenels + items opereaa automat operezd automat pie ef eds saul fir senaia de cotrlvohonee + Sistema 2 acordt tenia necesard activator inal slitate, print care se mums aes complicate. Operate Sistemulut 1 ne soca freevent cu experienta subiectiva d 7 cctv deactvsm alegre siconcentrare:, i enamide Sistema Sitemol 2 sunt des ntebin {nein piologi dar eu meng mai depute desde been scent cae pecareo pets pe puoi cus reo. _ ue cnd ne nn propria persoand ne identifies sine ul eongiet aina.esreops ey sidecide ace sine gid sce safacem, Bet Sacre rede a incenrl acini, antomatal Stennsesiceel ie i Deseriu sistema stn dei a or lor sezailor eate sunt principale seo -a impresi le opiniilor (al gern cate, sensu a etsumie ainsi w girded aranina | 39,cexplicite gi ale alegerilor deliberate ale Sistemului 2. Operafile automate ale Sistemului 1 genereaz structuri de idei surprin- tor de complexe, insi doar mai lentul Sistem 2 poate sa con- struiasc’ gnduri, urmand serif ordonate de pasi. Mai descriu, de asemenea, imprejuratile in care Sistemul 2 preia conduce- rea, trecind peste impulsurile si asociayiile libere ale Sistemului 1. Vet fi invitat si ginditi cele daua sisteme ca pe niste agenti cw propriile lor capacitagi, limite si functii individual. inte-oordne aproximativs in Funete de complexitate at citeva exemple de activititi automate care sunt atribuite Sistemului 1: + Sesizeaaii faptul cd un obiect este mai indepirtat decit all directa sursei unui sunet Bruse. + Orienteaz + Completeaza fraza ypaine gi... uunel imagini oribile, + Face o sfigura sedrbiti in + Detecteazi ostiitatea din vocea cuiva, + Rispundela2+2-? + Giteste cuvinte sau aise mari + Conduce masina pe un drum pusti, + Giseste o mutare bund la sah (Jaci sunteti maesteu sathist. + Ingelege propoziti simple, + Recunoaste ci un ,suflet blind si curat, pasionat de detalii" seamina cu un stereotip ocupational. ‘Toate aceste evenimente mintale fac parte din acecasiclasa cu femeia furioasa ~ele se desfisoara automat si solicita efort Ut taasete pe ere avem in soon ngs 2 capitala Frangei. Alte activitati, precum mestecatul, sunt 5s intr-acolo, cel putin o vreme. Oric ateniz ir 7 formide non lat pt pnts |Extrem de diversele operati ale Sistemului 2 au o trisiturd ‘comuna: toate solicita atenge si sunt perturbate atunci cind ni se distrage atentia, lati citeva exemple: + igi atenti la focul de pistol care dai startul unei curse. + Concentraj-vi atentia asupra clownilor dintr-un circ. + Concentrasi-vi asupra voeii unei anumite persoane dintr-oincapere aglomerata si gilagioasa. + Clutati o femeie cu paul alb. + Scotociti prin memorie ca si identificayi un sunet ssurprinzitor. + Pastrati un ritm de mers mai rapid decit cel care va este frese. + Va controlagi comportamentul pentru a fii ewviineios inte situate sociala + Numarafide cate ori apare litera a peo pagina de text. + Spuneyicuiva numarul vostru de telefon. + Parcafi intrsun spayiu strimt (pentru majoritatea ‘oamenilor, exceptindui pe garajsti). + Comparati dou’ masini de spalat sub aspectul valorit lortotale. + Completatio declaragie fiscal. tatea unui argument logic complex. + Verificai val in toate aceste situagii trebuie sift atenti si vetiindeplini sarcina mai pagin bine sau deloc daca nu sunteti pregatiti saw daca va indreptafi atentia into directiegresita. Sistemvul 2 are {ntru citva capacitatea de a modifica modul in care functionea- 2a Sistemul 1, programand functiile de regula automate ale atengiei simemoriei. Asteptiind o ru 2 | teen ntti sar oso de exemplu, puteti si incepeti a chuta, dupa cum dori, 0 femeie cdrunta sau un barbat cu barba, sporind, prin aceasta, probabilitatea de a iri de la distanta rida agteptata. Va putet, pune memoria sa eaute capitalele care incep eu litera N saut romanele existentialist frantuzesti $end inchiriati o mas! ni de la Aeroportul Heathrow din Londra, administratoral va va reamint, probabil, ype-aici pe la noi se conduce pe par- tea stngi a drumului in toate aceste cazur, vi se cere si faceti ceva ce nuvi vine in mod firese si veti descoper cd pis- trarea conseeventi a ditectiei solicit depunerea continua a ‘unui oarecare efort. Des folosita expresie [englezeascal ,pay attention* [plas atengie} este una potrvita: dispunesi de un buget limitat de atentie pe care il puteti aloca diferitelor actvitati i, dacd incercati sa depasitlimitele bugetului, vetiesua. Este ocarac- teristicd a activitatilor care cer efort faptul cd interfereaz’ lunele eu celelalte, motiv pentru care este dificil sau imposibil si desfasurati mai multe deodati. Nu puteji caleula produsul |uis7 x 24 timp ce facet o curba la stinga in trafic aglomerat, si, cu siguranta, n-ar trebui a incerca. Putet face mai multe Jucrusi simultan, dar numai daca sunt usoare si nepeetentioa- se. Sunteti probabil in siguranti daca purtatio conversatie cu um pasager in timp ce conduceti pe o autostrad pustie i mul Paring au descopert, poate cu un sentiment de vini, ca pot ct copiltuluio poveste in timp ce se gindesc la altceva Oticine este intru citva constient de capacitatea limitataia atentiei, iar comportamentul nostru social este ingiduitor ca aceste limite. Atunci cind goferul unei masini depaseste un ccamion pe o sosea ingusta, de exemplu, pasagerii adult intre- kup cu chibzuinga conversatia. Ei sti ed a-i distrage atentia soferului nu este o idee bund si mai banuiese, de asemenea, a temporar el este surd si mu va auz spusele lor.‘Concentrarea intensi asupra unei sarcini fi poate orbi efec~ tiv pe oameni, chiar fafé de stimuli care in mod normal atrag, atentia. Cea mai spectaculoas’ demonstratie a fost oferta de ‘Christopher Chabtis si Daniel Simons in cartea lor Goria ivi ‘ibild, Ei au turnat un scuzt film cu dou echipe care faceau Schimburi de pase cu mingi de baschet,o echipa purtand trico- ‘usalbe, iar cealalt tricouri negre. Cei care viziona filmu au fost instruiti si numere pasele efectuate de citre echipain ab, ignorind jucitorii in negru, Este o sarcina dificil si care te labvoarbe cu totul Pe lajumatateafilmului, ofemeie costumaté jn gril apare in imagine, traverseaza terenul de joc, se loveste iin piept si pleaci. Gorila este vizibila timp de 9 fill cam jumatate eu pumnii i ‘secunde, Multe mii de oameni au vazw i ‘dintre ei nuau remarcat nimic neobignuit. Sarcina continua ~ si ‘mai ales instructiunea de-a ignora una dintre echipe - ¢ cee ‘ce provoaci orbirea, Dintre cei care urmarese materialul video fira si aiba acea sarcina de indeplinit, nimanui mu iar putea seipa gorila. Vederea si orientarea sunt funcyii automate ale Sistemului 1, dar ele depind de alocarea wnei oarecare atentit ‘timulului relevant, Dupa cum noteaza autorii, cea mai remar- abila observatie a studiului lor este aceca ca rezultatee Ii se bar oamenilor foarte surprinzatoare.Intr-adevat, privitori care ra perepat gor sunt inept igure aceasta ot n film -nu-si pot imagina cum ar putea si le scape un eveni- tment atat de socant. Studiul cu goria ilustreaza dou fapte jimportante legate de minfle noastre: puter fi orbi in faa evi- ddentei si suntem, de asemenca, orbi fata de propria noastrs orbire Rezumatul intrigii Interactiunes dintre ele dout sisteme este o tema recuren~ tiva cari si un rerumat al intrgii arf potrvit. in povestea pe 8 | etna nt os sre ‘care 0 voi spune, sistemele 1 si2 sunt ambele active cat timp suntem tei. Sistemul 1 merge automat, iar Sistemul 2 functi- ‘oneaza, in mod normal, intr-un regim confortabil de efort sei- ‘ait, in care este activa doar o pirticicd din eapacitatea lui Sistemul 1 genereazi continuu sugestii pentru Sistemul 2 impresii, intuiii intengii si senzayi. Dac’ sunt aprobate de Sistemul 2, impresile 51 intuifile se transforma in opinii iar pulsiunile se transforma in actiuni voluntare. Gand totul decur- ge lin, ceea ce se intimpla de cele mai multe ori, Sistemul 2 adopt sugestile Sistemului 1 cu mici sau nule modificri. in ‘general vi incredeti in impresile voastre si actionati conform dorintelor voastre, eeea ce este bine - de obicei. Atunci cind Sistemul este pus in dificultate, cheami in aju tor Sistemul 2 pentra efectuarea unor procesiri mai detaliate si ‘mai concrete, care ar putea si rezolve problema momentului Sistemul 2 se mobilizeazi atunci cand se iveste o intrebare la care Sistemul 1 nu dun rspuns, aga cum s-a intamplat, pro- babi, atunci cind v-ati confruntat eu problema 17 «24. Puteti simti de asemenea, un affux de atengie constienté ori de ete ‘ori suntefi surpringi. Sistemul 2 se activeaza atunci cind este sesizat un eveniment ce violeazai modelul kumi pe care il susti- ne Sistemul 1. fn acea lume, Kimpile nu sopaie, pisicile nu ltr sigorilele nu traverseaza terenurile de baschet. Expetimentul gorilei demonstreaza ca e nevoie de ceva atentie pentru detectarea stimutului surprinzator. Atunci surpriza activeara siorienteaza atemtia voastris va veti holba si veti scotoci prin _memorie dupa o poveste care da sens evenimentului surprin itor. Sistemul 2 mai este, totodati, acreditat cu supravegherea continu a propriului vostru comportament -controful cate vi ™mentine politcosi cid sunteti plini de Furie si vigilengi cind conduceti noaptea. Sistemul 2 se mobilizeaza atunci cind detecteaza iminenta unei erori. Amintti-va un moment ese coming dens | 48operatic tre mi 11, dar Sistemul 2 preia comanda cind Conflict Figura 2 este o variant a experimentului clasie ce produce ‘un conflict intre cele doua sisteme'. Ar trebui siincercatiexer- citi inainte dea citi mai departe. ae Este aproape sigur ed ati reusit si spuneyicuvinte ‘in ambele sarcini gi, cu siguranta, ati descoperitc& unele parti din fiecare sarcina au fost mult mai usoare decit altele. Cind aii identifica cazuile de majuscule si minuscule, coloana din stinga a fost usoari, pe cind coloana din dreapta v-a facut si 46 | ate nine scene incetiniti $1 poate vi albiti gi sa va poticnifi. Cand agi numit poztia cuvintelor, coloana din stings a fost dificil, iar coloana din dreapta mult mai facila. Aceste sarcini antreneaza Sistemul 2, deoarece a spune »majuscule/minuscule” sau ,dreapta/stinga nu este ceva ce faceti de obicei atunci cind va uitagi de sus injos pe ocoloand de cuvinte. Unul dintre Iuerurle pe care le-ati ficut ca va regatgi pentru indeplinireasarciniia fost si va programati ‘memoria astfelinedt cuvintele relevant (majuscule si mins- «ewe, pentru prima sarcina) si vi ,stea pe limbit, Priotitatea acordati cuvinteloralese este eficient, iar slabeitentaii de a citi alte cuvinte i-afirezistat ugor atunciednd ati parcurs prima coloani. Insi'a doua coloani a fost deri, deoarece contin cuvinte pentru care eraisetai simu le-ai putut ignora. Eri {in mare maura capabili sa réspundeti corect, dar invingerea rispunsulul concurent a fost o cazna giv-a incetnit. Ati avut experienta unui conflict intre o sareina pe care intengionati si © indepliniti si un raspuns automat care interfera eu ea. [. Prima vost srcing este 68 parcurgei Tn jos ambele alban sTANGA rau | arapta unuscuLe | onenra majorite | DREAPTA MAJUSCULE { j singe mow | | stam INSEE I reaps majusute | Fon?de la 0 masi alaturaté dint-un restaurant. Cu tii mai tim serine Sime et aeca de a iftoge implore autocontrol Huai Ca si apreciati autonomia Sistemului 1 precum si deosebi rea dintre impresi si opin, privii figura 3. SEE EEE \ » =e Imaginea nu este una remarcabilis dou lini orizontale de lungimi diferite, de care sunt atasate nisteavipioare, orientate indirectiiopuse. Linia de jos este evident mai lunga decat cea de deasupra. Asta e ceea ce vedlem cu tofi gi, in mod firesc, credem ceea ce vedem. Cu toate acestea,daciajiintilnit deja aceastd imagine, ecunoasteicelebraiuze Miiller-Lyer. Dupa cum putesi lesne verifica misurindu-le cu o rigla, lnile or ~ontale au, de fapt, aceeagi lungime. ‘Acum, dupa ce afi misurat linile, voi -Sistemul vostra 2, fiinga constienta pe care o numiti ,Eu-sunteti de alta parere: stip clinile au aceeasi lungime. Intrebati despre lungimea lor, vet spune ceea ce tii. Dar ined vederi ci linia de jos este ‘mai lunga. Afi ales si dati erezare misurdtori, dar nu puteti inpiedica Sistemul 1 si-yi facd treaba; nu puteti decide si vvedeti nile ea find egale, chiar daca sti cd sunt. Casa rezis- {atiiluziel, puteyi face un singurlucrus trebuie si invitat si nt dati crezare impresillor voastre despre lungimea lini cand le sunt atasate aripioarele. Ca si aplicati regula, trebuie ‘fit capabili sa recunoasteti modetuliluzoriu isi va amintii ‘ceca ce stti despre el. Daca pute face asta, nu veti mai fini dati pacaliti de iluzia Miller-Lyer. $i totusi veti vedea mai departeo linie mai lunga decit cealalta Nu toate iluzile sunt vizuale. Exist iluzii ale gindiri, pe care le mumim ilusii cognitive. Pe cind ficeam studi postin ‘versitare, am urmatniste cursuri despre arta si stiinta psthote- ‘apiei. in timpul unei pretegeri, profesorul ne-a impirtigit 0 firima de infelepciune clini. Tati ce ne-a spus: ,Din cénd in ccind, vetiintilni cite un pacient care vi spune 0 uimitoare oveste despre multiplele erori comise in tratamentul sit anterior. A fost vizut de mai multi medici gi toti au dat gres in ccazul Iwi. Pacientul va poate descrie hucid eum s-au ingelat terapeusii lui, dar el sia dat seama de indati ca voi sunteti tengo pido gdeea | 49ert imparts sentimentel,e convins ci infeleget si ‘cl vefi putea ajuta". In acel moment, profesorul a ridicat gla Sul sia spus:, Nici macar sau va gd veeodata slut un astfel de pacient! Dai afara in cabinet foarte probabil un prihopat snus vet putea fi de nici un autor este mul ani am fiat ci profesoral ne avertizase fn eg turd cu farmecul pshopati, s autortatea de vif in studi psihopatiei mica confirmat ca sfatal profesoralui era unul initos. Analogia cu iuzia Miller-Lyer e strinsa. Ceea cen se predase nuera ces siyim fad de pacient. Profesorulple- ase dela premisacisimpaia pe care am simgi-o pentrp tent ne-ar scdpa de sub contol; ea s-arnaste din Sistemul 1 Mai departe, nu am fost inva s fim in general suspicios fay de sentimentele noastre pentru pacieni. Nis-aspus ei 0 paltemied aractie faa de un pacient cu oistorie repetata de fratament esa esteun semmal de petiol ca siaripoarele de pe linile paralele. Este o iri ~o iluzie cognitva ~ si Eu {Sistemal 2) am fost invijat cum si o reeunose sft s8 mu cred ori sa actionez pe bazae- intrebarea pusa cel mai frecvent despre iluziile cognitive este davi ele pot infrnte. Mesajul aestor exemple nu este {ncutajator. Pentru cd Sistem 1 opereazi automat sinu poate foprtde woe, erorile de gindireinuitivi sunt adesea dificil de prevent. Basurle nu pot evita intotdeauna, pentru ci este posibil ca Sistemul 2 s4 nu aiba nici un indicu despre toate Chir si atunci cind sunt disponibile indci ale unor trori probable, erorile pot prevenite numa prin intensfca- rea supravegheri prin actvitatea slictanté a Sistemului 2 ‘Caro de viatd ins, 0 vigilent permanentd mu este neaprat bound gi, cu sigurantd, este nepractca. Constanta examinare critica e propriei gindiri ar fi imposibil de obositonre, iar Sistemul este mult prea lent si inefcient pentru serv drept $0 | shenpi gts omace cnet {nlocuitor al Sistemului 1 in luarea wnor decizi de rutind. Cel ‘mai bun lucru ce ne sta la indeména este un compromis: si {nvavim sa recunoastem situatilein care grselile sunt proba- bile gst ne strdduim mai mult sa evitim greselile importante atunc cid e vorba de mize majore. Premisa acestei cart este ci ¢ mai uyor si recunonstem erie atora decit pe ale Fictiuni utile Asotin gi cre dou stem cape dagen afin mintea vast, cu pesoalaiescopstaeteg tle fo Vio erent face near sieme suece suber, de gel Sistem fc nai Uren un ste de limba este conser un oie in cores rofeonle nate mainte decor Paes explie gue asine uel pean peg Care atte unor orale scum in cael yore spt Din anc devedere gmat poporiadeane Siem seaming ajordoma asi ane pn Cale mei a ait ci asimnea mejordonuisexlee set sent dsparia ary pe bana Septoria dre Iperjadspe Stemi expcs modal incase nee tscnumercte Rasps mevesecd sata propon coe ane alc emul arenes fe es le tm deja dene Siemal 2 Este stenapana pene sxnitarleArtntca mina esto scvate worse cos oc ef nuteulefecunt cad faces se sing sse soc cs pp datate spat seccea‘Tot astfel, propozitia ,$ofatul pe autostrada in conditi “bigmuite este lasata pe seama Sistemului 1° inseamna ca cefectua un viraj cu masina este un act automat si aproape lipsit de efort. Implied, de asemenea, faptul ei un sofer experimen- tat poate si conducd pe o autostrada goal in timp ce poart 0 cconversatie. in ssi, ,Sistemul 2 -a impiedicat pe James si reactioneze prosteste fat de acea insult inseamnd ca James ar firispuns mult mai agresiv in cazul in care capacitatea Tui de control, care implica efor, ar fi fost anihilata (de exempt, ddaci ar fi fost beat) Sistemas Sistemnul 2joacd un rol atat de central in poves- tea pe care ospun in aceasti carte, incit trebuie sa precizez cu absolut clattate cele sunt personaje fictive. Sistemele 2 312 ‘nu sunt sisteme fn sensul standard de entititialeatuite din aspecte si parti ce interacjioneazi. Sinu exista nicioparte din creierin care vreunul dintre ele si-siaiba domicliul. Afiputea foarte bine sa venifi cu intrebarea: ce sens are introducerea “unor petsonaje fictive, cu nume atit de urate, intr-o carte seri- ‘oasi? Rispunsul este ci aceste personaje sunt utile datorita ‘unor chichige ale mingilor noastre, a mea gi a voastra. O pro- pozitie este infeleasi mai usor daca descrie ceea ce face un agent (Sisternul 2) decit daca deserie ce este ceva sau ce pro~ prietate are, Cu alte cuvinte, ,Sistemul 2 este un mai bun subiect al unei propozifi decat ,aritmetica mintals‘. Mintea~ in special Sistemul 1~ apare ca avand o aptitudine special pentru construct si interpretarea unor povesti despre agenti activi,care au personalitii, obiceiur si capacitati. Vati format rapid o parere proasta despre majordomul hot, vi asteptati la ‘si mai multe fapte rele din partea luigi il veti fine minte vreme, Aceasta este gi speranta mea legati de limbajul sistemelor. 52 | sree niet Fseesnpet De ce si le numim Sistermul 1 ‘cup mai mult spagia din memoria voastei de hte, Acest sire ane emer te in cursul acestei citi. Sistemele fictive imi usureaz mie mai usor sa infelegeti ceea ce spun. | Despre Sistemul 1 si Sistemul 2 Ela avutoimpresie, dar uneleaintreimpresi sunt ui” de pericol inainte de a-Ifi sesizat." . ere nie. 2a iets ‘s4 preia controlul eee slept gig givens | 532 | Aente siefort! In eventuatates foarte putin probabil -ar face un film dup aceasts cant, Sistemul 211 un persona ecunda, care se cede oul principal, 4 Sistemulut 2 este aceea c& In aceasta poveste, vasitura deiritori operailsale sunt trudniceiaruna dint caracersticil sale principale ete lene, 0 repulse fat de investizea unui fort mai mare decd strtul rnecesar. In consecini, gandule 3 ature pe care Sistemul 2 cede ch of les les sunt adeseor cali de figura afat In centul povesti, Sisteml1 Cu toate aceste, exist sarin vital pect fe poate indepin, deosrece solicits efrt i acte de autocontra, in care Intuit sFimpulsuieSistemuluil sunt ifdate mai Sistem 2 Efort mintal Daca dorit si aveti experienta Sistermului 2 lucrind la tara fie maxima, urmatorul exercitu e foarte nimerit; ar trebui si va duca la limita capacititilor voastre cognitive in 5 secunde. Pentru inceput, nascociti mai multe siari de cate patra cifre, toate diferite, si scriet fiecare girpe un cartonas, Puneti un ear. tonas alb deasupra celorlalte, suprapuse ea niste cirti de joc. Sarcina pe care o vetiindeplinise numeste Aduna(). lata cum seface: Trcepet 8 batetiun stm constant f9u 5! nai bine, vel un ‘evonan la /se¢). Dati deoparce cartonagul ab citi cele pats cite cu gas tare, Astoptati dous bial, cups care enuntun sir ‘ore la lecare dnte cee initial se adaugé 1. Dacd cele de pe et siden indies | 55cartons sunt $294 rispuncul caret este 6105, Pstrarea ritmulu esteimportanta Pugin oamen fac fafa la mai mult de patrucfte in exerci Aduni(), dar daca dorito provocare si mai dur incercati vi og, Aduni(3). Daca v-arplacea si stifce face corpul vostru in timp ce min- teamunceste din greu, agezati dows teancuri de cir pe o masa solida, punetio camera video pe unul dintre ee si sprijiniti-va brbia pe celilalt, pomiti camera si prviti ix spre obiectivul aparatuluiin timp ce rezolvat exerciile Aduna() si Adund(). ‘Mai tarziu, veri gs in schimbarea de mirime a pupilelor voas- tre oinregistrare fdeli a cat de grew agi muncit Eu am o lungaistorie personal cu testul Adund(a) La ince- pputul carierei mele, am petrecut un an la Universitatea din ‘Michigan, in calitate de oaspete al unui laborator care studia hipnoza. Ciutind o tema ulilé de cercetare, am dat peste un articol din revista Scientific American, in care psihologul Eckhard Hess desctia pupila ochiului drepto fereastri a sufle- tua. L-am recitt recent si m-am simi ined 0 dat insprat. Tncepe cu Hess relatind cum sofia hui remarcase cd pupilele i se dla in timp ce admira peisaje naturale incéntatoare si se {ncheie cu dou fotografi ocante ale aceliasifemeifrumoase, ce pare cumva mult mai atrigitoare intr-na dintre ele, com- parativ cu cealalta, Existd doar o singuri diferena: pupilele apardilatate in poza atrigitoare si contractae in cealalt. Hess mai seris si despre belladonna, o substan care dilaté pupi- Jele, cu uilizdti cosmetic in recut, si despre cumparitorii de prin bazare, care poartd ochelari negr casi ascunda vinzito- rilor gradul lor de interes. ‘Una dintre descoperiit li Hess mi-a atrasin mod deosebit atentia, El remarcase ci pupilele sunt nist indicator sensibili 56 | soe aes ai efortului mintal ele se dilati semnificativ atunei edind ‘oamenii inmulfese numere de doua eife si se dilati mai mult, daca problemele sunt grele decit daca sunt usoare. Observatile sale aritau cd reactia faté de efortul mintal este diferita fata de surescitarea emotionali. Luerarea hui Hess nu prea avea mult de-a face cu hipnoza, dar eu am ajuns la concluzia ed ‘deca unui indicator vizibil de efort mintal promite ca tema de cercetare. Un student la studi postuniversitare din laborator, Jackson Beatty, mi-a impartasit entuziasmul gi ne-am pus pe teeaba. Eu si Beatty am aranjat un spatiu aseminator unui cabinet ‘oftalmologic, in care participant la experiment igi sprijinea pe un suport barbia si fruntea, privind fix spre o camera foto imp ce asculta o banda inregistraa siispundea la intrebari {in rtm de metronom. Bataile metronomulai declansau la fe care secunda un blit cu infrarosii si camera foto. La sfirsitul fiecirei gedinte experimentale, ne repezeam si developim filmul, dupa care proiectam imaginile pupilei pe un ecran si incepeam si masuram cu rigla. Metoda se potrivea perfect, lunor cercetétoritinet ginerabditori:aflam rezultatele aproa- pe imediat si cle ne spuneau de fiecare dati o poveste limpede. Ne-am concentrat asupra unor teste ritmate, precum Aduni(), in care stiam cu preciziece era in mintea subiectulu {in orice moment’. Am inregistrat siruti de cifre pe bataile ‘metronomului si am instruit subiectul sa repete ori si trans- forme cifvele una ete una, pistrind acelasiritm. Curind am. descoperit cd dimensiunile pupilei variaw secunda dupa secun- 4a, reflectand cerinjele schimbatoare ale exercitiului. Forma teactiei era un V ristumat. Dupa cum afi vizut daca afi incer- cat Aduna(a) sau Aduni(3), efortul sporeste cu fiecare cif in plus pe care o auziti atinge un vitf aproape insuportabil invreme ce va repezit si producefi un sir transformat in timpul ppauzei siimediat dupa aceea, dup§ care se relaxeaca treptat in timp ce va sdescarcati* memoria de scurti durata. Datelerefe- sitoare la pupila corespundeau precis tai subiective:sirarile ‘mai lungi provocau in mod previzbil dilatari mai iagi,testul de transformare erestea gradual efortul, iar varful dilatarii pupilei coincidea cu efortul maxim. Aduni(a) cu patru cifre ‘cauza o mai largi dilatare decat sarcina de a memora sapte cifte pentru a freamintite imediat. Adund(3), care este mult ‘mai dificil, este cel mai solictant test din cate am vazut ew. in primele cinci secunde, pupilele se dilati cu aproximativ 50% ‘aya de marimea lor inigala, iar pulsul creste cu vreo sapte bitai de inima pe minut‘, Este munca cea mai grea pe care 0 ot face oamenii- cise asa pagubagi daca lise cere mai mult ind le-am prezentat subiectilor mai multe cifre decat puteau, sa memoreze, pupilele lor au incetat si se mai dilate ori s-at contractat pe loc. Timp de edteva luni am lucrat inte-o aripa vasta de la stb- sol, unde am instalat un sistem TV eu citeut inchis, care pro- iecta imaginea pupilei subiectului pe un eeran afl pe coridor; pputeam, de asemenea, s8 auzim ce se intimpla in laborator, Diametrul pupilei proiectate era cam de un picior;s8 urmiresti ‘cum se dilatasise contract, in timp ce participantul luera, era o priveliste fascinant’, o adevirata atracjie pentru vizitatori laboratorului nostru. Ne amuzam intre noi sii impresionam ‘pe oaspeti prin capacitatea noastra de a prezice cand partici pantul avea si se dea batut. In timpul unei inmulfiri mintale, Pupila se dilata, de reguls, toarte mult in cateva secunde gi iminea dilatata cit timp individul continua s4 rezolve pro- blema; se contracta imediat cind acesta gisea 0 solufie sau renunta. Privind de pe coridor, i surprindeam cateodata si pe posesorul pupile, si pe oaspeti, intreband: .De ce te-ai optit, 58 | pent enter tocmai acum? Frecvent, rispunsul venit din laborator era: De unde ati stiut?*. La care noi urma si rispundem: ,Avemn ‘ fereastri spre sufleta tau", Observatiile intimplatoare pe care le-am fiicut de pe cori- dlor au fost céteodata la fel de instructive ca si experimentele formale. Am ficut o descoperire semnificativa in timp ce lurmateam fara tragere de inima pupila unei femei in timpul uunei pauze dintre doua exerci. Ea ramasese cu bisbia spiji- nit pe suport, astfelincde puteam si vad imagines ochiulul stun timp ce purtao discutie banali cu experimentatorul. Am, ‘imas surprins si vid ed pupila ei rimanea miesorata sina se dilata in mod notabilin timp ce asculta si vorbea. Spre deose- bire de rezolvarea sarcinior pe care le studiam, conversajia banalé solicita un efort mic sau mul -nu mai mult deedt memo- rarea a doua sau tri cifte, Acela a fost an moment revelator: ‘mi-am dat seama cd sarcinile pe care le-am ales pentru studiu cereau un efort exceptional de mare. in minte mis-a conturat @ imagine: viata mintala ~ astizi as vorbi despre viata Sistemului2~decurge, in mod normal, in rtmul une! pli tihnite, intrerupta citeodata de episoade de jogging si in rare cazii, de cite un sprint frenetic. Exercifie de tipul Aduna(y) si Aduna(3) sunt sprintar, iar conversafia banali este o raité lapas. ‘Am constatat cd, atunei cand se avant intr-un sprint min= tal, oamenii pot si orbeasca efectiv, Autorii Gorile invisible Ficuserd gorila ,invizibild yindndwi pe observatori intens Preocupati de numararea paselor. Noi am relatat un exempl ‘mai putin spectaculos de orbire in timpul testului Adunai). In timp ce luerau, prin faja subiectilor nostri se derula rapid ‘© serie de litere intermitente, cu expunere de scurti durati'. Li sa spus si acorde prioritate total rezolvari sarcinii, dan, la sfirstul exercitiutui cu cifre, au fost intrebati daca litera ke oes ge gt eas | 58apiruse in timpul probei. Principala descoperire a fast aceea A abilitatea dea sesiza side a raporca litera-fintés-a modificat {in decussul celor 10 secunde ale exercitului, Observatorilor nu le-a scapat aproape niciodata un K daca litera era arita- ‘a la inceputul sau spre sfargitul unei test de Aduni(a), dar aproape jumatate au omis jnta atunci cind efortul mintal era dde maxima intensitate, desi noi aveam fotografi cu ochii lor larg deschisi, privind chiar in directia ei. Esecurile de detec- tie urmau acelasi model de V risturnat casi dilatarea pupil. ‘Asemanarea era incursjatoare: pupila era o bund masuri a sti ‘mula fizice care insofeste efortul mintal, iar noi puteam si Imergem mai departe si si ne folosim de ea pentru a infelege ‘cum lucreaza mintea, Foarte asemanator cu contorul electric din casi ori din apartament, pupilele oferé un index al constamului momentan de energie mintala’. Analogia este una profunda. Consumul vost de electrictate depinde de ceea ce alegeti si facet, daca ‘ luminagio incdpere ori si prajtio felie de pine. atunci cand aprindeti un bec sat porniti un toaster, acestea extrag energia de care au nevoie, ar nu mai mult. Tot astel, noi deei= dem ce si facem, insi detinems un control limitat asupta efor~ ‘lui necesar. Presupuneti ca vi se arata patrucffe, si spunem 9462, sivi se spune ci viata voastra depinde de memorarea lot timp de 10 secunde. Oricdt de rmult afi dori sa trai, mu puters ‘consuma pentru aceasta sarcina tot atita efort pe cat ar trebul 5a investiti pentru a efectua o transformare completa de tip Aduni(3) a acelorasicifre Sistemul 2s circuiteleelectrce din casele voastre au deo- potriva o capacitate limitata, insd ele reactioneaza diferit atunei cand sunt amenintate de supraincarcare. O siguranti sare atunci cind consumul de curent devine excesiv, cea ce face ca toate aparatele cuplate la acel circuit sa rimana fad ete eee atv Fenctia ft de supraincizearea minal ut selectva si precisa: Sistemul 2 proteieard ces met impor. care ane nett astfel inet aceasta si primeascdatene oy Stim ci au respectat instructiunes, deoanene Vizuald nu a avut niei un efect asw. ‘itera ctiticd era prezentata intr-un subiecti pur sisimplu nuo vedeau na promititoare oportunt vs sport sansele de supravicyie ar nee retrngs,desgu ls oamenl Chiari ln sare Sisternul 1 preia comanda ir cazuri de urgenti si di, Drioritate total actor de autoapaae. Imagine ae volanul unei masini care alune: br repatd denies cl ruse peo mare path de ees Tet descopeich at teactionat as de percent Pe dein congtien de presenta, Busi Beaty am luca impresni numa un an, ns colby Trea MOA avn mare eect asp canoe oe urious In eee dn mi et a deren ome ee mater de -pupilometicognitiareusmreige eee lat toner, care sears inmate parce seximimpreundspecercetite mic tenn gen desfigurat la Harvard in anul [urmitor, Am invatat . Iinea manitoae=pecar acumo conor, tatearitat ci modelele de activitate asociate uneiactiuni se modi- fica pe misura ce abilitatea subiectului ereste, implicdnd mai Putine zone ale creierului’. Talentul are efecte similar. Indivizii foarte inteligenti au nevoie de mai putin efort ca si rezolve aceleasi probleme, dupa cum arata deopotriva mati ‘mea pupilei si activitatea cerebral’ O lege generali a ,efor- ‘ulti minim" se aplica in egal masusd sforgaritor cognitive § celor fice’, Legea afirma ca, daca exista mai multe cai de atingere a aceluiasi scop, oamenii vor gravita pind la urma tre cel mai putin solcitant cursl aetinii. In economia acti- tun, efortul reprezinti un cost, iar dobindicea abilititi este ‘ondusi de echilibrul dintre benefici si costuri®, Lenea este sidité adne in natura noastei. Sarcinile pe care le-am studiat au variat considerabil sub aspectul efectelor for asupra pupilei. La momentul initial, subiecti nostri erau treji, constiengi si gata si se implice i ezolvarea unei sarcini- probabil, la un nivel de surescitare gi Aisponibilitate cognitiva mai inalt decit de obieei. Memorarea lunei cifre sau dowa sau invajarea unei asociaiiintre un cuvant siocifta (3 - usa) au produs efecte sigure de excitare momen- tani peste nivel initial, dar efectele au fost minore, de numai 5% fata de dilatarea pupiled asociata eu Aduni(3). 0 sazeina care solicita distinctia intre doud sunete dup’ inaltimea lor a produs dilatari semnificativ mai mati, Cercetari recente aut ardtat cd inhibarea tendinjei de a citi cuvinte care distrag ate sia (precum cele din figura 2 din capitolul precedent) induce, deasemenea, un efort moderat”. Testele de memorie de scur. ‘i durati cu sase sau saptecifre au cerut mai mult efort. Dupa ‘cum puteti experimenta si voi, ceringa de a vi aminti si de a spune cu glas tare nuumarul vostru de telefon sau ziua de nag- tere a sotului/sotiei solicta, cle asemenea, un scurt, dar sem nificativefort, deoarece intregul sr trebuie pastrat in memorie 62 | pont pane ne Pe Se organizeazi un rlspuns. Inmulirea mintla a ‘numerelor de doua cite itestal Adund(3) se apropie de limita a ceea ce pot face majortatea oamenilor (Ce anuime determin ca anumite operat cognitive si fie rai pretentioase sis soicite mai mul efor decataltele? Ce rezultate putem cumpira cumoneda atentii? Ce poate s fact istemul 2, care si fie naccesibil Sistemului 1? Avem acum nite rispunsur preliminare la acesteintrebiri Este nevoie de efort pentru a pasta simultan in memorie ‘mai multe iei care necestiacfuni separate sau cate trebuie si fe combinate conform uneireguli si recapituler lista de eumparaturin timp ce inti in supermarket, s8 ale inte peste si viel la restaurant ori si combini un rezultat surprin- Zito al unei anchete cu informatie esantional a fost unl Festrins, de exemplu,Sistemul 2 est singurul care poate si respecte reguli, si compare obiecte din perspectiva mai multor atribute gis faci alegeri deliberate in faja mai multor opium Automatul Sistem 1 nu are aceste capaci. Sistemul 1 ses 2eazi reli simple (oti seamana intr ei, ful e mule mai {nalt deci tata) si exceleaz in integrarea informatie refer toare la un luctu, dar nu are dea face simaltan eu mai mute subieete diverse, nici nu este adeptl utilizar de informati Pur statistic.Sistemul va sesiza eo persoand deserisa drept sum suet bind sicurat,avnd nevoie de ordine gi organizare, sipasionatde detali*seamana cu caricatura unui bibliotecar, {nsi combinarea aceseiintuigi cu anumite cunostnte despre rumarul mic de bibliotecari este o satcina pe care o poste indeplini numa sistem 2~daca Sistemul 2 sie cum so facd, ceea ce se poate spune despre pin oame O capacitate eseniald a Sistemului 2 este adoptarea unor configuratii de sarcina el poate programa memoria «a se supund unei instructiuni care trece peste reactiile uzuale,Ganditi-va la urmatoarea situatie: numarati toate aparigile terei/de pe aceasta pagina, Nueste osarcini pe care si o mai {indeplinit vreodata pana acum sinu vi vine firese sito facet, dar Sistemul 2 poate si o prea. Vetidepune efort ca si va pro- sramati pentru aceasta proba sso rezolvaj, desi cu siguran- {i va vei deseurca tot mai bine prin exercitiu. Psihologii vorbese despre ycontrol executiv pentru a descrie adoptarea incheierea configuratilor de sarcin, iar neurologii au iden- tificat principalele zone din creier care indeplinese functia executivi. Una dintre aceste zone este implicati oti de cite ori trebuie rezolvat un conflict. 0 alta este aria prefiontald a ere. ‘erului, 0 zona substanial mai dezvoltatd la oameni fat de celelalte primate si care este implicati in operatii pe care le asociem cu inteligenfa. Acum, presupuneti ca la sfarsitul paginii primiti o alta instructiune: numaragicoate virgulele de pe pagina urmatoare Va fi mai greu, pentru cd va trebui sé treceti peste recent dlobanlta tendinga de a vi concentra atenja asupra litre f Una dintre descoperirile semnificative din ultimele decenii ale Psihologilor cognitivisti este faptul cd trecerea de lao sarcina !a alta cere efort, mai ales sub presiunea timpului, Nevoia de Schimbate rapida este unul dintre motivele pentru care Aduni(3 sinmultirea mintalé sune att de dfcile. Casa efec. ‘watitestul Aduna(3),trebuie si pastrati in memoria voastea de cru mai multe citte deodata, asociind pe fecare dintre ele ‘cuo anumitd operatie:unele cffe staula rind, asteptind sa fie ‘modificate, una este in curs de modificare galtele, deja modi. flcate, sunt resinute pentru afi raportate, Testele moderne ale ‘memoriei de lucru solicit ca individul si treaca rapid de lao sarcina solicitanti la alta gi inapoi, retinand rerultatele uney ‘operatiiin timp ce o efectueaza pe cealalta's, Oamenii care ee eseurci bine la aceste teste au tendinfa si faci bine gtestele | santana ee de inteligenga generala. Cu toate acestea, capacitatea de cone troll atentiei mu este o simpli masuri a inteligentei; masties, yea eficentei in controlul aengiei sta la baza unor predict privind performanta controtorilor de trafic gia piloflor din aviatia militard israeliana, care trece dincolo de rerultatele inteligengei, Presiunea timpului este un alt declansator de efort. fn timp ¢ afi rezolvat exercitial Aduni(3), graba v-a fost impusd in parte de metronom, in parte de incéredtura din memorie. Ca un jongler cu mai multe bile in aer, nu va puteti permite 0 isaji mai incet; viteza cu care materialul din memorie se des, {rama fortes titmal,Facéndu-va sé improspatat si repe {ati informariileinainte ca ele si se piarda. Orice sarcina core solicits pastraiin minte mai multe et simultan are acelasi ‘caracter precipitat, Exceptand cazul in care aveti norocul unei memorii de tucru incapatoare, puteti fi fortati sA munciti inconfortabil de greu, Cele mai obositoare forme de gindite enti sunt acelea care vi cer si ginditi repede, Cu siguranta afi observat, in timp ce ficeagitestul Adund(3), citde neobignuiteste pentru mintea voastri sa munceasca aya din greu. Chiar daca vi cdstigatipainea gindind, putine dintre sarcinile mintale pe care le indeplinigi in decussul nei zile de cru sunt ati de solicitante pe edt este Aduna(3) sau chiar ‘memoratea unui ir de sase cife pentru a fieamintite imedi at. In mod normal, noi evitim supraineércarea mintala impair. find sarcinile pe care le avem in mai multi pasi uyor, incredintind rezultatele intetmediare memoriei de Ing’

S-ar putea să vă placă și

• Condimente

  

  Document4 pagini

  Condimente

  Alina Buzdugan

  Încă nu există evaluări
• Comunicare Cu Presa

  

  Document50 pagini

  Comunicare Cu Presa

  Alina Buzdugan

  100% (1)
• Protecția Juridica A Drepturilor Omului

  

  Document6 pagini

  Protecția Juridica A Drepturilor Omului

  Alina Buzdugan

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Chestionarul in Cercetarea Sociologica

  

  Document4 pagini

  Chestionarul in Cercetarea Sociologica

  Alina Buzdugan

  100% (1)
• Chestionar

  

  Document2 pagini

  Chestionar

  Alina Buzdugan

  Încă nu există evaluări