9.

Sistemul parlamentar
n sistemul parlamentar (Spania, Ungaria, Cehia etc), seful statului - monarhul (Marea
Britanie) sau preedintele ales de Parlament (Italia, Moldova) are puteri limitate, simbolice,
primul ministru sau seful Guvernului exercitand in mod real puterea executiva si coordonarea
administrativ. eful statului nu se amestec direct in actul administrativ, actele sale sunt valabile
numai dac sunt contrasemnate de ctre pimul ministru;
cabinetul se spijin pe majoritatea
parlamentar, pierderea acestui spijin ducand la demisia cabinetului. (posibilitti de pierdere:
eful statului poate dizolva parlamentul); membrii executivului isi pstreaz calitatea de
parlamentari.
11.Competenta organelor administratiei publice. Definitie si trasaturi
Competenta reprezinta ansamblul activitatilor cu si fars semnificatie juridica savarsite de un
organ in vederea realizarii atributiilor sale. In sens juridic larg ea reprezinta numai
activitatea (actele si faptele) cu caracter juridic iar in sens restrans cuprinde. numai ansamblul
actelor juridice pe care le poate emite o autoritate in conditiile precizate de lege.
De exemplu: guvernul are competenta de a elabora proiecte de legi, vizand regiile autonome si
societatile comerciale sau impozitul pe venituri etc, in vreme ce la nivel local se emit
autorizatii administrative pentru intreprinzatori.
Trasaturile competentei :
- caracter legal - fiind stipulata de lege, sau de acte normative inferioare legii;
- caracter propiu (numit si autonom sau personal) deoarece apartine numai autoritatii careia
i-a fost conferita, neputand fi transmisa altei autoritati, dupa cum un organ nu se poate
substitui in competenta altuia, decat in cazuri expres prevazute si in mod exceptional (de pilda,
in-ipoteza delegarii si repartizarii de atributii sau a inlocuirii din functie);
- caracter obligatoriu: exercitarea ei nu este o facultate pentru titular, de genul dreptului
subiectiv, deoarece drepturile conferite autoritatii fata de celalalt subiect sunt adevarate
indatoriri fata de lege, organul trebuind sa-si manifeste competenta, intr-un fel sau altul,
daca i-a fost adresata o solicitare fata de care ar avea de pilda un drept de apreciere legal
recunoscut;
- are caracter permanent- este executata in mod continuu
si neconditionat, exceptand
cazurile de competenta temporara sau ale organelor temporare ce au o competenta
similara.
12. Guvernul
Guvernul este autoritatea public a puterii executive, care funcioneaz n baza votului de
ncredere acordat de Parlament i care asigur realizarea politicii interne i externe a rii i
exercit conducerea general a administraiei publice.
Guvernul are rolul de a asigura funcionarea echilibrat i dezvoltarea sistemului naional
economic i social, precum i racordarea acestuia la sistemul economic mondial n condiiile
promovrii intereselor naionale.

Guvernul se organizeaz i funcioneaz n conformitate cu prevederile constituionale,

avnd la baz Programul de guvernare acceptat de Parlament.
Numirea Guvernului se face de Preedintele Romniei pe baza votului de ncredere
acordat de Parlament i exprimat prin Hotrrea Parlamentului.
Guvernul este alctuit din primul-ministru i minitri. Din Guvern pot face parte i
minitri-delegai, cu nsrcinri speciale pe lng primul-ministru, prevzui n lista Guvernului
prezentat Parlamentului pentru votul de ncredere.
Preedintele Romniei desemneaz un candidat pentru funcia de prim-ministru, n urma
consultrii partidului care deine majoritatea absolut n Parlament, ori dac nu exist o
asemenea majoritate, a partidelor reprezentate n Parlament.
Candidatul pentru funcia de prim-ministru va cere, n termen de 10 zile de la desemnare,
votul de ncredere al Parlamentului asupra programului i a ntregii liste a Guvernului.
Programul i lista Guvernului se dezbat de ctre Camera Deputailor i Senat, n edin
comun. Parlamentul acord ncredere Guvernului cu votul majoritii deputailor i senatorilor.
Pe baza votului de ncredere acordat de ctre Parlament, Preedintele Romniei numete
Guvernul.
Primul-ministru i ceilali membri al Guvernului depun individual, n faa Preedintelui
Romniei, jurmntul de credin fa de ar i popor. Guvernul n ntregul su i fiecare
membru n parte i exercit mandatul, ncepnd de la data depunerii jurmntului.

13. Parlamentul

Parlamentul Romniei, potrivit art. 61, alin.1 din Constituie este organul reprezentativ,
suprem al poporului romn i unica autoritate legiuitoare a rii.
Constituia Romniei consacr sistemul bicameral i n acest sens, art.61, alin.2 stabilete
c Parlamentul este format din Camera Deputailor i Senat. Camera Deputailor i Senatul,
potrivit art.62, alin.1 din Constituie Romniei sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret i
liber-exprimat.
Durata pentru care sunt alese camerele este de 4 ani, iar numarul parlamentarilor este
stabilit prin lege fr ca acesta s fie stabilit fix. Numrul parlamentarilor este stabilit n funcie
de populaia rii, stabilind un anume prag de reprezentani. Durata mandatului de 4 ani poate fi
prelungit n caz de rzboi, mobilizare, asediu sau urgen. Prelungirea mandatului camerelor
opereaz n cazul unor noi legi pn la ntrunirea legal a noului Parlament deoarece alegerile
pentru Camera Deputailor i Senat se desfoar n cel mult 3 luni de la expirarea mandatului
su de la dizolvarea Parlamentului, iar Parlamentul nou ales se ntrunete la convocarea
preedintelui Romniei, in cel mult 20 zile de la alegeri.
Dup constituirea legal a celor 2 camere ale parlamentului se desemneaz structurile de
conducere ale celor 2 camere ale parlamentului precum i structurile organizatorice. Acestea
sunt:
a) preedintele Cam. Deput. i preedintele Senatului

b)-biroul permanent al fiecrei camere

c)-comisiile parlamentare ale fiecrei camere
14. Seful statului

In cadrul autoritatilor administratiei publice, institutia "Sefului statului" ocupa un loc

esential, alaturi de Parlament, Guvern, organul judecatoresc suprem si tribunalul constitutional.
Competentele sefului de stat in administratia publica depind in primul rand de sistemul de
guvernamant, asistandu-se azi fie la un dualism al executivului, sub forma Presedinte sau
Monarh - Guvern (cabinet), fie la sistemul monoguvernamental (cazul SUA - de altfel unic), in
care presedintele este concomitent sef al statului si al guvernului.
Limitele puteii sefului statului in sfera administrativa sunt diferentiate in functie de
sistemul parlamentar, prezidential sau semi-prezidential.
Cabinetul se sprijina pe majoritatea parlamentara, pierderea acestui sprijin ducand la
demisia cabinetului. (posibilitati de pierdere: seful statului poate dizolva parlamentul);
Conform Constitutiei , fiecare stat este guvernat de catre un lider care este desemnat
pentru a reprezenta statul respectiv numit printr-o conventie generala - Seful Statului Fiecare stat
conform constittutiei proprii desemneaza cate o denumire proprie pentru termenul de sef al
statului fata de celelalte state - de exemplu : conform Constitutiilor Romaniei , Ungariei si
Italiei seful statului este Presedintele (tarii sau republicii) Consform Constitutiei Spaniei Seful
Statului este Regele
Conform constitutiilor Romaniei , Ungariei si Italiei , exista atat asemanari cat si
deosebiri referitoare la Seful Statului celor trei state. Din prevederile constitutiilor celor trei state
mai sus mentionate , putem desprinde anumite asemanari intre seful statului fiecarei tari in parte :
- in primul rand denumirea prevazuta in constitutia acestor trei state este aceea de
Presedinte , care in cazul Romaniei este de Presedinte al Statului , iar in cazul Ungariei si Italiei
este de Presedinte al Republicii.
- are rolul de a reprezenta statul sau republica si este cel care detine puterea suprema in
stat , fiind reprezentantul natiunii.
- este comandantul sef al fortelor armate ;
- functia presedintelui este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata,
presedintele neavand voie sa indeplineasca alta functie decat cea de sef al statului.
- este cel care are initiativa referendumului ;
- este cel care incheie tratatele internationale in numele tarii pe care o reprezinta;
- are dreptul de gratiere individuala si de comutare a pedepselor;
- persoana presedintelui este inviolabila ;
- nu raspunde pentru actiunile sale cat timp este la conducerea statului decat in cazurile
de inalta tradare sau atentat contra Constitutiei statului ;
- are dreptul sa confere decoratii si onoruri conform prevederrilor legale;
- are dreptul de promulgare a legilor
- trebuie sa depuna juramantul de credinta fata de statul pe care il reprezinta inante de a fi
numit in functie ;

- este indepartat de la guvernare in urmatoarele cazuri : cand i se revoca mandatul in caz

de expirare a termenului , in cazul decesului , cand este declarat incompatibil , in caz de demisie
si de destituire
- se bucura de imunitate
- este ales prin tur de scrutin secret
- poate fi destituit din functie in cazul incalcarii in mod grav a constitutiei
- beneficieaza de indemnizatie si celelalte drepturi ce ii revin prin lege.
Dupa ce am analizat asemanarile care exista intre sefii celor trei state conform constitutiei
fiecarui stat in parte , trebuie analizat si faptul ca, pe langa atributii comune , exista multe
deosebiri intre atributiile , modul de guvernare si indatoririle unui sef de stat.
Juramantul de credinta de exemplu , desi este un lucru comun si este obligatoriu a
fi depus de catre seful statului inainte de numirea in functie , este depus in mod
diferentiat in cele trei state astfel :
- presedintele Romaniei depune juramantul de credinta in fata Camerei Deputatilor si a
Senatului in sedinta comuna ;
- presedintele Italiei depunde juramantul de credinta in fata Parlamentului reunit in
sedinta comuna ;
- presedintele Ungariei depune juramantul de credinta in fata Adunarii Nationale ;
Regasim o asemanare intre durata mandatului de guvernarea a sefului staului care
este de cinci ani in cazul Romaniei si Ungariei ,spre deosebire de Italia in care mandatul
sefului statului este de 7 ani.
Conform constitutiei Romaniei , nu este prevazuta o varsta minima pe care care
candidatul la presedentie trebuie sa o aiba indeplinita pentru a putea candida la sefia statului ,
fapt care este clar determinat in constitutia Italiei , in care este specificat faptul ca pentru a putea
fi ales presedinte al republici , orice cetatean care se bucura de drepturile sale civile si politice
care doreste sa candideze la sefia staului trebuie sa aiba indeplinita varsta de 50 ani , In cazul
Ungariei , poate fi ales sef al staului orice cetatean care are drept de vot si care, in ziua alegerii
are implinita varsta de 35 de ani
In cazul Romaniei si Ungariei , seful statului nu poate indeplini mai mult de doua
mandate in functia de presedinte care pot fi sau nu succesive , lucru care nu este insa prevazut
in constitutia Italiei.
Una dintre puterile sefului statului este aceea ce el poate sa divolve in cazul Romaniei
Parlamentul , dar numai dupa consultarea presedintilor celor doua camere , pe cand in cazul
Italiei poate sa dizolve ambele Camere ale Parlamentului, pe cand , in cazul statului Ungar ,
presedintele republicii poate sa dizolve Adunarea Nationala.
15. Relatia Guvern-parlament

Primul-ministru prezinta Camerei si Senatului rapoarte cu privire la politica Guvernului,

care se dezbate cu prioritate.

Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice sunt obligate sa prezinte

informatiile cerute de Camera Deputatilor, sau de catre comisiile parlamentare, prin intermediul
presedintelui acestora.
Membrii Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului; daca li se solicita prezenta,
participarea lor este obligatorie.
Guvernul si fiecare dintre ministrii sunt obligati sa raspunda la intrebarile formulate de
deputati sau de senatori; Camera Deputatilor sau Senatul pot adopta o motiune prin care sa-si
exprime pozitia cu privire la problemele ce au facut obiectul interpelarii. Guvernul raspunde
politic in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate; fiecare membru al Guvernului raspunde
politic solidar cu ceilalti membrii pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.
Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot retrage increderea acordata
Guvernului, prin adoptarea unei motiuni de cenzura ( cu votul majoritatii). Motiunea poate fi
initiata de cel putin 1/4 din numaruI total al deputatilor si senatoilor si se comunica Guvernului la
data depunerii; motiunea de cenzura se dezbate dupa 3 zile de la data cand a fost prezentata in
sedinta comuna a celor doua camere. In cazul in care motiunea de cenzura a fost respinsa,
deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia, in aceeasi sesiune, o noua motiune de
cenzura, cu exceptia cazului in care Guvernul isi angajeaza raspunderea. Guvernul isi poate
angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si Senatului, in sedinta. comuna, asupra unui
program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege.
Daca acestea sunt respinse pintr-o motune de cenzura, depusa in termen de trei zile de la
preluarea programului, a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, Guvernul se
considers demis, urmand sa fie desemnat un nou Prim-ministru si sa fie ales un nou Guvern.

16.Relatia parlament-seful statului

Preedintele adreseaz Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale
naiunii. n principiu, mesajele sunt facultative, dar uneori o astfel de problem este indicat
chiar de legea fundamental: -este cazul art.92, care impune adresarea unui mesaj de ntiinare a
Parlamentului imediat dup ce Preedintele ia, n calitatea sa de ef al forelor armate, msuri
urgente pentru respingerea unei agresiuni armate contra rii.
Mesajul preedintelui are rolul de a atrage atenia asupra unor probleme, fr a avea
vreun efect juridic asupra Parlamentului, care rmne singurul abilitat s decid luarea unor
msuri pe baza mesajului.
Sub aspectul formei de adresare a mesajului, doctrina apreciaz c el poate fi prezentat
direct de ctre Preedinte, printr-un consilier prezidenial sau printr-o scrisoare public.
Dizolvarea Parlamentului. Dup consultarea preedinilor celor dou Camere i a liderilor
grupurilor parlamentare, Preedintele Romniei poate s dizolve Parlamentul, dac acesta nu a
acordat votul de ncredere pentru formarea Guvernului n termen de 60 de zile de la prima
solicitare i numai dup respingerea a cel puin dou solicitri de investitur. n cursul unui an,
Parlamentul poate fi dizolvat o singur dat. De asemenea, Parlamentul nu poate fi dizolvat n
ultimele 6 luni ale mandatului Preedintelui Romniei i nici n timpul strii de mobilizare, de
rzboi, de asediu sau de urgen.

i n acest domeniu Preedintele este condiionat n aciunea sa de votul negativ al

Parlamentului, prin urmare el nu poate dizolva Parlamentul n cazul unui alt tip de blocaj
instituional. Reglementarea restrictiv face ca aceast instituie juridic a statului de drept,
menit a rezolva situaii politice de criz, are foarte puine anse de aplicare n practic.
Pe de alt parte, pe parcursul mandatului guvernamental, dizolvarea poate fi decis numai
cu participarea Guvernului, care trebuie s-i dea demisia pentru a declana formarea unui nou
Guvern. Toate aceste aspecte arat, n definitiv, poziia destul de ubred pe care Preedintele o
are n sistemul nostru constituional fa de Guvern i mai ales de Parlament, n flagrant
contradicie cu raportul dintre legitimtatea sa democratic, rezultat din alegere, i ce a corpului
legiuitor sau a executivului.
Preedintele convoac Parlamentul nou ales n prima sesiune, i poate cere ntrunirea
Parlamentului n sesiune extraordinar.
Literatura de specialitate se exprim n sensul c poate fi convocat n sesiune
extraordinar i numai o camer, dac sunt motive suficiente pentru aceast opiune.
De asemenea, trebuie remarcat c Parlamentul nu este convocat automat prin solicitarea
Preedintelui, i c preedini ai camerelor au competena s convoace camerele n sesiune
extraordinar, pe baza solicitrii Preedintelui. Ct despre posibilitatea de a refuza ntrunirea
camerelor, n doctrin sunt criticate dispoziiile din Regulamentele celor dou camere, care
permit respingerea ordinii de zi n orice situaie i, n consecin, nentrunirea n sesiune
extraordinar.
Preedintele promulg legea, investind-o astfel cu formul executorie i oblignd
autoritile publice s treac la aplicarea ei.
Prin promulgare Preedintele autentific textul legii i atest regularitatea adoptrii Sale.
Termenul n care se poate face promulgarea este de 20 de zile de la primirea legii. Tot n
acest termen, Preedintele poate retrimite, o singur dat, legea spre reexaminare corpului
legiuitor, sau poate sesiza Curtea constituional n vederea verificrii constituionalitii unor
dispoziii ale legii.
n acest caz, exist dou soluii:
- fie legea este retrimis de Parlament spre promulgare sau sesizarea de
neconstituionalitate este respins de Curtea constituional, caz n care Preedintele este obligat
s promulge legea n termen de 10 zile,
- fie legea este modificat n sensul criticilor prezideniale i revine spre promulgare, caz
n care acelai termen de 10 zile se aplic;
- fie, n fine, sesizarea de neconstituionalitate este admis de Curte, caz n care demersul
prezidenial a avut succes i legea va fi trimis Parlamentului spre punere de acord cu poziia
Curii.
17.Primarul

Pentru primari, circumscripia electoral este aceeai ca i pentru consiliile locale.

Candidaturile se depun de ctre partidele i alianele politice legal constituite. Se pot depune i
candidaturi independente.
Mandatul primarului, consiliului local, respectiv al celui judeean, este de 4 ani, i poate
fi prelungit numai prin lege organic, n caz de rzboi sau catastrof, n cazul consiliului local
sau judeean, respectiv n caz de rzboi, calamitate natural, dezastru sau sinistru deosebit de
grav, n cazul primarului (art.39,72 i 105 din Legea nr.215/2001).

n Legea administraiei publice locale nr. 215/2001 se precizeaz c organul deliberativ l

constituie consiliul local, iar cel executiv este primarul. Calitatea primarului de organ executiv
deriv att din faptul c el este cel care rspunde de aducerea la ndeplinire a hotrrilor
consiliului local, ct i din faptul c el este cel care trebuie s pun n practic dispoziiile
privitoare la realizarea n colectivitile umane de baz a dispoziiilor legii i a celorlalte acte
normative.
Primarul este autoritatea executiv a colectivitilor locale care ndeplinete, n acelai
timp, i rolul de reprezentant al statului n unitatea administrativ-teritorial n care este ales.
n fiecare comun, ora i municipiu se alege prin vot direct un primar, iar n municipiul
Bucureti un primar general. Se aleg primari i n sectoarele municipiului Bucureti, care se afl
n relaii de subordonare fa de primarul general al municipiului Bucureti. Potrivit art. 61 (1) al
Legii administraiei publice locale nr. 215/2001, n activitatea sa, primarul este ajutat de unul sau
doi viceprimarii care sunt alei, dintre consilieri, de consiliul local pentru un mandat de 4 ani,
mandat care este egal cu cel al consiliului local.
Alegerea primarului are loc n condiiile stabilite de Legea nr.67/2004 privind alegerile
autoritilor administraiei publice locale. Pentru funcia de primar, alegerile se desfoar n
circumscripiile electorale organizate pentru alegerea consiliilor locale i sub conducerea
acelorai instane electorale.
Primarul ndeplinete o funcie de autoritate public. Primarul asigur respectarea
drepturilor i libertilor fundamentale ale cetenilor, a prevederilor Constituiei, precum i
punerea n aplicare a legilor, a decretelor Preedintelui Romniei, a hotrrilor i ordonanelor
Guvernului, a hotrrilor consiliului local; dispune msurile necesare i acord sprijin pentru
aplicarea ordinelor i instruciunilor cu caracter normativ ale minitrilor, ale celorlali
conductori ai autoritilor administraiei publice centrale, ale prefectului, precum i a hotrrilor
consiliului judeean, n condiiile legii.
Pentru punerea n aplicare a activitilor date n competena sa, primarul beneficiaz de
un aparat de specialitate, pe care l conduce. Aparatul de specialitate al primarului este structurat
pe compartimente funcionale, n condiiile legii. Compartimentele funcionale ale acestuia sunt
ncadrate cu funcionari publici i personal contractual. Primarul conduce serviciile publice
locale. Primarul reprezint unitatea administrativ-teritorial n relaiile cu alte autoriti publice,
cu persoanele fizice sau juridice romne ori strine, precum i n justiie.