Biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena www.scechurch.

org

Ce texte biblice dovedesc fecioria si

sfintenia vietii Maicii Domnului?
- Primele texte biblice care vorbesc despre fecioria si sfintenia vietii Maicii Domnului sunt cele
profetice din Vechiul Testament. Cel dintai ni-l ofera Proorocul Isaia, care, dupa descoperirea
ce i s-a facut, o vede ca un "semn" extraordinar, in afara legilor firesti, scrie proorocia, de care
am mai amintit, astfel: "Iata Fecioara va lua in pantece si va naste fiu si vor chema numele Lui
Emanuel" (Is. 7,14). "Semnul" extraordinar era ca Fecioara avea sa zamisleasca fiu, "nu din
sange, nici din pofta trupeasca, nici din pofta barbateasca, ci de la Dumnezeu" (Ioan 1, 13),
sau "de la Duhul Sfant" (Matei 1, 18; Luca 1, 35), Care a umbrit-o, pogorandu-Se peste ea.
Un alt text important, privind "pururea fecioria" acestei Fecioare care avea sa nasca pe Mesia
fara stricarea fecioriei ei, este cel din Iezechiel, amintit (44, 2), care o vede, in revelatia ce
primeste, printr-o metafora = "poarta incuiata", din afara templului.
"Si mi-a zis Domnul: Poarta aceasta va fi inchisa, nu se va deschide si nici un om nu va intra
pe ea, caci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat pe ea. De aceea va fi inchisa". Intelegind
textul literal, probabil, iudeii au inchis poarta din afara templului, in partea de rasarit, spre
muntele Maslinilor, care este zidita. Dar termenul de "poarta" exprima o idee profetica, si deci
are sens figurat, metaforic, vrand sa spuna altceva decat arata cuvantul.
Termenul, desi figurat, ideea devine clara, daca zicem, in loc de "poarta", Fecioara, adica,
dupa Fecioara Maria. Caci Sfanta Fecioara Maria a fost Fecioara, inainte de a zamisli in
pantece de la Duhul Sfant pe Emanuel; dupa nastere - adica dupa ce a intrat Dumnezeu-Fiul
prin ea si s-a nascut - "Poarta" a ramas iar incuiata, adica, si dupa nastere Fecioara a ramas
iarasi Fecioara. Sau cum o canta Biserica, "pururea Fecioara". Chiar si inteleptul Solomon,
inspirat, o vede pe Fecioara ca "o gradina incuiata, fantana acoperita si izvor pecetluit" (Cant.
Cant. 4, 12).
Ca Mama lui Emanuel, Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, Unicul ei Fiu, numit "imparatul
imparatilor si Domnul domnilor" (I Tim. 6, 15), Maica Domnului este "imparateasa cerului" si
sade de-a dreapta Fiului ei. Asa a vazut-o dinainte proorocul David, care zice: "Sezut-a
imparateasa de-a dreapta Ta imbracata in haina aurita si prea infrumusetata" (Ps. 44, 11).
Alte texte care dovedesc fecioria si sfintenia Maicii Domnului sunt cele din Noul Testament.
Primul e cel din Matei 1, 18, unde citim ca "Maria mama Lui (Iisus), fiind logodita cu Iosif, fara
sa fi fost ei impreuna s-a aflat avand in pantece de la Duhul Sfant". Iar Iosif, stiind-o curata si
neprihanita, vazand ca-i creste pantecele, era nedumerit, voind s-o lase intr-ascuns. Atunci i
se arata ingerul Domnului in vis, spunandu-i ca "ce s-a zamislit intr-insa e de la Duhul Sfant"
(Matei 1, 20).
Apoi amintindu-i textul din proorocia lui Isaia careti era bine cunoscut, Iosif s-a luminat si a
inteles ca Maria, logodnica lui, este "Fecioara" aleasa de Dumnezeu ca sa nasca pe Fiul Sau
Emanuel, care inseamna "Cu noi este Dumnezeu". "Si fara sa fi cunoscut-o pe ea, Iosif, Maria
a nascut pe Fiul sau Cel Unul-Nascut (unicul), Caruia I-a pus numele Iisus" (1, 20-23-25).
Un alt text aminteste de convorbirea Sfintei Fecioare Maria cu Arhanghelul Gabriel, care-i
aducea vestea cea buna la Nazaret. Ingerul salutandu-o si inchinandu-i-se, graieste de
mesajul ce-i aducea: "Bucura-te, ceea ce esti plina de har. Domnul este cu tine.

Binecuvantata esti tu intie femei" (Luca 1, 28).

Dar ea, tulburata de vederea ingerului si de inchinarea lui, cugeta in sine: ce fel de
inchinaciune poate fi aceasta? Apoi ingerul linistindu-o ii comunica mesajul ceresc si ii zice:
"Nu te teme Maria, caci ai aflat har la Dumnezeu. Si, iata, vei lua in pantece si vei naste fiu si
vei chema numele lui Iisus". El este " Fiul Celui Preainalt" si "Imparatia Lui nu va avea sfarsit".
Ea insa stiindu-se neprihanita a zis catre inger: "Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de
barbat? Si raspunzand ingerul i-a zis: Duhul Sfant se va pogora peste tine si puterea Celui
Preainalt te va umbri; pentru aceasta si Sfantul care se va naste din tine, Fiul lui Dumnezeu
se va chema".
Amintindu-i apoi ca si Elisabeta rudenia sa a zamislit la batranete, contra firii: "Ca la
Dumnezeu nimic nu este cu neputinta" (1, 36-37), abia atunci Sfanta Fecioara si-a dat
acceptul: "Si a zis Maria: Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvintul tau! Si ingerul a plecat
de la ea" (1, 38).
Din aceasta lunga convorbire pentru a consimti sa primeasca mesajul ceresc, se intelege,
clar, ca Dumnezeu nu impune nimanui vointa Sa, ci doreste ca lucrarea mintuirii sa fie o
colaborare a omului cu Dumnezeu, El trimitind harul si credinciosul primindu-l conlucreaza cu
el prin credinta si lucrare, sau fapte.
Mergand apoi Maria la Elisabeta, rudenia sa, si salutand-o, aceasta, inspirata de Duhul Sfant,
ii spune: " Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau. Si de
unde mie aceasta, ca sa vina la mine Maica Domnului meu ? Ca iata, cum veni la urechile
mele glasul salutarii tale, pruncul a saltat de bucurie in pantecele meu. Si fericita este aceea
care a crezut ca se vor implini cele spuse de la Domnul". Iar Maria inspirata rosteste imn de
slavirea lui Dumnezeu: " Mareste sufletul meu pe Domnul, si s-a bucurat duhul meu de
Dumnezeu, Mantuitorul meu, Ca a cautat spre smerenia roabei Sale. Ca, iata, de acum ma
vor ferici toate neamurile." (Luca 1, 41-48). De atunci au fericit-o toate neamurile spunand lui
Iisus: " Fericit este pantecele care te-a purtat si sanii pe care i-ai supt" (11, 27).
Iata, deci, adevarul biblic, pe care numai cei orbi sufleteste nu pot sa-l vada (sectarii).
2.Pe ce texte biblice se sprijina cultul si supracinstirea Maicii Domnului in Biserica
Ortodoxa?
- Textele biblice pe care se sprijina cultul si supracinstirea Maicii Domnului sunt aceleasi care
vorbesc despre fecioria si sfintenia Ei, care s-au mai amintit. Pentru ca la baza cultului si
supracinstirii Maicii Domnului sta tocmai fecioria, alegerea Ei de Dumnezeu si sfintenia sa
deosebita, mai presus de cinstirea si cultul dat ingerilor si sfintilor, de vreme ce si ingerii o
cinstesc si i se inchina, ca Maicii lui Dumnezeu (Luca 1, 28-29. 35).
Biserica ortodoxa supracinsteste pe Sfanta Fecioara Maria, Maica Domnului - pentru ca
insusi Dumnezeu a ales-o, a sfintit-o si a cinstit-o, ca pe imparateasa a cerului cu sederea dea dreapta Fiului Ei. Caci zice Domnul despre aceasta imparateasa - prin David: "Sezut-a
imparateasa de-a dreapta Ta, imbracata in haina aurita si prea infrumusetata" (Ps. 44, 11).
Dumnezeu a cinstit-o pentru sfintenia si smerenia Ei (Luca 1, 48), salasluindu-se in Ea, prin
intruparea Fiului Sau, de la Duhul Sfint. Adica, Sfinta Fecioara Maria a zamislit, prin
"pogorarea Duhului Sfant peste Ea si prin puterea Celui Preainalt, care a umbrit-o " (1, 35). Si
pentru ca a nascut pe Fiul lui Dumnezeu, care se numeste si: " imparatul imparatilor si
Domnul domnilor" (I Tim. 6, 15), Maica Domnului se numeste si Ea " imparateasa " cerului,
sau " imparateasa si Doamna". Pe aceasta Fecioara-Maica-imparateasa o descrie Sfantul
Ioan Apostolul si vazatorul, asa cum i s-a aratat si a vazut-o in descoperirea avuta, astfel:" Si
s-a aratat din cer un semn mare: o femeie (Fecioara) invesmantata cu soarele, si luna era
sub picioarele ei, pe cap purta cununa din douasprezece stele.." (Apoc. 12, 1).
Ca a fost aleasa, pregatita, prin viata ei curata si rugaciunile Ei la templu, unde si-a trait
copilaria, in Casa Domnului sfintita si apoi cinstita de Dumnezeu, se intelege clar din cuvintele

ingerului vestitor al zamislirii Ei de la Duhul Sfant. Caci Arhanghelul Gabriel, salutand-o si

inchinandu-I-se, graieste: " Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine.
Binecuvantata esti intre femei". Iar Ea tulburandu-se de vederea si inchinarea ingerului: "
cugeta in sine: Ce fel de inchinaciune poate sa fie aceasta ?" Atunci ingerul vazandu-i
tulburarea, a linistit-o, zicand: " Nu te teme, Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu. Si iata vei
lua in pantece (de la Duhul Sfant) si vei naste si vei chema numele Lui Iisus" (Luca 1, 28-31).
Din faptul ca binecuvantarea i se face Sfintei Fecioare Maria de Dumnezeu, prin ingerul Sau;
si din faptul ca ingerul vestitor i se inchina si este numita imparateasa cerului si Doamna,
Mama " imparatului imparatilor si a Domnului domnilor", care sade de-a dreapta tronului
ceresc a Fiului Ei, mai presus de heruvimi si de serafimi, a fost facuta cintarea Bisericii in
cinstea Maicii Domnului, in care e numita " Cea mai cinstita decat Heruvimii si mai marita fara
de asemanare decat Serafimii", fiintele spirituale din jurul tronului divin.
Celelalte texte, care sprijina supracinstirea Maicii Domnului, le aflam tot in convorbirea Ei cu
ingerul si cu Elisabeta, rudenia sa. Ca nedumerita Sfanta Fecioara de cum " va lua in
pantece" si " va naste prunc" cand Ea " nu stie de barbat", ingerul lamureste taina zamislirii ei
supranaturale, zicand: " Duhul Sfant se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va
umbri; pentru aceea si Sfantul ce se va naste din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema".
Numai dupa aceste cuvinte si dupa ce I se spune ca si Elisabeta, rudenia sa, a zamislit fiu la
batranete, peste legea firii, Maria accepta mesajul ceresc, prin cuvintele: "Iata roaba
Domnului. Fie mie dupa cuvintul tau". Iar dupa plecarea ingerului, ducandu-se Ea la
Elisabeta, aude din gura acesteia, inspirata de Duhul Sfant, cuvintele: " Binecuvantata esti tu
intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau. De unde mie cinstea aceasta sa vina la
mine Maica Domnului meu ? Ca, iata, cum veni la urechile mele glasul salutarii tale, pruncul a
saltat de bucurie in pantecele meu. Si fericita este aceea care a crezut cele spuse Ei de la
Domnul" (Luca 1, 34-35; 38, 42T-45). Iata texte care dovedesc pentru ce Sfanta Fecioara
Maria este numita "Maica Domnului" binecuvantata si fericita.
De remarcat ca expresia " Maica Domnului", singura in Noul Testament, este rostita de
Dumnezeu insusi, sau de Duhul Sfant, Inspiratorul, prin gura Elisabetei, spre a arata ca Ea
(Sfinta Fecioara) este si a fost Maica Unicului Ei Fiu, Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos,
imparatul cel vesnic (1, 35).
Apoi, insasi Sfinta Fecioara, inspirata, rosteste acea rugaciune de preamarirea lui Dumnezeu,
zicand: " Mareste suflete al meu pe Domnul si s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu
Mantuitorul meu. Ca a cautat spre smerenie roabei Sale. Ca iata de acum ma vor ferici toate
neamurile. Ca mi-a facut mie marire Cel Puternic si sfant este numele Lui" (1, 46-49). Maica
Domnului slaveste aci pe Dumnezeu pentru ca a cautat la smerenia Ei, si a ridicat-o la slava,
sau " marire", prin sfintenia Ei, de aceea, o vor ferici toate neamurile.
De aceea, pentru ca s-a invrednicit a fi Maica Domnului, fiindca a fost si este slavita de
Dumnezeu insusi, fericita de toate neamurile, si pentru sfintenia si rolul Ei de a naste pe Fiul
lui Dumnezeu, Mantuitorul lumii, si invrednicita a sedea de-a dreapta Fiului Ei in cer, Sfanta
Fecioara este pururea rugatoare acolo inaintea lui Dumnezeu, pentru crestini, indeosebi, si
pentru lume in general; cum s-a rugat si la Nunta din Cana Galileii, de a prefacut Domnul apa
in vin (Ioan 2, 1 -11). Iata, pentru ce Biserica si crestinii ortodocsi I se adreseaza in rugaciune,
asa: " Prea Sfinta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi".
3.
-Ce texte biblice marturisesc ca Maica Domnului sade in cer de-a dreapta Sfintei Treimi
si se roaga pentru mintuirea lumii?
- Primul text, si cel mai important, care marturiseste ca Maica Domnului sade de-a dreapta
Sfintei Treimi, unde, fireste, se roaga pentru mantuirea lumii, este cel din prorocia lui David.
Dupa ce vorbeste de frumusetea si stralucirea lui Mesia-Hristos, Unsul lui Dumnezeu, uns cu

untdelemnul bucuriei, la care face partasi si pe cei ce cred in El, spune cum o vede pe Maica
Domnului ca o imparateasa, in descoperirea ce i se face, El zice: " Sezut-a Imparateasa de-a
dreapta Ta (Doamne, adica Sfanta Treime), imbracata in haina aurita si prea infrumusetata"
(Ps. 44, 11). Acest text a intrat si in cultul liturgic, pe care il rostesc preotii de fiecare data la
Proscomidie, cand scot particica pentru Maica Domnului si o asaza pe Sfantul Disc, in
dreapta Sfintului Agnet care reprezinta pe Fiul nascut din Fecioara. Caci dupa ce a
binecuvantat prescura din care scoate particica, rosteste cuvintele: " intru cinstea si
pomenirea prea binecuvantatei, slavitei Stapanei noastre, de Dumnezeu Nascatoarei si pururea Fecioarei Maria ..." Apoi asezand-o in dreapta Sfantului Agnet, zice: " De fata a statut
imparateasa, de-a dreapta Ta, in haina aurita imbracata si preainfrumusetata".
Mai departe psalmistul, in acelasi psalm, spune ca " imparatul" si "Domnul" a poftit
frumusetea imparatesei "prea infrumusetata", al carui nume va fi pomenit" in tot neamul", si
"popoarele o vor lauda in veac si in veacul veacului" (44, 13; 20-21).
Un alt text este cel din Isaia (61, 10) care o vede ca " o mireasa impodobita cu podoaba". Iar
Apostolul vizionar, in Apocalipsa (12, 1), o vede impodobita ca imparateasa a intregului
univers.
Si precum Sfanta Fecioara Maria, imparateasa si Doamna, s-a rugat Fiului Ei iubit, la Nunta
din Cana Galileii, iar El i-a ascultat rugaciunea, si a prefacut apa in vin, salvand onoarea
familiei, minune facuta de El cand "inca nu venise ceasul" Lui (Ioan 2, 4) al minunilor, tot asa,
si cu atit mai mult, Ea fiind in slava, de-a dreapta Fiului, ca Maica Lui, si a crestinilor, se roaga
si mijloceste necontenit pentru noi si pentru mantuirea lumii. Caci " mult poate rugaciunea
Maicii inaintea Fiului" (Stapanului), Maica Domnului fiind si Maica Bisericii.
Grija si respectul Mantuitorului Hristos fata de Sfanta Lui mama si dragostea Sa nepretuita se
vede si din faptul ca pe cruce fiind El, rastignit, inainte de a muri, o incredinteaza lui Ioan,
Apostolul iubit, ca pe o mama a lui, iar pe el ca pe un" fiu" al Ei (Ioan 19, 26-27). Dupa aceea,
Maica Domnului a ramas in mijlocul apostolilor si al credinciosilor ca inima Bisericii si
ocrotitoarea lor, intarindu-i, mangaindu-i si rugandu-se, pentru izbavirea lor din necazuri,
persecutii si pentru mantuirea lor
Caci daca crestinii au datoria si porunca de a se ruga pentru toti oamenii (I Tim. 2, 1-4); si unii
pentru altii (Iacov 5, 16), ca sa se mantuiasca unii prin altii (Matei 18, 15; Iac. 5, 18-20), cu
atat mai mult Maica Domnului, Maica Bisericii si a noastra a tuturor, care sade de-a dreapta
Fiului, in cer, si n-are nevoie a se ruga altii pentru Ea cum avem noi si aici si dupa moarte, Ea
se roaga si mijloceste inaintea Fiului ca Maica Bisericii si a crestinilor, pentru mantuirea lor si
a intregii omeniri.
4.
-Care este rolul Fecioarei Maria in actul divin al Rascumpararii neamului omenesc prin
intruparea Fiului lui Dumnezeu, dupa Biblie?
- Dupa etimologia cuvantului ebraic Mariam, Maria inseamna "Doamna", " Stapana". Si cum
Sfanta Fecioara Maria a fost aleasa, si pregatita indelung, prin jertfele si slujbele de la templu,
si curatita de pacatul stramosesc, cu care s-a nascut, ea a fost si sfintita prin Duhul Sfant si
puterea lui Dumnezeu care a umbrit-o, cand a zamislit pe Fiul Lui (Luca 1, 35), pe Care apoi
L-a nascut, ramanand iarasi Fecioara.
Despre pururea fecioria Maicii Domnului ne vorbeste proorocul Iezechiel, care, asemanand-o
metaforic cu poarta de la rasarit si din afara a templului, scrie:" Si mi-a zis Domnul: Poarta
aceasta va fi inchisa, nu se va deschide si nici un om nu va intra pe ea, caci Domnul
Dumnezeul lui Israel a intrat pe ea. De aceea va fi inchisa" (Iez. 44, 2). Asa au interpretat
acest text Sfintii Parinti si Biserica. De aci a si aparut expresia cultica ortodoxa la adresa
Maicii Domnului: " Bucura-te Mireasa, pururea Fecioara"; si s-a statornicit dogma pururea
fecioriei Ei. Este clar, deci, pentru orice crestin cinstit si de buna credinta ca Sfanta Fecioara

Maria are un rol primordial, dupa Fiul Sau, in actul Rascumpararii neamului omenesc; mai
intai prin insasi intruparea Fiului lui Dumnezeu, si apoi prin cinstea ce i s-a dat de insusi
Dumnezeu Tatal, de a o aseza in cer, de-a dreapta iubitului Sau Fiu.
Rolul Sfintei Fecioare in actul Rascumpararii si al mantuirii este unul de colaborare, de
conlucrare cu Dumnezeu; mai intai prin smerenia, curatia si acceptarea ei de buna voie, de
consimtire, la primirea mesajului divin, indelunga convorbire cu ingerul vestitor, incheiata cu
cuvintele Ei:" Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvantul tau" (Luca 1, 38).
Asa se explica de ce Biserica si crestinii, indeosebi ortodocsii, dupa Hristos, Maicii Domnului
ii acorda cea mai mare cinstire, fiindca Ea si atunci a conlucrat la Rascumpararea neamului
omenesc, si acum conlucreaza necontenit la mantuirea noastra si a omenirii. Stiind acest
lucru, ortodocsii I se adreseaza in cultul liturgic si in rugaciunile lor, invocand-o intr-ajutor in
nevoile si la mantuirea lor, zicand: " Prea Sfinta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe
noi". Adica ai mila de noi, ca de copiii tai, ajnta-ne sa ne mantuim, sa ne facem partasi
mantuirii, la care ai colaborat cu partea ta de Maica, fiindu-ne pururea rugatoare si
mijlocitoare la Dumnezeu, pentru noi.
Pentru acest rol de conlucratoare la actul Rascumpararii, realizat de Fiul Ei prin Jertfa Lui pe
Cruce si de mijlocitoare si rugatoare pentru mintuirea noastra, Biserica I-a inchinat o seama
de rugaciuni, in tot cultul liturgic; de la Vecernie, Pavecernita, Utrenie si Liturghie, la Acatiste
si Paraclise, pana la rugaciunile zilnice cu care credinciosii se adreseaza Maicii Domnului.
Ex.: " Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea
fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului Nostru. Ceea ce esti mai cinstita decit
heruvimii si mai marita fara de asemanare decat Serafimii."
Parintele Ioanichie Balan in dialog cu Parintele Ioan Mircea