Gavriliu Alexandru

MD/An IV/Grupa 1

Designul actual al lucrarilor protetice compozite fixe,

corpurilor de punte si celor de supraacoperire
(Hiroshi Shimizu, Tomohiro Kawaguchi, Yutaka Takahashi)

Rezumat
Acest articol descrie designul actual al lucrarilor protetice compozite fixe, corpurilor de punte si
celor de supraacoperire. Cteva astfel de modele au fost introduse anual, dar nu exist inca un
standard specific pentru proiectarea lucrarilor protetice compozite fixe frontale. Pe de alta parte,
proiectarea lucrarilor protetice compozite fixe posterioare au in general un tipar standard din
punct de vedere structural. Microprotezele de invelis de la nivelul dintilor stalpi, inclusiv la din ii
cu mobilitate patologica, prezinta ca si recomandare aplicarea adezivului de legatura in raport cu
structurile de retentie. Dei nu a fost stabilit inca un design conventional pentru lucrarile
protetice de supraacoperire, acesta constituie deja o structura mecanica usor de realizat.
Problema practicii clinice este aspectul estetic conferit de agentul de fixare, cheia pentru
rezolvarea acestei probleme putand fi aplicarea unui material de fixare la culoarea dintelui.

1)Introducere
n 1973, Rochette a raportat un sistem ciudat de aschiere a materialului compozit, folosind-ul ca
si agent de cimentare pentru a ataa pivotii metalici ai lucrarii protetice din zona dintilor frontali
inferiori compromisi din punct de vedere parodontal. Acest sistem a fost conceput ca o procedur
temporar ce implic un sacrificiu minim de tesut dentar. Livaditis i Thompson au introdus a anumita metod Puntea Maryland folosind aliaje din Ni-Cr gravate electrolitic. Aceasta metoda
presupune prepararea minim invaziva a fetelor orale si proximale ale dintilor. n 1978, a fost
sintetizat acidul 4-metacriloxietil trimetil anhidrid (4-META) i se utilizeaz ca reactiv
monomeric funcional pentru adezivii amelari, dentinari, aliaje dentare i ceramic. Istoria
aplicarii clinice in protezarea pariala fixa ce foloseste ca si agent de legatura rina (RBFPDs) a
nceput n adevratul sens al cuvntului. Crearea monomerilor funcionali pentru aliaje metalice
nobile care conin sulf (VBATDT, MTU-6 i MDDT), reprezint progrese excelente nregistrate
n practica protetica legata de rini, folosite ca si agenti de adeziune. Ar trebui s fie subliniat
faptul c acest nou sistem adeziv nu necesita tratamentul oxidativ de suprafata a metalelor.
Uutilizarea monomerilor, inclusiv VBATDT, MTU-6 sau MDDT, aliaj de aur i aliaj Ag-Pd-CuAu adera direct la materialele rinice. Procedura este uor de realizat i erorile de tehnica sunt
mai putin probabile sa apara in clinica. Dup aceea, a inceput o nou er n acest domeniu cu
privire la utilizarea aliajelor metalice nobile, inclusiv aliaj Ag-Pd-Cu-Au, iar designul lucrarilor
protetice rasinice a fost reevaluat. Astfel, n ultimii ani, indiferent dac localizarea era posterioara
sau anterioara, RBFPD precum si implanturile orale, au fost acceptate ca o alternativ a lucrarilor
protetice compozite fixe conventionale chiar daca bonturile dentare erau intacte si apte de
protezare si nu necesitau un sacrificiu substantial de tesut dentar. Se pare ca designul RBFPD se
aseamana cu cel al substructurilor organice preparate minim invaziv pentru protezarea
conventionala. Articolul prezent pune accent pe situaia actual i perspectivele de viitor ale
designului RBFPD, precum i pentru corpurile de punte si lucrarile protetice de supraacoperire.
2)Designul anterior al microprotezei ce foloseste compozitul ca si agent de adeziune
Aplicarea sistemului de aschiere raportat de Rochette a fost limitat la regiunea mandibulara
anterioar pentru c a fost conceput ca o procedur temporar minim invaziva. Howe a ncercat
s foloseasc pivoti de retentie pentru ancorarea dinilor anteriori lips, fr a folosi o preparare
larg invaziva si in special pentru situaiile cu mucturi deschise sau disfunctii protetice ocluzale
minime. Cu toate acestea, dispozitivele de contenie s-au fracturat frecvent datorit rezistentei
insuficiente, astfel incat a fost nevoie de un plus de calitate in procedura de cimentare. Puntea
Maryland reprezinta cel mai vechi design de retentie fara pivoti; aliajul metalic principal de
fixare a RBFPD acopera fata lingual i zonele proximale a bonturilor anterioare cu un minim de
sacrificiu de tetut dentar (Fig. 1). Restaurarea a demonstrat ca marginile subgingivale ale protezei
sunt o caracteristic comun a microprotezelor ce folosesc compozitul ca si agent de adeziune.
Chiar dac dintele stalp este intact, clearance-ul ocluzal trebuie sa fie suficinet pentru fixarea
RBFPD anterioare maxilare.
2

Fig.1- Vedere ocluzala a puntii Maryland.

Fig.2- Prepararea finala prezinta canale si orificii de retentie la nivelul incisivului central si
lateral.

Fig.3- Vedere anterioara a lucrarii protetice fixe ce foloseste rasina compozita ca si agent de
adeziune (RBFPD).

In plus, n zilele noastre se crede c designul de preparare a substructurilor organice pentru

RBFPD anterioare ar trebui s includ canale sau orificii de retentie suplimentare (Fig. 2-4). A
Designul de preparare a substructurilor organice trebuie sa pastreze angulatia naturala a pantei
retroincisive a pacientului (Fig. 5 i 6). Acest design presupune prepararea fetei orale astfel incat
sa fie mentinuta functia ocluzala dinainte de protezare iar orificiile de retentie sa fie ferme. Ca
urmare, fora funcional a dintilor antagonisti ar trebui s fie distribuita in mod egal atat
fatetelor metalice cat si dispozitivelor de retentie. O astfel de for trebuie s lucreze in conditii
optime astfel incat sa nu puna in pericol decimentarea piesei protetice. Una dintre problemele
rmase la maxilar in zona anterioara a RBFPD, este dificultatea ngro arii dispozitivelor de
retentie cauzate de functia ghidajului anterior. Cu toate acestea, niciun design nu a rezolvat
vreodat aceast problem.

Fig.4- Plasarea definitiva a lucrarii protetice fixe (RBFPD).

Fig.5- Designul final releva prepararea partiala a caninului in comparatie cu prepararea totala
a incisivului central.

Fig.6- Plasarea definitiva a lucrarii protetice fixe (RBFPD) in cavitatea orala a pacientului.

Slefuirea in vederea restaurarilor partiale metalice este considerat a fi utila pentru stabilizarea
dintilor cu mobilitate patologic cauzat n principal de bolile parodontale. Cu toate acestea, pe
termen lung, mobilitatea dintilor stalp este unul dintre factorii decisivi pentru prognosticul
succesului RBFPD. n plus, s-a raportat c o RBFPD fr niciun dispozitiv de retentie are o rata
de esec semnificativa. De aceea, aplicarea dispozitivelor de retentie, cum ar fi canalele si
orificiile respective, impreuna cu crasina compozita pe post de adeziv, reprezinta o recomandare
ideala.

Fig.7- Preparare tipica pentru puntea Maryland la nivel premolar si molar.

3)Designul posterior al microprotezei ce foloseste rasina compozita ca si agent de adeziune

Designul initial a puntii posterioare Maryland a inclus acoperirea planului axial si o parte din cel
ocluzal, aa cum este prezentat n Fig. 7 i 8. Sacrificiul de tesut dentar pe fetele linguale,
respectiv proximale a fost minim. Conform rezultatelor din primii 5 ani a unui studiu intins pe
parcursul a 10 ani, microproteza partiala fixa ce foloseste rasina compozita ca si agent de
adeziune prea s solicite o angulatie circumferentiala de preparare de 180 de grade pentru a
avea succes previzibil. Apoi s-a realizat ca prepararea substructurilor organice ar trebui s
includ retenii mecanice, cum ar fi santuri pentru a conferi rezisten . Dispozitivul de retentie n
form de L vizeaza doar o jumtate din cuspidul oral si presupune realizarea unui sant de retentie
la nivelul ambilor dinti stalp cu scopul de a ancora cu fermitate piesa protetica. Recent, un
dispozitiv de retentie n form de D a devenit popular. Chow a prezentat o alternativa
asemanatoare ce presupune crearea unui sant, o plac de baza dintr-un aliaj metalic i un stalp,
implicand o preparare minim a substructurilor organice. Botelho a afirmat faptul ca pentru o
protezare care cuprinde inlocuirea a doi sau mai multi dinti lipsa, trebuie ca prepararea
substructurilor organice sa fie realizata strategic pe minim 3 suprafete iar dispozitivele de retentie
precum santurile si orificiile sa fie plasate diametral opus. Un alt studiu a descris o metoda
speciala de preparare pentru protezarea partiala fixa metalica in zona posterioara care sa
favorizeze mentinerea dimensiunii verticale de ocluzie.

Fig.8- Vedere linguala a puntii Maryland.

Fig.9- Preparare definitiva in forma de D la nivelul premolarului secund si a molarului secund.

Fig.10- Vedere din zona vestibulara a RBFPD posterioare.

Este deosebit de important sa nu treaca mult timp pana in momentul protezarii intrucat dintii
limitrofi bresei edentate vor tinde sa migreze spre spatiul liber (Fig. 9 i 10).

4)Designul lucrarilor protetice de supraacoperire ce au rasina compozita ca si agent de

adeziune
Tehnica supraacoperirii a fost iniial o tehnica proiectata pentru a evita indepartarea restaurrilor
vechi, cum ar fi cele metalo-ceramice care s-au fracturat sau altor microproteze partiale fixe.
7

Aceasta tehnica s-a dezvoltat remarcabil prin utilizarea rinii adezive impreuna cu un agent de
conditionare metalic. O restaurare de supraacoperire poate fi o solutie de tratament mult mai
rapida, ce implica un minim disconfort, proceduri de laborator simple, i preturi de cost mai
sczute n comparaie cu nlocuirea integrala a restaurarii.

Fig.11- Preparare cu doua orificii de retentie pentru tehnica supraacoperirii.

Fig.12- Aspectul prepararii piesei de supraacoperire avand doi pivoti de retentie.

Fig.13- Varianta finala a protezei de supraacoperire in cavitatea orala a pacientului.

Fig. 11 prezint un preparat cu doua orificii retentive pentru o proteza de supraacoperire, ca

rspuns la solicitarea de reoptimizare a functiei estetice a pacientului. Cu toate acestea, nu a fost
inca stabilit designul tipic al rasinii folosite pe post de agent de adeziune, deoarece n general, in
tehnica supraacoperirii, structurile mecanice de retentie cum ar fi santurile sau orificiile, sunt
usor de realizat in comparatie cu prepararea substructurilor prin tehnica clasica. In acest situaie,
supraacoperirea a fost realizata cu aliaj din Au tip III si compozit ultafin (fig. 12). Suprafeele
vestibulare metalice ale premolarilor au fost supraacoperite indirect cu compozit si cu un agent
adeziv (Super-Bond C & B Ivory, Sun Medical Co., Ltd., Moriyama, Japonia) care au condus la
un aspect estetic bun (Fig.13).

5)Perspectivele viitoare pentru proiectarea microprotezelor partiale fixe folosind rasina

compozita ca si agent de adeziune
Evaluarea situaiei actuale indic faptul c proiectarea protezelor partiale fixe posterioare
folosind rasina compozita ca si agent de adeziune a devenit aproape pretutindeni cea in forma de
D. Acest design este aproape complet si nu pune probleme semnificative din punct de vedere
vedere clinic si vor fi utilizate cu siguranta pe viitor. Pe de alt parte, nu exist nc niciun
standard tipic pentru proiectarea protezelor partiale fixe in zona anterioara. Suprafeele care pot
fi lipite sunt limitate din punct de vedere estetic, de exemplu suprafaa lingual i o por iune din
cea proximala. De aceea, este dificil de realizat o protezare integrala n aceast regiune. Prin
urmare, exist o limitare in a aduga retentii mecanice dei mbunt esc aderen a materialului la
rina adeziv care este ntru totul necesara, n special n aceast regiune.

Fig.14- Varianta finala a protezei partiale fixe ce foloseste rasina ca si agent de adeziune pe
baza de oxid de Zirconiu.

Fig.15- Proteza partiala fixa ce foloseste rasina ca si agent de adeziune pe baza de oxid de
zirconiu in cavitatea orala a pacientului.

O problem practic clinic este estetica, o problem care nu se va rezolva chiar dac se aplic
designul in forma de D la nivelul tuturor substructurilor organice preparate pentru aliajul metalic.
Cheia pentru rezolvarea aceastei probleme ar putea fi utilizarea unui material la culoarea dintelui,
cum ar fi oxidul de zirconiu i compozitul armat (fig. 14 i 15). Exist o problem de baz,
deoarece duritatea acestor materiale este mai mica dect cea a aliajelor dentare. S-a demonstrat
c, n restaurrile cu zirconiu, inlay-ul impreuna cu dipozitivul de retentie suporta o ncrctur
echivalenta cu cea a unei coroane complete. Mai ales in cazul zirconiului, designul dspozitivelor
de retentie depinde de performana sistemului CAD/CAM. Pe de cealalt parte, van Heumen a
declarat c nu este posibil sa se construiasca un tipar de ncredere care sa indice factorii de risc
10

ale protezelor partiale fixe armate cu rasina compozita. Prin urmare, designul fundamental al
dispozitivelor de retentie protetice ar trebui stabilit prin utilizarea materialelor care sunt diferite
fata de sistemul de retentie metalic.

Declaratie de conflicte si interese

Autorii nu declara nicun conflict de interese. Numai autorii sunt responsabili pentru con inutul i
scrierea articolului.

Referinte
[1] Rochette AL. Attachment of a splint to enamel of lower anterior teeth. J Prosthet Dent
1973;30:41823.
[2] Livaditis GJ, Thompson VP. Etched castings: an improved retentive mechanism for resinbonded retainers. J Prosthet Dent 1982;47:528.
[3] Thompson VP, Livaditis GJ. Etched casting acid etch composite bonded posterior bridges.
Pediatr Dent 1982;4:3843.
[4] Thompson VP, Del Castillo E, Livaditis GJ. Resin-bonded retainers. Part I: resin bond to
electrolytically etched nonprecious alloys. J Prosthet Dent 1983;50:7719.
[5] Takeyama M, Kashibuchi S, Nakabayashi N, Masuhara E. Studies on dental self-curing
resins. (17). Adhesion of PMMA with bovine enamel or dental alloys. Shika Rikogaku Zasshi
1978;19:17985 [in Japanese].
[6] Mori K, Nakamura Y. Study on triazine thiols V Polymerization of 6-(4-vinylbenzyl propyl)
amino-1,3,5-triazine-2,4-dithiol on copper plates and their corrosion resistance. J Polym Sci
Polym Lett Ed 1983;21:88995.
[7] Kojima K, Kadoma Y, Imai Y. Adhesion to precious metals utilizing triazine dithione
derivative monomer. J Jpn Dent Mater 1987;6:7027.
[8] Kimura M, Aizawa M. Thiouracil derivative. Japan Patent Application H10-1473, 1998
[9] Fujii T, Aoki S, Torii K, Teramae M, Negoro N. Metal adhesive composition. Japan Patent
Application 2003-238326, 2003.
[10] Tyas MJ, Anusavice KJ, Frencken JE, Mount GJ. Minimal intervention dentistrya
review. FDI Commission Project 1-97. Int Dent J 2000;50:112.
[11] Howe DF, Denehy GE. Anterior fixed partial dentures utilizing the acid-etch technique and a
cast metal framework. J Prosthet Dent 1977;37:2831.
[12] Burgess JO, McCartney JG. Anterior retainer design for resinbonded acid-etched fixed
partial dentures. J Prosthet Dent 1989;61:4336.
[13] Lankford RJ, Christensen LC. Pin-retained, resin-bonded fixed partial dentures. J Prosthet
Dent 1991;65:46970.
[14] Lacy AM. Improved retention for bonded cast metal rests: a case report. Quintessence Int
1991;22:43942.
[15] Miara P, Touati B. A pin-assisted retention technique for resinbonded restorations. Pract
Periodontics Aesthet Dent 1992;4:217.
11

[16] Shimizu H, Takahashi Y. Anterior maxillary resin-bonded fixed partial denture to preserve
occlusal surface area for anterior guidance. A clinical report. N Y State Dent J 2007; 73(4):28
30.
[17] Shimizu H, Takahashi Y. Tooth preparation design for anterior abutments of resin-bonded
fixed partial dentures: a technical report. Gen Dent 2007;55:4268.
[18] Probster B, Henrich GM. 11-year follow-up study of resin-bonded fixed partial dentures.
Int J Prosthodont 1997;10:25968.
[19] Behr M, Leibrock A, Stich W, Rammelsberg P, Rosentritt M, Handel G. Adhesive-fixed
partial dentures in anterior and posterior areas. Results of an on-going prospective study begun in
1985. Clin Oral Investig 1998;2:315.
[20] Shimizu H, Habu T, Yanagida H. Stabilization by splinting of an endodontically treated
premolar and a minimally reduced vital canine with a resin-bonded cast retainer: A clinical
report. Int Chin J Dent 2002;2:1215.
[21] Crispin BJ. A longitudinal clinical study of bonded fixed partial dentures: the first 5 years. J
Prosthet Dent 1991;66:33642.
[22] Simon JF, Gartrell RG, Grogono A. Improved retention of acidetched fixed partial dentures:
a longitudinal study. J Prosthet Dent 1992;68:6115.
[23] El Salam Shakal MA, Pfeiffer P, Hilgers RD. Effect of tooth preparation design on bond
strengths of resin-bonded prosthe- ses: a pilot study. J Prosthet Dent 1997;77:2439.
[24] Emara RZ, Byrne D, Hussey DL, Claffey N. Effect of groove placement on the
retention/resistance of resin-bonded retainers for maxillary and mandibular second molars. J
Prosthet Dent 2001;85:4728.
[25] Chow TW, Chung RW, Chu FC, Newsome PR. Tooth preparations designed for posterior
resin-bonded fixed partial dentures: a clinical report. J Prosthet Dent 2002;88:5614.
[26] Botelho MG, Dyson JE. Long-span, fixed-movable, resin-bonded fixed partial dentures: a
retrospective, preliminary clinical investigation. Int J Prosthodont 2005;18:3716.
[27] Shimizu H, Takahashi Y. Preparation for posterior partial veneered restoration to maintain
vertical dimension of occlu-sion. N Y State Dent J 2007;73(5):5860.
[28] Wood M, Litkowski LJ, Thompson VP, Church T. Repair of porce-lain/metal restoration
with resin bonded overcasting. J Esthet Dent 1992;4:1103.
[29] Matsumura H, Atsuta M. Repair of an eight-unit fixed partial denture with a resin-bonded
overcasting: a clinical report. J Prosthet Dent 1996;75:5946.
[30] Mancuso A. Salvaging a porcelain/metal bridge with a bonded porcelain-fused-to-metal
overcasting. Gen Dent 2003;51:4567.
[31] Szikman M, Silverstein LH, Kurtzman D. Salvaging of adjacent fixed partial dentures using
an overcasting technique. Dent Today 1997;80:823.
[32] Shimizu H, Takahashi Y. Fixed splinting device to be used without removing adjacent
existing cast restorations. J Prosthet Dent 1999;82:2312.
[33] Tanoue N, Ogata T, Koizumi H, Matsumura H. Repair of an anterior fixed partial denture
with a resin-bonded overcasting and a dual functional metal priming agent: a clinical report. Int
Chin J Dent 2006;6:1720.
[34] Rosentritt M, Kolbeck C, Ries S, Gross M, Behr M, Handel G. Zirconia resin-bonded fixed
partial dentures in the anterior maxilla. Quintessence Int 2008;39:3139.
[35] Aboushelib MN, Feilzer AJ, Kleverlaan CJ, Salameh Z. Partial- retainer design
considerations for zirconia restorations. Quin-tessence Int 2010;41:418.

12

[36] Mehl C, Ludwig K, Steiner M, Kern M. Fracture strength of prefabricated all-ceramic

posterior inlay-retained fixed dental prostheses. Dent Mater 2010;26:6775.
[37] Shinya A, Yokoyama D, Lassila LV, Shinya A, Vallittu PK. Three-dimensional finite element
analysis of metal and FRC adhesive fixed dental prostheses. J Adhes Dent 2008;10:36571.
[38] van Heumen CC, Kreulen CM, Creugers NH. Clinical studies of fiber-reinforced resinbonded fixed partial dentures: a system-atic review. Eur J Oral Sci 2009;117:16.
[39] Keulemans F, Van Dalen A, Kleverlaan CJ, Feilzer AJ. Static and dynamic failure load of
fiber-reinforced composite and partic-ulate filler composite cantilever resin-bonded fixed dental
prostheses. J Adhes Dent 2010;12:20714.
[40] Yokoyama D, Shinya A, Gomi H, Vallittu PK, Shinya A. Effects of mechanical properties of
adhesive resin cements on stress distribution in fiber-reinforced composite adhesive fixed partial
dentures. Dent Mater J 2012;31:18996.
[41] Antonopoulou A, Papadopoulos T, Hatzikyriakos A. In vitro evaluation of shear bond
strength and mode of failure of the interface between an indirect composite bonded to fiber-reinforced composite substructures. J Prosthodont 2012;21:4519.

13