Populatia judetului Neamt

Dinamica populatiei se datoreaza ata sorului natural cat si fenomenului de migratie.

Natalitatatea este ceva mai mare decat media pe tara, fiind usor pozitiva, sporul natural find unde va la
1-2 la mie.
Sporul migratoriu este negativ, datorita plecarilor in strainatate.Destinatiile principale ale migratiilor
spre exterior sunt Italia si Spania.
Pe ansamblu bilantul total al populatiei este usor negative, populatia judetului scazand in perioada de
dupa 1990.
Dendsitatea populatiei are valori mai ridicate in zonele de contact dintre marile unitati naturale,
depresiunile intracarpatice si subcrpatice, vaile raurilor importante, intersectia axelor de circulatie.
Densitatile cele mai mari se intalnesc in aria de influenta imediata a celor mai importante centre
urbane> PNeamt si Roman., pe valea Bistritei, a Siretului si Moldovei., in depresiunea Neamtului.
Partea inalta a muntilor, versantii muntilor si ai dealurilor, ca si bazinele superioare ale raurilor sunt
zone slab populate.
Pe grupe de varsta si sexe structura se apropie de situatia pe tara, evidentiind fenomenul de imbatranire
demografica..
Structura fortei de munca a inregistrat schimbari in perioada de dupa 1990. a scazut ponderea pop
ocupate in sectorul secundar (ind lemnului, ind chimica) si a crescut ponderea celor din servicii
(comert, transporturi, etc).
Structura etnica> romani cca 99%, minoritati, sub 1%.
Fenomene actuale. Exodul rural din anii perioadei socialiste a fost inlocuit cu un flux invers, datorita
situatiei economice din mediul urban.
Asezarile umane.
In perioada socialista a crescut masiv ponderea pop urbane, care a juns la 55%. Dupa revolutie s-a
manifestat o usoara scadere a acesteia.
Aseazarile urbane
Piatra Neamt cca 105000 loc, depr Cracau-Bistrita
dateaza din perioada feudalismului timpuriu, dezvoltat in aria unor vetre de locuire din epoca bronzului
si fierului (Batca Doamnei)
S-a dezvoltat datorita pozitie sale la intersectia unor vechi drumuri de intense circulatie si asezarii la
contactul dintre regiuni geografice cu specific diferit. (Carpati - Subcarpati)
Evolutia spatiala incepe din locul curtii si bisericii domnesti, de pe terasa de 15 m a Bistritei.
Functii> industriala (in spec ind chimica, ind lemnului), turistica (Perla Moldovei), comerciala. Etc.
Roman cca 70000 loc.
Este asezat in zona de confluenta Moldova-Siret, pe marele drum al Siretului care lega din vechime
nordul Moldovei cu porturile dunarene, pe terasele celor doua rauri.
Functii industriale.
Tg Neamt cca 20000
-in NV depr Neamt, pe terasele Ozanei, oras feudal-turism, ind lemnului, Bicaz cca 8000, la confluenta raurilor Bicaz-Bistrita, Functie industriala
Roznov cca 9000, pe valea Bistitei, oras aparut dupa Rev, functie industriala si agroind
Satele
In reg montana satele sunt risipite si au suprafete intinse., ca nr de loc sunt mici si mijlocii. Sunt si sate
rasfirate cu nuclee de concentrare de-a lungul vailor. Exsita si asezari temporare, folosite doar vara, in
zona pajistilor subalpine.
In Subcarpati densitatea satelor este mai mare, mai ales pe terasele neindundabile ale raurilor, in depr
subcarpatice. Predomina tipul de sat rasfirat, dar si asezari liniare pe firul unor vai.
In culoarul Moldova-Siret exista asezari de tip adunat si rasfirat., asezari liniare dispuse de-a lungul
vailor si axelor de comunicatie.
Functiile satelor> agricola (cerealiere in E, cresterea animalelor la munte), agro- industriala, balneara
(Baltatesti), turistica (Ceahlau-Durau), forestiera