1

SINTEZ~ A GEOMETRIEI
de clasa a VI-a

Dreapta:
Un punct A apar\ine dreptei a, adic` A a dac` punctul A se afl` pe dreapta a.

A, B, C a
m(ABC) = 180.

Se numesc drepte concurente dou` sau mai multe drepte care au un punct comun.

a = AB

Se numesc puncte coliniare trei sau mai multe puncte care se afl` pe o dreapt`.

Aa

Dou` puncte distincte determin` o singur` dreapt`.

a b c = {O}.

Semidrepte ]i segmente.
Se nume]te semidreapt` o por\iune dintr-o dreapt` m`rginit` [ntr-o parte ]i prelungit` la
nesf@r]it [n cealalt` parte. Marginea se nume]te orginea semidreptei ]i se noteaz`:
[OA semidreapta [nchis`, adic` O [OA, O fiind originea semidreptei, iar A un punct
oarecare de pe semidreapt` ]i (OA semidreapta deschis`, adic` O (OA.
O [OA
O (OA
(OA ]i (OB se numesc semidrepte opuse dac` A, O, B sunt puncte coliniare [n aceast` ordine.

O (AB), iar
(OA ]i (OB sunt opuse.
Se noteaz` [AB] = segment [nchis, A,B [AB] ]i (AB) = segment deschis, A,B (AB).

Segmentul (AA) = este segmentul nul.

[AA] = {A}.
Lungimea unui segment. Opera\ii cu segmente. Mijlocul unui segment.
Numim distan\a dintre dou` puncte A ]i B, lungimea segmentului AB.

A, B [AB],
A, B (AB)

d(A, B) = AB,

Se numesc segmente congruente dou` segmente care au aceea]i lungime.

[AB] [CD] AB = CD.

{n figura de mai jos definim :

Se nume]te mijlocul unui segment AB, punctul M (AB), care [mparte segmentul AB [n
dou` segmente congruente (AM) (MB). Obs.: mijlocul unui segment este unic.
M (AB) ]i [AM] [MB]
M = mijlocul segmentului AB
Dac` O este mijlocul unui segment AB, atunci A ]i B se numesc puncte simetrice fa\` de
punctul O, iar O se spune c` reprezint` centrul de simetrie.

AC segmentul sum` AC = AB + BC
AB segmentul diferen\` AB = AC BC

Unghiul
Se nume]te unghi figura geometric` format` din dou` semidrepte care au aceea]i origine.
Cele dou` semidrepte se numesc laturi ]i originea comun` este v@rful unghiului.

AOB, MNP ]i DCE sunt unghiuri.

[OA ]i [OB = laturile unghiului AOB

O = v@rful unghiului AOB.

A m`sura un unghi [nseamn` a m`sura "deschiderea" dintre laturile unghiului.

m(AOB) = n

Unitatea de m`sur` pentru unghiuri este gradul cu submultiplii : minutul ]i secunda. 1 =

60'; 1' = 60''; 1 = 3600''.
Unghiul nul este format din dou` semidrepte identice. El are m`sura de 0.

m(AOB) = 0 AOB = unghi nul.

Unghiul alungit este unghiul format de dou` semidrepte opuse. El are m`sura de 180.

m(AOB) = 180 AOB = unghi alungit.

Se numesc unghiuri congruente unghiurile care au aceea]i m`sur`.

Se numesc unghiuri adiacente dou` unghiuri care au v@rful comun, o latur` comun` ]i
celelalte laturi de o parte ]i de alta a laturii comune.

m(ABC) + m(DEF) = 90.

ABC ]i DEF = complementare.

Se numesc unghiuri suplementare dou` unghiuri care au suma de 180.

AOB ]i BOC sunt adiacente

AOB + BOC = AOC

Se numesc unghiuri complementare dou` unghiuri care au suma de 90.

m(AOB) = m(MNP)
AOB MNP

m(AOB) + m(BOC) = 180.

AOB ]i BOC = suplementare.

Bisectoarea unui unghi. Unghi drept, ascu\it, obtuz. Unghiuri formate [n jurul unui
punct. Unghiuri opuse la v@rf.
Se nume]te bisectoarea unui unghi semidreapta cu originea [n v@rful unghiului, situat` [n
interiorul unghiului ]i care formeaz` cu laturile unghiului ini\ial unghiuri congruente.
Se nume]te unghi drept orice unghi congruent cu suplemetul s`u (care are m`sura de 90).
Se nume]te unghi ascu\it orice unghi nenul cu m`sura mai mic` de 90.
Se nume]te unghi obtuz orice unghi cu m`sura cuprins` [ntre 90 ]i 180.
Suma m`surilor unghiurilor formate [n jurul unui punct este de 360.
Se numesc unghiuri opuse la v@rf dou` unghiuri cu acela]i v@rf ]i laturile unuia sunt
prelungirile laturilor celuilalt.
Teorema unghiurilor opuse la v@rf : Dac` dou` unghiuri sunt opuse la v@rf, atunci ele sunt
congruente.
Cazurile de congruen\` ale triunghiurilor.
Se disting trei cazuri de congruen\` :
i)
cazul L.U.L. : Dou` triunghiuri oarecare care au c@te dou` laturi ]i unghiul cuprins
[ntre ele respectiv congruente, sunt congruente.
ii)
cazul U.L.U. : Dou` triunghiuri oarecare care au c@te o latur` ]i unghiurile al`turate
ei respectiv congruente, sunt congruente.
iii)
cazul L.L.L. :Dou` triunghiuri oarecare care au laturile respectiv congruente sunt
congruente.

3
Pentru a dovedi c` dou` segmente (dou` unghiuri) sunt congruente, c`ut`m s` [ncadr`m
segmentele (unghiurile) respective [n dou` triunghiuri a c`ror congruen\` poate fi demonstrat`
conform unuia din cazurile prezentate mai sus.

Perpendicularitate [n plan. drepte perpendiculare. Congruen\a triunghiurilor dreptunghice.

Se numesc drepte perpendiculare dou` drepte care formeaz` un unghi drept. Obs.: Rezult` c` se
formeaz` patru unghiuri drepte.
nota\ie: d1 d2.
Prin distan\a de la un punct la o dreapt` se [n\elege lungimea perpendicularei din punct pe
dreapt`.
Se nume]te mediatoarea unui segment, dreapta perpendicular` pe segment [n mijlocul
segmentului.
Dac` o dreapt` este mediatoarea unui segment, atunci capetele segmentului sunt puncte
simetrice fa\` de acea dreapt`, iar dreapta se nume]te ax` de simetrie.
Se disting patru cazuri de congruen\` pentru triunghiuri dreptunghice :
i)
cazul C.C. : Dou` triunghiuri dreptunghice care au catetele respectiv congruente sunt
congruente .
ii)
cazul C.U. : Dou` triunghiuri dreptunghice care au cTe o catet` ]i un unghi ascu\it, la
fel a]ezat, respectiv congruente sunt congruente.
iii)
cazul I.U. : Dou` triunghiuri dreptunghice care au ipotenuzele ]i c@te un unghi ascu\it
respectiv congruente sunt congruente.
iv)
cazul I.C. : Dou` triunghiuri dreptunghice care au ipotenuzele ]i c@te o catet`
respectiv congruente sunt congruente.
Drepte paralele.
nota\ie: a || b.
Dou` drepte distincte a ]i b, con\inute [n acela]i plan care nu au nici un punct comun se
numesc drepte paralele.
Unghiuri formate de dou` drepte cu o secant` : Dou` drepte dintr-un plan formeaz` cu o
secant` perechi de unghiuri denumite dup` cum
urmeaz` :
- unghiuri alterne interne:
3 ]i
5;
4 ]i
6.
- unghiuri alterne externe:
1 ]i
7;
2 ]i
8.
- unghiuri corespondente:
1 ]i
5;
2 ]i
6;

3 ]i
7;
4 ]i
8.
- unghiuri interne de aceea]i parte a secantei:

4 ]i
5;
3 ]i
6.
- unghiuri externe de aceea]i parte a secantei:

1 ]i
8;
2 ]i
7.
Teorema dreptelor paralele: Dac` dou` drepte formeaz` cu o secant` o pereche de unghiuri
alterne interne (alterne externe sau corespondente) congruente, atunci dreptele sunt paralele.
Consecin\`: Dou` drepte perpendiculare pe aceea]i dreapt` sunt paralele [ntre ele.
Reciproca : Dac` dou` drepte sunt paralele atunci formeaz` cu orice secant` perechi de
unghiuri alterne interne congruente, alterne externe congruente, corespondente congruente,
interne de aceea]i parte a secantei suplementare ]i externe de aceea]i parte a secantei
suplementare.
Proprietatea de de tranzitivitate: Dou` drepte paralele cu a treia sunt paralele [ntre ele.

Propriet`\ile triunghiului.
Suma m`surilor unghiurilor unui triunghi este egal` cu 180.
{ntr-un triunghi echilateral m`sura unui unghi este 60.
{ntr-un triunghi dreptunghic unghiurile ascu\ite sunt complementare.
Un triunghi isoscel [n care m`sura unuia dintre unghiuri este de 60 este echilateral.
Se nume]te unghi exterior al unui triunghi un unghi care este adiacent ]i suplementar cu un
unghi al triunghiului.
M`sura unui unghi exterior al unui triunghi este egal` cu suma m`surilor celor dou`
unghiuri ale triunghiului neadiacente cu el.
Bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se nume]te bisectoarea exterioar` a
triunghiului corespunz`toare unghiului respectiv.
Bisectoarea exterioar` ]i interioar` a aceluia]i unghi sunt perpendiculare.

4
Bisectoarele interioare ale unui triungi sunt concurente. Punctul lor de intersec\ie se
nume]te centrul cercului [nscris [n triunghi ]i este egal dep`rtat de laturile triunghiului,
Nota\ia lui este I.
Obs.: {n ABC avem d(I, AB) = d(I,AC) = d(I, BC) = r,
(r = raza cercului [nscris [n triunghiul ABC).
Mediatoarele laturilor unui triunghi sunt concurente. Punctul lor de intersec\ie se nume]te
centrul cercului circumscris triunghiului ]i este egal dep`rtat de v@rfurile triunghiului,
Nota\ia lui este O.
Obs.: {n ABC avem OA = OB = OC = R, (R = raza cercului circumscris triunghiul ABC).
Segmentul determinat de un v@rf al unui triunghi ]i de mijlocul laturii opuse se nume]te
median`. Medianele unui triunghi sunt concurente. Punctul lor de intersec\ie se nume]te
centrul de greutate al triunghiului. Nota\ia lui este G. Obs.: Obs.: Dac` [n ABC avem o
median` AM, atunci G (AM) ]i GM = 1/2 din GA = 1/3 din AM; AG = 2/3 din AM.
Segmentul dus din v@rful unui triunghi perpendicular pe latura opus` reprezint` o [n`l\ime a
triunghiului. {n`l\imile unui triunghi sunt concurente. Punctul lor de intersec\ie se nume]te
ortocentrul triunghiului. Nota\ia lui este H.
Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale. Nota\ia lui este P.
Semiperimetrul unui triunghi este 1/2 din P. Nota\ia lui este p.

Bh
A = 2 , unde B = baza (o latur` a triunghiului),

Aria unui triunghi se noteaz` cu A.

h = [n`l\imea (corespunz`toare bazei) triunghiului.
Dou` triunghiuri care au ariile egale se numesc triunghiuri echivalente.
O median` a unui triunghi [l [mparte pe acesta [n dou` triunghiuri echivalente.
Orice latur` a triunghiului are lungimea mai mic` dec@t suma lungimilor celorlalte dou`
laturi.
Segmentul determinat de mijloacele a dou` laturi ale unui triunghi se nume]te linie mijlocie
a triunghiului.
O linie mijlocie a unui triunghi este paralel` cu latura pe care nu o intersecteaz` ]i are
lungimea c@t jum`tate din lungimea acesteia.
Triunghiul isoscel.

Se nume]te triunghi isoscel, un triunghi care are dou` laturi congruente.

Propriet`\ile triunghiului isoscel:
a) dac` un triunghi este isoscel atunci unghiurile opuse laturilor congruente sunt
congruente ]i reciproc.
b) [n orice triunghi isoscel, bisectoarea unghiului din v@rf, mediana corespunz`toare bazei,
[n`l\imea corespunz`toare bazei ]i mediatoarea bazei coincid.
c) unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt [ntotdeauna ascu\ite.

Triunghiul echilateral.

Se nume]te triunghi echilateral triunghiul care are toate laturile congruente.

Propriet`\ile triunghiului echilateral:
a) unghiurile unui triunghi echilateral sunt congruente (m`sura lor este 60).
b) triunghiul cu toate unghiurile congruente este echilateral.
c) Triunghiul isoscel care are un unghi cu m`sura de 60 este echilateral.
d) [n orice triunghi echilateral bisectoarele unghiurilor coincid cu medianele mediatoarele ]i
[n`l\imile triunghiului.
Triunghiul dreptunghic.
Se nume]te triunghi dreptunghic triunghiul care are un unghi drept.
{ntr-un triunghi dreptunghic latura opus` unghiului drept se nume]te ipotenuz`, iar laturile
care formeaz` unghiul drept se numesc catete.
Celelalte dou` unghiuri ale unui triunghi dreptunghic sunt ascu\ite
( complementare). Unghiurile ascu\ite ale unui triunghi dreptunghic isoscel au m`sura de 45.
Dac` un triunghi dreptunghic are un unghi de 45, atunci este isoscel (catetele lui sunt
congruente).
Teorema unghiului de 30: {ntr-un triunghi dreptunghic cateta care se opune unui unghi cu
m`sura de 30 are lungimea egal` cu jum`tate din lungimea ipotenuzei.

5
Reciproca teoremei unghiului de 30: Dac` un triunghi dreptunghic are o catet` cu
lungimea c@t jum`tate din lungimea ipotenuzei, atunci unghiul opus acelei catete are m`sura
de 30.
Teorema medianei triunghiului dreptunghic : {n orice triunghi dreptunghic lungimea
medianei corespunz`toare ipotenuzei este egal` cu jum`tate din lungimea ipotenuzei.
Reciproca teoremei medianei : Dac` [ntr-un triunghi o median` are lungimea c@t jum`tatea
lungimii laturii care [i corespunde, atunci triunghiul este dreptunghic (are unghiul, din v@rful
corespunz`tor medianei, de 90).
Rela\ii [ntre laturile ]i unghiurile unui triunghi oarecare.
{ntr-un triunghi unui unghi mai mare i se opune o latur` mai mare ]i reciproc.
Dintre dou` oblice duse dintr-un punct pe aceea]i dreapt`, cea "mai dep`rtat`" de piciorul
perpendicularei este "cea mai lung`".
{ntr-un triunghi lungimea oric`rei laturi este mai mic` dec@t suma lungimilor celorlalte dou`
laturi ]i mai mare dec@t valoarea absolut` a diferen\ei lor.
Patrulatere.
Pentru a defini un patrulater sunt necesare patru puncte distincte A, B, C, D astfel [nc@t :
a) oricare trei puncte sunt necoliniare,
b) oricare dou` dintre segmentele [AB] ]i [CD] sau [BC] ]i [AD] n-au nici un punct interior
comun.
Figura format` din reuniunea [AB] [BC] [CD] [DA] care [ndepline]te condi\iile a) ]i b) de
mai sus este un patrulater.
Un patrulater se nume]te patrulater convex dac` oricare ar fi o latur` a sa, cele dou` v@rfuri
nesituate pe latura considerat`, se afl` de aceea]i parte a dreptei [n care este inclus` latura
respectiv`.
Patrulaterul care nu este convex se nume]te patrulater concav (sau neconvex).
Suma m`surilor unghiurilor unui patrulater convex este de 360.
Paralelogramul

Se nume]te paralelogram patrulaterul convex care are laturile opuse paralele dou` c@te dou`.
Propriet`\ile paralelogramului :
a) laturile opuse sunt paralele dou` c@te dou`;
b) laturile opuse sunt congruente dou` c@te dou`;
c) unghiurile opuse sunt congruente dou` c@te dou`;
d) unghiurile consecutive sunt suplementare;
e) diagonalele au acela]i mijloc (se intersecteaz` una pe alta [n p`r\i congruente).
Un patrulater convex este paralelogram dac` :
a) laturile opuse sunt paralele dou` c@te dou`;
b) laturile opuse sunt congruente dou` c@te dou`;
c) dou` laturi opuse sunt ]i paralele ]i congruente;
d) unghiurile opuse sunt congruente;
e) diagonalele au acela]i mijloc (se intersecteaz` una pe alta [n p`r\i congruente).

Dreptunghiul

Se nume]te dreptunghi un paralelogram care are un unghi drept.

Propriet`\ile dreptunghiului :
a) are toate propriet`\ile unui paralelogram;
b) are toate unghiurile congruente (drepte);
c) are diagonalele congruente.
Un patrulater convex este dreptunghi dac` :
a) are toate unghiurile congruente;
b) are trei unghiuri drepte;
c) este paralelogram ]i are un unghi drept;
d) este paralelogram ]i are diagonalele congruente.

6
Rombul

Se nume]te romb un paralelogram care are dou` laturi consecutive congruente.

Propriet`\ile rombului :
a) are toate propriet`\ile unui paralelogram;
b) are toate laturile congruente;
c) are diagonalele perpendiculare;
d) are diagonalele bisectoare pentru unghiurile sale.
Un patrulater convex este romb dac` :
a) are toate laturile congruente;
b) este paralelogram ]i are dou` laturi consecutive congruente;
c) este paralelogram ]i are diagonalele perpendiculare;
d) este paralelogram ]i o diagonal` este bisectoare pentru unul din unghiurile sale.
P`tratul

Se nume]te p`trat un dreptunghi care are dou` laturi consecutive congruente.

Propriet`\ile p`tratului :
a) are toate propriet`\ile paralelogramului;
b) are toate propriet`\ile dreptunghiului;
c) are toate propriet`\ile rombului.
Un patrulater convex este p`trat dac`:
a) este dreptunghi ]i are dou` laturi consecutive congruente;
b) este dreptunghi ]i are diagonalele perpendiculare;
c) este romb ]i are un unghi drept;
d) este romb ]i are diagonalele congruente.

Trapezul

Se nume]te trapez un patrulater care are (numai) dou` laturi paralele. Laturile parelele se
numesc bazele trapezului (Baza mare, respectiv baza mic`).
Segmentul care une]te mijloacele laturilor neparalele ale unui trapez se nume]te linie
mijlocie a trapezului.
Linia mijlocie a trapezului trece prin mijloacele diagonalelor trapezului.
Linia mijlocie a trapezului este paralel` cu bazele trapezului.
Linia mijlocie a trapezului are lungimea c@t semisuma lungimilor bazelor:

B+b
2
L.m. =
Segmentul determinat de mijloacele diagonalelor trapezului are lungimea c@t semidiferen\a
lungimilor bazelor trapezului.
Un trapez care are un unghi drept se nume]te trapez dreptunghic.
Un trapez dreptunghic are dou` unghiuri drepte.
Un trapez cu laturile neparalele congruente se nume]te trapez isoscel.
Propriet`\ile trapezului isoscel:
a) are laturile neparalele congruente;
b) are unghiurile al`turate bazelor respectiv congruente;
c) are diagonalele congruente;
d) diagonalele formeaz` cu bazele triunghiuri isoscele;
e) dac` se prelungesc laturile neparalele acestea formeaz` cu bazele dou` triunghiuri
isoscele.
Un patrulater convex este trapez isoscel dac`:
a) are dou` laturi paralele ]i necongruente, iar celelalte dou` laturi sunt congruente;
b) este trapez ]i are unghiurile al`turate unei baze, congruente ;
c) este trapez ]i are diagonalele congruente;
d) s-a ob\inut prin construirea unei paralele la baza unui triunghi isoscel.