Sunteți pe pagina 1din 24

MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA

Noi nu suntem urma[ii Romei

BLESTEMUL P`S`RII PHOENIX


(Tezaurul de la Pietroasa)

ndeva, departe, \n inima Europei Centrale, tocmai prin ]inuturile unde legendele spun c` Baba Dochia (Mama Mare, Cybele ori Doamna Neaga, cum \i mai zic localnicii) obi[nuia a c`l`ri pe un leu feroce, av~ndu-l la dreapta ei pe falnicul Caloian (Attis, fiul lui Calaus), exact \n zona unde Arcul Carpatic tinde a se recurba c`tre miaz`noapte, se \nal]` m~ndru [i enigmatic, Muntele Istri]a (din Jude]ul Buz`u), \n timp ce pe un mic platou aflat la poalele sale, un ochi atent va descoperi comuna Pietroasele. Din vremuri str`vechi aceast` pozi]ie a Muntelui Istri]a, prezent~nd evident avantaj strategic, avea s` fie folosit` drept punct de observa]ie de c`tre \ntreaga popula]ie carpato-dun`rean` (fie ea vedic`, pelasgic`, tracic` sau dacic`, \n spe]` \nainta[ii aceleia[i na]iuni, ai poporului botezat Rom~n \n modernitate). Reputatul istoric [i cercet`tor \n sfera timpurie a devenirii neamului nostru, profesorul Nicolae Densu[ianu, arat`, printre altele, c` prin anul 1847 \nc` se mai putea z`ri pe cel mai \nalt [i seme] pisc al amintitului masiv muntos un soi de val circular av~nd diametrul de 6,32 m [i care purta straniul nume ura de Aur. Totodat`, o alt` st~nc` aflat` pe acela[i munte prezint` simbolica form` a unui arm`sar, f`c~ndu-i pe localnici a denumi locul Piscul Calului Alb. Fie sculptat` de m~ini omene[ti ori rezultat al eroziunilor naturale, st~nca respectiv` este considerat` de prof. Densu[ianu drept un monument votiv consacrat vechii Divinit`]i supreme Solare, Uraniene.101 n fapt, cercet~nd mitologia

149

Fig.63. A[a arat` a[a zisa Clo[c`, Fibula mare de aur, cu granate [i alte pietre semipre]ioase. S` vedem cum este descris` aceast` clo[c` n cartea domnilor I. Miclea [i R. Florescu, Daco-Romanii, Ed. Meridiane, 1980, p. 211: pe un schelet constituit tot dintr-o fibul` de tip cu capete de ceap`este a[ezat un scut cu partea superioar` rotund` [i cea inferioar` evazat`, pe care a fost sudat un tub tronconic ajurat, terminat n cap de pas`re de prad` (ciudat cap de clo[c` !). Pe scut, un plas-tron central, m`rginit de dou` f[ii rombice, arcuite, ncearc` s` redea penajul: o re]ea de celule paralele [i circulare, dispuse simetric, ncadreaz` un mare caboson din cristal de stnc` [i mai multe cabosoane mai mici, circulare [i p`trate, din granate [i turcoaze. Patru f[ii triunghiulare, acoperite cu motivul ochiului de p`un, redau aripile [i picioarele vulturului (s` fi uitat autorul c` este vorba de clo[c`?), iar dou` f[ii triunghiulare cu vrful n jos, mp`r]ite n mai multe celule n form` de par`, ncrustate cu granate, ncadreaz` dou` [iruri verticale de cabosoane din cristal de stnc`, granate [i turcoaze [i un [ir orizontal care formeaz` limitele plastronului. Aceste f[ii figureaz` coada n evantai a vulturului. De marginea de jos atrnau patru pandantive din aur ajurat [i cristal de stnc`. Gtul vulturului este ncadrat cu granate n form` de inim` cu vrful in jos. Vedem din nou cum o gre[eal` spus` de dou` ori devine un adevar istoric! Uita]i-v` [i dumneavoastr` pe gtul a[a-zisei clo[ti [i vede]i unde este situat vrful inimii, n sus ori n jos! Dac` s`racul Odobescu a descris gre[it direc]ia vrfului inimii, nici acum dup` mai bine de un secol lumea nu vrea s` vad` ce putem cu to]ii s` vedem. i cum am spus-o de multe ori: o minciun` repetat` devine un adev`r [i un adev`r neglijat trece n spa]iul ocult! A[a este [i cu a[a-zisa noastr` istorie, unde dogma joac` un rol esen]ial: crede [i nu cerceta! Ce ne-au spus vechi cronicari, din m`n`stirile evului mediu, este un adev`r de necontestat; cnd [coala ardelean` a decis c` noi suntem urma[ii Romei, chiar dac` Bogdan P. Ha[deu a declarat-o gre[eal` istoric`, noi continu`m s`-i credem pe ei [i s` refuz`m s` vedem adev`rul, a[a cum cei ce descriu [i redescriu inimioarele de pe gtul P`s`rii Phoenix refuz` s` le vad` c` sunt cu vrful n sus [i continu` ...din gre[eal` n gre[eal` spre victoria final`.

150

Fig.64. Patera din tezaurul de la Pietroasa, avnd un diametru de 25,7 cm, format` din dou` foi de aur, cea inferioar` mai groas` [i unitar`, cea superioar` decorat` prin cioc`nire cu motive figurate, grupate de la margine spre interior, dup` cum urmeaz`: registrul limitat de profile, care formeaz` chenarul, este decorat cu un vrej de vi]` de vie cu frunze [i struguri, dep`[ind uneori marginea inferioar`; apoi un amplu registru circular, cuprinznd [aisprezece figuri, identificate dup` imagina]ia fiec`ruia. Dac` Odobescu, care am remarcat cum vedea lucrurile pe dos, le considera personaje ale panteonului gotic, Cezar Bolliac, ini]iatorul studiilor arheologice n Rom~nia, exprima urm`toarea opinie, n Trompeta Carpa]ilor, an. 1870, nr. 876, p. 3.: zic` cine orice va zice, zvrcoleasc`-se orict vor putea arheologii no[tri, vasele de la Petroasa sunt vase dacice, cu stil dacic, pe un cult din Dacia.

151

antic` daco-rom~neasc`, este vorba aici despre o nou` dovad` a cultului zeului solar trac, Gebeleizis, sau poate al vreunei [i mai vechi divinit`]i vedice. n plus, alte dou` st~nci prezente pe Muntele Istri]a, \nfrunt~nd veacurile, poart` denumirea de Piatra oimului, [i nu departe de acestea se \nal]`, seme], piscul botezat Cuibul Corbului, din care ]~[ne[te apa limpede precum cle[tarul a unui izvor zis F~nt~na Vulturului. Apele sale se adun` \ntr-o imediat` apropiere form~nd, la r~ndul lor, Lacul Vulturului. Dup` cum se vede, nici unul din reperele acestor locuri b~ntuite de legend` nu poart` vreo banal` denumire de... g`in`, pui sau clo[c` (de[i \ndep`rtatul Maramure[, din nordul Transilvaniei, se m~ndre[te cu al s`u Munte G`ina, locul unde se desf`[oar`, anual, S~mbra Oilor, populara s`rb`toare a ciobanilor din regiune). i totu[i aici, \n anul de gra]ie 1837, doi ]`rani din comuna Pietroasele, Ion Lemnaru [i socrul acestuia, Stan Avram, aveau a face o descoperire senza]ional` [i totodat` de un interes arheologic primordial. Lucr~nd pe coastele amintitului Munte Istri]a, spre a extrage pietrele necesare construc]iei unui pod, ace[tia descoper`, sub un bolovan aflat la mic` ad~ncime, o impresionant` colec]ie de podoabe din aur, \nsum~nd nu mai pu]in de 22 de obiecte, vase [i ornamente. Firi simple, pragmatice, ]`ranii s-au gr`bit s` ascund` \ns` tezaurul ivit la lumin` din negurile istoriei noastre pentru a pl`nui ulterioara [i pripita sa comercializare, pe un pre] de nimic, unui albanez numit Anastase Verussi. Negustorul respectiv se va dovedi [i mai inventiv dec~t descoperitorii comorii, apuc~ndu-se s` sparg` o mare parte din nepre]uitele obiecte cu dalta [i ciocanul, sper~nd \ntru evitarea ho]easc`, \n acest fel, a intr`rii tezaurului sub jurisdic]ia legilor specifice ale `rii. i-a trebuit s` mai treac`, astfel, un an \ntreg p~n` c~nd, \n 1838, guvernul `rii Rom~ne[ti s` capete ceva informa]ii despre existen]a acestei comori (la propriu [i la figurat) [i s` \ncerce a salva ceea ce mai putea fi salvat. Ca urmare, pe la sf~r[itul anului 1842 sunt depuse la Muzeul Na]ional din Bucure[ti un num`r de 12 piese apar]in~nd tezaurului de la Pietroasa, urm~nd a fi ulterior cunoscute sub numele impropriu de Clo[ca cu puii de aur.102

152

Noi nu suntem urma[ii Romei

n realitate, antichitatea nu a produs nici o valoare artistic` (statuie, tablou, bijuterie etc.) care s` nu reprezinte, \n acela[i timp, [i-un simbol metafizic, iar dac` unele voci autorizate consider` azi c` p`s`rile de aur ar reprezenta, \n fapt, simboluri ale vechilor divinit`]i tracice ori geto-dacice (c`rora li se mai spunea [i Bukolion, sau Vukalan), poate c` nu se \n[al` defel. Comoara despre care vorbim a fost g`sit` \n vecin`tatea acelui ansamblu natural ce include Piatra oimului, Cuibul Corbului, F~nt~na [i Lacul Vulturului. Se na[te \ntrebarea: de unde, oare, se va fi n`scut ideea acord`rii denumirii de Clo[c`?! Aplec~ndu-ne asupra str`vechilor legende [i tradi]ii, vom constata c` suprema [i totodat` cea mai nobil` [i fenomenal` zbur`toare men]ionat` \n cadrul acestora a fost a[a-numita Pas`re Phoenix. Conform teologiei antice, aceasta ar fi fost un unicat pe \ntregul mapamond (cu alte cuvinte singura Semper Avis). Ea constituia o zeitate solar` consacrat` astrului zilei, care tr`ia perpetuu \n cicluri vitale estimate, dup` unii, la 700 de ani, iar dup` al]ii la doar 509. Periodic, la apropierea sf~r[itului unui ciclu al lungii sale vie]i, aceasta \[i construia un fel de cuib din ramuri alese [i plante frumos mirositoare, \n care \[i \ncheia astfel existen]a. Ulterior, cuibul se metamorfoza \ntr-un ou, simbol al Genezei primordiale, con]in~nd cenu[a P`s`rii Phoenix, din care aceasta avea a rena[te de-a pururi. Dar s` compar`m acum descrierile P`s`rii \n viziunea anticilor cu aspectul a[a-numitei Clo[ti din Tezaurul de la Pietroasa. Vom \ncepe cu r~ndurile ce i le-a dedicat celebrul istoric grec Herodot: Este o pas`re cu unele pene de culoare aurie [i altele ro[ii, iar dup` form` [i m`rime asem`n`toare cu acvila. Ea pleac` din Arabia, transport~nd \n gheare un ou din smirn`, pentru a se duce \n Templul Soarelui [i a rena[te.103 Dup` Pliniu cel B`tr~n, ...cea mai nobil` pas`re o reprezint` Phoenixul originar din Arabia, av~nd m`rimea unei acvile [i g~tul ca aurul, parte a corpului ro[ie iar coada albastr`, \ns` [i aceasta \ntre]esut` cu pene ro[ii. Phoenixul \[i transport` cuibul din Arabia p~n` \n apropiere de Panchea, \n ora[ul Soarelui.104

153

Fig.65. Mult mai pragmatic , N. Densu[ianu, descrie un segment din patera de la Pietroasa astfel: Apollo (Aplo la daci, dup` unii sinonim cu Zalmoxis N. A,) zeul luminii, al p`storiei [i armoniei, asist` la s`rb`toarea hiperboreilor n onoarea divinit`]ii Terra Mater. Lnga zeu se vede figurat Ianus, regele hiperboreilor, avnd pe cap ornamente arimaspice, n mna dreapt` o diadem`, ca nsemne ale demnit`]ii, n stnga un arc cu coada nf`[urat` [i jos ca atribut un delfin, emblema puterii sale peste m`ri. Lng` Ianus un prunc, personifica]ia Anului Nou, aduce ca dar un co[ cu un spic mare de gru, iar \n mna stng` ]ine o palm`, simbol al tuturor succeselor fericite.

154

Fig.66, 67. Aceast` figur` central`, n jurul c`reia se pare c` tot universul mitologic dacic se nvrte, m-a intrigat cel mai mult. Poate [i datorit` faptului c` m`rind-o la maximum pe computer, nu i-am putut vedea fa]a, a[a cum o descria N. Densu[ianu, deoarece fotografia este facut`, de sus, perpendicular pe aceast` pater`. A[a c` v` rog s` v` uita]i [i la figura 64, pentru a o observa mai bine. Ea o reprezint` pe Gaea, sau Terra Mater, Mama P`mntului. Ea se ridic` n mijlocul acestei patere cam 7,5 cm [i este nf`]i[at` [eznd pe un tambur circular, decorat cu un vrej de vi]` de vie, cu frunze [i struguri. Ea poart` o tunic` lung`, f`r` mneci, e ncins` peste mijloc [i ]ine cu amndou` minile, lng` piept, un pahar de form` conic`. Zei]a se distinge printr-o figur` nobil`, majestuoas` [i plin` de siguran]`. Tipul ei nu este nici grecesc [i nici gotic. Tr`s`turile ei fiind caracteristice pentru o fizionomie din zona Dun`rii de Jos, o fizionomie dacic`. P`rul l are strns ntr-un coc, ridicat n sus, la spate. n`untrul acestui prim cerc, [i deci n jurul zei]ei primordiale, la picioarele ei se odihne[te un p`stor, avnd la picioare un cine, prietenul s`u cel mai bun. i urmeaz` un leu, doi m`gari [i o leoaic`. De fapt leul [i leoaica o flancheaz` pe Mama P`mntului, n dreapta [i respectiv stnga. n cerc, n jurul lor se g`sesc 16 figuri de zei [i zei]e, formnd un cerc solemn, aducndu-[i omagiile lor Zei]ei Mame.

155

i, conform cercet`rilor geografului Mela, Panchea se afla tocmai \n apropierea Mun]ilor Ceraunici, adic` Mun]ii Cernei de ast`zi. Textele marelui poet roman exilat Ovidiu considerau c` Phoenixul ar fi vie]uit pe o colin` apar]in~nd celor mai frumoase meleaguri ale Elizeului, de fapt una [i aceea[i regiune geografic` a timpurilor preistorice cu Valea Jale[ului din Rom~nia modern`, care \ncepe din sus de Arcani.105 Ar rezulta, a[adar, c` cea mai faimoas` \naripat` a religiei pre-cre[tine poate fi localizat` concret \ntr-o legendar` regiune a emisferei nordice, aflat` sub orizontul cel pur [i senin al Istrului (fluviu numit ulterior Dun`re), din apropierea sus-numi]ilor Mun]i Ceraunici. Iat`, prin compara]ie, cum se prezint` Clo[ca noastr` de la Pietroasa: fibula reprezint` imaginea unei p`s`ri sacre, cam de m`rimea unui [oim; \ntreaga suprafa]` a acestei zbur`toare, modelat` \n aur masiv, fusese ini]ial decorat` cu felurite pietre pre]ioase ori semipre]ioase ro[ii, verzi, albastre [i galbene. Deasupra, \n cre[tet, Clo[ca prezenta un imens granat ro[u, tot din pietre ro[ii fiindu-i [i ochii, \n timp ce coada i se termina \n nenum`rate l`n]i[oare suspendate, din aurul cel mai fin. Scriitorul rom~n Alexandru Odobescu, cel care avea a-[i \nsuma anii dedica]i studierii pasionate a respectivului tezaur \ntr-o monumental` lucrare publicat` la Paris, Le Trsor de Petrosa, uita \ns` a o mai numi Clo[ca pentru a se referi, \n schimb, la g~tul Vulturului, care \i ap`rea \ncadrat cu granate av~nd forma unor inimioare cu v~rful \n jos106 (\n fotografii, eu le-am v`zut totu[i cu v~rful \n sus!).107 i tot el, Odobescu, vorbe[te \n detaliu despre ciocul [i ceafa Vulturului, de asemenea ornate cu granate de o m`rime apreciabil`. i \ntruc~t la str`vechiul popor carpato-dun`rean, cu deosebire \n cadrul cultului religios, toate \[i aveau formele [i canoanele lor tipice, se poate sintetiza, afirm~nd \n consecin]`, c` avem de-a face cu figura celebrei P`s`ri, c`reia un artist anonim \i va fi dat via]` dup` un model strict tradi]ional! De altfel, atunci c~nd, \n anul 1885, prof. N. Densu[ianu lucra la a sa Dacie Preistoric`, el nu uita s` men]ioneze Octoihul Slavonesc tip`rit la 1575, \n care Pas`rea

156

Noi nu suntem urma[ii Romei

Phoenix este descris` printr-un detaliu suplimentar, acela c` ]ine \n cioc o cruce \nc~rligat` de forma vechii zvastici pelasgice, un foarte vechi simbol al Soarelui ren`scut odat` cu apari]ia prim`verii.108 i tot astfel apare ea [i \n Psaltirea Slavo-Rom~neasc` din 1577.109 Mai t~rziu vom g`si Phoenixul ca pas`re heraldic` \n emblemele `rii Rom~ne[ti, fiind reprezentat` exact \n momentul depunerii cuibului deasupra unor fl`c`ri regeneratoare, av~nd deasupra-i Soarele, Luna [i Ursa Mare (constela]ia Carul Mare de azi, compus` din 7 stele), deci \n total 9 a[tri veghetori ai eternit`]ii sale, iar \n cioc ]in~nd acum tradi]ionala cruce cre[tin` ce avea a \nlocui primordiala zvastic` (vezi Pravila tip`rit` la Govora \n 1640)110. Dar [i istoricii ceva mai nechema]i \n domeniu au un drept al opiniei personale; iar ace[tia, f`r` a cerceta prea mult cov~r[itoarea semnifica]ie din substratul acestei descoperiri, s-au gr`bit \n a cataloga prima reprezentare mondial` autentic` a legendarei P`s`ri Phoenix drept o am`r~t` de Clo[c` cu pui! C~nd, de fapt, puii sugereaz` simbolic tocmai eterna rena[tere a Phoenixului din propria-i cenu[`, ca mici duplicate menite a reface, iar`[i [i iar`[i, divinitatea originar`! Dar a[a-zi[ii istorici ai no[tri de ieri [i de azi nu se opresc aici. Foarte recent vede lumina tiparului la Bucure[ti volumul Heraldica Rom~niei 111 scris` [i redactat` de Maria Dogaru; cartea mi-a pl`cut pe ansamblu dar, v`z~nd cum sunt, deliberat, omise ori trecute pe linie moart` nenum`rate informa]ii [i ra]ionamente considerate, probabil, neconfortabile politic... cum este crucea pelasgic`, sigur c` m-am sim]it jenat pentru nerespectarea adev`rului. Dar, a[a cum comorile Faraonilor egipteni [i-au dovedit malefica influen]` asupra tuturor descoperitorilor lacomi, c~t [i a profitorilor ce le-au r~vnit ulterior, putem spune [i dezvolta, \n ce constau manifest`rile unui similar blestem \nv`luind Tezaurul descoperit la Pietroasa, blestem menit a-i afecta letal, la propriu [i la figurat, pe to]i acei ce i-au \ncercat sau \i vor \ncerca \nstr`inarea de urma[ii vechilor pelasgi, carpato-danubieni, st`p~nitorii s`i eterni de fapt [i de drept. Straniu este c` nu doar Lemnaru, Avram [i Verussi

157

Inscrip]ia de pe veriga de la Pietroasa, astfel cum a fost publicat` de Micali \n Monumenti inediti (Firenze, 1844, Tav. 53) [i reprodus` de Fabretti \n Corpus inscr. ital. (1867), nr.62

Inscrip]ia de pe veriga de la Pietroasa, dup` reproducerea galvano-plastic`, f`cut` pentru Muzeul din Berlin \n a. 1855-56. Dup` Henning, Die deutschen Runendankmler, 1889, Taf. II.3

Inscrip]ia de pe veriga de la Pietroasa, reprodus` de C. Bolliac \n Trompetta Carpa]ilor, nr. 939, din 1871

Fig.68. Diferite reproduceri ale verigii de la Pietroasa, a[a cum le prezint` N. Densu[ianu n Dacia Preistoric`, Ed. Meridiane, Bucure[ti, p. 428, 1986.

158

Noi nu suntem urma[ii Romei

aveau s` moar` la scurt timp dup` ilegalit`]ile comise asupra tezaurului dat la lumin`, dar [i t`inuitorii obiectelor ce n-au mai putut fi recuperate de Guvern urmau a o sf~r[i la fel de repede [i straniu, de obicei \n mod violent. n iarna anului 1875, comoara este furat` din muzeu, pe o noapte cu viscol grozav, de c`tre un fost seminarist pe nume Pantazescu. Iute prins [i \nchis, acesta va fi \mpu[cat \ntr-o impulsiv` \ncercare de evadare. nsu[i scriitorul Alexandru Odobescu, autorul celebrului Pseudo-Kynegheticos (Fals Tratat de V~n`toare) se sinucide \n mod bizar, la scurt timp dup` ce \ndr`zne[te a publica Le Trsor de Petrosa tocmai la Paris, deci nu \n Rom~nia, ]ara sa de origine. La \nceputul veacului nostru, inteligentul guvern rom~n din timpul primului r`zboi mondial face o gre[eal` istoric`: evacueaz` tezaurul ]`rii, inclusiv Clo[ca cu puii de aur, la Moscova spre a-l salva de armatele Puterilor Centrale, uit~nd, probabil, vechea zical` dup` care... ce ia muscalul, e bun luat! ns`, de \ndat` ce Phoenixul pelasgic se treze[te re]inut abuziv la Kremlin, pe cuprinsul uria[ei Rusii \ncep s` se petreac` uria[e nenorociri (vezi [i Dacia Secret` de Adrian Bucurescu): are loc o lovitur` de Stat bol[evic` ce instaureaz` un sistem social neg~nd existen]a oric`rei divinit`]i, \ntreaga familie imperial` a ]arului Nicolae al II-lea Romanov, autoritate suprem` \n momentul acelei prelu`ri a tezaurului, o sf~r[e[te violent - fiind executat` [i izbucne[te r`zboiul civil; mai t~rziu, milioane de ru[i pier atunci c~nd Germania atac` U.R.S.S., [i \nc` [i mai mul]i din cauza genocidului ordonat de Stalin, din pricina ororilor sistemului comunist \n general. n plus, mai to]i conduc`torii Rom~niei care fie n-au reu[it (cazul lui Antonescu), fie nici m`car n-au dorit recuperarea P`s`rii Phoenix din locurile str`ine cuibului ei (cazurile Dej [i Ceau[escu) urmau s` sf~r[easc` de moarte n`prasnic`, deseori \ntocmai lui Pantazescu, Odobescu sau ]arului Nicolae al II-lea!112 Tezaurul de la Pietroasa poart` \ntr-adev`r un teribil blestem, \ncrustat \ntr-o verig`, iar sensurile sale se dezv`luie doar ochiului atent [i min]ii cultivate: de la st~nga la dreapta, inscrip]ia tracic`

159

\nf`]i[eaz` trinitatea HUTEN IAREN EIVEN, \n traducere: Casa (Neamul) \n pace s`-]i fie, dar, citit` pe dos, cuvintele devin NEVIEN ERAI NETUH, adic`: Blestemat s` fie r`uf`c`torul (ho]ul).113 Poate c` ar fi mai bine s` le spunem [i ru[ilor adev`rul, poate vor [i ei, ceva mai mult` lini[te \n ]ar`... Dup` cum locul Inelului Nibelungului nu poate fi dec~t \n apele Rinului, Casa P`s`rii Phoenix trebuie s` redevin`, c~t mai cur~nd, Rom~nia.

160

Noi nu suntem urma[ii Romei

CUIUL DACIC SAU CUIUL LUI PEPELEA


e data de 4 Septembrie 1997 soseam la Chi[in`u s`-mi \nt~lnesc un prieten, Tudor Pan]~ru - fostul ambasador al Republicii Moldova la Na]iunile Unite - [i s` m` reped p~n` la Orheii Vechi, din ra]iuni sentimentale familiale. Am \nt~lnit o mul]ime de oameni minuna]i dar povestea unuia dintre ei mi s-a p`rut deosebit de interesant`. L-am cunoscut pe Andrei Vartic, de profesie fizician-spectroscopist, un pasionat al istoriei dacilor, care-mi spunea: Este trist s` stai de vorb` cu arheologi care sap` tot cu lopata veche de 20-40-100 de ani [i nimic altceva, men]in~nd cercetarea arheologic`, \n Rom~nia, pe pozi]ii aproape paukeriste, neg~nd ori refuz~nd s` vad` r`d`cinile extraordinare pe care rom~nii le au \n civiliza]ia lumii. A face azi cercetare arheologic` f`r` laboratoare de teren, care s`-i spun` cercet`torului ce roc` sap`, ce compozi]ie are cutare c`r`mid` sau ciob, f`r` acces la Internet, la cele mai solide baze de date, f`r` urm`rire prin satelit a ceea ce se \nt~mpl` \n Carpa]i (ca de pild` misterioasele arsuri), f`r` o echip` solid` multidisciplinar` incluz~nd sociologi, etnologi, istorici, medici, economi[ti, este \n cercetarea arheologic` modern` un fel de a juca ]urca pe rampa de lansare a unei rachete, nev`z~nd altceva dec~t tuiul. L-am \ntrebat cum de a ajuns s` fie a[a de pasionat de daci, la care Andrei mi-a r`spuns: Pe vremea c~nd eram student \n anul I la Fizic`, \n 1966, la Leningrad, unchiul meu, Grigore Constantinescu - absolvent al Sorbonei - mi-a f`cut cadou cartea lui Daicoviciu Dacii - pe atunci o carte interzis` pe teritoriul Republicii Socialiste Sovietice Moldovene[ti. Am devenit a[a de \ndr`gostit de acei daci, \nc~t imediat dup` colapsarea imperiului sovietic, am fugit repede Acas` \n Mun]ii Or`[tiei, ca s`-i \nt~lnesc pe daci ori pe urma[ii lor. Ce a realizat Andrei Vartic, \n expedi]ia sa, este formidabil.

161

Acesta descifreaz` topografia dacic`, redescoper` metalurgia dacic` - cea mai avansat` din lumea antic` - descrie materialele de construc]ie dacice, \n special betoanele dacice, vorbe[te despre cosmogonia dacic`, moralitatea la daci [i ce este cel mai important \i redescoper` pe daci, scriind c`r]i ca: Ospe]ele Nemuririi, Enigmele civiliza]iei dacice, Fierul-Piatra, Dacii-Timpul, Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice, public~ndu-[i cercet`rile chiar [i \n conferin]e NATO. El, Andrei Vartic, ridica v`lul nep`s`rii de pe trecutul nostru dacic. n timp ce se plimba, acum 7-8 ani, \n jurul Movilelor Ciclopice de la ona, descoper` \n huma acestora o veritabil` ghear` de sfinx; fiind un om corect, el cheam` Institutul de Arheologie din Cluj, care trimite pe cineva, ce sose[te peste noapte, o ridic` [i... dispare. Ei, a[a or fi legile pe aici [i-a spus Andrei, pu]in nec`jit c` ei, arheologii, nu au discutat [i cu el. Era var`, frumos, p`p`dii galbene peste tot c~nd Andrei g`sea calupuri de fier dacic de peste 40 kg, [i din nou corect \i anun]` pe tovar`[ii arheologi care vin, iau [i... pleac`. Tot el g`se[te \n sanctuarul dacic de la Raco[ cuie dacice pe care le pred` reprezentan]ilor arheologiei rom~ne. Din por]ia acestora prime[te... un cui dacic pe care Andrei avea s`-l cerceteze. El trece cuiul peste grani]`, acas`, de cealalt` parte a Prutului, la ceilal]i rom~ni, urma[i ai acelora[i daci, dar desp`r]i]i de ni[te politicieni care i-au convins pe istoricii moldoveni c` ei ar fi de un alt neam [i c` ar vorbi [i o alt` limb`, diferit`, moldoveneasca, ce ar avea doar ni[te foarte mici asem`n`ri cu limba rom~n`, prea mici pentru a fi luate \n considera]ie. Studiind cuiul dacic vechi de peste 2000 de ani, Andrei realizeaz` c` acesta nu era nici m~ncat, nici acoperit de rugin`; o adev`rat` minune. Astfel \ncepe istoria acelui cui dacic, adev`rat Cui al lui Pepelea \n contextul noilor preocup`ri pentru istoria st`mo[ilor no[tri, dacii. Andrei ia cuiul [i fuge cu el la Institutul de Metalurgie de la B`l]i unde, minune, X-Ray-ul arat` c` e vechi de peste 2000 de ani, av~nd \n componen]a lui nici mai mult nici mai pu]in dec~t alfa-fier pur de 99,97%; nici urm` de impurit`]i, adic` de compu[i ai carbonului ce r`m~n de la prelucrare. O minune antic`, ce se poate ob]ine numai \n condi]ii speciale de laborator sau \n Cosmos! P~n` la ora actual` sunt cunoscute \n lume

162

Noi nu suntem urma[ii Romei

numai dou` exemple de astfel de fier antic: st~lpul de fier de la Delhi [i un disc din Mongolia, datat din secolul IX, cercetat [i \n laboratoarele de la NASA, c~t [i la Universitatea Harvard. Speciali[tii spun c` procesul model`rii unui obiect din fier pur este mult mai complicat chiar dec~t ob]inerea lui, dat` fiind posibilitatea introducerii \n el a unor impurit`]i. Discul din Mongolia putea fi modelat doar \n Cosmos, sus]in speciali[tii de la NASA, iar cercet`torii de la Chi[in`u aveau aceea[i p`rere despre cuiul dacic. Andrei, pragmatic, mai ne\ncrez`tor, a fugit cu cuiul la Leningrad, la Institutul Metalurgic, c`ci, fier pur o fi el, dar poate c` suprafa]a lui s` fi fost vopsit` cu vreo vopsea dacic` special`, ca s` nu rugineasc`. La Leningrad cercet`torii au mai descoperit o minune, despre care voi relata mai t~rziu. Vr~nd s` verifice minunea, Andrei ia Cuiul lui Pepelea [i fuge la Moscova. i de ast` dat` rezultatul a fost acela[i: cuiul dacic era acoperit, nu cu vopsea, ci cu trei straturi moleculare, perpendiculare, care-l protejau impecabil, p`str~ndu-i puritatea, aceste trei straturi fiind: 1. suprafa]a - Magnetit` Fe3O4, 2. oxid de fier FeO, 3. alumo-silica]i. Prin cercet`rile efectuate de profesorul Kiosse [i Dr. Galina Volodin, utiliz~nd metode de iradiere X-Ray aplicate la pelicule sub]iri de semiconductori (a[a-numitele unghiuri mici) s-au putut observa peliculele protectoare despre care am vorbit mai sus. Profesor Daria Grabco a studiat la microscop microstructura deosebit` a fierului dacic [i a mai observat c` acest fier are dou` straturi de domene, unul central [i unul de suprafa]`. Domenele, [i aici este ciud`]enia, sunt orientate perpendicular unul pe altul asta \nsemn~nd c`, mai \nt~i s-a solidificat (\n c~mpul magnetic al P`m~ntului) stratul interior, apoi, peste el s-a aplicat \n stare lichid` un alt strat, care s-a solidificat [i el, dar... \n alt` pozi]ie fa]` de c~mpul magnetic al P`m~ntului! Deci asta se \nt~mpla acum peste 2000 de ani, \ntr-o ]ar` s`lbatic`, populat` de ]`rani daci, primitivi [i s`lbatici, cuceri]i mai t~rziu de romani (numai 14% din teritoriul Daciei) care au sosit cu o mic` armat` de 150.000 de legionari [i c`rora le-au trebuit mai mult de [ase ani s` cucereasc` doar... o mic` por]iune din spa]iul dacic! Oare s-a \ntrebat cineva cum a putut rezista \n fa]a Romei, o simpl` civiliza]ie ]`r`neasc`?

163

Fig.69. Prin mun]ii sfin]i ai `rii Dacilor, gr`dinile de zarzavat ale ]`ranilor ascund bog`]ii arheologice de nedescris. Ceramica dacic`, care se g`se[te din abunden]`, pe p`mntul lui Bodea, l impiedic` pe acesta s`-[i culeag` roadele muncii: Oriunde sapi dai de ele, de parc`i un blestem, spune s`rmanul s`tean. Descoperirile legate de cuiele dacice, care nu vor s` rugineasc`, dup` mai mult de 2000 de ani, de betoane [i c`r`mizi, de ceramica dacic` ce are att de mult metal n ea, nct o atrage [i magnetul, toate acestea ar trebui s` rede[tepte orice cercet`tor somnoros, toate acestea l-ar face [i pe un miop s`-[i pun` pe nas ochelarii [tiin]ei, dac` nu din patriotism cel pu]in din interes [tiin]ific!

164

Fig.70. Spectrograma fierului, pur, dacic, care nu vrea s` rugineasc` nici dup` mai mult de 2000 de ani. Cercetare realizat` n 1995 de Gh. Kiosse, G. Volodin, D. Grabco, C. Posteuca, N. Malcoci, I. Andronic sub conducerea d-lui acad. Sergiu Radautan. Faptul c` n mai 1995 dl. profesor Ioan Glodariu, [eful [antierelor din Mun]ii Or`[tiei, i-a dat lui Andrei s` studiezeun cui dacic, care nu vroia s` rugineasc` de peste 2000 de ani, n umezeala [i intemperiile unui sanctuar dac de la Raco[, din Per[ani, nu l-a impiedicat pe acela[i Andrei Vartic s` g`seasc` o lup` (bolovan) din acela[i alfa-fier pur tocmai la Pe[tera Bodii. Distan]a dintre Raco[ [i Pe[tera Bodii fiind de peste 100 km. Ciuda]i [i ace[ti str`mo[i ai no[tri, care atinseser` perfec]iunea n ob]inerea [i protejearea fierului ([i nu numai a fierului dar [i a aurului, pe care nu-l foloseau nici pentru podoabe, nici pentru monede [i pe care, totu[i, l adunau n cantit`]i uria[e).
*Andrei Vartic, Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice, Ed. Basarabia, 1998.

165

Fig.71. Cet`]ile [i a[ez`rile dacice din Mun]ii Or`[tiei, dup` Hadrian Daicoviciu, Dacii, Ed. pentru literatur`, 1968. Andrei Vartic, \n Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice, Ed. Basarabia, 1998, une[te aceste cet`]i [i astfel ne apare o nou` semnifica]ie, fascinant`, un mesaj transmis de acei daci eternit`]ii. Unghiul dintre V~rful lui P`tru, Piatra Ro[ie [i Blidarul este un unghi drept. i unghiul dintre V~rful lui P`tru, cetatea dacic` de la Bani]a [i cea de la Piatra Ro[ie este tot drept. Perpendiculara pe linia B`ni]a-Piatra Ro[ie ne duce \n cetatea dacic` din v~rful lui Hulpe. O alt` perpendicular` ne trimite direct la Sarmi-seget-usa. Am luat [i eu un compas, am m`surat distan]ele, apoi unghiurile, lucru ce-l poate face oricine [i a[a este negru pe alb.

166

Fig.72. Dar prietenul meu Andrei nu-[i cunoa[te m`sura [i continu` s` le uneasc` pe vechile cet`]i dacice. Astfel perpendiculara ce \mparte linia topografic` Piatra Ro[ie Sarmisegetusa \n dou` p`r]i egale, trece prin cetatea B`ni]a.

167

Fig.73. i cum nimeni nu-l poate opri pe acela[i Andrei, el continu` s` \ntind` linii d~nd dureri de cap celor ce vor s`-l aud`, eu fiind unul dintre ace[tia. A[a c`, s` lu`m o rigl`, un compas [i un raportor [i s` pornim la lucrul ce \l poate face orice elev [i anume s`-l verificm pe Andrei! Unim V~rful Omu cu cetatea dacic` de la Raco[, apoi cu celebrele piramide de p`m~nt de la ona (fiica regelui ona, Sitra, s-a m`ritat cu Rama, cel pu]in a[a ne spun Vedele) numite [i gurue]i (\n sanskrit` guru \nsemn~nd: profesor, \nv`]`tor, educator). Rezultatul nu \nt~rzie s` se arate: Raco[ul care este la 60 km de V~rful Omu formeaz` un unghi de 30 de grade cu ona, iar unghiul pe care ona \l face cu Raco[ul [i V~rful Omu este de 90 de grade. Ne apare astfel Triunghiul Divin (cateta opus` unghiului de 30 de grade este egal` cu jum`tate din ipotenuz`) pe care piramidele de la ona \l formeaz` cu cetatea dacic` de la Raco[ [i V~rful Omu. Astfel algoritmul topografic al dacilor cuprinde perfect [i ona [i Om-ul, [i teorema lui Pytagora (\nainte de na[terea acestuia!) [i cea a lui Thales, [i triunghiul de aur al egiptenilor [i o istorie \ntreag`.
Fig. 71-72-73. Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice, Andrei Vartic, Ed. Basarabia, Chi[in`u, 1998.

168

Noi nu suntem urma[ii Romei

De ce se temeau romanii de daci? De ce Caesar [i Burebista au murit \n acela[i timp? De ce, de la moartea lui Caesar (care dorise s` porneasc` r`zboiul \mpotriva dacilor) [i p~n` la cucerirea a numai 14% din Dacia, de c`tre Traian, au mai trebuit s` treac` 150 de ani? De ce \n to]i ace[ti 150 de ani romanii [i dacii nu s-au av~ntat \n conflicte directe? De ce nici o armat` roman` nu pleca la r`zboi f`r` s` aib` cel pu]in un doctor dac cu ea? Ce or fi avut de \mp`r]it dacii [i romanii ca ace[tia din urm`, dup` cucerirea unei buc`]i a[a de ne\nsemnate din teritoriul Daciei, s` declare cea mai lung` s`rb`toare cunoscut` p~n` \n zilele noastre, o s`rb`toare de nici mai mult nici mai pu]in de 123 de zile, \n care poporul roman putea s` m`n~nce [i s` bea gratuit pe socoteala statului ... 123 de zile? Ce or fi s`rb`torit de fapt romanii? Astfel se demonstreaz` c` ei, dacii, au l`sat documente mult mai rezistente \n fa]a m`cin`rii timpului dec~t cele ale anticilor greci sau romani, dar \n alt limbaj dec~t \n cel scris-vorbit. Limbile sunt [i ele supuse distrugerii, alfabetele la fel. ns` dacii ne-au l`sat mostre de civiliza]ie extraordinar`, ca: - Betoane perfecte nedistruse de timp, ap` [i intemperii de peste 2000 de ani, - Metalurgie mai avansat` dec~t cea din zilele noastre - cuie care nu ruginesc de 2000 de ani, calupuri de fier de 40 kg, c~nd romanii nu puteau s` topeasc` \n cuptoarele lor buc`]i mai mari de 25 kg, - Modele matematice ca cele de la Gr`di[tea Muncelului, [i desigur cele topografice, prin a[ezarea a[a-ziselor cet`]i din Mun]ii Surianului, Cindrelului, Per[anilor (Raco[), \ntr-o ordine perfect geometric`, de invidiat chiar [i azi. Ce e trist e c` nici guvernul, nici savan]ii nu se intereseaz` de aceste lucruri. Iar Andrei Vartic \n loc s` g`seasc` nu \n]elegere, ci dorin]a arz`toare din partea compatrio]ilor rom~ni, a fost nevoit s` se duc` \n Rusia cu acel Cui al lui Pepelea, spre a-i cerceta misterele. De ce nu s-a oferit Institutul de Metalurgie din Rom~nia s` fac` studii, dac` nu din sentiment patriotic, m`car din interes [tiin]ific? Pe Andrei Vartic l-a chemat [i pre[edintele de atunci, Ion Iliescu, pentru o \ntrevedere de 15 minute, care a durat o or` [i jum`tate, urmat` de promisiuni - dar guvernul s-a schimbat! Istoria poporului nostru carpato-dun`rean nu a fost scris` \nc`, iar Sarmisegetusa este \nc` un mister acoperit de p`m~nturi care poate c` o [i protejeaz`.

169

Vorbind de capitala dacilor, unii spun c` numele ei vine de la numele de persoane Sarmis e ([i) Getuza, al]ii mai ini]ia]i \n tainele vedice \l citesc Sarmi-Seget Usa, adic` Eu m` gr`besc s` curg (\n sanscrit`). Din nefericire azi pl~ng [i caprele din Mun]ii Or`[tiei de mizeria ce domne[te \n Zona Sacr` a Sarmi-Seget-Usei. Excava]ii neprofesionale cu buldozere, nep`sare, chiar reavoin]` iau locul a ceea ce ar fi trebuit s` fie grija cu totul special` pentru acest tezaur istoric, grija concretizat` \n constituirea unei rezerva]ii a cet`]ilor dacice din Mun]ii Surianului. Iat` un alt nume ciudat [i plin de semnifica]ii. Cu privire la acesta, acela[i Andrei Vartic preciza c` Surya era zeul soarelui la indienii arhaici, urma[i ai arienilor carpato-danubieni. Ce conec]ie este \ntre daci [i indienii arhaici? Ar trebui ca aceasta s` ne dea de g~ndit. O alt` leg`tur` \ntre aceste dou` civiliza]ii este relevat` de semnifica]ia comun` \n cele dou` culturi, a cuv~ntului Pitar - cel ce aduce pita (\n sanscrit`), cunoscut [i sub numele de Dyaus Pitar (de aici vine salutul daco-rom~n bun` ziua, adic` Bun e Dyaus). El a fost primul mare zeu al arienilor (indo-europeni cum se mai spune). De la numele lui se trage cel al lui Zeus la greci (Saturn la romani). Referindu-ne, poate, la cel mai vechi mit al genezei, se zice c` atunci c~nd Zeului Suprem i-a pl`cut P`m~ntul, a dat na[tere prin respira]ia sa celor 7 zei ai lumii, av~ndu-l conduc`tor pe Marele Zeu Dak-Sha (\ntemeietorul divin al poporului dac); acesta, dup` ce s-a uitat peste tot pe p`m~nt, a g`sit un loc unde ape albastre ]~[neau din mun]i \mp`duri]i, dealuri bl~nde \i \nconjurau, acoperite de covoare verzi de iarb`, unde clima era bl~nd` [i... \n timpul nop]ii a populat acest spa]iu sacru cu primii 10.000 de fii, fiii lui iubi]i, dacii, poporul ales.
BIBLIOGRAFIE
1. Smithsonian Timelines of the Ancient World, Smithsonian Institution, New York, 1993, pp. 117,121. 2. Marija Gimbutas, The Language of The Goddess, Harpers Ed., San Francisco, 1991, p.234. 3. Paul Laz`r Tonciulescu, De la T`rt`ria la ara Luanei, Ed. Miracol, Bucure[ti, 1999, p.9. 4. V.G. Childe, The History of Civilization - The Arians, Barnes and Noble Books, New York, 1993, pp. 176-177. 5. John V.A. Fine Jr., The Early Medieval Balkans, Ann Arbor, The University of Michigan Press, 1991, p.305. 6. Gabriel Gheorghe, Lingvistica, Istoria... defilee de erori, \n Getica, 1-2/1992, p. 35. 7. Marija Gimbutas, Civiliza]ie [i cultur`, Ed. Meridiane, Bucure[ti, 1989, pp. 49 [i 296. Cf. Gabriel Gheorghe, n vechime Fran]a a fost rom~nofon`, \n Getica, 1-2/1992, p. 25. 8. E.J. Rapson (Ed.), The Cambridge History of India, Cambridge Univ. Press, Cambridge, 1922, vol.I, pp. 65-76. 9. Nicolae Densu[ianu, Dacia Preistoric`, Ed. Meridiane, Bucure[ti 1986, pp. 444-467.

170

Noi nu suntem urma[ii Romei

N. Iorga, Istoria Rom~nilor, vol. XXX, partea I, Bucure[ti, 1936, p. 14. N. Densu[ianu, op. cit., vol. I, partea I, p. 98 Cesar Pruteanu, Limba dacilor, Institutul de Cercet`ri [i Cultur` Dacic`, Bucure[ti. N. Iorga, op. cit., p. 30. Chronicle of the World, Ecam Publications, Prentice Hall, 1990, p. 182. A. Stan [i Remus Rus, Istoria Religiilor pentru \nv`]`m~ntul preuniversitar, Ed.Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom~ne, Buc., 1991, p. 149. 16. Raymond Bonner, The Land that cant be named, \n The New York Times, 14 May 1995. 17. Adrian Bucurescu, Dacia Secret`, Ed. Arhetip, Bucure[ti, 1998, p. 166. 18. Joannes Magnus Gothus, Historia de Omnibus Gothorum Sueonumque Regibus, c.IV-c.XV, Roma, 1554. 19. Alexandru Pele, Vidul demografic, Ed. Abaddaba, Oradea, 1998, p. 113. 20. A. Bucurescu op. cit., p. 170. 21. Ibidem, pp. 170-171. 22. Ibidem, p. 15. 23. Marcela Nica, Istoria Rom~nilor, Ed. Meridiane, Bucure[ti, 1994, pp. 9-11. 24. Carolus Lindius, Zamolxis Primus Getarum Legislator, Upsala, 1687. 25. C. Iordache, tiin]`, cultur`, documente, \n Rena[terea Daciei, Nov. 1992. 26. Andrei Vartic, Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice, Ed. Basarabia, Chi[in`u, 1998, p.51. 27. Marcela Nica, op.cit. p.26 28. Dumitru Alma[, Decebal, Ed. Meridiane, Bucure[ti, 1972, p.94. 29. Ibidem, p.95. 30. Bonaventura Vulcanius, De literis et lingua Getarum siva Gotharum, Lyon, 1597. 31. Ion Miclea [i Radu Florescu, Decebal [i Traian, Ed. Meridiane, 1980, p.11. 32. Theodor Mommsen, The Provinces of the Roman Empire, Barnes and Noble, New York, 1996, vol. I, p. 224. 33. Fontes II, Izvoare privind istoria Rom~niei - Fontes historiae Daco-Romanae, Ed. Academiei, Bucure[ti, 1964, 6-7. 34. Fontes II, 6-7. 35. Petru Maior, Istoria pentru \nceputul rom~nilor \n Dacia, Ed. Junimea, Ia[i, 1990, p. 294. 36. Istoria Bisericii Universale, I, 79, vezi: Pr. D. B`la[a, De la Regina Hestia la \mp`ra]ii Daciei \n Rena[terea Daciei, An II, Nr. 4, Ianuarie 1993, Bucure[ti, p. 1. 37. Pr. Dumitru B`la[a, ara Soareului sau Istoria Daco-Rom~niei, Ed. Kogaion, 1977, p. 65. 38. Ibidem. 39. Vezi Dochiana, Revist` de cultur` (director Pr. D. B`la[a), an 1, nr. 1, 1996, p. 2. 40. Mircea Eliade [i Ioan Culianu, Dic]ionar al Religiilor, trad. de Cezar Baltag, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 1993, p. 265. 41. Fontes I, Izvoare privind istoria Rom~niei - Fontes historiae Daco-Romanae, Ed. Academiei, Bucure[ti, 1964, p. 65. 42. Vezi Adrian Bucurescu, Dacia Secret`, ed. Arhetip, Bucure[ti, 1997, p. 136. 43. Vezi Mihail Diaconescu, Istoria Literaturii Dacoromane, E. Alcov Edimpex, Bucure[ti, 1999, p. 355. 44. A. Bucurescu, op. cit., p. 21. 45. Rupert Furneau, Ancient Mysteries, Ballantine Books, NY, 1977, p. 97. 46. Chronicle of the World, Ecam Publications, Paris, London, 1989, p. 182. 47. Herodot, Istorii II, 56. 48. Herodot, Istorii V, 9. 49. Strabon, Geographia VII, 5, 1. 50. Marija Gimbutas, The Goddesses and Gods of Old Europe: Myths and Cult Images, Univ. of California Press, Berkeley, CA, 1996, p. 16. 51. I.C. Dr`gan, Noi Tracii, Ed. Scrisul Rom~nesc, Craiova, 1976, p. 90. 52. Time Magazine, April 27, 1998, pp. 62-63. 53. Nicolae Densu[ianu, Dacia preistoric`, Ed. Meridiane, Bucure[ti, 1986, p. 485; vezi [i Alexandru Pele, Vidul demografic [i matematica, Ed. Abaddaba, Oradea, 1998, p. 175. 54. Paul Laz`r Tonciulescu, De la T`rt`ria la ara Luanei, Ed. Miracol, Bucure[ti, 1996, pp. 23-25. 55. Ibidem, p. 22. 56. Marija Gimbutas, The living Goddesses, University of California Press, 1999, pp.50-51 57. Nicolae Miulescu, Dacia - ara zeilor, I, II, Colec]ia Trika, Ia[i. 58. H. P. Blavatsky, The Secret Doctrine, II, The Theosophical Publishing Comp., London, New York, 1888, p. 82. 59. N. Miulescu, op. cit., II pp. 22-23. Vezi [i Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Ed. Litera, Chi[in`u, pp. 29-30. 60. Ibidem, II, pp. 32-40. 61. Herodot, Istorii, V, 3, trad. Felicia Van]-tef, Bucure[ti, 1954, pp. 29-30, vezi Pr. Conf. Dr. Al. Stan [i Prof. Dr. Remus Rus, Istoria religiilor, Ed. Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom~ne, Bucure[ti, 1991, p. 149 62. Ibidem 10. 11. 12. 13. 14. 15.

171

63. Clement Alexandrinul, ndemn c`tre neamuri, Migne, PG t8, col. 175. 64. Ion Miclea, Radu Florescu, op. cit., p. 75. 65. R. Rus, op. cit., p. 151. 66. National Geographic, vol. 195, No. 4, April 1999, p. 72. 67. Al. Strachin` \n ara \nainte de toate (coordonator Valentin Borda), Ed. ara Noastr`, Bucure[ti, 1994, p. 91. 68. Herodot, Istorii; IV, 94, 95 \n Izvoare privind istoria Rom~niei, I, pp. 47-51. 69. Alexandru Strachin`, op. cit., p. 85. 70. Mariana Marcu, Repere lingvistice arhaice rom~ne[ti pentru conturarea unui cult solar la traco-geto-daci, \n ara \nainte de toate, ... p. 180. 71. Ibidem, p. 197. 72. Ibidem, pp. 192-193. 73. Ibidem, pp. 198-202. 74. Nicolae Densu[ianu, op. cit., pp. 654-655. 75. Herodot, Istorii, Cartea a V-a, 5 [i 8, \n Izvoare privind istoria Rom~niei, I, pp. 65-71. 76. Pr. Prof. Dr. Alexandru Stan, Prof. Dr. Remus Rus, Istoria Religiilor, Ed. Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom~ne, Bucure[ti, 1991, p. 153. 77. Ibidem, pp. 150-153. 78. Adrian Bucurescu, Dacia Secret`, Ed. Arhetip, Bucure[ti, 1997, p. 14. 79. Vezi V. P~rvan, Getica. 80. Adrian Bucurescu, op. cit., pp. 14-15. 81. E.J. Rapson, ed., The Cambridge History of India, Cambridge University Press, Cambridge, 1922, pp. 65-76. Vezi Gabriel Gheorghe, n vechime Fran]a a fost rom~nofon`, \n Getica, Tom 1, nr. 1-2, 1992, p. 15. 82. Pr. Conf. Dr. Alexandru Stan, Prof. Dr. Remus Rus, Istoria Religiilor, Edit. Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom~ne, Bucure[ti, 1991, p.214 83. Upanishads, Penguin Books Ltd., 1975, England, p.14 84. Gabriel Gheorghe, op. cit., p. 9. 85. P. Giles, \n Cambridge History of India, I, pp. 68-70. Vezi V. Gordon Childe, op. cit., p. 139. 86. H.P. Blavatsky, The Secret Doctrine, The Theosophical Publish. Comp., London, 1888, p. XXXVIII. 87. C. I. Istrate, Nicolae Desu[ianu: via]a [i opera, \n Dacia Preistoric` de Nicolae Densu[ianu, Institutul de Arte Grafice Carol Gse, Bucure[ti, 1913, p. CII. 88. V. Gordon Childe, The Arians, Barnes and Noble Books, 1993, pp. 176-177 (vezi harta). 89. Helena Petrovna Blavatsky, The Secret Doctrine, II, Theosophical University Press, Pasadena, CA, 1988, p. 101. 90. Ibidem, vol. I, p. 4. 91. Ibidem, Vol. I, pp. 4-5. 92. Ibidem, p. 5. 93. Ibidem, vol. II, p. 4. 94. Ibidem, vol. I, p. 5. 95. Ibidem, Vol. II, p. 99. 96. Ibidem, Vol. I, p. 375. 97. Elizabeth Clare Prophey, The Lost Years of Jesus, Summit University Press, 1987. 98. Despre frecven]a acestui simbol vezi Marija Gimbutas, The Living Goddesses, University of California Press, Berkeley, CA, 1999, p. 78. 99. Ibidem. 100. Vezi Dokiana, Revist` de Cultur`, An I, Nr. I, 1996, Director Pr. D. B`la[a, Sute[ti-V~lcea, p. 11. 101. Nicolae Densu[ianu, op. cit., p. 404. 102. Ibidem, p. 406. 103. Ibidem, p. 422. 104. Ibidem. 105. Ibidem, p. 428. 106. Ibidem, plan[a 803, p. 211. 107. Ion Miclea, Radu Florescu, Daco-Romanii, II, Ed. Meridiane, Bucure[ti, 1980. 108. N. Densu[ianu, op. cit., p. 427. 109. Bianu & Hodos, Bibliografia rom., tom I, p. 61(1575), 67(1577), vezi Densu[ianu, op. cit., p. 427. 110. Ibidem, p. 426. 111. Maria Dogaru, Heraldica Rom~niei, Ed.Jif, Bucure[ti, 1994 112. Adrian Bucurescu, Dacia Secret`: Taina Tezaurului de la Pietroasa, \n Rom~nia Liber`, Vineri 23 februarie 1996, p. 15. 113. Adrian Bucurescu, op. cit., p. 123.

MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE


172