Nutritia si alimentatia

Dr. Sbora Rodica

Necesitatile nutritive cuprind:
- necesarul de apa
- aportul energetic
- necesarul de proteine, glucide, lipide
- necesarul de electroliti si oligoelemente
- necesarul de vitamine
1. Necesarul de apa
Cantitatea de apa din organismul copilului de 70-75% este diferita de cea de la adult in
proportie de 60-65%, iar necesarul de apa la varste mici e mai mare decat la varsta
matura. Ratia tipica:
la nn 100-150 ml/kgc/zi
la 3L 140-160 ml/kgc/zi
la 6L 130-150 ml/kgc/zi
la 9L 125-145 ml/kgc/zi
la 12L 120-130 ml/kgc/zi
Minumul de aport hidric in perioada de sugar e de 75 ml/kgc/zi sub care cresterea se
opreste. Prematurul sanatos tolereaza pana la 200 ml de lichide pe kgc si pe zi.
Necesarul de apa creste in starile febrile, la cresterea temp, la scaderea umiditatii ambiante, cat
si in alimentatia cu formule de lapte hiperosmolare si hipercalorice.
2. Aportul energetic necesarul de calorii
= ratia cu care creste copilul
Necesarul caloric depinde de varsta si e de 50 kcal/kgc la sugar (= metabolismul bazal) la
care se adauga 12-15 kcal/kgc pt activitatea fizica. Necesarul de crestere este de 3-4,5
kcal pt un gram de spor ponderal. Se prevad calorii suplimentare pt activitatea dinamica
specifica a proteinelor, precum si calorii pt mentinerea echilibrului termic. Pt nn limita
superioara a aportului caloric este de 165-180 kcal/kgc/zi. O crestere optima a sugarului
necesita un aport caloric de 80-120 kcal/kgc.
3. Necesarul de proteine
Acesta variaza cu varsta, ritmul de crestere si cu calitaea sursei utilizate.
prematur cu greutate ft mica la nastere 3,2-3,6 g/kgc/zi
sugar 2,2 g/kgc/zi, apoi acesta creste cu varsta
Dintre proteine aa esentiali recomandati sunt: valina, leucina, izoleucina, lizina
triptofanul, fenilalanina, metionina si histidina.
4. Necesarul de glucide (hidrati de carbon)
sugar si copil mic 12 g/kgc/zi
celelalte varste 10 g/kgc/zi
Recomandarile moderne ale alimentatiei prevad predominenta aportului de complexe
naturale ale glucidelor de 75% fata de 25% zahar rafinat.

5. Necesarul de lipide
Este cea mai importanta sursa energetica.
pt sugar 3,5-6 g/kgc/zi
intre 1-3ani 4,5 g/kgc/zi
dupa care ratia se stab la 2 g/kgc/zi
In ceea ce priveste calitatea lor ratia de AG nesat > AG sat
6. Necesarul de electroliti si oligoelemente
Na principalul electrolit al organismului
sugar 2,5 mmoli/kgc apoi scade cu varsta
K electrolitul predom intracel (cea mai mare parte se gaseste la nivelul mm scheletici)
2,5 mmoli la 100 cal
Ca constituent esential al oaselor si dintilor
Cantitatea lui variaza cu varsta:
primele 4L 177mg/zi
intre 3-4 ani scade la 70mg/zi
apoi creste in perioada pubertatii
P constituient principal al oaselor si mm
primele 4L 160mg/zi
3 ani 120mg/zi
Mg cation bivalent intracelular
sugar 60mg/zi, apoi aportul creste cu varsta
la adolescent 300-400mg/zi
Fe constituent principal al Hb si Mb
primele 5L 6 mg/zi
apoi pana la 1 an 10 mg/zi
7. Necesarul de vitamine
- Liposolubile A, D, E, K
- Hidrosolubile B, C
Necesarul e asigurat de o alimentatie sanatoasa, echilibrata, care variaza in functie de
varsta si de compozitia alimentelor.
Alimentatia sugarului:
Naturala
Mixta
Artificiala

ALIMENTATIA NATURALA
Reprezinta alimentatia exclusiva, cu lapte de mama, in primele 6L de viata in
special. Este alimentatia ideala si cea mai economica. Laptele de mama este alimentul cel
mai fiziologic, are compozitia adaptata la posibilitatile de digestie si necesitatile
nutritionale ale sugarului. Pe langa valoarea nutritionala laptele de mama asigura
protectie antiinnfectioasa, antialergica si consolideaza legaturile afective intre mama si
copil.
Compozitia laptelui de mama:
Este un lichid in care se gasesc celule libere, micelii de cazeina, globule de grasime si
glucide solubilizate. Secretia gl mamare cuprinde 3 stadii:
- Colostru
- Laptele de tranzitie
- Laptele definitiv sau matur care difera prin compozitie si volum
Colostru:
- lichid opalescent
- mai vascos
- cu reactie alcalina
- ph 7,4
- densitate 1040
- 87% apa
- proteine: 27-41g/l si cu stabilirea fluxului laptelui
- glucidele: in cant totala de 50-60g/l
- lipide: 30g/l
- saruri minerale, vitamine
- val energetica 500-580kcal/l
Laptele de tranzitie:
- cuprinde perioada a 6-a-10-a zi postpartum
- continutul de proteine, saruri minerale, ph
- nivelurile lipidelor ai al lactozei
- continut mare de fosfor
- majoritatea vitaminelor din gr. B
Laptele matur:
- continut hidric de 87-95%
- densitate 1030
- ph 6,9-7
- proteine: 9-10g/l fiind reprezentate de: cazeina, proteinele lactoserului (alfa
lactalbumina, lactoferina, imunoglobulinele IgA secretorii, IgG, IgM, IgE),
albumine serice cu rol de liganzi si enzime (lizozim, lipaze, alfa-amilaza),
proteine din membranele globulelor de grasime
- glucide 70g/l: lactoza (60g/l) si oligoZ (10g/l)
- lipidele: 40g/l si asigura 50% din valoarea calorica a laptelui: 98% TG, 1% PL,
0,5% chol

- saruri minerale: 2g/l, cu niveluri de Na,Ca,P, Fe

- vit A,E,K ; C, B12;
- valoare calorica: 670-700kcal/l
superioritate pe plan fiziologic a laptelui de mama
initierea secretiei lactate incepe din ultimele luni de sarcina prina educatia sanitara a
mamei prin: pregatirea mameloanelor prin frictiuni cu un prosop aspru; masarea
mameloanelor, exprimarea periodica pt dezobstruarea canalelor galactofore
in timpul travaliului se va evita pe cat posibil folosirea anestezicelor care inhiba
secretia lactata
studii statistice arata ca precocitatea introducerii primului supt se coreleaza cu cresterea
duratei alaptarii: in primele 6h nn va fi pus sa suga cate 5 min la ambii sani, la interval
de 3h efectul fiind stimularea bilaterala a secretiei si marirea aportului de colostru
in ziua a 2a va suge cate 10 min, apoi va creste durata pana la 20-30min in zilele
urmatoare
chiar daca laptele din prima zi nu asigura nevoile suptul declanseaza secretia de
ocitocina care va produce ejectia laptelui si involutia uterului matur, iar prolactina
sintetizata va stimula secretia lactata
la inceput nn trebuie sa suga des dupa metoda "la cerere" pt favorizarea secretiei lactate
dupa cateva sapt, ritmul se autoregleaza si se trece la alimentatia la ore fixe
pe masura ce cantitatea de lapte creste, se vor alterna sanii cu supturile si va descreste
nr de mese
Tehnica alimentatiei naturale
consta in pregatirea mamei pt alimentare (alaptare) care se refera la igiena sanilor,
pozitia mamei si pozitia sugarului: capul sugarului pe cotul mamei pozitie oblica,
mana libera a mamei sub sezutul copilului
inainte de inceperea suptului mama va inlatura prin exprimarea mameloanelor primele
picaturi de lapte
durata suptului este de 20-max. 30min
- in primele 5 min - 60% din cantitatea de lapte
- in urm 6 min - 26%
- 11-16 min - 13%
dupa supt adoptam pozitia care faciliteaza eructatiile aerului inghitit, pozitie verticala
cu capul pe umarul mamei, se tapoteaza usor pe spate
apoi decubit lateral stg 20min urmat de decubit lateral dr
decubitul lat dr favorizeaza evacuarea rapida a stomacului, cu aparitia mai precoce a
senzatiei de foame comparativ cu decubitul dorsal sau lat stg
dupa supt mama va spala din nou sanii pt indepartarea reziduurilor de lapte
daca sanii sunt sensibili/durerosi, se aplica unguente intre supturi
pana la stabilirea secr lactate si ulterior in caz de hipogalactie, sugarul va fi pus la
ambii sani la un supt. La suptul urm se inverseaza ordinea sanilor pt o evacuare
completa a laptelui si stimularea secretiei.

Ratia in alimentatia naturala

dupa stabilirea secr lactate, sugarul alimentat la san isi regleaza singur ratia
ratia cu varsta, asigurand nevoile de lichide si energetice
- in primele 2 sapt nn suge 60-90 ml/masa in functie de greutate
- pana la 2 luni, va lua aprox 120-150ml/masa
- intre 2-3 luni 150-170ml/masa
- din luna a 4a 160-180ml/masa
sugarul alimentat la san nu suge aceeasi cant de lapte la toate mesele, isi realizeaza
singur nr si intervalul dintre mese
in principiu nn are nevoie de 7 mese, la interval 3h, ultima masa la 00:00 (daca se
continua alimentarea si noaptea colici) orele 6,9,12,15,18,21,24
dupa prima luna isi maresc spontan intervalul dintre mese ajungand la 5 mese/zi, la 4h
acestea mentinandu-se si dupa vasrsta de un an ora 6,10,14,18,22 (ultima masa la
21:00-22:00)
Contraindicatii in alimentatia naturala
Pot fi de cauza materna/infantila, permanente/temporare:
materne permanente
- boli cronice ale mamei sau medicatia admin mamei: septicemia, eclampsia,
TBC pulm activa, malaria, boli neoplazice, psihice, scleroza in placi,
casexia, IRen, IC, diabetul neechilibrat,
- trat cu citostatice, anticoag. sau izotopi in scop dg.
materne tranzitorii
- infectiile sanilor, ragade mamlonare sangerande, infectii ac tratate cu atb
(tetraciclina, sulfamide, metronidazol, nitrofurantoin)
infantile permanente ft rare
- intoleranta congenitala la lactoza, galactozemia, fenilcetonuria,
infantile tranzitorii
- Hbilirubinemia neconj neonat produsa de pregnan-3-alfa-beta-diol
(metabolit al progesteronului prezent in laptele de mama, care inhiba
glucuronil-transferaza hepatica)
Incidente si obstacole in alimentatia naturala
din partea mamei:
- angorjarea sanilor
- mastita
- ragadele mamelonului
- malformatiile mameloanelor (ombilicate, scurtate)
- hipogalactia (precizare dg. prin proba suptului)
- lactoreea (curgerea laptelui dintr-un san, cand sugarul suge din celalalt san
sau din ambii sani, in afara suptului)
din partea sugarului:
- malform orale: keilognatopalatoschizisul (sonda nazogastrica, tetina
operculata)
- grade de prematuritate (<2500g) capacitate redusa de a suge (sonda
nazogastrica, apoi lingurita, apoi san, in functie de greutate si vigoare)
5

- regurgitatiile si varsaturile (reglarea pozitiei sugarului, pozitie antireflux

plan inclinat)
- colici