116

CAPITOLUL 5. FORME BILINIARE. FORME PTRATICE

Signatura formei ptratice

este pozitiv definit.
Metoda valorilor proprii:
ecuatiei caracteristice

5
2
2

2 6
0

Q este (Q) = (3,0,0), adic forma ptratic

Valorile proprii ale matricii A sunt solutiile

=0(2)(5)(8)=0,

2
0
4

adic avem valorile proprii 1 = 2, 2 = 5 si 3 = 8. Prin urmare, forma

canonic a formei ptratice Q este
Q(x) = 2x12 + 5x22 + 8x32.
Signatura formei ptratice Q este (Q) = (3,0,0), adic forma ptratic
este pozitiv definit.

5.3

Probleme propuse

Problema 5.3.1 S se studieze care din urmtoarele aplicatii sunt forme

biliniare si simetrice:
a) A : R2 R2 R, A(x,y) = 2x1y1 3x2y2 + 7x1y2 + 7x2y1;
b) A : R3 R3 R, A(x,y) = x1y3 + x2y2 3x3y1;
c) A : R3 R3 R, A(x,y) = x1y2 + x3y1.
R. a) Biliniar si simetric. b) Biliniar, dar nesimetric. c) Nici
biliniar, nici simetric.
Problema 5.3.2 Fie A : R3 R3 R o form biliniar si simetric, a
crei expresie analitic n baza canonic este
A(x,y) = 2x1y2 + 2x2y1 3x3y3.
a) S se scrie matricea lui A n baza canonic si n baza
B = {e 1 =(1,1,0),e2

=(1,0,1),e3 =(0,1,1)}.

b) S se determine forma ptratic asociat lui A.

5.3. PROBLEME PROPUSE

117

0 2 0
4 2

R. a) A = 2 0 0 ,A = 2 3
0 0 3
2 1
3
b) Q(x) = A(x,x) = 4x1x2 3x .

2
1 .
3

Problema 5.3.3 Pentru formele ptratice Q : R n R de mai jos, s se

determine formele biliniare si simetrice din care provin, precum si matricea lor
n baza canonic:
a) Q : R2 R, Q(x) = 4x1 6x1x2 + 5x2.
b) Q : R3 R, Q(x) = x1 + 4x1x2 + 4x1x3 + 5x2 + 12x2x3 + 7x3.
c) Q : R4 R, Q(x) = 2x1 + 3x2 + x4 + 2x1x2 + 4x2x3 x3x4.
(

)
4 3
R. a) A(x,y) = 4x1y1 3x1y2 3x2y1 + 5x2y2, A =
3 5
b) A(x,y) = x1y1 +2x1y2 + 2x2y1 + 2x1y3 + 2x3y1 + 5x2y2 + 6x2y3 +
1 2 2
6x3y2 + 7x3y3, A = 2 5 6 .
2 6 7
c) A(x,y) = 2x1y1 +3x2y2 +x4y4 +x1y2 +x2y1 +2x2y3 +2x3y2 1

2 1
0
0
1 3
1
2
0

4 3
0
1/2 .
2x y , A = 0 2
0 0 1/2
1

2x3y4

Problema 5.3.4 Formele ptratice Q : Rn R de mai jos sunt date n

baza canonic B a lui Rn. S se scrie aceste forme n baza
B = {e 1, e2

,...,e } Rn
n

n cazurile:
a) Q : R2 R, Q(x) = 25x1 14x1x2 + 2x2, e 1 =e1

+e ,e
2

=e +e .
1

b) Q : R3
e ,
R, Q(x) = x1 +2x1x2 x1x3 x2 +2x2x3 +x3, e1 =2e1 3
e
+2e e ,e =e +e .
2

=e1

c) Q : R3

R, Q(x = 5x1 + 5x2 + 3x3 + 21x2 + 22x1x3 + 22x2x3,

+e 2
2e
e ,e =
2e
2
e1 =e1 2
2e2 + e3.
3, e =e1
1 +
2 3

118

CAPITOLUL 5. FORME BILINIARE. FORME PTRATICE

d) Q : R4 R,Q(x) = x1x2 + x2x3 + x3x4, e1

+e +e ,e =e +e ,e =e .
e2 =e2 3 4 3 3 4 4 4
R. a) Q(x

= e1 + e2 + e3 + e4,

+ 41x

) = 13x12 46x 1x2

22.
6x x 11x
x 2x

b) Q(x ) = 7x12 + 3x 1x2

1 3
22 + 11x2 3
32.

12
22
32
c) Q(x ) = 20x + 8x + 35x .
+3x x +x x +3x x +x x +x x .
d) Q(x) = 3x12 +2x22 +x32 +5x 1x2
1 3
1 4
2 3
2 4
3 4
Problema 5.3.5 Utiliznd metoda lui Gauss, s se gseasc forma canonic si signatura
formelor ptratice de mai jos. Care dintre aceste forme ptratice sunt pozitiv definite si
care sunt negativ definite?
a) Q : R2

R, Q(x) = x1 x1x2 x2.

b) Q : R2 R, Q(x) = 16x1 + 24x1x2 9x2.

c) Q : R3 R, Q(x) = x1 + 2x1x2 + 9x2 + 4x1x3 + 19x3.
d) Q : R3 R, Q(x) = 9x1 12x1x2 6x1x3 + 4x2 + 4x2x3 + x3.
e) Q : R3 R, Q(x) = 8x1 + 16x1x2 + 8x2 + 4x1x3 + 4x2x3 + x3.
f)Q:R3 R,Q(x)=x1x2 x1x3 +2x2x3.
g) Q : R4 R, Q(x) = x1x2 + 2x2x3 3x3x4.
R. a) Q(x) = x12 5
1
4x22
, unde x3x
= x;x1 =x
x22;. x2 = x2.

12
1
b) Q(x ) = x , unde x =4x1
2 2
2
c) Q(x
12
22
) = x + 8x + 29
;x
2 x32, unde x1 = x1 + x2 + 2x3 2 = x2 x34;
.
x3 =x
3
d) Q(x
2x x ;x =x ;x =x .

) = x12, unde x1 =3x1

2
3 2
2 3
3
e) Q(x

1
2

) = 8x12 + 1
2x22, unde x1 = x1 + x2 + x34; x2 = x3; x3 = x2.

12
f) Q(x ) = x x22 + 2x32, unde x1
= 1 (x1 + x2 + x3); x2
2

(x1 x2 + 3x3); x3 = x3.

g) Q(x) = x12 x22 3x32 + 3x42, unde x1 = x1

x1
;x
+x );x
x ).
2 x22 +x4 3 = 2(x3 4 4 = 2(x3 4

; x2

2 +x22 +x3

5.3. PROBLEME PROPUSE

119

Problema 5.3.6 Utiliznd metoda lui Jacobi, s se gseasc forma canonic

si signatura formelor ptratice de mai jos. Care dintre aceste forme
ptratice sunt pozitiv definite si care sunt negativ definite? S se precizeze
baza spatiului n care se obtine forma canonic respectiv.
a) Q : R3 R, Q(x) = x1 + 3x2 + x3 + 4x1x2 + 6x1x3 + 8x2x3.
b) Q : R3 R, Q(x) = x1 + x2 + x3 4x1x2 2x1x3 2x2x3.
c) Q : R4 R, Q(x) = x1 + x2 + x3 x4 + 4x2x3 + 2x2x4 + 6x3x4.
d) Q : R4 R, Q(x) = x1 + x2 + 4x3 + 4x4 + 4x1x3 + 2x1x4 + 2x2x3
2x2x4 + 6x3x4.

R. a) Q(x) = x12 x22 1 32

{
4x ;
=(2,1,0),e =4(1,2,1)}.

B = e1 =(1,0,0),e2
3
b) Q(x

) = x12 1
3x22 + 3x32;
{
=3(2,1,0),e =3(1,1,1)}.

B = e1 =(1,0,0),e2
3
c) Q(x

) = x12 + x22 1
3x32 5x42;
{
=(0,1,0,0),e = 3(0,2,1,0),
B = e1 =(1,0,0,0),e2
3
e

= 5(0,5,1,3)}.

d) Q(x) = x12 + x22 x32 + 1

2x42;
=(0,1,0,0),e
=(2,1,1,0),

1
B = {e =(1,0,0,0},e2
3
e
4 = 2(1,1,0,1)
Problema 5.3.7 S se determine valorile parametrului R pentru care
formele ptratice de mai jos sunt pozitiv definite sau negativ definite.
a) Q : R2 R, Q(x) = x1 + ( + 3)x2 2( + 1)x1x2.
b) Q : R2 R, Q(x) = 9x1 + 6x1x2 x2.
c) Q : R3 R, Q(x) = x1 + x2 + x3 2x1x2 4x1x3.
d) Q : R3 R, Q(x) = (4)x1 +(4)x2 (2+)x3 +4x1x2 8x1x3 +
8x2x3.

120

CAPITOLUL 5. FORME BILINIARE. FORME PTRATICE

R. a) Q pozitiv definit (2,1); Q negativ definit .

b) Q pozitiv definit ; Q negativ definit (1,1).
c) Q pozitiv definit ; Q negativ definit .
d) Q pozitiv definit (,6); Q negativ definit (6,).
Problema 5.3.8 Utiliznd metoda valorilor proprii, s se gseasc forma
canonic si signatura formelor ptratice de mai jos. Care dintre aceste forme
ptratice sunt pozitiv definite si care sunt negativ definite? S se precizeze
baza spatiului n care se obtine forma canonic respectiv.
a) Q : R2 R, Q(x) = 5x1 + 5x2 + 4x1x2.
b) Q : R3 R, Q(x) = 2x1x2 + 2x1x3 + 2x2x3.
c) Q : R4 R, Q(x) = 2x1x2 6x1x3 6x2x4 + 2x3x4.
R. a){Q(x) = 3x12 + 7x22;
1
1
= (1,1)
2

B = e 1 = (1,1),e 2
2
b) Q({) = 2x12 x22 x32;
}
1
1
1

1
2
3
B = e = (1,1,1), e = (1,0,1),e = (1,2,1)
3
2
6
c) Q({) = 4x12 4x22 + 2x32 2x42;
= 2(1,1,1,1),e = 2(1,1,1,1),
B = e1 = 2(1,1,1,1),e2
3
e4

= 2(1,1,1,1)}.

Problema 5.3.9 Fie Q : R 3 R o form ptratic exprimat n baza

canonic prin
Q(x) = x1 + x2 + x3 + x1x2 + x1x3 + x2x3.
Utiliznd metodele Gauss, Jacobi si a valorilor proprii, s se reduc Q la
forma canonic (precizndu-se baza n care se obtine aceasta) si apoi s se
verifice Teorema de Inertie.
Ind. Metoda lui Gauss: Q(x) = x12 + 3

cobi: Q(x ) = x

12

+4

4x22 + 3x32; Metoda lui Ja-

3x22 + 5x32; Metoda transformrilor ortogonale:

Q(x) = 2x12 + 1
2x22 + 2x32.

Capitolul 6

Conice
6.1

Elemente teoretice fundamentale

Fie spatiul punctual euclidian al vectorilor liberi din plan E 2 = (E2,V2,) si

R = {O;i,j} un reper ortonormat n acest spatiu. O curb plan regulat
definit implicit n spatiul E2, curb notat cu C, este o multime de puncte
din plan P(x,y), ale cror coordonate satisfac o relatie de forma
C :f(x,y)=0,
unde f : R2 R este o functie diferentiabil, cu proprietatea
(
)2
(
)2
f
f
(P) +
(P) = 0, P C.
y
x
Definitia 6.1.1 n particular, se numeste conic sau curb algebric de
grad doi, o curb : f(x,y) = 0 definit de o functie polinomial de gradul
al doilea
f(x,y) = a11x2 + 2a12xy + a22y2 + 2a13x + 2a23y + a33,
unde aij R, a11 + a12 + a22 = 0.
Forma ptratic q : R2 R, q(x,y) = a11x2 +2a12xy+a22y2 se numeste
forma ptratic asociat conicei .
Definitia 6.1.2 Se numesc invariantii ortogonali ai conicei (acestia nu
se modific la roto-translatii n plan) numerele reale

a11 a12 a13

a11 a12

= a
I =a11 +a22.
a22 a23 , = a
12
a22 ,
12

a13 a23 a33

121

122

CAPITOLUL 6. CONICE

Acesti invarianti sunt numiti: -invariantul cubic, -invariantul ptratic si

I-invariantul liniar. Matricea care determin invariantul cubic se numeste
matricea conicei .
Teorema 6.1.1 O conic : f(x,y) = 0 admite un centru de simetrie
C(x0,y0) dac si numai dac = 0. n aceast situatie, coordonatele x 0 si
y0 ale centrului de simetrie C se obtin prin rezolvarea sistemului liniar
{
{
fx(x,y) = 0 a11x + a12y + a13 = 0
a12x + a22y + a23 = 0,
fy(x,y) = 0
unde fx = f/x si fy = f/y.
Teorema 6.1.2 (reducerea la forma canonic a conicelor) S
considerm conica : f(x,y) = 0 si 1,2 R solutiile ecuatiei
seculare (valorile proprii ale matricii formei ptratice asociate conicei)

a11 a12

2 I + = 0.
a22 =
a12
n acest context, avem:
1. dac = 0 (conic cu centru), atunci exist un sistem de coordonate
XOY , obtinut printr-o roto-translatie a sistemului de coordonate xOy,
n raport cu care conica are ecuatia canonic
:1X2 +2Y2 + = 0.

2. dac = 0 (conic fr centru) si = 0 (conic nedegenerat),

atunci forma canonic a conicei este

:Y2 =2

3
I X.

3. dac = 0 (conic fr centru) si = 0 (conic degenerat), atunci

forma canonic a conicei este multimea vid sau reuniunea de drepte
paralele sau confundate
:(Y k)(Y +k)=0,

kR.

Corolarul 6.1.3 (clasificarea conicelor dup invarianti) Fie o conic

arbitrar : f(x,y) = 0. n acest context, avem urmtoarea clasificare a
conicelor:

6.1. ELEMENTE TEORETICE FUNDAMENTALE

123

dac conica este nedegenerat ( = 0) atunci:

pentru > 0 conica este multimea vid (I > 0) sau elips
(I < 0);
pentru < 0 conica este hiperbol;
pentru = 0 conica este parabol.
dac conica este degenerat ( = 0) atunci:
pentru > 0 conica este un punct dublu;
pentru < 0 conica este reuniunea a dou drepte concurente;
pentru = 0 conica este multimea vid sau reuniunea a
dou drepte paralele sau confundate.
Reducerea conicelor la forma canonic
Metoda roto-translatiei
1. Determinm valorile proprii 1 si 2 ale matricii formei ptratice asociate conicei
(
)
a11 a12
A=
a12 a22 ,
rezolvnd ecuatia caracteristic (ecuatia secular)

a11 a12

0 I+=0.
a12
a22 =
si V

si determinm niste vectori

2. Calculm subspatiile proprii V1

2
proprii ortonormati e
1 = (1,2) si e2 = (1,2). Efectund eventual
o renumerotare a vectorilor proprii ortonormati, scriem matricea de
rotatie
( 1 1 )
R=
,
2 2
astfel nct detR = 1.
3. Efectum rotatia
(

x
y

(
=

1
2

1
2

)(

x
y

124

CAPITOLUL 6.

CONICE

si ajungem la o ecuatie de forma

:1x2 +2y2 +2a 13x + 2a23
unde a ij

y + a33 = 0,

R.

4. Restrngem ptratele (dac este cazul) si obtinem

(
:1

)2
x + a13
1

(
+ 2

unde
33

a33 = a

)2
y + a23
2

+ a33 = 0,

a123
1 a223
2 .

5. Efectum translatia

X =x +a13
1

Y =y +a23
2 ,
si gsim forma canonic
:1X2 +2Y2 +a33 =0.
6. n ultimul sistem de coordonate XOY reprezentm grafic conica .
Definitia 6.1.3 Fie : f(x,y) = 0 o conic si v = li + hj o directie n
plan. Locul geometric descris de mijloacele coardelor conicei , paralele cu
directia v, se numeste diametru conjugat directiei v.
Propozitia 6.1.4 Diametrul conjugat directiei v = li+hj, relativ la conica
:f(x,y)=0, este o portiune din dreapta de ecuatie
Dv : lfx + hfy = 0.
Corolarul 6.1.5 Diametrul conjugat directiei dreptei d : y = mx+n, relativ la
conica : f(x,y) = 0, este o portiune din dreapta de ecuatie
Dd : fx + mfy = 0.

6.1. ELEMENTE TEORETICE FUNDAMENTALE

125

Prin calcul, se deduce c panta m a diametrului conjugat directiei

dreptei d : y = mx + n este exprimat de relatia de conjugare
m = a11 + ma12
a12 + ma22 .
Dou drepte d si d, ce trec prin centrul unei conice (n cazul n care acesta
exist) si ale cror pante m, respectiv m , verific relatia de conjugare se
numesc diametri conjugati unul altuia.
Doi diametri autoconjugati (m = m) definesc asimptotele conicei .
Teorema 6.1.6 Singurele conice care admit asimptote sunt conicele de tip
hiperbol ( = 0, < 0). Acestea admit dou asimptote de ecuatii
A1,2 : fx + m1,2fy = 0,
unde m1,2 sunt solutiile ecuatiei a22m2 + 2a12m + a11 = 0.
Doi diametri conjugati perpendiculari (m m = 1), unde m nu este
directie asimptotic, definesc axele de simetrie ale conicei .
Teorema 6.1.7 a) O conic de tip elips sau hiperbol ( = 0, = 0)
admite dou axe de simetrie
S1,2 : fx + m1,2fy = 0,
unde m1,2 sunt solutiile ecuatiei a12m2 + (a11 a22)m a12 = 0.
b) O conic de tip parabol ( = 0, = 0) admite o singur ax de
simetrie
S :a11fx +a12fy =0S :a12fx +a22fy =0.
Definitia 6.1.4 Fie : f(x,y) = 0 o conic si P(x 0,y0) un punct arbitrar din
plan. Dreapta de ecuatie
PP : (x x0)fx(x0,y0) + (y y0)fy(x0,y0) + 2f(x0,y0) = 0 se
numeste polara de pol P a conicei .
Polara unui pol P(x0,y0) care apartine conicei : f(x,y) = 0 este exact
dreapta tangent n P la conica . Ecuatia acestei tangente este
TP : (x x0)fx(x0,y0) + (y y0)fy(x0,y0) = 0
iar ecuatia dreptei normale n P la conica este
fx(x0,y0) = fy y0y(
N P : x x0
x0,y0).

126

CAPITOLUL 6. CONICE

Definitia 6.1.5 Fie 1 : f1(x,y) = 0 si 2 : f2(x,y) = 0 dou conice.

Multimea tuturor conicelor de ecuatii
R,

: f1(x,y) + f2(x,y) = 0,

se numeste fascicolul de conice determinat de 1 si 2.

Fascicolul de conice determinat de 1 si 2 contine punctele de
intersectie 1 2 ale conicelor 1 si 2 si nu contine conica 2.
Propozitia 6.1.8 a) Fascicolul de conice care trec prin patru puncte distincte A(x1,y1), B(x2,y2), C(x3,y3) si D(x4,y4) este determinat de ecuatia
: (AB)(CD) + (AD)(BC) = 0,

R,

unde (AB), (CD), (AD) si (BC) reprezint ecuatiile dreptelor AB, CD,
AD si BC.
b) Fascicolul de conice care circumscriu un triunghi ABC are ecuatia
, : (AB)(AC) + (BA)(BC) + (CA)(CB) = 0,

, R.

n particular, fascicolul de conice care trec bitangent prin punctele de

intersectie ale unei conice : f(x,y) = 0 cu o dreapt dat este descris
de ecuatia
2
R.
: f(x,y) + = 0,
Mai mult, fascicolul de conice tangente dreptelor 1 si 2 n punctele n
care aceste drepte intersecteaz dreapta este descris de ecuatia
: 12 + 2 = 0,

R.

Propozitia 6.1.9 Prin cinci puncte distincte A(x 1,y1), B(x2,y2),

C(x3,y3), D(x4,y4) si E(x5,y5) trece o singur conic, descris de ecuatia
2
x
1
x

: x2
3
x
4
x5
x

xy y2

x1y1

y1

x1

y1

x2y2

x2

y2

x3y3

x3

y3

x4y4
x5y5

y45

x4
x5

y4
y5

1
= 0.
1

1
1

6.2. PROBLEME REZOLVATE

6.2

127

Probleme rezolvate

Problema 6.2.1 S se scrie ecuatia cercului cu centrul pe dreapta

d:x2y+1=0,
tangent axei Ox si care trece prin punctul A(0,1).
Rezolvare. S presupunem ca cercul cutat are raza R > 0 si centrul C
de coordonate (,). Ecuatia cercului este atunci
C:(x)2 +(y)2 =R2.
Cercul C fiind tangent axei Ox de ecuatie y = 0, avem d(C,Ox) = || = R.
Deoarece C d si A C, deducem c
{
{
2+1=0
2+1=0
2 + (1 )2 = R2
2 2 + 1 = 0.
Coordonatele centrului cercului sunt solutiile C1(0,1/2) sau C2(1,1).
Aceasta nseamn c avem de-a face cu dou cercuri de raze R1 = 1/2
si R2 = 1. Ecuatiile celor dou cercuri gsite sunt

4 +y2

4 +y2

)2
C1 : x2 +

y1
2

=1
+(y1) =1.
4, C2 :(x1)2
2

Problema 6.2.2 S se determine locul geometric al punctelor din plan care au proprietatea
c tangentele la elipsa
x2

9 1=0,
prin aceste puncte, sunt perpendiculare.
Rezolvare. Fie M(,), , R, un punct variabil n plan, care
verific proprietatea cerut de problem. Fascicolul de drepte care trec prin M
este descris de ecuatiile dm : y = m(x), m R{+}. O dreapt dm a
fascicolului este tangent la elips dac sistemul

2
x
9 1=0

y=m(x)

128

CAPITOLUL 6. CONICE

are o singur solutie (dreapta si elipsa au un singur punct comun). Scotnd y

din a doua ecuatie si introducnd n prima, obtinem o ecuatie de gradul al
doilea, al crei discriminant trebuie s se anuleze. Cu alte cuvinte, n urma
calculelor, sistemul are singur solutie dac
(4 2)m2 + 2m + 9 2 = 0.
n conditiile n care discriminantul ultimei ecuatii = 4(9 2 + 42 36)
este strict pozitiv gsim dou solutii distincte m1 si m2 ale ultimei ecuatii,
solutii care reprezint pantele celor dou tangente prin M.la elips. Punnd
si d
s fie perpendiculare, obtinem relatia
conditia ca tangentele dm1
m2
m1m2 +1 = 0. Folosind relatiile lui Vite, deducem c 2 +2 = 13. Cu alte
cuvinte, locul geometric descrisde punctul M reprezint un cerc centrat n
originea O(0,0) si de raz R = 13.
Problema 6.2.3 S se arate c tangentele la o hiperbol formeaz cu
asimptotele triunghiuri de arie constant.
Rezolvare. Fie M(acosht,bsinht), t R, un punct mobil al hiperbolei de
ecuatie
H : x2
a2 b2 1 = 0, a,b > 0,
unde cosht = (et + et)/2 si sinht = (et et)/2. Ecuatia tangentei n M la
hiperbol se obtine prin dedublare
TMH : xcosht ysinht 1=0.
b
a
Punctele ei de intersectie cu asimptotele
d1,2 : y = b
ax
sunt punctele M1(aet,bet) si M2(aet,bet).
OM1M2 se calculeaz dup formula

0
0

AOM1M2 = 1 aet
bet
2
aet bet

n concluzie, aria triunghiului

1 = ab = const.

Problema 6.2.4 S se calculeze invariantii ortogonali si s se scrie forma

canonic a conicelor

6.2. PROBLEME REZOLVATE

129

a) 1 : 5x2 4xy + 2y2 16x + 4y 22 = 0;

b) 2 : 11x2 24xy + 4y2 + 2x + 16y + 11 = 0;
c) 3 : x2 2xy + y2 4y + 6 = 0.
Rezolvare. a) Matricea conicei 1 este matricea simetric

5 2 8
A1 = 2
2
2 .
8 2 22
Prin urmare, invariantii conicei 1 sunt:

5 2
=detA1 =216, =
2 2

6 si I = a11 + a22 = 7.
=

Deoarece = 0, rezult c forma canonic a conicei 1 se descrie dup

formula
1X2 + 2Y 2 + = 0,

(
)
5 2
unde 1,2 sunt valorile proprii ale matricii
. n concluzie,
2 2
ecuatia redus a conicei este elipsa
X2
2
6 +Y
36 1 = 0.
b) Matricea conicei 2 este matricea simetric

11 12 1
A2 = 12
4
8
1
8
11
iar invariantii sunt = 2000, = 100 si I = 15. Ecuatia redus a
conicei este hiperbola
X2 Y2
4 +1=0.
c) Matricea conicei 3 este matricea simetric

1 1 0
A3 = 1 1 2
0 2 6

130

CAPITOLUL 6. CONICE

iar invariantii sunt = 4, = 0 si I = 2. Deoarece = 0, forma canonic

a conicei 3 se descrie dup formula

Y2 =2

3
I X.

n concluzie, ecatia redus a conicei

3 este o parabol, care are o ecuatie
2
2
de forma Y = 2X sau Y = 2X.
Problema 6.2.5 S se stabileasc natura si genul conicelor:
a) 1 : 5x2 + 8xy + 5y2 18x 18y + 9 = 0;
b) 2 : 7x2 8xy + y2 6x 12y 9 = 0;
c) 3 : 4x2 4xy + y2 2x 14y + 7 = 0.
Rezolvare. a) Din cauz c = 81 = 0, avem de-a face cu o conic
nedegenerat. Invariantul = 9 fiind strict pozitiv, rezult c 1 este de gen
elips. Deoarece I = 810 < 0, rezult c 1 este o elips.
b) Deoarece = 324 = 0 si = 9 < 0, rezult c 2 este o hiperbol.
c) Avnd = 225 = 0 si = 0, nseamn c 3 este o parabol.
Problema 6.2.6 S se reduc la forma canonic si s se precizeze natura
si genul urmtoarele conice, punndu-se n evident roto-translatiile plane
efectuate:
a) 1 : 9x2 24xy + 16y2 8x + 19y + 4 = 0;
b) 2 : 2x2 23xy + 9 = 0;
c) 3 : 2x2 + 6xy + 10y2 121 = 0;
d) 4 : 8x2 + 6xy + 6x + 3y + 1 = 0;
e) 5 : 2x2 + y2 + 4x 6y + 12 = 0.
Rezolvare. a) Utiliznd metoda vectorilor si valorilor proprii (a
transformrilor ortogonale), reducem la forma canonic forma ptratic
q1(x,y) = 9x2 24xy + 16y2,
asociat conicei 1. Rezolvnd ecuatia secular

9 12

2 25 = 0,
12 16 =

6.2. PROBLEME REZOLVATE

131

gsim valorile proprii simple 1 = 0 si 2 = 25. Baze ortonormate n

subspatiile proprii corespunztoare sunt
{
(
)}
{
(
)}
4
3
B 1 = e1 =
si B2 = e2 =
5,5
5,5
Acestea produc schimbarea de coordonate (rotatia direct, de determinant
pozitiv, egal cu unu)

(
)
(
)(
)
x= 1 (3x + 4y)
x
3 4
x
5
=1

y
5 4 3
y
y= 1 (4x + 3y).
5
nlocuind n expresia care defineste conica 1 coordonatele xsi y cu expresiile din
formulele de rotatie, n urma calculelor, gsim

)
1 : 25x2 20x + 5y + 4 = 0 1 : 25

x2 4
5x

+ 5y + 4 = 0.

Efectund prin metoda formrii de ptrate translatia sistemului de axe xOy

n sistemul de axe xOy, unde O(2/5,0), translatie definit de relatiile

x = x 2
5
y = y,
deducem c conica 1 este parabola y =x2/5.
b) Forma ptratic q2(x,y) = 2x2 2
3xy are matricea
)
(

3
A2 =
3
0
Valorile proprii ale acestei matrici sunt 1 = 3 si 2 = 1. Bazele ortonormate a subspatiilor proprii asociate sunt
{
(
{
(
)}
)}
1 3
3
B 1 = e1 =
si B2 = e2 =
,
2 ,2
2, 2
care conduc la rotatia direct
(
)
(
)(
x
=1

3
y
2
3
1

)
x
y