Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MITOLOGIA LA ROMANI
103
Fig.44. Zeul aue, identic cu zeul sumerian Usmu, un zeu pierdut n vidul istoriei poporului
nostru. Vom fi n stare s`-l repunem n ale lui drepturi istorice? Carpato-dun`renii sosi]i n
dou` etape n Sumer, [i suprapunndu-se popula]iei negroide locale i vor numi pe ace[tia
capete negre (sag-gic). Popula]ia local` negroid` o va adora pe zei]a t`m`duitoare Gula.
* P.L.Tonciulescu, De la T`rt`ria la ara Luanei, p.22, Ed.Miracol, Bucure[ti, 1996.
104
105
derivate din ale marelui zeu: satul Ili-ua, r~ul ieu, com. iuet, ieu
M`gheru[, Christur-ieu, ieu Odorhei, p~n` [i ieu-Sf~nt.
De acum 7.000 de ani cam at~ta ne-a r`mas. Oare, \n str`fundul
acestor a[ez`ri, dac` arheologii ar s`pa, ar mai c`uta, nu s-ar mai
descoperi nimic? Oare singurele vestigii l`sate de str`mo[ii iubitori ai
zeului aue s` fie numai cele de la T`rt`ria?
Citind The living Goddesses56, a lui Marija Gimbutas, suntem
surprin[i de ce afl`m; cercet`toarea Zsofia Torma ( din Ora[tie, n.t.) \n
1874 a descoperit la Turda[, l~ng` Cluj, \n Transilvania ( nord-vestul
Rom~niei) t`bli]e de lut asem`n`toare celor descoperite de clujeanul
N. Vlasa pe care le-a prezentat la un congres interna]ional, la Berlin,
organizat de... Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei pelasgice.
Dar cine a auzit de aceast` Z.Torma p~n` acum? De ce trebuie s` o
g`sim \n c`r]ile istoricilor americani [i nu \n cele rom~ne[ti? Cine ne
blocheaz` aceste informa]ii pre]ioase pentru mai mult de 100 de ani
[i cu ce scop ?
De la aceia[i americani afl`m c` Miloje Vasic, 1908-1926, a
dezgropat figurine [i vase cu inscrip]ii asem`n`toare la Vinca, l~ng`
Belgrad (zone care au apar]inut p~n` t~rziu str`mo[ilor no[tri, respectiv
p~n` \n sec.VI d.H.). n opinia lui Vasic inscrip]ii asem`n`toare se
reg`seau pe vase de lut din insula Lesbos.
n 1961-1963 Jovan Todorovic descoperea, tot l~ng` Belgrad,
vase [i obiecte de cult cu sute de inscrip]ii apar]in~nd aceleia[i culturi
Vinca.
Strachina cu inscrip]ii de la Gradesni]a, Bulgaria de azi, scoate [i
ea la iveal` aceea[i scriere pre-sumerian`.
Dar meritul decisiv \i revine lui Nicolae Vlasa care \n anul 1963
\[i impune descoperirea scrisului pre-sumerian.
n sf~r[it, tot de la M. Gimbutas afl`m despre Madona de la
Rast, vestul Rom~niei, Banat, 5.000 \.d.H., descoperit` de prof. dr.
Gheorghe Lazarovici, acoperit` cu inscrip]ii. (Vezi [i Epopeea
poporului carpato-danubian/cucerirea Sumerului.)
106
ALEII LUMII
Spa]iul carpato-dun`rean a fost leag`nul civiliza]iei ariene, care
va da lumii cea mai bogat` [i variat` societate de zei [i concep]ie
religioas`, preluat` aproape de toate religiile lumii. Nicolae Miulescu, \n
Dacia - ara Zeilor, descrie o lume mitologic`, necunoscut` nou`.57
n cea mai veche poveste a genezei lumii, cea vedic`, se spune:
C~nd zeului suprem i-a pl`cut P`m~ntul, el a dat na[tere prin a sa
respira]ie la [apte zei ai genezei lumii. Conduc`torul acestui grup a
fost Daksha. Acesta, dup` ce s-a uitat peste tot p`m~ntul, a g`sit cel
mai frumos loc pe care-l va popula \n timpul nop]ii cu primii 10.000
de fii ai s`i, fiii lui iubi]i, fiii lui ale[i, ale[ii lumii. n timpul zilei, el
\mpreun` cu ceilal]i zei au creat animalele, p`s`rile etc. Dar El,
Daksha, va realiza c` a uitat s`-[i \nmul]easc` fiii, a[a c` va crea
Femeia. Dup` multe \ncerc`ri, el va g`si felul cum s`-i \nmul]easc`.
El, Daksha, este considerat ca marele zeu al genezei lumii, dar [i zeu
al sexului. Fiii lui, dacii, vor tr`i pentru un timp \n ]ara zeilor Dacia, dar o parte din ei o vor p`r`si, pentru a popula lumea.58 Ei
nu o vor uita [i se vor \ntoarce din c~nd \n c~nd pe drumul zeilor,
drumul BYK-ului (vezi r~ul B\cului - Chi[in`u [i drumul B\cului,
B\cului haiducului - Dimitrie Cantemir), descris de Upanishada
Kanshitaki - \n pelerinaj \n ]ara Dacia, ]ara zeilor.59 Ce ne-a r`mas
de la ei, ve]i \ntreba? Ne-au r`mas localit`]i, mun]i, v`i [i ape cu
numele vechilor zei vedici:
1. OM - expresie monosilabic`, exprim~nd suprema invocare a
zeului suprem. n nici un templu vedic nu se \ncepe slujba \nainte de
a se pronun]a aceast` silab` OM. La noi acas`, \n Dacia, noi ne
chem`m oameni, avem chiar [i un munte OM-ul. Aparent muntele
p`streaz` numele OM potrivit credin]ei vedice, care afirma c` acolo
s-ar fi g`sit marele sanctuar vedic.
2. NAGAS - reprezint` spiritele rele, un fel de semizei, dragoni.
R`m~ne p`strat \n Nehoi, Negesina etc. Descrierea acestor dragoni se
potrive[te cu [arpele-dragon descoperit la Tomis.
3. KUCEA-CUCEA - zeit`]i lunare; vezi sate, nume [i localit`]i:
Cucea, Cuceu, Cucerdea etc.
107
108
109
110
111
112
113
114
ZAMOLXIS SAMOLSES:
Un Zeu Profet sau un Profet divinizat
Dup` Joannes Magnus Gothus, \n Historia de Omnibus
Gothorum Sueonumque Regibus, Roma, 1554, adev`ratul lui nume
era Samolses [i el [i-a educat neamul, pe ge]i, ca prin virtu]i s` duc`
o via]` cinstit`, dar c` este necesar s` \nve]e c~te ceva [i din disciplina
militar`, pentru c` omul nu trebuie s` se g~ndeasc` numai la sine, el
fiind n`scut mai ales pentru patrie- c.XV, [i de re]inut acest adev`r
unic [i anume c` Ge]ii [i Go]ii au fost unul [i acela[i neam [i c` s-au
mai chemat [i cu numele de Sci]i c.IV.
Bonaventura Vulcanius, 43 de ani mai t~rziu, \n De literis et lingua
Getarum sive Gotharum, Lyon 1597, nu uita nici el s`-l ridice \n sl`vi.
Persoana care l-a studiat cel mai atent [i competent pe Samolses
r`m~ne, f`r` nici o indoial`, Carolus Lundius, pre[edintele Academiei
de tiin]e a Suediei, care-i dedic` cartea Zamolxis Primus Getarum
Legislator 1687, din care afl`m c` primele legi scrise din istoria
omenirii le dator`m lui Zamolxis, care apar]inea Ge]ilor. Noi
cuno[team scrisul cu mult \naintea grecilor, care l-au luat de la noi.
Acela[i om de [tiin]` suedez ne spune: Grecul a luat de la Get punct
cu punct, elementul esen]ial din legisla]ia atenian`, de vreme ce [i
cuvintele [i totodat` [i faptele vorbesc despre acesta c.I.
i pentru c` tot vorbim despre Go]i vs. Ge]i, cred c` este bine s`-l
reamintim pe Dio Chrysostomus care \n Getica vorbea despre Go]i ca
despre triburi de Ge]i r`zboinici, \nc` nesedentariza]i, de la gurile Niprului.
Concluzia lui Carolus Lundius, \n c.V.: Nu \ncape nici o
\ndoial` c` pe vremea lui Zamolxis au existat legi scrise.
Dintr-o dat` din ni[te s`lbatici doritori s` mai a[tepte vreo 500
de ani venirea armatelor romane civilizatoare ne redescoperim nici
mai mult nici mai pu]in nucleul civiliza]iei lumii! Dar s` vedem ce
spun grecii despre noi.
Iat` m`rturiile lui Herodot despre Zamolxis: A[a cum am aflat
eu de la elinii care locuiesc pe ]`rmurile Helespontului [i ale Pontului
Euxin, Zamolxis despre care vorbesc, fiind doar un muritor, a fost \n
Samos robul lui Phytagoras, care era fiul lui Menesarcos. Dup` aceea,
ajung~nd liber, str~nse bog`]ii mari [i dup` ce se \mbog`]i se \ntoarse
115
116
117
118
119
120
LCAURI DE CULT
Legendarul Pangaion sau Pangeul, era muntele sacru al tracilor
sud-dun`reni unde se aflau o mul]ime de sanctuare, mai ales c` acesta
con]inea filoane de aur [i de argint; se presupune c` era situat pe masivul
Dragoion din Rodopii Orientali (unde s-a n`scut [i Spartacus, pelasgulgladiator ce a zguduit imperiul roman); alte sanctuare s-au descoperit la
Kilicite. Trebuie s` fi existat [i sanctuare trace \n cinstea Marii Zei]e
Bendis; dac` la Atena tracii aveau pentru Zei]a lor un Bendideion,
legendarul Pangaion, l`ca[ul principal de cult era \nchinat, se pare, lui
Gebeleizis, ai c`rui preo]i solari, uranieni, a[a-zi[ii umbl`tori prin nori,
sus]ineau c` trupul nu era nimic altceva dec~t o \nchisoare pentru
suflet, eliberarea de trup fiind singura salvare a sufletului.77
Legendarul Kogaion, dup` Adrian Bucurescu, era reprezentat
de muntele ce ad`postea pe[tera unde se retr`gea marele preot al
ge]ilor.78 n Geografia (VlI, 3, 5), Strabon scrie: Tot a[a [i acest
munte a fost recunoscut drept sacru [i astfel \l numesc ge]ii: numele
lui, Kogaion, era la fel cu numele r~ului ce curgea al`turi;
KOG-A-ION \nsemna Capul Magnificului, fiind [i denumirea
Bucegilor, unde se afl` marele cap sculptat, acoperit cu tiara sacr`,
cunoscut sub numele de Sfinxul Rom~nesc. 79
R~ul care
121
122
STR`MO[II ARIENI
Nici o Religie sau Lege mai presus ca adev`rul
123
Fig.48. Hart` ar`tnd distribu]ia arienilor n timpul primei lor apari]ii. Pe teritoriul
dintre Nistru, Carpa]i [i toat` Peninsula Balcanic` sunt [apte x-uri marcate, care
corespund numai cu unul n Turcia, Iran, Irak, India, sudul Chinei [i Japonia.
Concluziile v` las pe d-voastr` s` le trage]i.
* The Aryans, V. Gordon Childe, The History of civilization, Barnes&Noble, Inc., 1993, U.S.A.,
124
125
126
127
CREDINA
Cnd teosofilii se leag` de credin]a noastr` cre[tin` considerndune oculti[ti [i dogmatici poate c` au [i ei punctul lor de vedere. Dac`
mp`ratul roman Traian ne-a cucerit 14% din Dacia transformnd-o
ntr-o provincie roman`, nu nainte de a fura tezaurul lui Decebal, ne-a
dat n schimb Cre[tinismul cu Dogma (crede [i nu cerceta) a Imaculatei
Concep]ii (referitor la Fecioara Maria) cu Magia, Profe]ia [i Magii, cu
care ncepe Nativitatea (na[terea Domnului Isus). Din punctul acesta de
vedere ne redescoperim pe noi, cre[tinii, ca dogmatici, ocul]i, creznd n
magi [i magie, profe]i [i profe]ie, ntorcndu-ne de fapt la perioada pelasgic`. Cum adev`rul nu poate fi niciodat` distrus, consider [i eu, azi, ca
acei esoterici, c` nu exist` religie [i nici lege mai presus ca adev`rul!
Cre[tinismul a devenit azi parte a tradi]iei poporului nostru,
cre[tinismul ortodox, care ne-a f`cut s` lupt`m [i... s` murim pentru
el... Nu nseamn` c` nu voi comenta, ns`, Adev`rul, a[a cum este el.
Pentru aceste religii au murit [i mor mii [i milioane de oameni;
dac` n perioada medieval` a cre[tinismului [i islamismului s-au
v`rsat tone de snge, s-au adunat prozeli]i din vrful s`biilor [i s-au
construit biserici [i moschei pe hecatombe de victime umane, aceasta
a continuat [i continu`... Evreii m`cel`ri]i n mod bestial de hitleri[ti
[i prozeli]ii lor... n numele cui [i pentru ce?! Irlandezii din nordul [i
sudul ]`rii, cre[tini catolici [i protestan]i, fra]i, omorndu-se... pentru
ce?! Iugoslavii, trei fra]i din aceea[i mam` [i tat`, vorbind aceea[i
limb`, [i aleg trei religii [i... se m`cel`resc. Nu pot a[tepta ziua aceea
cnd Isus, Mahomed, Moise, Budha... Gebeleizis ori ZAMOLXIS se
vor cobor pe P`mnt s` vad` ce se ntmpl` aici, n numele lor... cnd
de fapt esen]a tuturor religiilor este cea a bunului sim] [i a adev`rului,
ca lege universal`... NICI O RELIGIE SAU LEGE MAI PRESUS CA
ADEVRUL!.
128
SIMBOLISTICA LA PELASGI
Pe c~nd nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici s~mburul luminii de via]` d`t`tor,
Nu era azi, nici m~ine, nici ieri, nici totdeauna,
C`ci unul erau toate [i totul era una,
Pe c~nd p`m~ntul, cerul, v`zduhul, lumea toat`
Erau din r~ndul celor ce n-au fost niciodat`,
Pe-atunci erai Tu, singur, Doamne, Tu ZAMOLXIS,
\nc~t m`-ntreb \n sine-mi:
Au-u-u-u... cine-i zeul c`rui azi plec`m a noastre inemi??!!
Rug`ciunea unui dac, M. Eminescu (pu]in modificat` de N. S`vescu)
129
130
131
132
Fig.51. i o alt`
poart` cioplit`, de
ast` dat` avnd nu
numai crucea n afara
cercului dar [i
n`untrul lui. Cercul
cu o cruce n
interiorul lui era un
simbol al nceperii
vie]ii oamenilor;
simboliznd [i Purul
Panteism,
doctrina care
consider` Zeul
Suprem nimic alceva
dect for]ele [i legile
Universului, fiind mai
degrab` o credin]`
ateist` din acest
punct de vedere.
Ast`zi, aceste
simboluri, uitate,
reprezint` numai
motive folclorice,
aduse de undeva din
str`fundurile,
nep`s`toare, ale
istoriei noastre
multimilenare. Ct
timp vom continua s`
le neglij`m, s` le
consider`m simple
decora]ii naive
]`r`ne[ti? Cnd ne
vom pleca aten]ia la
inteligen]a
multimilenar` a
acestor ]`rani,
daco-rom~ni,
p`str`tori ai unor
simboluri eterne?
133
134
135
Fig.54. Cine o fi
sup`rat-o pe aceast`
femeie dac`?
Observ`m cum
panglica de pe frunte
leag` p`rul, trecnd pe
sub bucle pentru a se
lega, (nchide), la
spate.
136
137
138
139
140
Fig.62. Inscrip]ie dup` vrful de lance de la Torcela, lng` Vene]ia. Literele sunt formate din
stelu]e [i din cercuri mici, stampate pe linii gravate. Arheologii au considerat aceast` inscrip]ie
ca etrusc`. i n continuare, acela[i Nicolae Densu[ianu, ne spune prin anii 1885, (cnd
micu]ul Adolf Schicklgruber nici nu se n`scuse, 22 aprilie 1889, [i mai trebuiau s` treac` nc`
ani ca s`-[i schimbe numele de familie n Hitler, dup` mama sa, [i s` devin` cel mai odios
criminal al secolului nostru [i mare consumator de droguri) c` amndou` aceste vrfuri de
l`nci poart` decora]ii simbolice, o zvastic` [i un triquetru. n continuare, acela[i autor ne
spune: Zvastica, sub cele dou` forme ale sale, reprezenta, n timpurile arhaice,
soarele de primavar` [i soarele de toamn`. Aceste semne hieratice ne apar n diferite p`r]i ale
lumii vechi, pe unde se extinsese odat` rasa pelasgic`, n Europa, Asia [i Africa de Nord.
Cultul zvasticii exista n ]`rile Daciei [i n epoca roman`. Un monument votiv descoperit la
Turda [i dedicat Dianei (sora lui Apollo) poart` deasupra semnul sus-amintit. Exila]ii daci
duseser` cu sine n Britannia acest simbol al credin]elor lor religioase. Pe o inscrip]ie a
Cohortei I Aelia Dacorum din Amboglanna, lng` valul lui Hadrian, afl`m semnul crucii
nconjurat de un cerc [i semnul zvasticii cu bra]ele spre r`s`rit. Ca un simbol tradi]ional,
amndou` aceste forme ale zvasticii mai sunt [i ast`zi ntrebuin]ate la poporul romn, pe
crucile de la morminte - vezi comuna Grla Mare, jud. Mehedin]i, ea figurnd pe pietrele
cioplite, din care e construit` monumentala biseric` Trisfetitele din Ia[i. Ele se afl` reproduse
de Tocilescu n Revista pentru Istorie, 1883, pagina 242, [i pe cus`turile femeilor din
Transilvania. Crucea pelasgic` ne mai apare [i pe hrisoavele [i diplomele domne[ti din ara
Romneasc` n sec. al XVI-lea [i al XVII-lea, desigur pe baza unor tradi]ii, pe care ast`zi
leam uitat. Astfel o putem g`si pe hrisovul de la Radul erban din a. 7115 (1607) [i altul de
la Radul , fiul lui Mihnea, din a. 7120 (1612), ambele n biblioteca Academiei Romne.
141
142
SIMBOLISTICA LA PELASGII-ARIENI
Cercul simplu pe care-l g`sim [i azi sculptat pe
poarta de la intrarea ogr`zii ]`ranului rom~n ori pe
sub corni[ele caselor, desenat [i multiplicat... ce o fi
\nsemn~nd? Ce \nsemn`tate avea el acum cinci, [ase
milenii?
Cercul, \n general, simbolizeaz` unitatea divin`, de unde totul
porne[te [i se re\ntoarce. Este universul f`r` limite, este energia
emanat` de zeul suprem, Gebeleizis; circumferin]a lui este uneori
interpretat` ca lini[tea mental` a fiin]ei umane. C~nd fa]a discului este
alb`, fundul negru ar reprezenta marea respira]ie, mi[carea continu`
a Universului \n sens nelimitat.
Cercul cu un punct \n mijloc - \n credin]a arienilor
din Rig-Veda - reprezint` prima diferen]iere a
manifest`rilor periodice [i eterne \n natur`, asexuale
[i... infinite.
A[a \l considerau str`mo[ii no[tri acum mai bine
de cinci milenii.90
Ce u[or le-a fost filozofilor greci ai antichit`]ii s` transfere
aceast` cultur` [i s-o traduc` \n... grece[te! Cercul cu punctul \n
mijloc mai reprezint` \n cultura arienilor [i spa]iul poten]ial \n contact
cu spa]iul abstract.
Tot el \nseamn` [i rede[teptarea naturii, trezirea Universului,
fiind un semn universal pe care-l g`sim [i \n KABALA.
Cercul \n care punctul central se transform`
extinz~ndu-se \ntr-un diametru simbolizeaz`, se
pare, DIVINA IMACULATA, MAMA NATURA.
Este considerat uneori ca o umbr`, o aluzie la
procrea]ie.91
143
144
145
146
147
148