UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI

CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE TIINE POLITICE, ADMINISTRATIVE SI ALE
COMUNICARII
MASTERAT PUBLICITATE, AN l

INFLUENA PREULUI , RECLAMEI SI A

CALITII ASUPRA DECIZIEI DE CUMPRARE
A BERII

ITA OLIVIA MARIA

Dragoste Nora Eliza

Masterat Publicitate, An l

PARTEA 1.......................................................................................................................................................2
PARTE TEORETICA..................................................................................................................................2
2. INTRODUCERE........................................................................................................................................8
2.1 SCOPUL CERCETRII ..................................................................................................................................8
2.2 OBIECTIVELE CERCETRII ...........................................................................................................................9
2.3 IPOTEZE I VARIABILELE CERCETRII..............................................................................................................9
2.3.1 Ipotezele cercetrii:......................................................................................................................9
2.3.2 Variabilele cercetrii:...................................................................................................................9
2.4 INFORMAII DORITE A FI OBINUTE..............................................................................................................10
3. METODOLOGIE.....................................................................................................................................11
..........................................................................................................................................................11
3.1. ALEGEREA METODEI DE RECRUTARE...........................................................................................................11
3.2 ELABORAREA CHESTIONARULUI.................................................................................................................12
3.3 CULEGEREA PROPRIU-ZIS A INFORMAIILOR.................................................................................................12
PARTEA 2: PARTE PRACTICA...............................................................................................................14
ANALIZA REZULTATELOR....................................................................................................................14
4.1 ANALIZA INDIVIDUAL A NTREBRILOR ......................................................................................................14
4.2 ANALIZE NCRUCIATE...............................................................................................................................42
5.CONCLUZII.............................................................................................................................................47
6. ANEXE......................................................................................................................................................48

PARTEA 1
PARTE TEORETICA
Cercetarea de marketing: definitii, concepte, roluri

n accepiunea general, marketingul reprezint "tiina i arta de a convinge

clienii s cumpere". Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social i managerial
prin care indivizi sau grupuri de indivizi obin ceea ce le este necesar i doresc prin
crearea, oferirea i schimbul de produse i servicii avnd o anumit valoare". Simplist,
marketingul reprezint "arta i tiina de a vinde".
O definitie de referinta a cercetarii de marketing este cea formulata de Comitetul
de Definitii al Asociatiei Americane de Marketing, la nceputul anilor `60 ai secolului
XX. Conform acestei definitii, cercetarea de marketing reprezinta culegerea,
nregistrarea si analiza sistematica a datelor referitoare la aspecte legate de marketingul
bunurilor si serviciilor. Punctele forte ale acestei definitii sunt urmatoarele: clarificarea
principalelor activitati pe care le presupune cercetarea de marketing (culegerea, analiza si
interpretarea datelor), sublinierea caracterului sistematic pe care trebuie sa l aiba fiecare
cercetare si precizarea ariei cercetarii. Totusi, definitia respectiva nu ofera o imagine
integrala a procesului cercetarii de marketing si nu indica scopul pentru care este realizata
cercetarea.
Dintre definiiile propuse de specialitii romni, se detaeaz urmtoarea:
cercetarea de marketing reprezint activitatea formal prin intermediul creia, cu
ajutorul unor concepte, metode i tehnici tiinifice de investigare, se realizeaz, n mod
sistematic, specificarea, msurarea, culegerea, analiza i interpretarea obiectiv a
informaiilor de marketing destinate conducerii unitii economice, pentru cunoaterea
mediului n care funcioneaz, identificarea oportunitilor, evaluarea alternativelor
aciunilor de marketing i a efectelor acestora.1 Aceast definiie se focalizeaz asupra
complexitii, caracteristicilor i rolului cercetrilor de marketing.
Varietatea definiiilor formulate de specialitii din acest domeniu este relativ
mare. Principalele aspecte pe care le subliniaz aceste definiii sunt urmtoarele:
a. rolul cercetrii. Opiunea de a proiecta i realiza o cercetare de marketing
este legat de o anumit situaie decizional. Este determinat fie de
necesitatea de a soluiona o problem critic, fie de valorificarea unei
oportuniti oferite de mediul n care i desfoar activitatea firma.

Iacobtoiu, Proiectarea cercetrilor de marketing, n Virgil Balaure (coord.), Marketing, Editura Uranus,
Bucureti, 2000, p. 118.

Informaiile ce pot fi obinute prin cercetare au rolul de a diminua

incertitudinea i riscurile asociate adoptrii deciziilor.
b. caracterul procesual. Cercetarea de marketing const ntr-un ansamblu de
activiti intercorelate, desfurate ca etape ale unui proces sistematic.
Realizarea unei cercetri presupune specificarea, msurarea, culegerea,
analiza, interpretarea i comunicarea informaiilor. Cercetrile de marketing
au un caracter formal, imprimat de succesiunea precis a acestor activiti.
c. obiectivitatea cercetrii. Una dintre cerinele majore pe care trebuie s le
ndeplineasc cercetrile de marketing este asigurarea unei obiectiviti
maxime. Cercettorul trebuie s fie detaat, iar perspectiva pe care o adopt s
fie imparial. Valoarea informaiilor rezultate scade considerabil, n msura
n care apar distorsiuni n procesul cercetrii, datorate subiectivitii
cercettorului.
Indiferent de tipul de cercetare pe care intenionm s o desfurm, este necesar
parcurgerea unei succesiuni de faze i activiti, care contribuie la ndeplinirea scopului
cercetrii i soluionarea unei anumite probleme decizionale de marketing. Atingerea
unor nalte cote de profesionalism n domeniul cercetrii presupune, n primul rnd,
cunoaterea aprofundat a succesiunii i coninutului etapelor procesului de cercetare.
Cunoaterea celor trei faze ale cercetrii preliminar, de proiectare i de
realizare este o necesitate nu numai pentru cei care ofer servicii specializate de
cercetri de marketing. Toi cei care utilizeaz astfel de servicii furnizate de teri vor
recurge la cunotinele lor n domeniul cercetrii, cel puin n situaiile n care:
evalueaz oportunitatea desfurrii unei cercetri pentru fundamentarea unei decizii
de marketing;
definesc problema decizional i scopul cercetrii;
coopereaz cu cel (cei) care proiecteaz cercetarea, pentru a stabili coordonatele ei;
analizeaz raportul de cercetare, care prezint concluziile i recomandrile
cercettorului.

Neglijarea succesiunii fazelor i etapelor cercetrii, a relaiilor dintre ele sau a

unei anumite etape va afecta calitatea cercetrii de marketing i implicit rezultatele ei,
ceea ce va limita aplicabilitatea lor n procesul decizional.
Procesul de cercetare ncepe prin definirea problemei decizionale, a scopului i
obiectivelor cercetrii. Ca rezultat al fazelor de proiectare i realizare, cercetrile de
marketing se finalizeaz printr-un raport prezentat n form scris i oral, solicitantului
cercetrii.

Consumatorul si comportamentul consumatorului

Termenul de consumator este adesea folosit pentru a descrie doua diferite feluri
de entitati de consum: consumatorul personal si consumatorul organizational.
Consumatorul personal cumpara bunuri si servicii pentru propriul sau uz, pentru
folosinta in gospodarie, cadou pentru un prieten etc. In toate acese contexte, bunurile sunt
cumparate pentru a fi introduse in consumul final al unor indivizi (consumatorii finali).
Comportamentul consumatorului se refera la comportamentul pe care il manifesta
consumatorii in cercetarea pentru cumparare, folosire, evaluare si parasire a produselor si
serviciilor de la care ei se astreapta sa le satisfaca nevoile. Studiul comportramentului
consumatorului este studiul modului in care indivizii iau decizii in legatura cu cheltuirea
resurselor disponibile (timp, bani, efort) pentru bunuri de consum sau servicii. El include
studiul a CE cumpara ei, DE CE cumpara ei, CAND cumpara, UNDE cumapra, CAT DE
DES cumapra, si CAT DE DES FOLOSESC un anumit produs sau serviciu. Raspunsurile
la aceste intrebari pot fi descoperite prin cercetarea consumatorului si pe aceasta cale
furnizate producatorilor ca importante input-uri, pentru promovarea productiei si a
strategiei promotionale2.

Ioan Plaias, Comportamentul consumatorului, pentru uzul studentilor, Cluj-Napoca, 2007

Exista

patru principii semnificative care jaloneaza studiul consumatorului si

anume: consumatorul este suveran, comportamentul si motivatia consumatorului pot fi

intelese prin cercetare, consumatorul poate fi influentat si influentarea consumatorului
este social legitima.
Consumatorul este suveran. Consumatorul nu este un pion neganditor care sa
fie manipulat sa cumpere orice vor oferi convingatorii comercianti. Comportamentul
consumatorului, ca regula, este hotarat si este orientat spre un scop. Produsele sau
serviciile sunt acceptate sau respinse pe baza extinderii la care acestea sunt percepute ca
fiind relevante pentru nevoile si stilul de viata propriu. Astfel, individul este capabil sa
ignore si sa zadarniceasca toate efortureile de promovare facute de marketing.
Intelegerea si adaptarea ofertei la comportamentul consumatorului si la
motivatiile sale nu este numai o optiune ea este o absoluta necesitate pentru
supravietuirea intr-o piata competitiva. In analiza finala, consumatorul controleaza piata,
iar marketer-ul reuseste atunci cand produsul sau serviciul este perceput ca o oferta ce
furnizeaza reale servicii.
Comportamentul si motivatia consumatorului pot fi intelese prin cercetare.
Comportamentul consumatorului este un proces in care cumpararea este numai o etapa.
Asupra acestui proces exista mai multe influente fundamentate si ordonate de motivatii
interne si influente sociale de variate feluri. Cu toata complexitatea lor motivatiile si
comportamentul pot fi intelese, desi imperfect, prin cercetare. Daca nu ar fi asa,
cercetarea nu ar fi avut nici un sens.
Desigur niciodata in urma unei cercetari nu se va putea face o predictie perfecta a
comportamentului consumatorului, dar o corecta proiectare si eforturi de cercetare bine
orientate pot dezvalui, in mod semnificativ, greseli de marketing si pot orienta aceasta
activitate in viitor.
Comportamentul

consumatorului

poate

fi

influentat.

Suveranitate

consumatorului prezinta o formidabila provocare, dar publicitatea bine facuta a unui

produs poate afecta atat motivatia cat si (ca rezultat) comportamentul, daca produsul sau
serviciul oferit este capabil sa satisfaca nevoile consumatorului. Un succes al vanzarilor
exista atunci cand cererea exista deja sau ea este latenta si asteapta activarea, pe care
programele de marketing o pot face.

Influentare consumatorului este social legitima. Din moment ce nevoile

consumatorului sunt reale si exista un beneficiu de necontestat de la produsele sau
serviciile ce oferta utilitate veritabila consumatorul beneficiaza ca urmare a faptului ca
este influentat sa le consume, in timp ce, concomitent, sistemul economic care le ofera
este energizat prin vanzarea produselor.
In acest proces uneori pot aparea probleme. Acesta este cazul cand deceptia,
monopolul puterii si alte forme de manipulare pot si adesea fac scurt circuit beneficiilor
scontate de consumator. Cheia legitimitatii sociale a influentei consumatorului este
garantia ca, consumatorul retine libertatea completa si nestanjenita in tot timpul
procesului de pregatire a deciziei de cumparare. Libertatea de alegere a consumatorului
este manifestata atunci cand nimic nu induce consumatorul sa actioneze in directii ce ar fi
regretate si chiar dezavuate dupa o reflectie mai atenta. Influenta improprie da nastere la
serioase incalcari etice necesitand legislatie si alte forme de activitati protectoare3.

Consumatorul de bere in romania.

Piata berii din Romania se ridica la un consum anual de 11,3 milioane hectolitri
cu incasari intre 500 si 600 milioane dolari. Consumul se ridica in prezent la un nivel de
49 litri de bere pe cap de locuitor, dovedindu-se astfel o piata foarte atractiva.
Cu o rata de crestere anuala de 4%, Romania urmeaza sa devina a doua piata de desfacere
dupa

Polonia.

"Aceasta crestere se datoreaza nivelului relativ redus al taxelor, imbunatatirii

semnificative a calitatii berii in urma investitiilor realizate de producatorii de bere precum
si profesionalismului si intensitatii activitatilor de marketing", spun analistii.4
In anul 2007, consumul de bauturi alcoolice si nealcoolice a reprezentat in medie
lunar pe o persoana 1,1 litri bere, 0,9 litri vin, 0,2 litri tuica si rachiuri naturale.
Comparativ cu consumurile din anii anteriori, aceste niveluri au fost mai mari cu 35,6%
3

Ioan Plaias, Comportamentul consumatorului, pentru uzul studentilor, Cluj-Napoca, 2007

http://www.zf.ro/companii/piata-berii-din-romania-absoarbe-anual-intre-500-si-600-milioane-dolari-

2870063/

la bere, in timp ce la tuica si rachiuri naturale, consumurile s-au redus cu 8,2% fata de
20055.

2. INTRODUCERE
Consumul de bere a crescut, in ultimii patru ani, in ciuda
vremii nefavorabile. Cheltuielile mari de publicitate au crescut
semnificativ apetitul consumatorilor.
Cele patru mari companii internaionale productoare de bere,
reunite in Asociaia Berarii Romniei (ABR), au anunat vnzri
record pentru primul trimestru din anul 2006, cifrate la 1,9 milioane
hl de bere, in cretere cu 16% fata de primul trimestru din 2005.
In anul 2005, consumul de bere a crescut cu 4,7%, pana la 15,5 milioane hectolitri,
potrivit datelor comunicate de ABR. Cu toate acestea, media consumului de bere pe cap
de locuitor si an in Romnia este sub media celorlalte tari europene, situndu-se la circa
70 litri pe cap de locuitor, in timp ce media UE este de 80 litri, campioana absoluta fiind
Cehia, cu peste 160 litri pe cap de locuitor si an. De remarcat ca cea mai rapida cretere a
nregistrat-o consumul casnic, care a urcat anul trecut cu 12%, mult peste creterea
medie, in timp ce vnzrile de bere din restaurante, baruri si terase au sczut cu aproape
15% in 2005, comparativ cu 2004.

2.1 Scopul cercetrii

Scopul cercetrii direct selective efectuate l reprezint:
- studierea influenei pe care o au caracteristicile: pre ,reclama,calitatea asupra deciziei de
cumprare a berii n rndul tinerilor de pe piaa oraului Cluj .

http://www.insse.ro/cms/rw/resource/rom_cifre_2008_ro.pdf

2.2 Obiectivele cercetrii

A. Gradul n care influeneaz preul unei beri decizia de cumprare.
B. Gradul n care influeneaz reclama unei beri decizia de cumprare.
C. Gradul in care influeneaz calitatea ( gustul , concentraie de alcool , prospeimea
)unei beri decizia de cumprare.

D. Care din cele trei caracteristici are cea mai mare influen asupra deciziei de
cumprare a berii.

2.3 Ipoteze i variabilele cercetrii

2.3.1 Ipotezele cercetrii:

1.Preul influeneaz cel mai mult decizia de cumprare urmat de calitate i reclam.
2.Reclama are o influen semnificativ n cel puin 65% din cazuri asupra deciziei de
cumprare a berii.
3.Indiferent de venit, dup pre calitatea primeaz n decizia de cumprare a berii.
4.Frecvena de consum a berii nu depinde de venit.
5.Vrsta influeneaz frecvena consumului.

2.3.2 Variabilele cercetrii:

Consumul
Dac cei chestionai sunt consumatori sau nu,frecvena consumului i ce ii determin s
consume.
Marca

Definire: un nume, termen, semn, desen sau o combinaie a acestora, care este utilizat
pentru a identifica bunurile i serviciile unui ofertant sau ale unui grup de ofertani i
pentru a le diferenia de cele ale concurenilor.
Locul consumului
Unde prefer s consume berea i de unde o cumpra n mod obinuit.
Reclama
Ct de receptivi sunt consumatori la diferitele reclame ale produsului analizat.
Caracteristici
Definire: nsuire specific predominant a unui lucru, i care l difereniaz de alte
lucruri.

Ce caracteristici crede consumatorul c sunt mai importante i ce caracteristici trebuie s

le dein berea pe care el o alege.
Preul
Preul ideal pentru o bere in opinia consumatorului.
Mediul
Locul de proveniena a consumatorului :rural sau urban.
Venitul
Definirea : suma (ctig, beneficiu) de bani care revine unei persoane dintr-o activitate
prestat sau din proprietatea deinut, ntr-o perioad de timp.
Ocupaia
Vrsta

2.4 Informaii dorite a fi obinute

- Pe care din cele trei caracteristici: pre, reclama sau calitate trebuie sa se insiste mai
mult atunci cnd se dorete sa se lanseze sau reproiecteze o marca de bere pentru a avea
succes in special in rndul tinerilor.
- Ct de tare influeneaz venitul frecvena de consum i locul de cumprare.
10

- Motivele consumului.

3. METODOLOGIE

Populaia cercetat este reprezentat de populaia clujean,consumatoare de bere

cu vrsta cuprins n intervalul 18 - 36 ani i peste 36 de ani.
Unitatea de observare este reprezentata de consumatorul de bere cu vrsta
cuprins n intervalul 18 - 36 ani i peste 36 de ani.

3.1. Alegerea metodei de recrutare

Pentru obinerea datelor am folosit metoda direct ( anchetatorul a prezentat
unitii de cercetare un chestionar cu 20 de ntrebri, cel intervievat rspunznd potrivit
specificului fiecrei ntrebri prin da sau nu, prin alegerea unei variante de rspuns etc.).
Anchetatorul are obligaia de a expune explicit scopul cercetrii i instituia care
beneficiaz de rezultatele anchetei.
Locul cercetrii va fi domiciliul respondentului ,locul de munc sau pe strad.
Perioada de culegere a informaiilor: 4 decembrie 25 decembrie 2009.

11

Modul de consemnare a rspunsurilor :se va face prin nregistrarea rspunsurilor

direct de ctre operatorul de interviu potrivit variantei alese de respondent sau
respondentul va consemna pe chestionarul nmnat de ctre operator rspunsul la
ntrebri ,modul de consemnare va depinde de preferinele respondentului.

3.2 Elaborarea chestionarului

Chestionarul este instrumentul de culegere a datelor, unul din cele mai importante
elemente de care depinde reuita unei cercetri selective. n elaborarea chestionarului s-a
acordat atenie urmtoarelor aspecte:
identificarea caracteristicilor cuprinse n obiectivele cercetrii i ordonarea logic a
acestora;
formularea ntrebrilor ce urmeaz a fi adresate subiectului investigat. S-au utilizat
ntrebri nchise,deschise i mixte, ntrebri introductive,de identificare, factuale de
comportament,de
cunoatere, de opinie i de atitudini.. S-a acordat atenie calitii ntrebrilor ( s fie
suficient de specifice, s aib limbaj simplu, s evite ambiguitatea, s fie neipotetice i
neprezumtive, etc);
dimensionarea corespunztoare, punerea n pagin i aspectul estetic general;
codificarea i elaborarea listei de coduri.

3.3 Culegerea propriu-zis a informaiilor

12

Culegerea informaiilor a fost efectuat de 3 operatori de interviu, care au

consemnat rspunsurile primite .
Durata unui interviu a fost de 7-12 minute.
Am aplicat chestionarul la un eantion de 81 de persoane de sex masculin ct i de
sex feminin,toi consumatori de bere, cu vrsta cuprins n intervalul 18 ani 36 ani si
peste 36 ani.

13

PARTEA 2: PARTE PRACTICA

ANALIZA REZULTATELOR
n

analiza i interpretarea rezultatelor obinute n urma aplicrii chestionarului am folosit

programul statistic SPSS.

4.1 Analiza individual a ntrebrilor

NTREBAREA NR. 1
Ai consumat vreodat bere?
Da
Nu (se ncheie chestionarul)

Valid

da

Frequency
81

Percent
100.0

Valid
Percent
100.0

Cumulative
Percent
100.0

Toi subiecii chestionai sunt consumatori de bere (au consumat cel puin
odat bere).

NTREBAREA NR. 2

14

Ce mrci de bere cunoatei?

Frequency
Va Becks
lid
Ursus
Bergenbi
er
Timisore
ana
Stejar
Ciuc
Silva
Tuborg
Heineken
Carlsberg
Stela
Artoise
Golden
Brown
Peroni
Gosser
Total

Percent

Valid
Percent

Cumulative Percent

14

17.3

17.3

17.3

23

28.4

28.4

45.7

3.7

3.7

49.4

3.7

3.7

53.1

2
6
1
10
5
6

2.5
7.4
1.2
12.3
6.2
7.4

2.5
7.4
1.2
12.3
6.2
7.4

55.6
63.0
64.2
76.5
82.7
90.1

1.2

1.2

91.4

1.2

1.2

92.6

2
4
81

2.5
4.9
100.0

2.5
4.9
100.0

95.1
100.0

15

23

Count

2
0

14
1
5

10
1
0

6
3

6
4
1

0
B
ec
k
s

Tim
isore
ana
U
rs
u
s
B
erge
nb
ier

S
ilv
a
S
te
jar
C
iu
c

C
a
rlsbe
rg
Tu
b
org
S
te
laA
rto
ise
H
e
in
ek
en
G
o
ld
enB
row
n

P
ero
ni
G
o
sse
r

Analiznd rspunsurile date n chestionar ne dm seama c cea mai cunoscut

marc de bere este Ursus cu o pondere de 28.4%, apoi Becks cu o pondere de
17.3% i Tuborg cu 12,3%.

NTREBAREA NR. 3
Ce marc de bere consumai din cele enumerate ?

16

Valid

Frequency
22
15
2
2
5
1
3
1
8
3
4
3
1
2
8
1
81

Becks
Ursus
Bergenbier
Timisoreana
Stejar
Skol
Ciuc
Silva
Tuborg
Heineken
Carlsberg
Stela Artoise
Golden Brown
Peroni
Gosser
Noroc
Total

Percent
27.2
18.5
2.5
2.5
6.2
1.2
3.7
1.2
9.9
3.7
4.9
3.7
1.2
2.5
9.9
1.2
100.0

22

20

10

Noroc

Gosser

1
Peroni

Golden Brown

Stela Artoise

1
Carlsberg

Ciuc

Skol

Stejar

Timisoreana

Bergenbier

Ursus

Heineken

Tuborg

4
3

Silva

Becks

Count

14
15

Valid
Percent
27.2
18.5
2.5
2.5
6.2
1.2
3.7
1.2
9.9
3.7
4.9
3.7
1.2
2.5
9.9
1.2
100.0

Cumulative
Percent
27.2
45.7
48.1
50.6
56.8
58.0
61.7
63.0
72.8
76.5
81.5
85.2
86.4
88.9
98.8
100.0

Analiznd
graficul ne putem
da seama c cele
mai
consumate
mrci de bere sunt:
Becks, Ursus ,
Tuborg, Gosser ;
persoanele
intervievate
au
rspuns n proporie
de 27,2% c marca
de bere pe care o
consum
este
Becks,
18.5%
consum
berea
Ursus.

17

NTREBAREA NR. 4
Ct de des consumai?

Valid

Missin
g
Total

1-3 beri / sptmn

4-6 beri / sptmn
7-10 beri / sptmn
> 10 beri / sptmn
alt variant.

1-3 beri
4-6 beri
7-10
beri
>10 beri
Total
System

Frequenc
y
41
17

Percent
50.6
21.0

Valid
Cumulative
Percent
Percent
63.1
63.1
26.2
89.2

2.5

3.1

92.3

5
65

6.2
80.2

7.7
100.0

100.0

16

19.8

81

100.0

alta varianta

19.75%
>10 beri

6.17%

7-10 beri

2.47%

50.62%

1-3 beri

20.99%

Cat de desconsumati bere?

4-6 beri

1-3 beri
4-6 beri
7-10 beri
>10 beri
alta varianta

18

Jumtate din subiecii intervievai (50.6%) consuma ntre 1 i 3 beri pe sptmna,

iar restul 20,99% ntre 4 i 6 beri pe sptmna ,2.7% ntre 7 i 10 beri pe sptmna ,6.17
% consuma mai mult de 10 beri pe sptmna .
Cei 19.75% rmai au ales o alta variant de rspuns .Rspunsurile lor fiind
prezentate n tabelul urmtor:

Valid
1-2 beri/luna
1-3/luna
1 bere/an
1 lada
1/luna
2-3 beri/luna
2/luna
20
beri/saptamana
3-4/luna
3/luna
4-5 /luna
Total

Frequenc
y
65
3
1
1
1
2
1
3

Percent
80.2
3.7
1.2
1.2
1.2
2.5
1.2
3.7

Valid
Cumulative
Percent
Percent
80.2
80.2
3.7
84.0
1.2
85.2
1.2
86.4
1.2
87.7
2.5
90.1
1.2
91.4
3.7
95.1

1.2

1.2

96.3

1
1
1
81

1.2
1.2
1.2
100.0

1.2
1.2
1.2
100.0

97.5
98.8
100.0

19

NTREBAREA NR. 5
Cum preferai sa bei berea?

La sticl
La doz
La halb
La ap
Responses
N

Cum preferai sa Bere la sticla

bei berea?(a)
Bere la doza
Bere la halba
Bere la ap
Total

Percent of Cases

Percent

56

64.4%

69.1%

17
11
3
87

19.5%
12.6%
3.4%
100.0%

21.0%
13.6%
3.7%
107.4%

Cei mai muli dintre subiecii chestionai (64.4%) prefer s consume berea la sticl iar
restul :19.5% la doz , 12.6% la halb ,3.4% la ap.

NTREBAREA NR. 6

20

Ce v determin s consumai o anumit marc de bere?

Gustul
Publicitatea la produsul respectiv
Reduceri de pre
Influena grupului de prieteni
Oferirea n mod gratuit a unui produs
Recomandarea unui cunosctor
Altele (precizai care)........................................................................................

Responses
N

Gustul
Publicita
tea la
produsul
respectiv
Reduceri
de pre
Influenta
grupului
de
prieteni
Oferirea
n mod
gratuit a
unui
produs
Recoma
ndarea
unui
cunosct
or
Alta
varianta
Total

Percent

Percent of Cases
N

69

54.8%

85.2%

7.1%

11.1%

11

8.7%

13.6%

10

7.9%

12.3%

11

8.7%

13.6%

13

10.3%

16.0%

2.4%

3.7%

12
6

100.0%

155.6%

21

54% din totalul subiecilor intervievai consum o anumit marc de bere fiind
influenai n primul rnd de gust, apoi de recomandarea unui cunosctor (10.3%)
i modificri ale preului ,iar cei care au rspuns cu alta variant iau decizia de
cumprare din urmtoarele motive: procentul de alcool, calitatea, concordana
ntre pre si calitate etc.

NTREBAREA NR. 7

n mod obinuit consumai bere n ora?

Da
Nu

Frequenc
y
Valid da
65
nu
16
Total
81

Percent
80.2
19.8
100.0

Valid
Cumulative
Percent
Percent
80.2
80.2
19.8
100.0
100.0

22

da
nu
nu

19.75%

80.25%

da

n general consumatorii prefer sa consume berea n ora(80.25%).

NTREBAREA NR. 8
De obicei, de unde cumprai berea pe care o consumai n ora?

Berrie
Restaurant
Terase
Baruri
Discoteci
Chioc
Alte locuri(precizai care).

Valid
N
Percent
$unde_cumpra
i(a)

74

91.4%

Cases
Missing
N
Percent
7

8.6%

Total
N
Percent
81

100.0%

23

Din totalul subiecilor chestionai (81) marea majoritatea(91.4%) cumpra berea pe care o
consum din locurile precizate n variantele de rspuns oferite,doar o mica parte(8.6%)
cumpra berea din alte locuri , cum ar fi: Supermarket-uri , Cafenele , Pizzerii.
Locul cumprrii - Frecventa rspunsurilor

Responses
Percen
N
t
Berrie

Percent of Cases
N

3.3%

6.8%

Terase
Baruri
Discoteci

16
41
46
32

10.5%
27.0%
30.3%
21.1%

21.6%
55.4%
62.2%
43.2%

Chioc

12

7.9%
100.0
%

16.2%

Restaurant

Total

152

205.4%

Subiecii care au ales unele din variantele din cadrul ntrebrii au preferat sa
cumpere berea pe care o consuma n mare parte din baruri (30.3%) ,terase(27.0%) si
discoteci(21.1%) rmnnd restaurantele (10.5%) , chiocurile (7.9%) si berriile (3.3%)
pe ultimul loc.

24

NTREBAREA NR. 9
Ai cumprat vreodat o bere fiind influenat de reclam sau metoda de promovare a
acesteia ?
Da
Nu

Frequenc
y
Valid da
56
nu
25
Total
81

Percent
69.1
30.9
100.0

Valid
Cumulative
Percent
Percent
69.1
69.1
30.9
100.0
100.0

da
nu

nu

30.86%
n=25

da

69.14%
n=56

Din totalul indivizilor chestionai 69.1% au cumprat bere fiind influenai de reclama
fcuta produslui si doar 30.9% au rmas indifereni la reclama fcuta la acel produs.

NTREBAREA NR. 10

25

Care este prima reclam de bere care v vine n minte?

Valid
Becks
Bergembier
Bucegi
Carlsberg
Ciuc
Heineken
Silva
Stejar
Stella Artois
Timisoreana
Tuborg
Ursus
Total

Freque
ncy
1
16
19
1
9
3
4
1
4
8
2
5
8
81

Percent
1.2
19.8
23.5
1.2
11.1
3.7
4.9
1.2
4.9
9.9
2.5
6.2
9.9
100.0

Valid Percent
1.2
19.8
23.5
1.2
11.1
3.7
4.9
1.2
4.9
9.9
2.5
6.2
9.9
100.0

Cumulative
Percent
1.2
21.0
44.4
45.7
56.8
60.5
65.4
66.7
71.6
81.5
84.0
90.1
100.0

Reclamele care au
avut cel mai mare
impact asupra
subiecilor

Count

15

intervievai sunt
cele realizate
pentru marca

10

0
Bucegi
Heineken
Stella Artois
Ursus
Becks
Carlsberg
Silva
Timisoreana
Bergembier
Ciuc
Stejar
Tuborg

Bergembier(23.5%)urmate de Becks(19.8%) pe locul 3 situndu-se Carlsberg(11.1%) iar

la egalitate se afla Stella Artois i Ursus(9.9%),iar pe ultimele locuri se afla :
Timioreana ,Bucegi i Silva.

26

NTREBAREA NR. 11
V rugm s v exprimai acordul sau dezacordul n legtur cu urmtoarele
afirmaii:
Total
Acord

AFIRMAII

Acord

Neutru

Dezacord

Total
Dezacord

Berea se bea cu prietenii

Berea este butura
persoanelor active
Berea este sntoasa
Berea te face s te simi
tnr

Berea este sntoasa

Valid acord total

acord
neutru
dezacord
dezacord
total
Total

Frequenc
y
13
33
24
8

Valid
Cumulative
Percent
Percent
16.0
16.0
40.7
56.8
29.6
86.4
9.9
96.3

Percent
16.0
40.7
29.6
9.9

3.7

3.7

81

100.0

100.0

100.0

Berea este butura persoanelor active

Valid acord total

acord
neutru
dezacord
dezacord
total

Frequenc
y
5
15
36
15
10

Percent
6.2
18.5
44.4
18.5
12.3

Valid
Cumulative
Percent
Percent
6.2
6.2
18.5
24.7
44.4
69.1
18.5
87.7
12.3
100.0

27

Total

81

100.0

100.0

Berea te face sa te simi tnr

Valid acord total

acord
neutru
dezacord
dezacord
total
Total

Frequenc
y
9
10
32
16

Percent
11.1
12.3
39.5
19.8

Valid
Cumulative
Percent
Percent
11.1
11.1
12.3
23.5
39.5
63.0
19.8
82.7

14

17.3

17.3

81

100.0

100.0

100.0

Berea se bea cu prieteni

Valid acord total

acord
neutru
dezacord
total
Total

Frequenc
y
49
23
8

Valid
Cumulative
Percent
Percent
60.5
60.5
28.4
88.9
9.9
98.8

Percent
60.5
28.4
9.9

1.2

1.2

81

100.0

100.0

100.0

Din tabelele de mai sus reiese ca majoritatea subiecilor chestionai cred ca bere se bea cu
prietenii (60.5%) si sunt de acord ca este sntoasa (40.7%).

NTREBAREA NR. 12

28

Ct de importante sunt urmtoarele criterii pentru dumneavoastr n decizia de

cumprare a berii (bifai cte o csua pentru fiecare atribut) 5= cel mai important i
1= neimportant?

Gustul
Preul
Concentraia de
alcool
Reclama
Ambalajul
Marca

Gustul

Frequenc
y
Valid 1
3
2
2
3
3
4
9
5
64
Total
81

Percent
3.7
2.5
3.7
11.1
79.0
100.0

Valid
Cumulative
Percent
Percent
3.7
3.7
2.5
6.2
3.7
9.9
11.1
21.0
79.0
100.0
100.0

Dup cum observam si din graficul

alturat majoritare subiecilor (79%) au
notat caracteristica Gust cu cea mai

29

mare nota ceea ce nseamn ca acesta caracteristica joaca un rol important n decizia de
cumprare
Preul

Frequency
Valid 1
2
3
4
5
Total

4
13
23
26
15
81

Percent
4.9
16.0
28.4
32.1
18.5
100.0

Valid
Percent
4.9
16.0
28.4
32.1
18.5
100.0

Cumulative Percent
4.9
21.0
49.4
81.5
100.0

Dup cum observm si

din graficul alturat importanta
data preului de ctre subieci
este

mai

mic

dect

cea

acordata gustului nsa nu de

neglijat 28.4% i

32.1% au

acordat nota 3 respectiv 4

,iar18.5% nota 5.

Concentraia de alcool
Frequenc
y
Valid 1
13
2
11
3
20
4
25
5
12
Total
81

Percent
16.0
13.6
24.7
30.9
14.8
100.0

Valid
Cumulative
Percent
Percent
16.0
16.0
13.6
29.6
24.7
54.3
30.9
85.2
14.8
100.0
100.0
Concentraia de alcool este de
asemenea un factor de decizie important,

30

notele obinute de aceasta caracteristic sunt destul de mari: 24.7% din subieci au acordat
nota 3, 30.9% nota 4 i 14.8% nota 5

Reclama
Frequenc
y
Valid 1
25
2
23
3
22
4
8
5
3
Total
81

Percent
30.9
28.4
27.2
9.9
3.7
100.0

Valid
Cumulative
Percent
Percent
30.9
30.9
28.4
59.3
27.2
86.4
9.9
96.3
3.7
100.0
100.0

Reclama spre deosebire de pre i

gust are o influent medie chiar mic,o
mare

parte

din

cei

intervievai

neacordndu-i importan deloc (30.9%)

sau

consider

este

neimportant

(28.4%) . Doar 3.7% consider ca reclama

are un rol foarte important.

Ambalajul

Valid 1
2

Frequenc
y
30
18

Percent
37.0
22.2

Valid
Cumulative
Percent
Percent
37.0
37.0
22.2
59.3

31

3
4
5
Total

16
14
3
81

19.8
17.3
3.7
100.0

19.8
17.3
3.7
100.0

79.0
96.3
100.0

Ambalajul are o influen aproximativ egal cu cea a reclamei n decizia de cumprare a

berii n opinia consumatorilor.

Marca
Frequenc
y
Valid 1
7
2
5
3
19
4
22
5
28
Total
81

Percent
8.6
6.2
23.5
27.2
34.6
100.0

Valid
Cumulative
Percent
Percent
8.6
8.6
6.2
14.8
23.5
38.3
27.2
65.4
34.6
100.0
100.0

34.6% din subieci consider

marca un criteriu foarte important
n decizia de cumprare, iar 27.2%
dau importanta mrcii n decizia de
cumprare ,restul subiecilor nu
dau o important mare mrci.

N
Medie
Mediana

Valid
Missing

Gustul
81
0
4.59
5.00
32

Pre
81
0
3.43
4.00

Con

Modala
Abaterea medie
ptratica

.959

1.117

1.295

1.118

1.237

1.245

Din cele de mai sus concluzionm ca gustul are cea mai mare influent n decizia de
cumprare ,nota medie primit de aceast caracteristic fiind 4.59 .Gustul este urmat de
Marc cu nota 3.73 i Pre cu nota 3.43, Concentraie de alcool cu nota 3.15.Pe ultimul loc
situndu-se ambalajul i reclama cu notele 2.28 respectiv 2.27.

NTREBAREA NR. 13

n opinia dumneavoastr o bere trebuie s aib urmtoarele caracteristici (alegei

maxim 2 caracteristici)?

S fie plcut la gust

S fie o bere cu tradiie
S aib renume
S fie proaspt
S fie limpede
S fie rece
Altele (precizai care).............................................................................

Responses
N
S fie plcuta la
gust
S fie o bere cu
tradiie
S aib renume
S fie proaspta
S fie limpede
S fie rece
Total

Percent

Percent of Cases
N

65

35.1%

81.3%

1.6%

3.8%

9
47
11
50
185

4.9%
25.4%
5.9%
27.0%
100.0%

11.3%
58.8%
13.8%
62.5%
231.3%
33

Cea mai mare parte din cei chestionai sunt de prere ca caracteristicile pe care
trebuie s le aib o bere sunt n primul rnd S fie plcuta la gust( 35.1%) ; S fie
rece( 27.0%) i S fie proaspta( 25.4%).Mai putini sunt cei care cred ca o bere trebuie
sa aib renume .

NTREBAREA NR. 14

n opinia dumneavoastr preul ideal pentru o bere este (pentru o sticl de 500
de ml achiziionat din magazin)?

Valid

1,5 2,5 RON

2,5 3,5 RON
3,5 4,5 RON
> 4,5
RON

1,5-2,5 ron
2,5-3,5 ron
3,5-4,5 ron
Total

Frequency
43
28
10
81

Percent
53.1
34.6
12.3
100.0

Valid Percent
53.1
34.6
12.3
100.0

Cumulative
Percent
53.1
87.7
100.0

34

1,5-2,5 ron
2,5-3,5 ron
3,5-4,5 ron

3,5-4,5 ron

12.35%

34.57%

53.09%

1,5-2,5 ron

2,5-3,5 ron

Preul ideal pentru o bere ar fi cel cuprins ntre 1.5 i 2.5 Ron ,conform celor interogai.

NTREBAREA NR. 15
Care este sexul dumneavoastra?
Feminin
Masculin

35

Valid

masculin
feminin
Total

Frequency
51
30
81

Percent
63.0
37.0
100.0

Valid Percent
63.0
37.0
100.0

Cumulative
Percent
63.0
100.0

Sex
masculin
feminin

30

51

Majoritatea subiecilor chestionai sunt de sex masculin(63.%) i 37 % feminin.

NTREBAREA NR. 16
Precizai mediul n care locuii:
Rural

36

 Urban
Frequenc
y
Valid rural
8
urban
73
Total
81

Percent
9.9
90.1
100.0

Valid
Cumulative
Percent
Percent
9.9
9.9
90.1
100.0
100.0

rural
urban

Din totalul subiecilor chestionai doar 9.9% locuiesc n mediul rural iar cei 90.1% rmai
locuiesc n mediul urban.

NTREBAREA NR. 17
Alegei intervalul de vrst n care v ncadrai ?
Sub 18 ani
37

Valid

ntre 18 i 23 ani
ntre 24 i 29 ani
ntre 30 i 35 ani
peste 36

sub 18 ani
ntre 18 si 23 ani
ntre 24 si 29 ani
ntre 30 si 35 ani
peste 36
Total

Frequency
2
50
14
6
9
81

Percent
Valid Percent
2.5
2.5
61.7
61.7
17.3
17.3
7.4
7.4
11.1
11.1
100.0
100.0

Cumulative
Percent
2.5
64.2
81.5
88.9
100.0

sub 18 ani 2.47%

peste 36

sub 18 ani
intre 18 si 23 ani
intre 24 si 29 ani

intre 30 si 35 ani 7.41%

intre 30 si 35 ani
peste 36

11.11%

intre 24 si 29 ani

17.28%
61.73%
intre 18 si 23 ani

Majoritatea 61.7% din subiecii intervievai au vrsta cuprins ntre 18 i 23 ani,

17.28% ntre 24 i 29 ani, 11.11% peste 36, 7.41% ntre 30 i 35 ani i doar 2.47%
sub 18 ani.
NTREBAREA NR. 18
Precizai ce studii avei?

38

coal gimnazial
coal profesional
studii medii (liceu)
studii superioare

Frequency
scoala gimnaziala
scoala profesionala
studii medii (liceu)
studii superioare
Total

Percent
Valid Percent
1.2
1.2
3.7
3.7
63.0
63.0
32.1
32.1
100.0
100.0

1
3
51
26
81

26

studii superioare

51

studii medii (liceu)

scoala profesionala

scoala gimnaziala

Cumulative
Percent
1.2
4.9
67.9
100.0

10

20

30

40

50

Majoritatea subiecilor chestionai(63%) au studii medii(liceul), 32.1% au studii

superioare, 3.7% au terminat o coal profesional iar 1.2% au terminat doar coala
gimnazial

39

NTREBAREA NR. 19
Care este ocupaia dumneavoastr ?

student, elev
student + angajat
angajat
omer

Frequency
44
12
23
2
81

student, elev
student+angajat
angajat
somer
Total

somer

Percent
54.3
14.8
28.4
2.5
100.0

Valid Percent
54.3
14.8
28.4
2.5
100.0

Cumulative
Percent
54.3
69.1
97.5
100.0

2.47%
student
student+angaj at
angaj at
som er

angaj at

Pies show counts

28.40%
54.32%

student

14.81%

student+angajat

40

Jumtate din subiecii chestionai (54.3%) sunt studeni sau elevi, 14.8% sunt studeni dar
au i un loc de munc, 28.4% sunt angajai i doar 2.5% sunt omeri.

NTREBAREA NR. 20
Venitul dumneavoastr lunar este :

Valid

sub 250
RON
250 - 500 RON
500 - 750 RON
750 - 1000 RON
peste 1000 RON

sub 250 ron

250-500 ron
500-750 ron
750-1000 ron
peste 1000
Total

20.99%

Frequency
16
30
11
7
17
81

Percent
19.8
37.0
13.6
8.6
21.0
100.0

19.75%

Valid Percent
19.8
37.0
13.6
8.6
21.0
100.0

Cumulative
Percent
19.8
56.8
70.4
79.0
100.0

sub 250 ron

250-500 ron
500-750 ron
750-1000 ron
peste 1000

8.64%

13.58%

37.04%

41

37% din subiecii chestionai au un venit cuprins ntre 250 - 500 RON, 21% peste
1000 RON, 19.8% sub 250 RON, 13.6% ntre 500-750 RON, iar 8.6% au venitul
cuprins ntre 750-1000 RON.

4.2 Analize ncruciate

Scopul acestei cercetri este de a rspunde la cteva

ntrebri eseniale de aceea vom

analiza datele si vom face corelai n aa fel nct sa ncercam sa rspundem la aceste
ntrebri.

Structura eantionului.

student
student+angajat
angajat
somer

Eantionul pe care s-a aplicat chestionarul este format din :

-37% subieci de gen feminin dintre care majoritatea (60%) intra n categoria
studenilor i elevilor restul fiind angajai(26,67%) sau studeni care lucreaz(13.33%).
-63% subieci de gen masculin,dintre care jumtate (50.96%) intra n categoria
studenilor i elevilor , 29.41% angajai i 15.69% studeni care lucreaz.

42

Astfel ca mare parte a populaiei din cadrul eantionului este formata din subieci cu
vrsta cuprinsa intre 18 ani i 29 de ani,studeni sau angajai din mediul urban(90%).

Cum influeneaz vrsta frecvena consumului?

Cat de des consumai bere? * Alegei intervalul de vrsta n care va ncadrai .

Alegei intervalul de vrsta n care va ncadrai
ntre 18
ntre 24
ntre 30
sub 18 ani si 23 ani
si 29 ani
si 35 ani
peste 36
Cat de des
consumai
bere?

1-3 beri

Total

Count

4-6 beri

% of
Total
Count

7-10 beri

% of
Total
Count

>10 beri

% of
Total
Count
% of
Total
Count

alta
varianta

% of
Total
Count

Total

% of
Total

26

41

1.2%

32.1%

7.4%

3.7%

6.2%

50.6%

17

1.2%

8.6%

8.6%

1.2%

1.2%

21.0%

.0%

1.2%

.0%

1.2%

.0%

2.5%

.0%

6.2%

.0%

.0%

.0%

6.2%

11

16

.0%

13.6%

1.2%

1.2%

3.7%

19.8%

50

14

81

2.5%

61.7%

17.3%

7.4%

11.1%

100.0%

Chi-Square Tests

Pearson ChiSquare
Likelihood
Ratio
Linear-byLinear
Association
N of Valid
Cases

Value
19.460
(a)

df

Asymp. Sig. (2-sided)

16

.246

18.083

16

.319

.000

.998

81

43

Probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 95%.

Deoarece sig = 0.246 (este mai mare de 0.05) rezult c ntre vrsta i frecvena de
consum nu exista nici o legtura :deci vrsta nu influeneaz frecvena de consum.

Influena pe care o are reclama asupra diferitelor categorii de consumatori

( n funcie de vrst)

Ai cumprat vreodat o bere fiind influenat de reclama sau metoda de promovare a acesteia? *
Alegei intervalul de vrsta in care va ncadrai

Ai cumprat
vreodat o bere
fiind influenat de
reclama sau
metoda de
promovare a
acesteia?
Total

da
nu

Count
% of
Total
Count
% of
Total
Count
% of
Total

Alegei intervalul de vrsta in care va ncadrai

intre 18 intre 24
intre
sub 18
si 23
si 29
30 si
peste
ani
ani
ani
35 ani
36
1
30
11
6
8

Total

56

1.2%

37.0%

13.6%

7.4%

9.9%

69.1%

20

25

1.2%

24.7%

3.7%

.0%

1.2%

30.9%

50

14

81

2.5%

61.7%

17.3%

7.4%

11.1% 100.0%

Symmetric Measures

Ordinal by Ordinal
N of Valid Cases

Kendall's tau-b

Value
-.269
81

Asymp.
Std.
Error(a)
.085

Approx.
T(b)
-2.983

Approx. Sig.
.003

Dup cum observm din tabelul de mai sus sig = 0.03, ( sig este mai mic dect 0.05)
prin urmare reclama are o influen mare asupra deciziei de cumprare a berii.
Astfel c dintre subiecii cu vrsta cuprins intre 18-24 de ani (61.7% i totalul subiecilor
interogai) 37% sunt influenai de reclam atunci cnd cumpr o bere, iar cei 24.7 %
rmai nu dau importan reclamei atunci cnd achiziioneaz acest produs.
Subiecii cu vrsta cuprins intre 24-29 de ani (17.3% din totalul subiecilor interogai)
majoritatea sunt influenai de reclam atunci cnd achiziioneaz un prod

44

Depinde frecvena consumului de venit?

Cat de des consumai bere? * Venitul dumneavoastr lunar este?

Venitul dumneavoastr lunar este?
Total
750sub
2505001000
peste
250 ron 500 ron 750 ron
ron
1000
Cat de
1-3 beri Count
11
15
4
1
10
41
des
% of
13.6% 18.5%
4.9%
1.2% 12.3% 50.6%
consumat
Total
i bere?
4-6 beri Count
3
6
1
3
4
17
% of
3.7%
7.4%
1.2%
3.7%
4.9% 21.0%
Total
7-10
Count
0
1
0
0
1
2
beri
% of
.0%
1.2%
.0%
.0%
1.2% 2.5%
Total
>10
Count
0
2
1
1
1
5
beri
% of
.0%
2.5%
1.2%
1.2%
1.2% 6.2%
Total
alta
Count
2
6
5
2
1
16
variant % of
2.5%
7.4%
6.2%
2.5%
1.2% 19.8%
a
Total
Total
Count
16
30
11
7
17
81
% of
100.0
19.8% 37.0% 13.6%
8.6% 21.0%
Total
%
Symmetric Measures

Ordinal by Ordinal
N of Valid Cases

Kendall's tau-b

Value
.086
81

Asymp.
Std.
Error(a)
.088

Approx.
T(b)
.977

Approx. Sig.
.329

Deoarece sig = 0.329 este mai mare dect 0.05 rezult nu exist legtura intre cele 2
variabile deci :frecvena consumului de bere nu este influenat de venit.

Preul este justificat de calitate (aici reprezentat de gust)?

Pre (Note pt. importanta criteriilor de la 1=neimportant si 5=cel mai important )

Std.
Std.
95% Confidence
N
Mean
Deviation
Error
Interval for Mean
Minimum
Upper
Lower
Bound
Bound

Maximum

45

da
nu
Tot
al

69
12

3.54
2.83

1.051
1.337

.127
.386

3.28
1.98

3.79
3.68

1
1

5
5

81

3.43

1.117

.124

3.19

3.68

ANOVA
Pret(Note pt. importanta criteriilor de la 1=neimportant si 5=cel mai important )
Sum of
Squares
5.050
94.826

Between Groups
Within Groups

Mean of Pret(Note pt. importanta criteriilor de la

1=neimportant si 5=cel mai important )

Total

99.877

df
1
79

Mean Square
5.050
1.200

F
4.208

Sig.
.044

80

3.6

3.4

3.2

2.8
da

nu

Gustul(Ce va determina sa consumati o anumita marca de bere?)

Din tabelele de mai sus rezulta ca sig = 0.044 (are o valoare mai mica dect 0.05) i F=
4.208 ( este mai mare ca 0) ,deci exista legtura ntre cele 2 variabile :pre i gust .
Prin urmare preul este influenat de calitate (gust), deci preul berii va creste concomitent
cu calitatea.

46

5.CONCLUZII

Am plecat de la ipotezele c :
1.Preul influeneaz cel mai mult decizia de cumprare urmat de calitate i reclam.
2.Reclama are o influena mare in cel puin 65% din cazuri asupra deciziei de cumprare a
berii.
3.Indiferent de venit, dup pre calitatea primeaz in decizia de cumprare a berii.
4.Frecventa de consum a berii nu depinde de venit.
5.Varsta influeneaz frecvena consumului.
* Analiza rezultatelor obinute pe parcursul anchetei ne-a demonstrat ca dei preul
are o influent mare n decizia de cumprare calitatea rmne pe primul loc ca factor de
influent n decizia de cumprare a berii.
Preul se situeaz pe locul doi urmat de marc i reclam.
De asemenea din analiza rezultatelor a rezultat ca preul este intr-o relaie directa cu
calitatea(gust) prin urmare daca calitatea berii va creste i preul va creste o data cu ea.
* Ipoteza iniial conform creia frecventa de consum a berii nu depinde de venit, a
fost confirmata de analiza fcuta datelor obinute din ancheta.
*Frecventa consumului de asemenea nu este influenata de vrsta consumatorului,
ipoteza iniiala referitoare la acest fapt rmanad nula.
Conform rezultatelor obinute, am ajuns la urmtoarele concluzii finale:
- calitatea este caracteristica pe care trebuie sa se insiste cel mai mult atunci cnd se dorete
lansarea sau reproiectarea unei mrci de bere.
- preul trebuie sa fie n concordanta cu calitatea produsului ( preul trebuie sa fie justificat
de calitate).
- reclama trebuie sa prezinte caracteristicile dorite de consumatori ntr-un perseverent i
atrgtor.

47

6. ANEXE
CHESTIONAR

Bun ziua sunt reprezentant () al firmei de consultan n marketing Y .Dorim

s realizm un studiu de pia referitor la consumatorii de bere i preferinele lor . Prerea
dumneavoastr ar fi de un real ajutor de aceea v rugm s completai acest chestionar.
1. Ai consumat vreodat bere?
Da
Nu (se ncheie chestionarul)
2. Ce mrci de bere cunoatei?

3. Ce marc de bere consumai din cele enumerate ?

4.

Ct de des consumai?

1-3 beri / sptmn

4-6 beri / sptmn
7-10 beri / sptmn
> 10 beri / sptmn
alt variant.

5. Cum preferai sa bei bere?

La sticl
La doz
La halb
La ap

48

6. Ce v determin s consumai o anumit marc de bere?

Gustul
Publicitatea la produsul respectiv
Reduceri de pre
Influena grupului de prieteni
Oferirea n mod gratuit a unui produs
Recomandarea unui cunosctor
Altele (precizai care)...........................................................................................

7. n mod obinuit consumai bere in ora?

Da
Nu
8. De obicei, de unde cumprai berea pe care o consumai in ora?

Berrie
Restaurant
Terase
Baruri
Discoteci
Chioc
Alte locuri(precizai care).

9. Ai cumprat vreodat o bere fiind influenat de reclam sau metoda de

promovare a acesteia ?
Da
Nu
10. Care este prima reclam de bere care v vine in minte?

49

11. V rugm s v exprimai acordul sau dezacordul n legtur cu urmtoarele

afirmaii:
Total
Acord

AFIRMAII

Acord

Neutru

Dezacord

Total
Dezacord

Berea se bea cu prietenii

Berea este butura
persoanelor active
Berea este sntoasa
Berea te face s te simi
tnr

12. Ct de importante sunt urmtoarele criterii pentru dumneavoastr n decizia de

cumprare a berii (bifai cte o csua pentru fiecare atribut) 5= cel mai
important i 1= neimportant?
1

Gustul
Preul
Concentraia de
alcool
Reclama
Ambalajul
Marca

13. n opinia dumneavoastr o bere trebuie s aib urmtoarele caracteristici

(alegei maxim 2 caracteristici)?

S fie plcut la gust

S fie o bere cu tradiie
S aib renume
S fie proaspt
S fie limpede
S fie rece
Altele (precizai care).............................................................................

50

14. n opinia dumneavoastr preul ideal pentru o bere este (pentru o sticl de 500
de ml achiziionat din magazin)?

1,5 2,5 RON

2,5 3,5 RON
3,5 4,5 RON
> 4,5
RON

15. Sexul dumneavoastr este:

Feminin
Masculin
16. Precizai mediul n care locuii:
Rural
Urban
17. Alegei intervalul de vrst n care v ncadrai ?

Sub 18 ani
ntre 18 i 23 ani
ntre 24 i 29 ani
ntre 30 i 35 ani
peste 36

18. Precizai ce studii avei?

coal gimnazial
coal profesional
studii medii (liceu)
studii superioare

19. Care este ocupaia dumneavoastr ?

student (elevi)
student + angajat
angajat
omer

51

20. Venitul dumneavoastr lunar este :

sub 250
RON
250 - 500 RON
500 - 750 RON
750 - 1000 RON
peste 1000 RON

V mulumim pentru timpul acordat!!

52