Cratima

Cratima in ortografia limbii romane

Cratima este semnul ortografic cu cele mai multe functii din limba romana. n unele cazuri
cratima are caracter permanent (da-l, de-a dreptul, las-o, s-a dus, i-l da) NU se scrie d l, de a
dreptul, las o, se a dus, i il da.
Cratima in lingvistica serveste la notarea convenionala a unor elemente lipsite de
independena, marcand, prin locul pe care l ocupa, poziia acestora (iniiala, mediala sau finala)
n cuvant (litera sau covala -, prefixul contra-, infixul -n-, articolul -ul, desinenta -uri, formantul
-lea, sufixul -ist, radacina floar-) sau la punerea n evidena a silabelor (vocala in hiat: a-er); este
utilizata in analiza metrica (Ne-n-te-les ra-ma-ne gan-dul )

Cratima leag:
cuvinte pronuntate fara pauza;
unele interjectii identice,repetate accidental;
anumite prefixe pe baza derivatului;
prefixele ne- si re- si prepozitiade de baza derivatelor, respectiv a compuselor de la cuvinte
care incep cu vocala i-, atunci cand se produce caderea acesteia;
componentele compuselor cu un grad mediu de sudura, ale unor locutiuni si ale structurilor cu
anumite substantive + adjectiv posesiv;
articolul hotarat enclitic sau destinatia de undele cuvinte greu flexionabile;
formatul final al numeralelor ordinare si fractionare de numeral cardinal corespunzator scris cu
cifre;
componente ale unor abrevieri.

Cratima desparte
silabele unui cuvant pronuntat sacadat;
segmenetle unui cuvant in cazul despartirii acestuia la capat de rand.
Cratima nu este precedata sau urmata de blanc.
Utilizarea cratimei se poate detalia dupa cum urmeaza. Astfel cratima:
1.

Reda pronuntarea legata (insotita , uneori, si de anumite modificari fonetice) a unor

cuvinte care pot avea sau nu si existenta independenta.

2.

Reda rostirea in tempo rapid a derivatelor cu prefizele ne- si re- de la teme care incep
cu im-, in- si, neliterar, a compuselor cu prepozitila dede la acelasi tip de teme (ne-mpacat, nencetat, a re-mparti, a re-ncalziifata de rostirea cu tempo lent neimpacatm neincetat, a reinparti, a
reincalzi)

3.

Marcheaza limitele dintre silabele unor cuvinte rostite, cu valoare stilistica (Ne-mer-ni-cule!)

4.

Serveste la atasarea unor sufixe si prefixe (ex-ministru, poe-esc)

5.

Uneste cuvintele compuse sau elemente ale acestora: mai-mult-ca-perfect

6.

Uneste componentele unor locutiuni: calea-valea

7.

Uneste componentele unor substantive denumind un grad de rudenie sau relatii sociale
insotite de un adjectiv posesiv (cu sau fara apocopa):mama-ta / ma-ta, sora-ta / sor-ta, stapanasa, taica-su / ta-su.

8.

Leaga articolul hotarat enclitic sau desinenta de cuvinte greu flexionabile, in cazul:
a) numelor literelor si sunetelor:x-ul, x-uri;
b) substantivelor provenite din numerale cardinale notate cu cifre: 10-le, 11-le;
c) imprumuturilor si numelor de locuri a caror finala prezinta deosebiri intre scriere si
pronuntare: acquis-ul, Bruxelles-ul; IMPORTANT: Se recomanda atasarea fara cratima a
articolului sau a desinentei la imprumuturile chiar neadaptate sub alte aspecte terminate in
litere dinalfabetul limbii romane pronuntate ca in limba romana: boardul, boardurile, clickul,
clickurile, trendul, trendurile

9.

Cratima leaga formatii de cuvinte -lea, -a, la numeralele ordinale si -ime la numeralele
fractionare de numeralele cardinale corespunzatoare scrise cucifre (cifre romane sau arabe): al
XI-lea, a 11-a, 14-imi;

10.

Cratima mai marheaza omiterea unei secvente din interiorul cuvantului in abrevierile
discontinui: ad-tie, d-ta, P-ta, pentruadministratie, dumneata, Piata;

11.

Se pastreaza in abrevierile compuse scrise cu cratima: lt.-maj., N-V, SEpentru locotenent-major, nord-vest, sud-est;

12.

Cratima mai poate lega unele interjectii identice, repetate accidental: bla-bla-bla, cioccioc-cioc, hai hai, ham-ham;

13.

De asemenea mai poate lega cuvinte care se repeta identic: doar-doar, foarte-foarte,
mai-mai, prea-prea sau cu unele modificari incet-incetisor, singur-singurel;

n limba romna, ca semn de punctuaie, cratima (liniua de unire sau de desprire) se

folosete:

a) n repetiii, cnd cuvntul repetat (substantiv, adjectiv, adverb, interjecie) formeaz o unitate:
b) n interiorul unor expresii formate din dou substantive, un substantiv i un adverb, din dou
adverbe sau in dou interjecii, de exemplu: calea[]valea, cine[]cinete, ici[]colo,
nitam[]nisam, talme[]balme, tr[]grpi, trosc[]pleosc Ietc.
c) Cratima se foloseste intre dou numerale, pentru a arta c indicaia numeric e aproximativ:
d) ntre cuvinte care arat limitele unei distane, ale unui interval de timp:
Gnduri [] gnduri treceau prin cugetul lui Dnil. GALACTION, O. I 167
La nceput nu vcu nimic, apoi ncet [] ncet ncepu s vad. GALACTION, O. I 322
He [] he [] he [] he ! c bune tineree ai mai avut! SADOVEANU, D. 203
Not: n aceast situaie este posibil i folosirea virgulei:
ncepu a se strnge n cete, cete i a se ntreba unii pe alii ce s cear.NEGRUZZI, I 154
Pe cer nouri: ici [] colo clipesc stele. SADOVEANU, O. VI 282
Numai cnd silea pe Sultnica s mestece doi [] trei dumicai, se socotea n
rai. DELAVRANCEA, S 50
Not: n aceast situaie este posibil folosirea virgulei:
Ce focul, bade, te ine
De nu vii seara la mine
Batr la dou [,] trei zile?
JARNIK-BRSEANU, D 237
oseaua Bucureti [] Ploieti.
Perioada 1 ianuarie [] 31 martie.
1 [] 250 km.
E bine s se scrie orele 14 [] 16 sau ntre orele 14 i 16. Formula ntre orele 14 [] 16 este
greit.