Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
34
34
Cortoicoterapia.In formele severe de urticarie acuta si edem Quincke, sunt indicati corticosteroizii cu
administrare intravenoasa HHC iv. sau in perfuzie 200-400 mg/zi.In formele subacute care nu au si
manifestari de edem Quincke se pot folosi corticosteroizi administrati im. (HHC 100-200 mg/zi im,
Diprophos 1 fiola la 2-3 zile im, Dezametazona 1 fiola/zi
In formele usoare sau cu evolutie medie de urticarie sunt preferate medicamentele cu administrare orala
daca nu exista contraindicatiile administrarii acestui medicament (gastrita, UGD, DZ, HTA, tulburari
psihice) : Prednison la adult 5-8 cpr/ zi in doua prize
Tratamentul local.Tamponari cu mixturi calmante.
CALAMINE
Rp:/ Talc + oxid de Zn- anaparte 17 g, Glicerina 10g, Alcool 10 grame, Apa distilata add 100 g
37. Eczema : stadiile eczemei si clasificarea clinico-evolutiva a eczemelor
1. Stadiu eritematos- eritem si edem discret insotit de prurit
2. Stadiu veziculos- pe suprafata placii eritematoase apar numeroase vezicule de dimensiuni variabile
3. Stadiu de zemuire- veziculele se rup, iar continutul lor confera un aspect umed al zonei afectate (puturile
Devergie)
4. Stadiu de crustificare-urmare a exudaului
5. Stadiu de descuamare- apar scuame subtiri, alb-cenusii, usor detasabile, acoperind un tegument rosu,
neted si lucios.
6. Stadiu de lichenificare-placarde circumscrise cu tegument ingrosat si infiltrat
Parcurgerea acestor stadii nu este obligatorie.Clasificarea clinico-evolutiva:Eczema acuta- debuteaza
brusc prin placi sau placarde eritematoase cu limite imprecise pe suprafata carora apar vezicule. Prin
ruperea veziculelor, rezulta o suprafata zemuinda. Eczema subacuta-apar placarde eritematoase,
acoperite de cruste si scuameEczema cronica placi sau placarde eritematoase, imprecis delimitate,
acoperite de scuame, uneori furfuracee, alteori scuame groase, dar mai ales la nivelul suprafetelor
palmare. In forma lichenificata se gasesc placarde de lichenificare
38. Clasificarea etiopatogenica a eczemelor
1. Exeme exogene- sunt produse de factori din mediul extern( Eczema de contact prin iritatie, Eczema de
contact alergica,Eczema de contact pe cale sistemica
2. Eczeme mixte (exo-endogene): Eczema numulara (de marimea unei monede),Eczema dishidrozica,
Eczema microbiana, Eczema fisurara, Eczema de staza ,Dermatita seboreica
3. Eczema constitutionala (dermatita atopica) Apare in jurul varstei de 10 saptamani-3 luni. Intai apar placi
eritematoase pe zonele convexe ale fetei. (este respectat conturul perioral). Apoi leziunile se extind, apar
pe obraji, pe umeri, regiunea medio-frontala, iar cele care apar pe fata se intind, dar este respectat
conturil perioral.
- Dermatita atopica a sugarului
- Dermatita atopica a copilului de 5-7 ani
- Dermatita atopica a adultului are aspect de eczema cronica, leziunile fiind localizate la nivelul
antebratelor, palmelor, pliurilor. Caracteristic este xeroza cutanata
39. Tratamentul eczemelor : principii
1. Corticoterapia. Este preferata corticoterapia orala cu Prednison 5-8 cpr/zi in functie de greutatea
corporala si de severitatea eczemei. Preparatele injectabile sunt folosite mai rar in eczema.
2. Antihistaminice. (vezi antihistaminice la urticarie)
3. Tratamentul local
- In eczemele acute unde este prezenta veziculatia si zemuirea, se folosesc compresele umede cu solutii
slab antiseptice (HB 3%, Rivanol, ceai de musetel rece, apa fiarta si racita). Pansamentul se face in strat
gros si se uda foarte des c solutii slab antiseptice.
In formele acute dupa remisiunea veziculatiei, vom continua tratameentul cu dermatocorticoizi creme
In eczemele subacute se folosesc dermatocorticoizi creme de la inceputul tratamentului fara a fi precedat
de comprese umede, iar in eczemele cronice se folosesc dermatocorticoizi unguent
40. Scabia : etiologie si forme clinice
Sarcoptes Scabie : femelele sapa tunele la nivelul carora fiecare depune 10-25 de oua. Datorita spinilor
dorsali cu concavitatea inapoi, femelele nu mai pot iesi in tunelul sapat, sfarsind in aceste tunele. Din
oua dupa 3-4 zile apar larvele care ies la suprafata pielii, se transforma in nimfe ce vor devenii adulti
Parazitul traieste departe de gazda 2-3 zile.Foarte contagioasa
Forme clinice de boala
Scabia clasica Bolnavul prezinta o eruptie pruriginoasa patognomonica contituita din tunele acariene si
vezicule perlate reprezinta capatul tunelului unde isi depun femelele ouale. Concomitent bolnavul are
excoriatii datorita gratajului. Eruptia are o topografie evocatoare: la nivelul mainilor interdigital, zona
articulatiilor pumnilor, fata anterioara a axilelor, zona periombilicala, fese , regiunea perimamelonara la
femei, teaca penisului si scrotul la barbati (Dx cu sifilis primar, herpes genital preputial, carcinom
spinocelular la debut ) si suprafetele plantare la sugari. Caracteristica principala a pruritului in scabie
este intensificarea nocturna
Scabia oamenilor curatiPrurit prezent cu intensificare nocturna dar leziunile cutanate sunt minime.
Scabia incognitaLa persoanele care au utilizat dermatocorticoizi (crme cu cortizol care reduc fen
inflamatorii cutanate dar nu si pruritul) pt combaterea pruritului
Scabia norvegianaLa casectici cu raspuns imunologic slabBolnavii sunt intens parazitati cu scoamocruste groase predominand pe extremitati si cu tendinta la eritrodermizarePrurit redus iar contagiozitatea
f mare
Scabia nodularaTabloul clinic consta in nodului rosii , bruni, infiltrati, intens pruriginosi acoperiti de
cruste hematice datorita gratajului.Eruptia este localizata pe fese, flancuri , organele genitale , coapse.
41. Scabia : tratament
Local : este suficient la formele corect diagnosticate si prin urmare tratate adecvat si precoce. Sulful
- reprezinta medicatia clasica eficienta a unei scabii necomplicate. Exista sub forma de unguent cu sulf la
tuburi , conc 8-10 % dar o putem prepara si noi cu formula magistrala (tratamentul e mai ieftin cu
formula magistrala)
- Pt adultul de talie medie formula : Rp/ Sulf pp 10 gr
Lanolina 10 gr
Vaselina ad 100 gr
ad= pana la
DS ext seara 5 zile consecutiv
- Sulful precipitat se aplica de la umeri in jos in tot corpul peste tot, o singura data pe zi, seara timp de 5
zile consec.Tratamentul trebuie facut concomitent de toti membrii familiei in aceeasi perioada de timp
- In perioada tratamentului si mai ales la terminarea lui , lenjeria de corp si de pat va fi schimbata cu
lenjerie care a fost fiarta sau calcata cu fierul incins. Hainele care nu pot fi fiarte se vor pune la aer
parazitul moare neavand cu ce se hranii.
1. Permetrina (scabex, Spregal)
2. Lindan
3. Benzoat de benzil
4. Crotamiton
Tratamentul cu sulf, crotamiton si eurax e pt adult. La copii se poate folosii unguent cu sulf ,
concentratia de la 1-10 % in functie de varsta. Astfel, la un copil de 1 an putem folosi pomada cu sulf
1% , la 3 ani se foloseste 3%, la 9 ani 9% (restul, Lanolina si Vaselina raman la aceleasi doze de 10 gr si
100 gr)
42. Pediculozele : etiologie si forme clinice
Sunt dermatoze produse de pediculus humanus si de phtirius pubis. Pediculus humanus curpinde doua
varietati : P. capitis si P.corporis (vestimenti).
Sunt incriminati mai multi factori: Infectiile virale: herpes simplex, hepatitice, adenovirusuri, Infectii cu
micoplasme, Infectii streptococice, Infectii micotice, Medicamente (AINS, sufamide, antibiotice,
barbiturice), Boli generale (LES, periarterita nodoasa, limfoame, cancere)
47. Eritemul polimorf : manifestari clinice si forme clinice
Coexistenta lesiunilor de varste si dimensiuni si forme diferite, justifica termenul de eritem polimorf
Boala debuteaza prin maculo-pustule rosu inchis de cativa milimetrii diametru care cresc pana la 1-2 cm
si imbraca aspect caracteristic in cocarda. Cand in centru se formeaza o bula iar la periferie o coroana de
vezicule, intre ele existand o zona rosie sau purpurica, aspectul este de herpes iris. Se asociaza cu placi
urticariene si cu bule. Localozarea de electie este la nivelul mainilor, picioarelor, antebrate, coate,
genunchi.
Forme clinice
1. Eritemul polimorf minor-forma papuloasa in care intalnim leziuni papuloase care palesc in 7-10 zile,
lasand hiperpigmentatie reziduala
2. Eritemul polimorf minor, forma veziculo-buloasa, in care leziunile cutanate sunt de tipul herpes iris si
sunt insotite de vezicule la nivelul mucoaselor si urmate de eroziuni dureroase. In majoritatea cazurilor
starea generala este buna. Remisia bolii se produce in 2-5 saptamani, lasand mici macule acromice sau
pigmentate
3. Eritemul polimorf major (sdr Steven Jonson) debustul este brusc, precedat la unele cazuri de semne
prodromale care sugereaza o IACRS. Bolnavul este febril, iar starea generala este alterata.
Interesarea mucoasei orale este constanta, fiind prezente bule care se rup rapid, lasand eroziuni
sangerande care se acopera de pseudomembrane.Leziunile oculare sunt prezente la 90% dintre cazuri si
imbraca aspect de conjunctivita catarala sau purulenta, insotita de keratita. Leziunile genitale erozive
sunt frecvente si se pot complica cu fimoza, respectiv cu benzi cicatriciale vaginale.Leziunile cutanate
sunt polimorfe si sunt reprezentate de veziculo-bule, placi eritematoase, placi edematoase, avand
tendinta la generalizare. Atingerile pulmonare se intalnesc la 50% dintre cazuri si sunt determinate de
infectiile cu micoplasme.Manifestari renale (hematurie, rareori IR)Manifestarile digestive, miocardice,
neurologice. Evolutia bolii este la 85 % dintre cazuri favorabila, dar prognosticul ramane rezervat la
15% dintre cazuri.
48. Reactii cutaneo- mucoase post medicamentoase : manifestari clinice ( enumerare)
Prin reactie adversa la medicamente se intelege orice manifestare clinica nedorita, aparuta ca o
consecinta a folosirii medicamentului respectiv. Reactiile adverse la medicament reprezinta 50% dintre
totalul manifestarilor iatrogene.
Manifestarile clinice care apar ca urmare a reactiilor cutanate postmedicamentoase sunt numeroase
polimorfe. Exprimarea clinica este polimorfa si nespecifica unei anumite etiologii. Cele mai importante
tipuri morfologice sunt urmatoarele:EXANTEM. URTICARII POSTMEDICAMENTOASE,
ERITRODERMII, ERITEM FIX, VASCULITE, ERITEM POLIMORF, ERUPTII BULOASE,
PUSTULOZE AMICROBIENE, ERUPTII LICHENOIDE, ERUPTII ACNEIFORME, ERITEM
NODOS, TULBURARI DE PIGMENTARE, NECROZE CUTANATE
49. Forme clinico-evolutive de lupus eritematos : enumerare si caracteristici principale
Lupusul eritematos este o afectiune cu o etiologie necunoscuta si mecanism patologic autoimun, ce
afecteaza atat pielea cat si organele interne.
Manifestarile cutanate sunt grupate in 3 forme clinico-evolutive:
1. LE cronic:
Cea mai frecventa forma clinica a bolii lupice. Este localizata exclusiv la piele, benigna dar potential
evolutiva (aproximativ 10% din LES cronic se pot acutiza dupa expunere la soare sau dupa consum de
medicamente).Sediul leziunilor se afla pe zinele expuse la lumina solara (fata, gat, decolteu, pavilioane
auriculare, pielea capului)
Triada clinica este reprezentata de : Eritem, Scuama, Atrofie cicatriciala
Aceste leziuni se constituie sub forma de placi sau placarde eritematoase, unice sau multiple, bine
delimitate, de culoare rosie violacee, care cu timpul se acopera de scuame subtiri foarte aderente.
2. LE subacut
Este o forma relativ benigna de LE. Se caracterizeaza clinic prin leziuni eritemato-scuamoase, localizate
pe zonele expuse la soare, dar mai ales la nivelul gatului, decolteului si trunchiului. Stare subfebrila,
artralgii si artrite. Modificarile viscerale sunt rare si blande. Modificarile imunobiologice sunt intalnite
frecvent, mai ales Ac antinucleari (anti-RO)
3. LES sau diseminat
Se caracterizeaza prin predominanta manifestarilor generale si viscerale. Mecanismul patogenic este
autoimun.
Tablou clinic LES debuteaza cu artralgii, scadere in greutate, astenie musculara si stare febrila.
Manifestarile cutanate apar la 80% dintre cazuri si constau cel mai frecvent intr-o eruptie eritematoasa
infiltrata difuza, localizata mai ales pe zonele tegumentare expuse la lumina (initial la nivelul fetei)
Leziunile cutanate se generalizeaza. Manifestarile viscerale in LES sunt frecvente, severe si determina
prognosticul rezervat al evolutiei acestei afectiuni:Renale: GN care influenteaza prognosticul bolii, CV,
Pleuropulmonare, Digestive, Osteoarticulare, Neuropsihice
50. Lupus eritematos cronic ; manifestari clinice
Cea mai frecventa forma clinica a bolii lupice. Este localizata exclusiv la piele, benigna dar potential
evolutiva (aproximativ 10% din LES cronic se pot acutiza dupa expunere la soare sau dupa consum de
medicamente).Sediul leziunilor se afla pe zinele expuse la lumina solara (fata, gat, decolteu, pavilioane
auriculare, pielea capului)Triada clinica este reprezentata de :Eritem, ScuamaAtrofie cicatriciala
Aceste leziuni se constituie sub forma de placi sau placarde eritematoase, unice sau multiple, bine
delimitate, de culoare rosie violacee, care cu timpul se acopera de scuame subtiri foarte aderente.
Exista mai multe forme clinice de LE cronic:
- LE cronic discoid, cu placi eritematoase bine delimitate, in care predomina scuamele si atrofia
cicatriciala. Sunt localizate mai ales pe obraju, nas, unde sunt dispuse sub forma unui fluture
(vespertilio). Evoluita leziunilor este lenta
- LE cronic centrifug, predomina eritemul congestiv al obrajilor. Leziunile sunt dispuse tot in vespertilio,
dar scuamele sunt fine, iar atrofia cicatriciala este mai putin vizibila. Exista cateva forme clinice:
tumidus, cuperozic
In LE cronic nu apar manifestari de afectare viscerala, iar semnele imuno-biologice sunt absente.
Leziunile din Le cronic sunt localizate numai la piele.
51. Lupus eritematos cronic : tratament
Interzicerea expunerii la soare
Produsee dermatocosmetice cu SFP 50 sau 50+ aplicate pe toate zonele fotoexpuse
Tratament local: se face cu dermatocorticoizi (vezi clasificare de la ezcema)
Tratamentul sistemic se bazeala pe antipaludice de sinteza
Clorochina (Nivachin, Resochin), Hidroxiclorochin (Plachenil) 1-2 cpr/zi in functie de evolutie,40-60zile
52. Sclerodermia generalizata : manifestari clinice
3 zile. In formele mai putin active se incepe cu prednison 40 mg la 2 zile asociat sau nu cu azatioprina
100-150 mg.zi. tratam de intretinere pentru mentinerea remisiunii se face cu prednison asociat sau nu cu
azatioprina si are ca scop utilizarea celei mai mici doze de corticoizi care sa mentina boala in remisiune.
Tratam se admin pana la remisune clinico-metab completa .
57. Clasificarea pemfigusurilor
Imunologice : profunde (P vulgar si P vegetant), superficiale (foliaceu, eritematos, endemic), paticulare
(postmedicamentos, paraneoplazic, herpetiform, spongiloza cu eozinofile) si NEIMUNOLOGICE
(pemfigusul cronic familial, dermatoza acantolica tranzitorie)
58.
Porfiria cutanata tardiva : menifestari clinice
Forma familiala a PCT poate aparea la orice varsta, inclusic in copilarie. Forma sporadica debuteaza de obicei
tardiv, dupa 30-35 ani. Leziunile cutanate caracteristice sunt vezicule si bule localizate pe zonele foto-expuse (fata
dorsala a mainilor, antebrate, fata) ; ele evolueaza spre ulceratii acoperite de cruste, care se vindeca lent cu formare
de cicatrici atrofici si milia. Se mai pot observe hiper-si, mai rar, hipopigmentari si placi pseudoscleroder-miforme.
Pacientii prezinta o mare epidermofragilitate, manifestata prin aparitia de eroziuni la traumatisme minore.
Hipertricoza faciala, predominant malara, se dezvolta insidios si este mai frapanta la femei, la care poate
reprezenta manifestarea de debut.
Psoriazisul unghiilor
Modificarile unghiale se intalnesc la circa 50% dintre bolnavi, punand problema de diagnostic
diferential cu onicomicoza.
Psoriazisul mucoaselor
Leziunile mucoaselor se intalnesc rar in psoriazis si sunt localizate de obicei atunci cand exista la nivelul
glandului sau la nivelul cavitatii orale (pe limba si palat)
Evolutie si prognostic
Este o boala cronica cu evolutie imprevizibila. Exista cazuri cu evolutie severa in ciuda terapiei
instituite, dar si cazuri cu o evolutie blanda, desi bolnavul nu face niciun tratament.
62. Psoriazisul vulgar : forme clinice functie de dimensiunea, forma si localizarea leziunilor
Leziunile de psoriazis vulgar pot afecta: pielea glabra, scalpul, fanerele si uneori mucoasele.
Psoriazisul pielii glabre
Se manifesta cinic prin placi sau placarde eritematoase foarte bine delimitate, acoperite cu scuame albsidefii, uscate, pluristratificate si usor detasabile. Leziunile debuteaza de cele mai multe ori la nivelul
coatelor, genunchilor si regiunii dorso-lombare. In cursul evolutiei, apar leziuni noi si in alte zone
topografice, iar cele vechi isi maresc dimensiunile, determinand la un moment dat in cursul evolutiei
generalizarea leziunilor.
Uneori, leziunile de psoriazis sunt localizate la nivelul pliurilor (axile, regiunea inghinala, perianala sau
periombilical). La aceste cazuri vorbim de psoriazisul inversat. (invertit)
Dupa forma si dimensiunile leziunilor, se descriu mai multe forme clinice:
- Psoriazis in picatura (gutat)-leziuni de 3-4 mm diametru
- Psoriazis numular-apar placi rotunde sau ovalare de marimea unei monede
- Psoriazis in placarde-leziunile sunt foarte mari in diametru, peste 30-40 cm
- Psoriazis inelar-au forma unui inel si sunt mai active la periferie, iar centrul este palid
- Psoriazis figurat/geografic-placile sau placardele au un contru neregulat, policiclic
Psoriazisul scalpului
Poate imbraca aspect de placi eritemato-scuamoase, circumscrise, bine delimitate, sau poate sa fie difuz
cu afectarea intregii calote. Leziunile sunt de obicei net delimitate de interlinia paroasa. (spre deosebire
de dermatita seboreica)
Psoriazisul unghiilor
Modificarile unghiale se intalnesc la circa 50% dintre bolnavi, punand problema de diagnostic
diferential cu onicomicoza.
Psoriazisul mucoaselor
Leziunile mucoaselor se intalnesc rar in psoriazis si sunt localizate de obicei atunci cand exista la nivelul
glandului sau la nivelul cavitatii orale (pe limba si palat)
Evolutie si prognostic
Este o boala cronica cu evolutie imprevizibila. Exista cazuri cu evolutie severa in ciuda terapiei
instituite, dar si cazuri cu o evolutie blanda, desi bolnavul nu face niciun tratament.
63. Manifestari clinice in psoriazisul eritrodermic
Este o forma clinica de psoriazis cu evolutie severa. Bolnavul este febril, are stare generala variabil
alterata, tegumentul este in totalitate eritematos, scuamele sunt mai subtiri, usor detasabile. Tegumentele
sunt infiltrate si esor exudative. Apar modif unghiale severe si alopecie difuza . poate exista limfadenopatie dermopatica si pruprit intens. Evolutia e prelungita cu numeroase recadderi, eritrodermia are
consedintele : datorita vasodilatatiei se piede caldura in exces cu hipotermie, fluxul sangvin solicita
cordul si poate duce la insuf cardiaca congestiva, absorbtia topicelor e mult crescuta Prognosticul este
rezervat.
64. Manifestari clinice in psoriazisul pustulos
Se manifesta clinic prin pustule macroscopice, amicrobiene. Dpdv clinic, putem spune ca este o pustula,
dar micribilogic nu se detecteaza niciun patogen in secretie. Se poate localiza pe intreaga suprafata a
corpului, dar cele mai multe cazuri au leziuni numai la nivelul suprafetelor palmare si plantare.Clinic
apar palci eritemato-scuamoase, acoperite de pustule de 2-5 mm, galbui (recente) si maronii (vechi).
Leziunile uscate se pot exfolia iar pustulele sunt prezente in toate stadiile de evolutie.zonele mai
afectate : eminenta tenara, rar hipotenara, partea mediala a plantei, zona laterala a calcaiului. Respecta
degetele.
65. Manifestari clinice in psoriazisul artropaic.
La majoritatea bolnavilor cu psoriazis artropatic, leziunile cutanate le preced pe cele articulare. Uneori,
debutul cutanat si articular are loc simultan si foarte rar manifestarile articulare apar primele. Primele
manifestari cumstau in artralgii si redoare articulara matinala care dispare la mobilizare, la fel ca in PR.
Uneori, se produce o tumefactie a articulatiilor si afectarea partilor moi periarticulare. Concomitent,
bolnavul prezinta si leziuni cutanate tipice de psoriazis. Pe masura evolutiei bolii, se constata
exacerbarea simultana a leziunilor cutanate si articulare. Bolnavii cu psoriazis artropatic prezinta
frecvent si afectare unghiala (3/4 dintre bolnavi).
66.Tratamentul sistemic in psoriasis:
Tratamentul sistemic.La cazurile cu evolutie severa, folosim si terapia sistemica:Metotrexat,
Piritrexim, Retinoizi, Ciclosporina, Tacrolimus, Terapia biologica (Adalimumab-Humira,
Etanercet-Embrel, Infliximab-Remikate, Ustekinumab-Stelara)
1.
KERATOLITICE- aplicarea lor are drept scop indepartarea scuamelor si favorizarea patrunderii
medicatiei active antipsoriazice.
o Acid salicilic, conc 3-10%
o Uree, 3-5%, ambele incorporate intr-o baza grasa
2. CIGNOLIN (ANTRALIN SAU DINTRANOL) are actiune antimitotica, se foloseste dupa terapia
keratolitica. Se incepe cu o conc mica, (0.15-0.25%) care se creste progresiv pana la 3-5%
Rp./
Acid salicilic 5g, Cignolin 0,25g, Lanolina 10 g, Vaselina ad 100 g
3. GUDROANELE NATURALE- cele mai folosite sunt : COALTAR, IHTIOL, TUMENOL, PIXLIGVIDA,
OLEUM CADINI (au un miros greu si pateaza lenjeria)
4. DERMATOCORTICOIZI- au actiune AI, citostatica. (ca forma farmaceutica se foloseste unguentul).
Dermatocorticoizii se folosesc dupa indepartarea completa a scuamelor, folosind pomezi keratolitice pe
perioade limitate de timp:
Dermatocorticoizii de clasa 4 (Dermovate unvuent, Clobetazol unguent )-10-14 zile, apoi se
opresc si se continua cu:
Dermatocorticoizi de clasa 2 sau 3 inca 2 saptamani
5. RETINOIZI
6. ANALOGII VITAMINEI D3: Daivonex, Daivobet (unguent sau gel)- pe pielea glabra, Xamiol gel- pe
scalp; o singura aplicare pe zi
7. FOTOTERAPIE NATURALA SAU ARTIFICIALA (lampi UV)
8. FOTCHIMIOTERAPIA metoda PUVA
68.Lichen plan: manifestari clinice
Manifestari clinice :
Manifestari cutanate :Poate debuta acut sau insidios. Apar papule de 1-3 mm de culoare rosie-violacee,
stralucitoare, intens pruriginoase, poligonale uneori ombilicate in zona centrala. Pe suprafata acestor
papule poate fi observata uneori o retea albicioasa. Lichenul plan poate afecta orice regiune
topografica.Zonele cele mai frecvent implicate sunt : articulatia pumnului, regiunea maleolara, regiunea
lombara. Ocazional in lichenul plan pot sa apara vezicule sau bule.
Afectarea mucoasa :Este prezenta la 50% din cazuri si se poate asocia sau nu cu leziuni cutanate . Pot fi
afectate : mucoasa orala, limba, mucoasa perianala, mucoasa genitala, esofagiana, laringiana. Leziunile
de la nivelul mcoaselor au aspectul clinic al unui reticul albicios, asemanator unei dantele fine sau
asemanator cu frunzele de feriga. Uneori leziunile de la nivelul mucoasei orale se pot eroda.
Afectare unghiala: Diagn dif : onicomicoza
Afectarea parului :
Lichenul plan cu localizare la scalp poate determina aparitia unor placi atrofice cicatriceale, determinand
aparitia unor zone de alopecie.
69. Ulcerele mb. Inferioare : factorii determinanti
Ulcerele membrelor inferioare pot avea cauze multiple .Cea mai frecventa este insuficienta
venoasa cronica (85%), insuficienta arteriala (10%), neuropatia diabetica. Acesti factori
frecvent asociati pot fi grupati astfel :
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Aceste manifestari sunt rareori unice, de obicei fiind asociate 2 sau mai multe tipuri de leziuni
in functie de vechimea bolii si de tratamentele aplicate anterior.In general ulcerul de natura
venoasa are suprafata curata uneori acoperit de depozit purulent dar de cele mai multe ori
este nedureros. Ulcerul de natura venoasa devine dureros doar in caz de suprainfectie.
Tratament : Detralex.Ulcerul arterial este un ulcer extrem de dureros, este acoperit de cruste
brun-negricioase aderente. Tratament : Pentoxifilina.
-debridarea medicamentoasacu enzime fibrinolitice sau colagenolitice de tipp Debrisanului, alfachemotripsinei sau chirurgicala prin indepartarea tesuturilor necrotice sau devitalizate
-combaterea infectiei
-stimularea granularii solutie de nitrat de argint 1 % sau pomezi de Ag, sulfat de Cu0,5-1%, solutie de
glucoza, solutie de hialuronat de zinc
-stimularea epitelializarii
-grefarea este rezervata ulcerelor mari
73.Acneea : etiopatogenie
Acneea = dermatoza caracterizata prin aparitia de fenomene retentionale si/sau inflamatorii
ale foliculilor pilosebacei. Este extrem de frecvent intalnita.
Etiopatogenie :Etiologia este multifactoriala. Patogenia poate fi sintetizata astfel :
1. Predispozitia genetica
2. Factorul hormonal : hormonii androgeni cresc secretia glandelor sebacee in timp ce hormonii estrogeni o
scad.
3. Factorul microbian
4. Factorul imunologic
5. Stresul : STRESIUNE !!!
6. Medicamente : Cortizon , Iodul, Bromul (Antitusin, din expectorant sau din sedative), vitamina B12,
anticonvulsionante, Rimfampicina)
7. Unele produse cosmetice
8. Substante chimice clorate : acneea la clor.
9. Factorii fizici : radiatiile ionizante
10. Perioada menstruala
11. Profesia (contact prelungit cu uleiuri minerale si gudroane minerale : ex : mecanicii,
infirmierele,menajerele)
12. Alimentatia : ciocolata, Cola, Ness, alimentele picante, grasimile
74. Manifestri clinice in acne:
Manifestari clinice :
Acneea se caracterizeaza prin polimorfism lezional. Se intalnesc urmatoarele tipuri de leziuni :
1.
2.
3.
Leziuni primare neinflamatorii : comedoane deschise (puncte negre), comedoane inchise (puncte albe)
Leziuni secundare inflamatorii :
Superficiale (papule si pustule)
Profunde (noduli si chiste)
Leziuni postinflamatorii : macule hiperpigmentate, cicatrici, atrofie.
La cele mai multe forme clinice de acnee intalnim un polimorfism lezional rezultat din
intricarea diferitelor tipuri de leziuni, cu aspect clinic diferit si de varsta diferita. Aceste leziuni
sunt localizate de cele mai multe ori : la nivelul fetei (90%), torace posterior (5%) , torace
anterior (15%).
1. Tumori epiteliale : care se dezvolta din epidermul de suprafata sau din epidermul anexelor.
2. Tumori conjunctive : care se dezvolta din tesutul conjunctiv propriu-zis sau din alte tesuturi derivate din
mezoderm (tesut adipos, vase, nervi, muschi netezi).
3. Tumori ale tesutului melano-formator (nevii pigmentari)
1.
2.
3.
4.
Aceste categorii de epitelioame nu dau metastaze, malignitatea lor este in situ, adica numai
acolo unde a aparut leziunea.
BTS, cunoscute sub vechea denumire de boli venerice sunt afectiuni contagioase a caror
transmitere se face predominant sau aproape in exclusivitate pe calea contactului sexual.
Grupul acestor boli este diferentiat de OMS in doa categorii de afectiuni si anume:
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
Aceste boli sunt importante nu numai prin frecventa lor foarte ridicata si mai ales prin repercursiunile mari
asupra sanatatii publice.
2. Sifilisul etiologie si patogenie
Sinonim: lues
Este o boala cu transmitere sexuala, produsa de o spirocheta-Treponema pallidum (spirocheta palida)
Etiologie
T. pallidum este o bacterie care apartine ordinului Spirochetalae, familia Treponemacee.T.pallidum etse un
bacil spiralat, nu este vizibila la MO, dar poate sa fie observata prin ultramiscropie sau in ME.
Patogenie
Pielea si mucoasele intacte reprezinta o bariera protectoare impotriva infectiei cu t. Pallidum. Patrunderea in
organism are loc probabil la nivelul unor leziuni cu pierdere de substanta, micro sau macroscopice, produse
in timpul contactului sexual.
3. Stadii clinico-evolutive in sifilis
Manifestari clinice
In functie de tipul manifestarilor clinice, sifilisul este impartit in urmatoarele stadii:
Sifilis latent (fara semne sau simptome, dar cu teste serologice pozitive)
Sifilis tertiar (exista afectare cutanata, neurologica, cardiovasculara si a altor viscere)
4. Sifilisul : modalitati de contaminare
Transmitere
Transmiterea sexuala este cea mai frecventa. Alte modalitati de contaminare sunt:
Transfuzii de sange
Transplacentar de la mama la fat
Contactul direct cu secretiile infectante
Transmiterea indirecta, prin obiecte este mai mut ipotetica. (t. Pallidum persista in secretiile infectante
numai 20 de minute, apoi se autodistruge)La locul inocularii, dupa o perioada medie de 21 de zile (cu limite
intre 10 si 90 de zile) se dezvolta leziunea primara (sancrul dur sau sifilomul). Netratat, sifilomul rezista 6
zile pana la 6 saptamani si se vindeca fara cicatrice. Leziunile de sifilis secundar apar dupa 3-6 saptamani de
la debutul leziunii primare, dar acest interval este variabil.Sifilisul latent urmeaza stadiului secundar si la 2/3
din pacienti poate sa persiste intreaga viata. Numai 15-40% dintre bolnavii netratati dezvolta sifilis tertiar.
5.
Este o eroziune rotund ovalara cu diametrul de 1-2 cm, bine delimitata cu contur regulat, ale carei margini
se pierd in tesutul sanatos din jur. Suprafata sa este neteda, curata, acoperita de o secretie clara, bogata in
spirochete, dand impresia de lacuit
Este nedureros si neinflamator
El devinne dureros numai daca se suprainfecteaza sau daca este traumatizat
Baza sifilomului este indurata, induratia apare la 4-5 zile de la debutul leziunii si persista 2-3 luni dupa
epitelizarea ei, ceea ce permite un diagnostic retrospectiv
7. Localizarea sifilomului (sancrul dur)
Dpdv al localizarii, sancrele pot fi:
Nivelul extremitatilor
8. Sifilomul (sancrul dur) : clasificare dupa numar, dimensiune si profunzime:
Dupa numar, sancrele pot fi:
Este variabila
Sancru pitic, de cativa mm
Sancru gigant, de 4-5 cm
Forme papulo-erozive
Forme ulcerate
Forme terebrante
Forme gangrenoase
9. Luesul decapitat
Lues decapitat. Este caracterizat prin absenta sancrului. Contaminarea se face fie prin sperma
sau transplacentar sau posttransfuzional
Este unilaterala
Poliganglionara
Neinflamatorie
Este constituita din ggl elastici, bine delimitati, mobili, nedurerosi
Este spontan rezolutiva, la fel ca si sancrul
Uneori devine inflamatorie, rar, in caz de suprainfectie a sifilomului cu alti germeni
Adenopatia inghinala este insotita de limgangita dorsala a penisului si edem penian
12. Diagnosticul diferential in sifilisul primar
Diagnostic diferential al sifilisului primar:
Herpes simplex
Sancru moale
Ulcere traumatice
Limfogranulomatoza veneriana
Infectii bacteriene
Carcinom spino-celular
Balanita eroziva (psoriazis, lichen plan, sdr Reiter)
Eruptii postmedicamentoase
Sifilide papuloase
Lenticulare
Hiperkeratozice
Infiltrate
Seboreice
Papulo-erozive, localizate in zonele intertriginoase
Papulo-scuamoase
Foliculare
Pustuloase
Corimbiforme
Inelare
18. Evolutia sifilidelor
Toate tipurile de sifilide sunt spontan rezolutive. Pustulele se pot vindeca cu hipo sau hiperpigmentari.
Hipopigmentarea este rezultatul inhibarii partiale a melanogenezei si se observa mai frecvent in zona
gatului, de obicei la femei(colierul Venerei sau leucodermia sifilitica). Maculele depigmentate sunt
inconjurate de o areola hiperpigmentata si se aseamana cu leziuni de vitiligo. Sunt posibile si alterari ale
tesutului elastic, datorate distrugerii elastinei de catre procesul inflamator, avand drept consecinta formarea
de leziuni anetodermice.
19. sifilidele mucoaselor.
Leziunile mucoase,prezente la 20-70% din pacienti sunt bogate in spirochete si foarte contagioase. Clasic
se descriu urmatoarele forme : - placi mucoase, prezente la 20% din cazuri. Sunt arii denudate,
erodate,eritematoase sau acoperite de depozite cenusii pseudomembranoase care pot conflua in placi. Sunt
nedureroase si se pot localiza in regiunea cavitatii bucale (amigdale,limba,faringe,gingii,buze) sau genital
(labii,vagin,cervix). La nivelul comisurilor labiale placile mucoase sunt usor infiltrate, papuloase si prezinta
fisuri. Limba poate avea aspect depapilat. Datorita frictiunii, placile mucoase din regiunea genitala si anala
au caracter papulo-eroziv. Faringita luetica se intalneste la 25% din cazuri. Este caracterizata prin eritem
difuz faringo-amigdalian, asociat cu edem si eroziuni. Este nedureroasa. Se poate asocia cu
amigdalita,epiglotita si laringita,manifestate prin disfonie.
-condiloma lata. Sunt papule hipertrofice,rosii sau hipopigmentate,macerate,exudative. Suprafata lor este
neteda,rareori papilomatoasa. Apar de electie in regiunea genitala si anala, rareori afecteaza comisuile
bucale,axilele,reg submamara sau interdigitala. Cand se suprainfecteaza bacterian capata un miros neplacut.
Trebuie deosebite de condiloamele acuminate.
20. Afectarea fanerelor in sifilisul secundar
Alopecia apare la 3-7% din cazuri,este reversibila si se poate prezenta sub doua forme : a) alopecie in
luminisuri : placi alopecice neregulate, cu margini bine delimitate, localizate pe intregul scalp,
predominant parietal si occipital. Ocazional afecteaza barba, genele si alte regiuni paroase.
b) alopecie difuza, datorata efluviului telogen. Apare la 3-5 luni de la infectie.
-midificari unghiale- sunt rare. Se pot datora afectarii matricei unghiale sau a repliului unghial. La nivelul
lamei unghiale au fos descrise : onicoliza, depresiuni punctiforme, fisuri, leziuni distrofice. La ma unghiala
care creste in timpul infectiei poate fi casanta.ingrosata,inchisa la culoare,poate dezvolta liniile Beau sau
onico-madeza. Repliul unghial poate fi inflamat (paronichie) si chiar ulcerat (ulceratii in potcoava) .
Unghia noua care creste este deformata.
21. Manifestari sistemice in sifilisul secundar
Majoritatea bolnavilor cu sifilis secundar au stare generala buna. O parte pot prezenta fenomene de tip
gripal : inapetenta,cefalee,mialgii,artralgii,rinoree. Febra se intalneste rar,de obicei preeruptiv. Examenul
clinic evidentiaza : micropoliadenopatie ganglionii sunt mobili, fermi la palpare,elastici, nedurerosi.
Adenopatia este bilaterala si simetrica, Sunt afectati in ordinea frecventei,ganglionii inghinali, axilari,
cervicali ,epitrohleeni,femurali,supraclaviculari.
-splenomegalie:este de dimensiuni medii si se observa inconstant.
-afectare musculara si osoasa. Sunt citate : artralgii,artrita,bursita,sinovita,tenosinovita si osteita. Durerile
osoase pot fi un simptom important, afecteaza oasele lungi ale extremitatilor (in special tibia) si oasele
craniului, generand cefalee persistenta. Examenul radiologic obiectiveaza modificarile distructive osoase.
Mialgiile generalizate sunt relativ frecvente si pot fi insotite de astenie musculara care mimeaza o miopatie
inflamatorie.
Afectare hepatica. Modificarile tipice se datoreaza invaziei ficatului de catre T.pallidum si includ :
hepatomegalie dureroasa,crestere asimptomatica a fosfatazei alcaline si a transaminazelor. Examenul
histopatologic arata o hepatita reactiva nespecifica.
Afectare renala. Ocazional s_a descris sindrom nefrotic,reversibil sub tratament datorat glomerulonefritei
luetice,
Afectare gastrica. Durerile epigastrice si varsaturile sunt consecinta leziunilor erozive sau ulcerate de la
nivelul stomacului (gastrita luetica) .
Afectare oculara : Bolnavii prezinta fotofobie,lacrimatie,inflamatie oculara,dureri. Cea mai frecventa
complicatie este irita anterioara. Alte modificari citate sunt : corioretinita,uveita,ocluzie vasculitica a vaselor
centrale ale retinei.
Tulburari de auz: surditate senzoriala.
Tulburari neurologice : Frecvent se observa modificari izolate ale LCR. Acestora li se pot asocia :
meningita,paralizii de nervi cranieni,tromboze ale arterelor cerebrale.
Sifilide nodulare si nodulo-ulcerative (sifilide tuberculoase). Sunt papule sau noduli rosii-bruni,aramii,fermi
la palpare de cativa mm,acoperiti de scuame sau cruste aderente. Tind sa se grupeze inelar si sa involueze
central pe masura aparitiei de noi leziuni in periferie. Formeaza placi mari (de zeci de cm ) . Nodulii pot
evolua spre ulceratii adanci de cativa mm,nedureroase, cu fundul neted si marginile elevate. Se localizeaza
mai ales pe zonele de extensie ale bratelor,toracele posterior si fata. Se vindeca cu cicatrici atrofice,hipo- sau
hiperpigmentate. Diag diferential : granulomul inelar,lupusul vulgar,sarcoidele.
Gome. Sunt noduli roz-rosii,de dimensiuni variate, unici sau multipli,de obicei unilaterali. Pot fi dispusi
serpiginos,asemanator sifilidelor nodulare.Nodulii au initial consistenta elastica, apoi devin fluctuenti odata
cu acumularea de tesut necrotic. Evacuarea necrozei centrale produce ulceratii stantate,acoperite de un
depozit aderent,cenusiu-galbui, se pot extinde,pot ramane stationare sau se pot vindeca spontan. Se
localizeaza mai ales in zonele expuse traumatismelor,dar pot afecta orice regiune. Se intalnesc mai ales pe
scalp,frunte,fese,presternal,supraclavicular sau pretibial, Gomele superficiale se vindeca cu cicatrici
atrofice, cele profunde cu cicatrici rigide,deprimate. Goma solitara a penisului este denumita pseudosancru
redux.
28. Sifilisul tertiar mucoase
Cele mai frecvent afectate sunt palatul,limba, fosele nazale si ulterior structurile cartilaginoase si osoase ale
nasului. Ulcerele secundare gomelor produc mutilari care persista si dupa tratament (nas in sa). Perforarea
palatului dur este o caracteristica a luesului tertiar. La nivelul faringelui si laringelui pot sa apara : inflamatie
difuza, noduli,gome sau ulceratii care conduc la disfonie sau afonie. Buzele si mucoasa orala sunt rar
afectate. Limba poate prezenta : glosita superficiala (papile atrofice, ulcere neregulate,cicatrici netede
stralucitoare ) sau glosita interstitiala ( la palpare este indurata datorita sclerozei). In stadii avansate se poate
ajunge la macroglosie. Modificarile linguale sunt leziuni precanceroase, al caror potential malign se mentine
chiar dupa tratament antiluetic adecvat. Diagnosticul diferential al leziunilor linguale se face cu : limba
scrotala,glosita atrofica din anemii si avitaminoze,carcinoame,infiltratiile linguale din leucemii,boala
Hodgkin,mycozis fungoides.
29. Sifilisul tertiar : manifestari neurologice,cardiovasculare etc
Neurologice (neurosifilis) : tabes, paralizie generala progresiva
Cardiovasculare : anevrism aortic,coronarita ostiala,afectarea valvulelor aortice.
Alte manifestari : leziuni osteoarticulare : osteoliza gomoasa, periostita,osteita sclerozanta. Cele mai
frecvent afectate sunt tibia, clavicula si humerusul la nivelul carora apar dureri osoase,predominant
nocturne. Manifestarile articulare cuprind : artralgii,sinovita si artrita, sunt produse de periostita si de
gomele osoase sau cutanate adiacente.
Alte leziuni : Aproape orice viscer poate fi lezat in cadrul luesului tertiar. S-au descris gome in tractul gastro
intestinal ( in stomac mimeaza un ulcer sau un carcinom schiros ), splina,pancreas,rinichi,vezica
urinara,tiroida,suprarenale. Afectarea oculara se manifesta prin uveita cronica,corioretinita,keratita
interstitiala,atrofie de nerv optic. A fost descrisa si orhita fibrozanta,interstitiala, cu evolutie spre atrofie.
30. Diagnostic pozitiv in sifilisul tertiar
Se stabileste pe date clinice,serologice si histopatologice.
31. Diagnostic diferential in sifilisul tertiar
Tumori maligne,leucemide,sarcoidoza,sporotricoza.
Sifilidele ulcerate trebuie deosebite de scrofuloderma, micobacterioze atipice,blastomicoza,leziunile orale
de carcinoame,lichen plan,actinomicoza, tuberculoza,iar gomele membrelor inferioare de eritemul indurat si
alte ulceratii cronice neluetice.
32. Sifilisul congenital caractere generale
Este sifilisul transferat intrauterine de la mama la fat. Sifilisul matern poate determina: nastere premature,
moarte intrauterine a fatului, infectie congenitala sau moarte neonatala, aproape toti copiii nascuti din mame
cu lues secundar netratat saunt infectati, dar la mai putin de 50% dintre ei sunt prezente manifestari clinice.
In aproape 98% din cazuri, trat cu penicilina previne sifilisul congenital si trebuie efectuat cat mai precoce.
Afirmatia ca T pallidum nu infecteaza fatul inainte de 18 sapt de gestatie este incorecta, in tesuturile fetale
gasindu-se treponeme si inaintea acestui moment. Fatul nu poate dezvolta un raspuns imun inainte de luna
4a si de aceea manifestarile inflamatorii reactive sunt reduse. S-a sugerat ca deficitul unora dintre
substantele biochimice necesare T pallidum ar explica alterarile minime produse de infectie in primul
trimestru de sarcina. Sifilisul congenital este clasificat in precoce si tardive, in fctie de momentul aparitiei
manifestarilor clinice.
33. Sifilisul congenital precoce : definitie si manifestari clinice
Definitie: cuprinde manifestarile de sifilis care apar in primii 2 ani de viata. Treponemele sunt transportate
transplacentar si disemineaza in organismal fatului, sifilisul congenital precoce fiind considerat echivalentul
sifilisului secundar de la adult. Frecvent infectia luetica nu poate fi detectata imediat, In unele cazuri sunt
prezente semen de lues de la nastere: copii premature sau mici pt varsta lor, iritabili, cu facies senescent.
Manifestari clinice:
Coriza luetica. Apare de obicei in saptamanile 2-3 de viata. Poate fi cel mai precoce semn de infectie
luetica. Secretia nazala este purulenta sau sanguinolenta si bogata in treponeme. Uneori apar ulceratii ale
septului nazal care netratate conduc la prabusirea piramidei nazale(nas in sa).
Leziunile osoase si articulare. Desi frecvent asimptomatice fac parte dintre cele mai precoce manifestari.
In multe cazuri, vindecarea are loc si in lipsa trat, ceea ce sugereaza ca leziunile sunt mai curand trofice
decat infectioase, Cea mai intalnita este osteocondrita, vizibila radiologic la nivelul metafizei(aspect de
dinti de fierastrat), urmata de leziuni litice epifizare. Durerea produsa de afectarea oaselor lungi este
exacerbate de miscare, asa incat copilul isi tine membrul afectat imobil- pseudoparalizia Parrot. Preiostita
dureroasa apare dupa primele 6 luni de viata. Osteita craniului determina craniotabes.
Manifestari cutaneo-mucoase. In 50% din cazuri apar in primele 6 luni si se aseamana cu leziunile de
secundarism ale adultului. Se manifesta prin: exanteme maculo-papuloase localizate predominant palmoplantar si perigenital, leziuni cu aspect de condiloma lata in zonele flexurale, placi mucosae, infiltrate difuze
periorale si perinazale(sifilide infiltrative periorificiale), insotite de ulceratii fisurate care se vindeca cu
cicatrici liniare(liniile Parrot). Eruptia poate avea uneori configuratii inelare sau corimbiforme.
Limfadenopatia. Ganglionii sunt fermi, mobile, nedurerosi.
34. Sifilisul tardiv : definitie, stigmatele sifilisului congenital tardive
Cuprinde manifestarile care apar dupa primii 2 ani de viata, de obicei la pubertate. Stigmatele sifilisului
congenital tardive se clasifica in:
Sigure: Nas in sa=este consecinta corizei luetice si a distructiilor pe care acestea le produce la nivelul
septului si oaselor nasului. Piramida nazala este prabusita, varful nasului este impins inapoi si in sus.
Santurile (liniile) Parrot=sunt cicatrici deprimate care se dispun radiat peribucal si perinazal. Trebuie
differentiate de: pliurile radiare din dermatita atopica, ragadele si cicatricile de alte etiologii. Triada
Hutchinson=dintii Hutchinson (incisive bombati, cu baza larga, ascutiti si scizurati la fata ocluzala), keratita
interstitiala, surditate prin afectarea urechii interne.
Probabile: osteocondrita hiperplazica difuza, modificari diafizare, periostita, bose frontale
proeminente(frunte olimpiana), tibie in iatagan.
Posibile: placenta cu greutate mare si nou-nascut mic, bolta palatine ogivala, semnul Dubois(deget mic
scurtat).
35. Metodele de diagnostic paraclinic al sifilisului
Metodele de diagnostic paraclinic al sifilisului pot fi grupate in:
Metode care evidentiaza prezenta T. Pallidum
Pacientii cu semen sau simptome persistente sau cei care au o crestere de 4 ori a titrului testelor
netreponemice (comparative cu testul initial sau cu unul din testele ulterioare) sunt reinfectati sau reprezinta
un esec therapeutic. Acestia vor fi retratati numai dupa evaluarea statusului HIV. Daca reinfectia cu T.
pallidum nu este certa, se recomanda si efectuarea unei punctii lombare.
Pacinetii la care titrul testelor netreponemice nu se reduce la 4 ori in primele 6 luni de la initierea trat pt
sifilis primar sau secundar sunt la risc pt esec therapeutic. Acesti pacienti trebuie reevaluati pt o posibila
infectie HIV. Managementul optim al acestor pacienti nu este clar definitm dar se considera ca ar trebui sa
fie cel putin urmariti suplimentar dpdv clinic si serologic. Pacientii HIV-pozitivi trebuie evaluate mai
frecvent. Daca urmarirea clinic-serologica suplimentara nu poate fi asigurata, se recomanda repetarea trat.
Schema terapeutica va cuprinde 3 injectii i.m saptamanale a cate 2.400.000 UI benzatin penicilina fiecare,
exceptand cazurile in care examinarea LCR a indicat modificari de neurosifilis.
47. Conduita la contactii bolnavilor cu sifilis
Contactii pacientilor cu sifilis vor fi examinati si tratati profilactic (ca in sifilisul recent=2,4 * 10 la a 6-a UI
benzatin penicilina, doza unica) sau conform stadiului bolii:
Pt sifilisul tardiv (cu vechime mai mare de un an), exceptand neurosifilisul: 2,4 * 10 la a 6-a UI benzatin
penicilina, repetat de 3 ori la interval de 7 zile
Pt neurosifilis: penicilina G 12-24 * 10 la a 6-a UI/zi, timp de minim 10 zile
Pt sifilisul congenital: penicilina G 50.000 UI/kg/zi, timp de minim 10 zile
48. Tratamentul in sifilis, conform Ghidului de diagnostic si tratament al infectiilor cu transmitere
sexuala (tratamentul formelor clinico- evolutive de sifilis: tratament recomandat, tratament
alternativ)
Sifilisul primar si secundar
Trat recomandat: benzatin penicilina G 4.800.000 UI doza totala, administrate i.m sub forma a 2 doze a cate
2.400.000 UI la o saptamana interval.
Trat alternativ: procain penicilina 1.200.000 UI/zi i.m, timp de 10-14 zile. Pacinetii cu sifilis si simptome
sau semen sugerand afectare neurologica(meningita) sau oftalmologica(uveita) trebuie evaluati prin
examinarea LCR si examenul la lapma cu fanta.
Sifilis latent
Recent: Trat recomandat benzatin penicilina G 2.400.000 UI i.m doza unica, repetata la o saptamana
interval. Trat alternativ procain penicilina 1.200.000 UI/zi i.m timp de 10-14 zile
Tardiv: Trat recomandat benzatin penicilina G 7.200.000 UI doza totala i.m sub forma a 3 doze cate
2.400.000 UI la o saptamana interval. Trat alternativ: procain penicilina 1.200.000 UI/zi i.m timp de 21 zile.
Sifilisul tertiar
Trat recomandat: benzatin penicilina G 7.200.000 UI doza totala, impartita in 3 doze i.m la o saptamana
interval + examinare LCR inainte de initiere trat, tratarea cazurilor de sifilis cardiovascular si a gomelor
sifilitice in fctie de extensia si severitatea afectarii.
In caz de neurosifilis, trat recomandat este: penicilina G cristalina 18-24.000.000 UI/zi i.v administrate
fractionat la fiecare 4 ore timp de 10-21 zile si dupa terminarea acestei scheme se va administra benzatin
penicilina G 2.400.000 UI in 3 prize la o sapt interval.
Trat alternativ: procain penicilina 2.400.000 UI/zi i.m asociata cu 500 mg probenecid oral de 4 ori/zi,
ambele 10-14 zile. Dupa terminarea schemei de trat pt neurosifilis se va adm benzatin penicilina 2.400.000
UI in 3 prize la o sapt interval.