RAHITISMUL CARENTIAL

Definitia rahitismelor
- Boala ce afecteaza in primul rand scheletul in perioada de crestere
(la adult = osteo malacie)
- Caracterizata prin inmuierea oaselor deformari scheletice, fracturi pe os
patologic
- Determinata de:
carenta nutritionala de vitamina D/
alterarea metabolismului vitaminei D/
carenta sau afectarea metabolismului Ca sau P
Metabolismul vitaminei D
SURSA ENDOGENA: colesterolul din piele sub actiunea razelor ultraviolete
solare(200-320nm) colecalciferol (CC)
SURSE EXOGENE(NUTRITIONALE)
vitamina D de origine vegetala (fitosterol)
vitamina D din alimente de origine animala (colecalciferol)
Surse nutritionale de vitamina D
Ulei de ficat de cod
1 lingura 1360 ui
Peste oceanic (preparat)
100g 447 ui
Somon (preparat)
100g 154 ui
Ton (conserva, in apa)
100g 137 ui
Lapte fortificat 20%
1 cana 115-124 ui
Iaurt fortificat 20%
200g 80 ui
Margarina
15g 60 ui
Ficat de vita (preparat)
100g 42 ui
1 galbenus de ou
41 ui
Lapte de mama
1 litru 25-78 ui/L
Lapte de vaca (nefortificat) 1 litru 10-25 ui/L
Metabolismul vitaminei D
absorbtia - la nivelul ileonului (necesita emulsionarea grasimilor)
transformarea in metabolit activ
- 25 hidroxilarea hepatica(25-oh cc)
- 1-alfa hidroxilarea renala (1,25-oh cc = metabolitul activ al vit.d)
depozitare: ficat, muschi, grasime depozite insuficiente!
catabolism: 24-hidroxilarea hepatica (24,25-oh cc = metabolit inactiv!)

Sediile si tipul actiunilor vitaminei D

INTESTIN
- favorizeaza absorbtia Ca si P
OS
- favorizeaza eliberarea Ca sub actiunea PTH in caz
de hipocalcemie sub actiunea PTH normalizarea
calcemiei
- favorizeaza depunerea Ca la nivelul zonei
preparatorii
- mentine un produs CaxP adecvat formarii si
depunerii cristalelor de hidroxiapatita pe fibrele de
colagen
- favorizeaza osificarea encondrala
- asigura cresterea in lungime a osului
RINICHI:
- favorizeaza reabsorbtia tub a PO4 si secundar a Ca
SNP:
- controleaza excitabilitatea neuro-musculara
MUSCHI SCHELETICI:
- contribuie la controlul tonusului si fortei musculare
SISTEMUL IMUN:
- moduleaza imunitatea nativa si dobandita

MANIFESTARI CLINICE
dureri osoase, sensibilitate la presiune
inmuierea oaselor
deformari craniene (macrocefalie, bose frontale si occipitale)
inmuierea oaselor late (craniotabesul)
deformari ale oaselor lungi (incurbarea MI, cifoza rahitica, bratari rahitice, sant
toracic Harrison)
deformarea oaselor pelvine (bazinul rahitic)
perturbarea cresterii in lungime a oaselor (nanismul rahitic)
deformari condrocostale (matanii rahitice)
tendinta crescuta la fracturi (fracturi in lemn verde)
hipotonie musculara
hiperexcitabilitate neuromusculara (tetanie rahitica, Chwostek, spasm carpopedal,
spasm laringian, spasm gastric varsaturi)
convulsii hipocalcemice
scaderea rezistentei la infectii (infectii respiratorii, otice, digestive etc.),infectii
frecvente si cu evolutie prelungita
manifestari dentare: intarzierea eruptiei dintilor, distrofie dentara
SI ALTELE!

SEMNE BIOLOGICE
hipocalcemie, hipofosfatemie, produs Ca x P scazut
fosfaturie crescuta
FAS crescuta
PTH i crescut (reactiv)
25-(OH) CC scazut
- sub 12 ng/mL=rahitism
- 12-20 ng/mL=carenta
- peste/=20 ng/mL=normal
- >50 ng/ml=toxicitate
1,25-(OH) CC scazut
SEMNE RADIOLOGICE
osteoporoza difuza,accentuata la extremitati
subtierea corticalei
zone de resorbtie osoasa corticale (Milkman-Looser)
fracturi subperiostice
deformarea oaselor lungi
deformarea extremitatilor distale ale oaselor lungi (in cupa)
franjurarea liniei metafizo-epifizare
largirea cartilajelor de crestere
nuclei epifizari stersi, slab conturati

Clasificarea etiopatogenica a rahitismelor

RAHITISMUL CARENTIAL (comun)
RAHITISME SECUNDARE (vitamino D rezistente)
Deficiente enzimatice congenitale
Boli hepatice cr.
Nefropatii cr/IRC
Sd.malabsorbtie
Tratament anticon-vulsivant
Vit.D dependenta
Epidemiologia rahitismului carential
Risc crescut:
- varsta 3-24 luni (6 luni-5 ani)
- sugari alimentati natural; mame expuse insuficient la radiatia ultravioleta solara
- sugari alimentati artificial incorect/diversificati incorect
- diaree cronica/recidivanta
- consum insuficient de lapte/produse lactate
- ritm de crestere crescut/prematuri
Profilaxia rahitismului carential
- alimentatie naturala, administrare suplimentara de vit.D mamei in cursul sarcinii si
alaptarii
- tilizarea preparatelor de lapte/ alimentelor imbogatite in vit.D
- expunerea la radiatia uv solara
- administrarea profilactica de vit.D3 - 500 ui/zi zilnic intre 2s-1an (pana la 5 ani)
- doze mai mari la prematur (1500 ui/zi); si la copii cu risc crescut? administrare la
adolescenti?
- administrare suplimentara de Ca (30-50 mg/kg/zi) copiilor care nu primesc
min.500 ml lapte/zi (sau echivalentul in produse lactate)
Tratamentul rahitismului carential
Administrare terapeutica de vitamina D3
- Doza necesara vindecarii:200-600 000 ui
- Mod de administrare: 5-10 000 ui/zi,timp de 6-8 saptamani
- Parenteral(im) 200 000 ui x 2-3 administrari (in situatii speciale)
Administrare suplimentara de Ca pana la vindecarea radiologica
Tetania rahitogena
Tetania latenta( Ca seric=7-9 mg/dL)
- S.Chwostek
- S.Trousseau
- S.Erb (peroneal)
Tetania manifesta (Ca seric< 7 mg/dL)
- Spasm carpopedal
- Convulsii generalizate
- Stridor
5

- Wheezing,detresa respiratorie
- Disfunctie cardiaca(inclusiv insuficienta cardiaca)
Tratamentul tetaniei rahitogene
DE URGENTA
- Calciu gluconic sol.10% 10 mL.iv lent (10 min.)
- Diazepam 0,1-0,3 mg/kgc. Iv lent ( Max. 5mg/doza pentru sugar/copil mic)
- O2 (stridor, insuficienta respiratorie)
INTRETINERE
- Gluconat de calciu po 500 mg/kgc./zi pana la corectare
TRATAMENT ETIOLOGIC
- Vitamina D3 im/po (Doza totala = 600 000 ui)
TOXICITATEA VITAMINEI D
HIC (varsaturi, bradicardie, bombarea fontanelei anterioare, convulsii, coma)
Deshidratare, soc
Hipertensiune arteriala
Hipercalcemie(Ca seric mai mare de 12mg/dL) depunere tisulara de Ca:
= Nefrocalcinoza/IRA
= Depunere arteriala si tisulara difuza