Coordonatorulcolectiei: dr. LEONARD GAVRILIU
CCoperta: VENIAMIN & VENIAMIN
ISBN 973.97229.6.2
MICA BIBLIOTECA DE PSIHOLOGIE
ALFRED ADLER
CUNOASTEREA
OMULUI
Traducere, studiu introduetiv
sinote de dr. LEONARD GAVRILIU
IRI
EDITURA IRI
1996Coperta reproduce: Salvador Dali, Autoportret moale cu slanin’
rajits, 1941
‘Traducere dupa volumul
Allred Adler, Menschenkentnnis, Rascher Verla
Bicherci, Zirich, 1966
CUPRINS,
Studi introduetiv Alfred Adler — o revansé'asocialuli asupra
biologismuluifreudian (Dr. Leonard Gavel)
Cv inainve
Partea generals
Introdcere
Capitolul I Vista psihicd a omulus (1. Notiunea de psibic $1
lt viet psiice; 2, Funeta organului psibic: 3. Final
in viata psi)
(Capitolul It Esenta socialé viet psibice (1. Adevirul absolut;
2. Necesitatea viel in comun; 3. Securitate si adaptare;
4. Sentiment de comuniune social)
Capitola 4ll Copiut ssociettea (1 Situaia sugaruli:. Tafa.
nla difculjilor, 3, Omul e hint socials)
Capitolul TV Amprenteleiumii exteioare (1. Generali privind
‘conceplia despre lume; 2, Elementcle dezvoltiis conceplici
‘espe lume: a) Perceptile;b) Amine; c) Reprezentile
3.Fantezia; 4. Vise (generalitti); 5. Transpunereaafect
(Einuhiungy; 6 Influena omuluissupra celrlalt (hipnoza
si sugestia)
Capitolul -V Sentimentul de infeiortae si tendinta de a se
‘impune (1. Situatia din prima copilirie; 2. Compensarea
sentimentului de inferioitate;aspraia de a se pune in valoare
side a dobiindisuperiortates: 3. Liniadirectoae i conceptia
despre lume) a
9
41
31
59
65
”CCapitolul VI Pregatrea pentru viata (1. Jocul; 2. Atenia $1
istragerea ei, 3. Delisarea si uitarea; 4. Inconstentul,
5. Visele; 6. Aptitudini talent)
(Capitolul VII Relauiedinte sexe (1. Divizinea munci si cele
ddoud sexe: 2. Suprematia irbatului in eivilizatia actual:
3.Prejudecata inferioritatiifemeii: 4. Fuga de rolul de
femeic; 5. Tensiunea dintre cele ous sexe; 6, Incereare de
reform)
CCapitolul VIL Fray suront
Caracterologie
Capitotul I Generalitati (1. Esenjacaracteruli gi formarea sa
2. Importanta sentiment de comuniune social pena dez
Voltaea caracterulu; 3. Direct ale dezvoltii caracterululs
4. Delimitii faa de vechea scoala psihologid; 5. Tempera-
smentele si secreya endocrind; 6. Recapitulare)
(Capitlul I Tristur de caraeter de natu agresiva(1. Vanitaten;
2. Geloria 3 Invidia; 4. Avaritia; 5. Ura)
Capitolul IT Trisituri de carseter de naturd neagresiva (
Teolarea 2 Angoasa; 3. Laslate; 4, Impulsi neintdnate,ca
cexpresie a unei adapt deiciente)
CCapitolul IV Alte forme de expresie ale caracterulu (I, Voisias
2. Moduri de panies de exprimare; 3. Aitudineascol3-
easel; 4, Oameni cu principii si pedanti; 5. Subordonatea:
6. Infatuares; 7. Suscepibilitatea; 8, Ghinionist $i pieze-rele:
9-Religioztatea)
Capitlul V Afectele(A. Afecte disociane: 1. Mania; 2, Tastee
3.Folositeashuziva afectelor 4, Dezgustl 5. ia (spl
B.Afecteasociante 1, Bucura, 2. Compasiunes; 3. Rusinea)
:
Anexti Observati generale privind educa
(Cuvnt de incheiere
Indice de nume
us
136
160
168
191
2204
240
2st
262
268
21
‘STUDIU INTRODUCTIV
ALFRED ADLER - O REVANSA
A SOCIALULUI ASUPRA
BIOLOGISMULUI FREUDIAN
De obicei numele lui Alired Adler este asociat cu psihanaliza,
‘cae pentru multi nu este de conceput fra faimosul et ,triumvirat:
Freud, Adler, Jung. fn realitatefnsi ambitiosul concetitean al prin
{elu legtim al psibanalizei nu a fost mai mult decit unul din efeme-
tii ,tovardsi de drum" ai lui Sigmund Freud, firi a fi si un
psihanalist fn adev8ratul ineles al cuvSntului, eu toate ei intr-0
‘yreme a indeplinit functia de pregedinte al Asociatiei Psihanaltice
din Viena, Adler. never practised psychoanalysis" (nu a practicat
niciodatd psihanaliza"), sustin apodictic, pe drept cuvant, J.P.
(Chaplin si T. S. Krawiec', Freud insusi s-a vazut obligat si fc
precizarea el Adler ,nu are nimic comun cu psihanaliza’®, ci ela
avut ined de la inceput propriul su ,sistem™, doctrina sa, pe care
incerca si 0 substituie psihanalize, atunci cind nu incerca sisi
revendice idei manifest freudiene, steiduindu-se si le travesteaset
{nt-0 terminologiedifeits
‘Adevirul este ,psihologia individuals profesati de Aled
‘Adler? nu se cadrear3 si nici nu s-a putea incadra fn psihanalizs,
nici ca teorie, nici ca practic’, asa cum lucrul este fn bund masur
posibil cu ,psihologia analiticd™ a lui Carl Gustay Jung. Dar cum
conceptia lui Adler s-adezvoltat paalel cu psihanaliza, sabilind ct
aceasta i relevante puncte de coatact,ea poate fi considerat foarte
bine drepto conceptie purapsibanalitied, cunoscndu-se c&etimonul
‘para Inseamnd In greceste in afar sau ,pe ling’, ,vecin”. Ne
7LEONARD GAVRILIU
pute permite, agadar,sBincludem i parapsibanaiz¥(iermen care
exclude orice tangent aya-numitaparapsiologie, disiping care
{si reclama dreptobiect de cercetare fenomenele psibice ,paranor
male" pe tof cei care dovedese nte-un fl sau altulraportur de
"veeinate eu feudismal acest raportur (de obiei rele) puting
‘merge pn ao amitez4 net exprimatd, cum este cazul lui Alfred
Adler §i al adeptilor s8i (Carl Fortmille, Ermin Wexberg,
Ferdinand Birobaum, Arthur Holub, Eenst Jahn, ida Lowy, Oto
Kaus, Sophie Lazarfeld, Alfred Appelt i mull ali sau al Ju
Roger Mucchilli, care, cultivind la fnceput cu dezinvolturk teze
psihanalitice, la un moment dat atecut in opozitie, facind chiar
exces de 7c in aceast directe.,Parapsihanaliza” se dovedeste si
socioanaliza ui Jaco L, Moreno, care ia ost elev li Freud la
Viena, inainte de a emigra in America, Moreno mu scapi ni 0
jocazie de ai revendica meritl inverse tehnici psianalitice",
apt dea fi terminat cu ,era verbal" simbolizaté de ,divanul
{reuaian, spre a orienta personalitatea total apacientuli spre
skjinea sponta, pe ere elo considers mult mai gritoare si mai
ficient in plan psiboterapeutic.. Vechialdivan psianalitic —
Setie J. L. Moreno — a fost indepattat fn favoarea teatrulu
spontancititii. Acestteateu i fer pacientulu nostra posits
oj. Cnd stitea itis pe divans se intimpla Sse gindeased la
‘mama sau la sor sa, vorbea despre ele, asta eatotce putea fae in
pocitia cleat Dar datoriténoulu vical, mamas sora pots apart
escent actioneze, ss joace propel on tmp ce oat umea
are puna asst lareprezentaie'®. Este ceea ov az se cunoaste
sub numele de ,psihodrama" lui Moreno, acesta find, altri de
Aer, el mai notbil,paapsihanalist” sigur in Fell iu
‘Asacumn despre Freud s-a pus a desoopert complex i
edippeniu cel nsusi a avut mama cu dows decenii mai tina
deci al su a erescut intro familie in cae el era unc al unor
persoane mi invest deeitdinsul (copii unora dine frat si
‘regi, tt aga descoperieal Adie privind inferontatea consti
tional unor organe, care dezvotS in suprastrctua psiicd un
“sentiment de inferiortate™ decansator al lupei pentru objinerea
Superiortigi, a fost psd pe seama deficientelor organice ale
8
STUDIU INTRODUCTIV
autor explicate pe are el, de altfel,oautrizea Adler a fost,
fntr-adevir, un copil ray, rahe, peste sur de bolnvicios, 38
{nc n mintea lui -ainfripat fn din copie ganda de a se face
‘medic pena ,.upta cont moi®. Dar nu num inferioritile™
fizice Lau stimulat a ,compenssi*ambitioase, ci unele conside
rente de ordin spiritual. La lceu, de exempt, ind fart slab la
‘matematc, tal iu a obliga s8repete clas, cial recoman
ri umn profesor ear fata sis dea fil ucenie lao ercitre
Paci tta — spune Adler ~ arf ascultat de povata proesoruli,
45 f devenit probabil un bun critor, dar toaté vata as fi erezt ch
Anumitioameni au ew adeviratadarul» matematici®, Repetind
casa, elev ,nedotaa devenit el mai bun matematician.
‘Alegind exemple care si ilustteze teoria saa, sentient
de infeiortate” sa .compensiri subseevent (si hie supra
compensii"), Aller pare ase a3¢7ancompaia unr celebrit ca
Homer, Demostene, Milton, Becthoven, Sietan, Dostoevsk, sa
Anette Kellerman, Piavo Nurmi ete. De altfel,de rev se va sepa
£3 (0 primi tentati a eut sin 1904) pent ck avea senzatia cb
iiestesubalterm, pe einde se voi, i inconstientl si un spirits
rector". Intuindu-i ambitile, Freud a fnsedunat presedinte ol
Soviet psihanalitiee, dar Adler nu era oma eares8 se multum
‘eeu ,compensii” minore. fi 191 ela inifiato indrzneaté mis
‘care strategic, redactind o acer critic a teorieisexualist a vieti
Psihice, eritied in care. Ja drept vorbind, at
nevralgice ale psihanalize freudiene din ace! timp,
Undiscipol al lui Adler afm’, nu fr temei cin prima carte
de Fis icului si, Studie Uber Minderwerligkeit von
Organen{ Wien, 197), primiti cu nefneredere de Freud, este cont
nuttin germene toatdteoriaadlerian™, Pe de alti parte, Clifford
Allen este de parere c, din 1913, cind a expus un fel de tabla de
legiapsibolosis individuate, Adler nua mai progresat nici micar
‘cu un devet Zn ani urmetor, ar la strsitul viet sale, dap un stert
de secol, predica exact acelasi lueru ea jn 1913. Un at adlerian
‘observi gel ein stitulfugilor Iui Johann Sebastian Bach, Adler
rein adesea acecasi idee sub forme diferite™. Dorind eu tot dina
«dinsal si pund un ,fundament de nezdruncinat conceptici sale, ni
tocmai punetele
9LEONARD GAYRILU,
teste de micare cX nu de putine ori Adler simplifica si dogmatiza,
‘Aimandnd prizonierul proprilor sale limite i recurgind, mai mult
decits-ar putea crede, la speculaii metafizice. .O idee — citim in
‘Der Sinn des Lebens, Wien, 1933 —,un sentiment sau oactiune nu
vor fi considerate juste decit daci ele sunt astfel sub specie
actornitatis
Pe cind Freud a preluat de a Nietzsche mai ales ideea prima-
tulu sexualitsii $1 aectivitii, ca si conceptul de refulare, Adler
siea axat conceptia pe teoria nietzscheeand a voinjei de putere”
(Wille zur Macho, adaptand-o la propria sa teorie a elutarit
obstinate a superioritii sia asa-zisului protest vii earacteistic
femeilor care nu-si accepts conditia de inferiortate nic sub raport
biologie, nici sub raport social. Voinfa de putere si vointa dea se
face remarcat ale lui Nietzsche — serie el in Ober den Nervosen
Charactoe — exprima in fond acelasi lueru ca si conceptia noastrs
care, pede alti parte se apropie de aceea a lui Féré side a citorva
futon mai vechi, dup care sentimental de plicere arf expresia unut
‘sentiment de putere, in vreme ce sentimental de neplicere ar
decurge dintr-un sentiment de neputingS"!=, La acestea se adsgt
influent fitionalismului lui Hans Vaihinger. Aritind ei, departe
sea stabiliintre fenomenele lumii opoviti igiie, omul si
{noearci mat degrabssB-sidetaseze gAndiea s activitatea deo inie
de orientare reali, conformandu-le realitth, legilor gi exigentclor
‘acesteia si servindu-se de Fictiun doarea punct de plecare comod i
diborarea realititit i viet pe end nevroticul,dimpotriv se aga
de fictiuni ca inecatul de un fr de pai, reificdndu-le, iar psihotieul
merge si mai departe, fend din fiewiuni forte antropomortice
iezistbile (,Actioneazi ca si cum ai fi sont pier23ri,ca si eum ai
fi cel mai tare, casi cum ai fi cel mai dugmamit™ ete), Adler subli-
niazi: ,Simbolul, ca modus dicendi, domin’ limbujul si gindirea
roasted. Dar nevroticul ita ca litera de evanghelie, iar psihoticul
cauli s-ieonfere ocxistentd real, Avesta este punctul de vedere pe
care il sustin eu si asupra cieuia insist in toate Iueririle mele
referitoare la nevroic. $i nunsaipratr- frit intamplare am luat
cunosting de cartea genial ali Vaihinge, De Philosophie der Als Ob
(1911), incare autor arti valoarea pe care 0 reprezint in gindiea
10
sTupry myTRoDUCTIY
‘stimtfict acele construct intelectual care de mult mi-au devenit
Familiare prin studierea nevrozelor".
Dar nu numai nevroticul, ci in general orice om are, potevit
conceptieiadleriene, tendinta de 2-5 disimla sentimentul de infer
oritateindiratul unorfietiuni ca puterea,actele de rézbunare imagi-
‘are, trea interioari a unorsaisfatiVisae te. Fictional
‘Vaihinger fi va servi lui Adler in special la respingerea determin
‘mului cauzal pe care il promova Freud si ciruia fi va opune un
finalism contradictoriu. Wilhelm Dilthey parc, de asemenea, si-s
‘exereitatinfluenta asupra lui Adler, din moment ce vedea in vial
psihicd‘un torent continuy, constand din acte de voints orientate
teleologic, de faptindeterminabile
Se impune si examinim, in cele ce urmeazi unele aspecte
controversate privind ,psihologia individual’, opera de psibolog
side practician a lui Adler in domeniul curei psihoterapeutice sau
pursisimplu in domeniul demersurilr psihopedagogice, sist Hind
din anul 1920. a lua; contact cu Institutl pedagogic din Viena,
‘unde mai tirziua tint » suiti de prelegeri in care ii propunea si
demonstreze posibiltates aplicieii conceptiei sale In educarea
scolarilor problems.
1. ,PSIHOLOGIA INDIVIDUALA" $1 INCONSTIENTUL
De indati ce Freuu! a emis parereac¥ in lueraea lui Adler Uber den
[Nervdsem Characterinconstiental apare doar. 0 curivitate psiho-
Togie (6% cio legs’ cu ansamblal ,sistemutui“adlerian'*,si
eh, de altel, Adler era prea putin apt si opereze eu materialce fur
zate de inconstient,adesea a fost pus laindoiald dimensiunea abisa
1a ,psihologic’ irdividuale*. Clifford Allen va firma categorie ci
act Adler ,.«ceuneuste inconsticntal (pe cd, finind cont de opera
sa, mu pare <0 f eut), aceasta mu inseamns, pent el. nimi
Engler este de pacere cX psihologia ui Adler este esentialmente 0
‘egorsiholarie, adic un studiv al proceselor psihice constient,
fondatorulu .psihologie’individuale” fiindu-i indiferent dack un
fenomen psibic este constient sav nu'®
Asertunile de acest fel pot s¥ deconcerteze, Indeosebi atunci
‘end sunt Eicute sub semntura unor autoritti. Se pare tolusi eS
Psihiatrul englez cunoaste conceptia adlerian’ mai mult din cre
uLEONARD GAVRILU
ui Ermin Wexberg, unul dintre discipoli de marci a teoreticianului
_scomplexulti de inferioritate”, pe eae il citeaz mult mai freevent
‘ecit pe Adler, cu toate ci se refer a opera acestuia din urmd,
Dat find cin finda adlerienilor se videao flagrant’ lips de
tunanimitate fa a-1 considera pe Adler un psiholog abisal autentic
(cTiefenpsychologe"), problema a constitu tema general de
dezbatere a Conferintei Uniunii Internationale pentru Psihologie
Individual, ae cfret lueriris-au desf¥surat in Olanda in nul
1966"7, Abstract ficind de concluiile aceste conferinte, se cui
ne si artim ci in Menschenkennenis, carte aleStits pe baza unei
Jargi seri de preleger inte dup primul rirho! mondial la Univer
sitatea popular din Viena, audiate nu numai de marele public si
de student preleger in eare Adler urmirea si-siexpunti et mat car
si exact conceptia, el admite in mod explicit existenta si functile
inconstientulu, contesting chiar si atentiei (privtd indeobste drept
expresia cea mai puri a actului constient)caracterul ei de proces
psihie propriu constiinei. .Cu toate eX — serie el — atentia
‘constient'se obtine, intr-o anumit® msur, prin constrangere. fora
peopulsiva atentei nu revi in consting, cin interes, iar acesta
tine in cea mai mare parte dle sfera inconstientului, Avesta este fn
Jntregal su un produs al organului psibic, si, totodatd, cel mai
puternic factoral vetipsihice. Aci sunt cua side gsi fortele
‘care configurea2 linia de miscare a omului, planul su (inconstient)
de viata“. in constiings — ne mai spune Adler — astfel de forte
‘motivationale mu sunt deeat reflectarea inconstientall. Vanitosul,
frivolul, de ce
tatea, frivolitatea nu inseamn’ si constinfa vanitti si Involitat
Exist indivizi care nu-sicunose nie calittile, nici defectee, ting
intro total’ ignorant de sine. Cineva se poate rede un om bra, pe
cn tot ceea ce face el izvordste din egoism ete. ,Asadar — serie
‘Adler — multi oameni dezvoll in ef forte care intr actiune Fit
stirea lor. Aceste forte ale inconstientulu influenfeazs viata oame-
hilor si, dae’ nu vor fh identificate, vor duce la urmr grave. Un
asemenea ca” a fost descris de Dostoevski in romanul s4u kdiota,
Intro manieri care nu conteneste st suscite admirata psihologilor.
Este episodul in care 0 doamn, cu ocazia une reuniuni de societate,
nai multe ori haba n-au ef sunt cum sunt. Vani
2
STUDIU iNTRODUCTIV
{i spune unui print, personajul principal al romanului, pe un ton cam
_luticios, si bage de seams si nu cumva si ristoame vasul chine-
esc de valoare din apropierea sa; la care el di asiguriri ci va fi
‘tent. Céteva minute mai tdrziu inst vasul zicea Férdme pe pode.
‘Nimeni din cei care au asistat la scent nu a vézut in ea un efect al
hhazardului ci un act absolut logic, generat de integul caracter a
_acestui om, care se simtisejignit de cuvintefe doamnei"
In Ober den Nervosen Character, att recunoasterea ca atare,
ft ponderea acordatd inconstientlui fa viata psibict sunt in afar
de orice indoial..Chiar omul sinatos — citim aici ~ ar tebui st
renunte la speranta de a se orienta in lume, dae mu ar introduce
Fctiunt in imagines pe care s-o face despre lume si propria vial
Ami vzut ed acesteletiuni se sprijin pe experiente Vechi («repre
siune»). fn momentcle de netiniste ide nesigurantiele se manifest
‘cao putere deosebit, devenind imperative ale credinte, ideatutui
Iiberului-arbiteu. fn afara acestor momemte, cle actionea2a in surai-
ni, in inconstient, ea toate mecanismele psihice pentru care ele nv
‘constituie dee 2. In Praxis und Theorie der
Individealpsychologie,referindu-se la inconstint si ntr-un capitol
istnct (,Zur Rolle des Unbewussien in der Neuose"), Adler adm-
te eX numai existenta dimensiunii abisale a personaliti face posi
bile comportamentele nevrotie 4 psibotice, ,planl de visti al
individului structurindu-se i inconstientul acestuia, Prefatind
versiunea in limba englez4 a acest importante serierisel face rele-
vanta precizare ed inconstientul se manifest fn ,neputinga paciem
{lui de as ofelege impulsurile fa raport cu mediul social ia care
De unde si cerinta de baza.apsihoterapici (a sla Feud)
dea aduee in comul de luming al constintet,mmonstri generati de
inconstient, pentru i anihila:,Psihoterapia poate st inceaps aici
‘Prin aducerea in consti a idei drectoare de exagerare a propriei
‘importante hind prin aceasta imposibildinfluenta sa asupra vet
aetvee?
Este limpede cd Adler profeseazso ,.Tiefenpsychologie™, ind
‘chiar incredintat ca saeste mai ,profunda” decataltele, pe eare le
catalogheazi drept ,superficiale", Nefcdnd parada de termenul
B[LEONARD GAVRILU
-inconstient ell subinjelege in majoritateatextelor sale, dndu-i
Jmportanta de rigoare.
2. DE CE ,PSIHOLOGIE INDIVIDUALA?" Neavirati sunt
imediattentayi sf cread8 e% o asemenea psihologie pune accentul pe
individul ca individ, hind un fel de antitezi la ceea ce reprezints
psihologia social’. .Chiar si cuvdntul german Individualpsyeho-
logie — serie Madelaine Ganz. — df uyor loc la interpret eresit,
‘cc est nclina si nfelegi prin aceasta o psibologie care sar aplica
individu, dn reaitate ins trebuie si ne ceferim la sensul etimo-
Iogic al cuvéntului (ndividuere). In acest fel cimpul ei de aplicare
devine mult mai fntins. Este vorba de o psifologie a unui «tot
indivizibie $ care se raporteazdin acelasi timp 1a individu in sine
$i la relatia sa cu comunitatea"™. at-ne, prin urmare, tocmal
polul opus sensului sugerat de simpla percepere a termenului
_psihologie individual3". Intr-adevir, dac¥ citeti cli lui Adler.
Ai din ce in ce mai mult impresia cX discipfina eultivat de el este
sociopsifologia, .Cercetarea de psihologie individual ~ va
sublinia etn prefa la prima eitie a Iucriei Praxis un Theorie der
Individualpsychologie — cauti SI obtind 0 aprofundare a cunoas
terii onl, posiblt doar prin intelezerea pozitiei individulu fart
ide misunea sa sociald distinct". Scopul mirtursit al operei lui
Adler este acela de a face ca oamentis8 ni mai teacd uni pe King’
alti ca nigte monade etanse, vorbindu-si [ra putea stailireale
punete de contact sicomunicare, cum se Tatampl’ adesea, nu numa
in medile vaste ale societii,ci sin grapurile restednse, de ordinal
{amile...Cunoasterea omului — rats Adler — comport ins mct
6 faturd, a Fl de important, reprezentatl de asa-numitl aspect
soeial a acesteia. Este neindoilenic faptul ¥ oameni sar comporta
mai bine unit fap de alti, ef s-ar apropia mai mult daci sar
Jnfelege mai bine unit pe ali. Aceastt posibilitate de inducere In
feroare constitu un pericol imens pentru societate. Acest pevicol
trehuie si-I demonstrim no} colaboratorilor nostri, pe care vremsi+i
initiem int-ale vii. Ei trebuie si devin capabil s¥ recunossca tot
ce este inconstient in viald, toate deghizirile, disimularile,
sireticurile si perfidile, spre 2-i putea avertiza pe cei pinditi de
4
srupiu merRopucTiV
_asemenea prime sale ven in ajutor. Numai cunoasterea emul,
‘constien practical ne va slyji in acest sens'=®,Psihologia adlerian
{si nexeazi, in consecintl,o eticd go pedagogie, are in vedere 0
{abla de valori morale si isi propune si-i asigure promovarea. Ca
psihologie axiologica si pedagogic’ (,einer Art von dewzlichen
Pidagogik"= ,n sot de pedagogie medical’ o va numi Fred)”,
psiholopia individuals va considera c3atat eazurile dificil din punct
de vedere educational ct cele dificile din punet de vedere psiho-
terapeutic au un singur remediu valabil, cu caracter universal recte
decvoltarea semimentului de comuniune social iar la seara maxi
‘mi — dezvoltarea semtimentului cosmicitati omulu..A ciuta sen
sul vieii— serie e] — nurare valoare si important dees dace fine
cont de sistema de relatie om-cosmos. Este usor de injles ed
‘cosmosul dispune in aceast relate deo puterecreatoare. Cosmostl
este, cai spunem asa, tat intregi viet lar viata in totalitatea ei
este in Lup continu pentrsatsfacerea exigentelor cosmos
Asadar, psihologia individual nu se mirgine¥te Ja studiul
individului ca entitate social ci se extinde larg la societate, defini
‘omul ca flint eminamente social, animata de un sentiment inna
cut de comuniune uman”, penttu ca in cele din usm’ aceasti
psihologie sil priveased pe om ea find cosmic’, avn de indepli-
nit un rol in Cosmos. ,Sentimentul solidaritait, al comuniunit
sociale. este implantat de naturd in suffetl copilul si nu pariseste
individul decit sub actiunea celor mai grave maladi ale viet
psihice. De-a lungul inregit view, acest sentiment este nuantat, se
restrange sau se amplified, in eazurile favorabile depsisind vercal
_membrilor familie, spre a cuprinde tibul, poporul, umanitatea
Poate s3 depaseascd chiar si acest limite $i s¥ iradieze asupra
nimalelor, plantelor sau a altor obiecte, neinsufleite, cuprincdiad
Incele din urma cosmosul universat™.
Freud are dtepiste cand denunts plagiatele adesea abil raves
tite ale lu Adler: acest sentiment al omuniunil sociale” nativ, care
runeste pe oameni inte ei sntraga umanitate cu infnitul eoseic
‘nuestealiceva decat ,Eros"ulfreudian, un ,alter ego" al ibidoulu
universal. Pe de alts parte ins prin ,psihologia individuals adle-
rian’ socialul ig ia o spectaculoasa tevansit asupra biologismului
1s[LEONARD GAVRILIU
freudian, aspect minimalizat de Freud la un moment dat. Repu-
rind in drepturi dimensiunea social definitorie a omului,.psiho-
logia individuals" aduce psitanalizei zise .ortodoxe” un amenda-
‘ment capital, care s-a dovedit ulterior perfect asimilabil de etre 0
concept care, oricum, ori de cate ori a fost somat nu aezitatsi-si
legitimeze fundamentele sociale
3. .COMPLEXUL DE INFERIORITATE" LA SCARA
MONDIALA. Sentimental de inferortate si complexul de inferi-
oritate — acest concepte fandarmentale ae pihologiciindividuale,
‘are altSdat, ascmenea protestaui vil 1 fceau pe psikanalist si
vad negru Tnaintea ochilor — sunt astizi (constati Adler a
satsfactie, 1.) imtegime acceptate de Frew
Conceptele invoeate sunt eu adevirat fundamentate pentr
‘doctrinaaderian’, penta care af om inseam avea un sentiment
de inferioritae, care cere o compensare permanent, legea viet
find triumtul asupra dificulttilor. Am si v3zut, in linit mari, ee
Inelege Adler prin acestea. Sentimental de infriortate, generat de
sesizarea (nui neapirat constient8) 2 insuficientelor cutirui sau
Cutir organ, devine pentru indivi un factor stimulator al dezvol
tri psthice. Asa, de exempt, strabisml, anomalile de seomodare
ale organului vizual,fotofobiile,hipoacuziile, mutisma,logone-
‘roza gi alle tulbura de vorbie,inconvenientele oganice si psihice
cauzate de vegetaile adenoide,afectiunie feevente ale organclor
de simt, cilor respirator si digestive, malformatie s rdtenia,
semneleperiferice de degenerescenti care tideainferioriti mat
profunde, hidrocefalia, ahitismut, anomalilescheltul (seolio7d,
‘for, gemu valgum sau genu varum, pes varus sau pes valgus),
‘ncontinen persistent anal sau urtrald, vile de conformatie
ale organo yenitale, defeete ale coniului arterelor ale glandeor
endocrine, ca si alte nenumarate anomali,pe scurt existenta uni
‘organ deficitar ea Forma si functc,.impun traiectefor nervoase
coresponente si suprastructuripsibice un efortde natur sf aduca
din partea acestea o compensate, in cazul a care ea este posiil,
ceaz In care legaturile care ataseazsi organul inferior de lumea
texterioard thule sisi gseasc¥o fntarce in suprastructard. Orga-
16
STUDIU INTRODUCTIV
‘ul viual tins de nferortateorginar corespundeo percept
viaualt exacerbatP un apart digest atin de inerontate va avea
Ureptcorolaro imensifcare a actvitiilpsibice, nraport eu fot cea
x prveste sau are tangent cu almentaia:aceastintensificare se
‘a transpune in licomie, poft de cists. prin intermedi echiva-
Jentutlreprezenta de bani, se vor ine spirit de economic $4
‘Custar explicati sunteminimeiata,veiniate™ a psihana-
tae freuiene ci, dup red, copii care, bunoar3, moses
tame ca alt devin nist certs sarcastic, vesnic in etare
de scandal, pe end ce nat prea devree vor deven bev
Tncereind sf ilocuiasct ca alo! lapel de care au fost privat
intempestv In aceeas! manic parapsihanalites, Ade va sts
in prvaiunil si senzaile de inconfort it primi ania
opis in sentimental de iferonitat al copii generat de
imatuitateaorganeloe sal, de ipa de independent in rele eu
pain ete rebut cut punctl de pleae al ui anamit numa
erst de earacter foarte peneale, ere fc din copi un individ
Sereiv,cU arsbtia firma superior tii fat de ell .Acest
Sentiment de infrirtte ~ specie 8 Adee ~ este catia meas
pit coil adoring se de active de ja diverse lr
dress mura patere cu alti cay eauza view sale aici
toarepuvind vitorl«preatrilor ste pe pan isc sie
feest eens Inreaga edveabiltate « coil depinde de acest
Sntiment ue insuicenti(Insffcienzgcth). An fel acest
vitor devine pentr o ofa a Rgaduinge a ceca ce priveyte
compensatiile’*”. Inci din traged’ copilarie, printr-un proces in-
onsen, se easel uns de vit, de eeu invari,
Jn basa elvuia stl conceperea unui plan seeret*, a si eam arf
‘orba de pregiiea unui act subversiv..Pending intgabild spre
uporortateincearc sf ascund acest complex (de inferior,
thn peintran complex de superortat cre, intotdeauna in afar
Sentimentului de comuniune social, fiateste Ia aparenta unci
Superiortiti personale"™. In asemenea cazuri se impune ca ,stlul
de viati" si fie modificat radical, in sensul integririt sociale a
Individului deviant, deoarece ,a fiom nu este doar un fel dea vorbi,
”LEONARD GAVRILU
oo -
;, 4 te simfi parte dintr-un intreg™”.
Parga moc yt de vi ete more a9 sean
‘constind in consolidarea sentimentului de comuniune social’.
“Teologt cei practod ace plight nex nl
descent pest Char sue cum som eso
nevrotck,migena,aewalgiagemeula yacetle epee
acolounde tlburile organicelipese — ne asigurd Adler uli
ee re eee rere
Imo asia ae via pin soe a tenn ln
Pinte rte asentimentult de comunitne social, pangeeul sia
universal”. ae
Dar. susfine pe de alti parte intemeiet
D tc interneietorul ,psihologiel indivi
‘duale”, nti namat individ ca atare, cis specia umand in inte gul eh
‘-derwoltat tot dato slabicunisentmentl de nfeoate
fat de celelae speci, compensarca supremd avind loe pit
constituirea socicttitomenesh fn ceca ce privest strtur sa
natural ~ sete Ades ~ omul esto int inferior. Dar acest
inferoritate consitutivd. pe care s-0 constienizeard a pot
Sentiment de meimplinie ide insccutate atomear permanente
tn timulent in dretiacescoperin une! ede aapare lt.
tinde sisi crceze stain eae i fe eehiibrae denavantaete
povitef uml in nat. Este vor fond, tot despre oneal
Dic care are capac ue eli adaptarea si secure
Complesul de iferiritste este asfel preventatca un lenomen
tniversl care preriatgencza omeniti. -Gorla — sete et
stun — i adi tc tat dine
animale, nu. nvoie de connate. Oral dc. nl epreentin
tpt de toate inci cour, despa de ate aoe pa
car ila procuratintligena arf fest pend inc in pina oo
{id ecoperae. pre vind Observatia nssedne ice ma
departe. Achizitite ccle mai pretioase ale oma F-au venit de la
inferiortatea sa"
Caracterl.prapsanaliic” al acstel specu de antrop
logic este evident Totem si Tabu (1913) lambing oid a
Darwin, Freud se strdewte st demonstrere ef la orginea noe
fenomene sociale, n special dsprnderea oma din -boarda pam
18
STUDIU INTRODUCTIV
sep ernooverty
Livi ar sta ,complexul lui Oedip*, in timp ce Adler pune Intregul
Univers sub stipanirea unui ,complex de inferioritate™ primordial
In acest demers el este de 0 perseverenta care adesea frizea7
axtificiul si strident. Astfel, dintre copii,cadetul ari inamicul jurat
al principilor si regulilor,un adversar al pateri stabilite, pe care are
tendinga s-o atace in orice conditi in vederearistumini in favoarea
‘sa a raportului de forte. Criminaitatea nu ar fi deett rezultatal
‘exhibit sentimentului de superioritate. Prostitutia ar fi un mijloc
prin cae femeile animate de proverbialul .protest virl* ii umilese
pe barbati, care le socotese inferioare. Cum are loc aceasti para
‘doxaldumilire? Foarte simp: pe cid harbatul cae se serveste de
6 prostituatd erede a-si dovedi superioritatea fat de ea, femeia il
Stoarce de bani si, in flul acesta il degradeaz la starea de mijloc
de subistentt(!) Numa la dogmaticit pansexwalistaului se mai pot
{ntlni interpreta atat de siluite
4. INDIVIZIBILITATE SE STRUCTURA. Sistemul psiho:
cetico-pedagogie al lui Alfred Adler este logic (pind la absurd !) a
articulaile sale numai dase are in vedere teoria .complexul de
inferiortate" In test, contractile cole mai elementare bund. El
Sustine, de exemplu, pe de o parte ideea indivizwbilititi
personalititi’ umane (individaus }), dar pe de alti parte nu e7ité si
Vorbeascd la fiecare pas despre .structura psihied™ sau despre
structura ,organului psihie™. Steuetur’ indivizibilé insi mu poate
exista. Dacd matematicieni admit, in lumea constructor abstracte,
“maultimi compuse dintr-un singur element (caz in eare copula
“Teompuse” este o absurditat) i ,multimi vide", in lumea real na
exist si nu pot exista sisteme ,compnse” dint-un singur element,
died structurate si in acelasi timp indivizibile,intrucato strueturd
presupune cel putin douk clemente si raporturile dintre ele,
fergaliviribilitatea ea 0 consecintl nu numai logic’, dar si
“ntologic3. Un organism uman, de exemply, si poate continua vias
fr8 apendice, fr splind, fr un einichi sau e8 un pian, Prd
amigdale, fri och fed urechi, fir tuspatru membrele, desi toate
Acestea sunt elemente (si nu toate apendiculare') ale organismolui
‘ca structutsistemic’. Organismul si continu via sin eazul unor
19LEONARD GAVRILIU
mense lacune in structura psibicului, proba ficandu-ne-o existenta
iiotilor, de pd nivelul cel mai de jos al deficienei mintale, Insesi
ideile adleriene de inferioritate 2 organelor si de compensare-
sSupracompensare presupun stiri de structurd i transformiri de
sirueturd, inelusiv ideea divizibilitii structut,n eazusile in care
«in, stilul de via trebuie eliminate si, ne asigurt Adler, de fap se
si ajunge Ja eliminarea unor componente antisocale din conceptia
despre ume gi viata individului sla ,inlocirea” unor testa de
ccaracter prin altele, mai conforme eu integrarea social
La drept yorbind, ideea indiviziblitii psihicului vine in
Fagranta contradictie cu optimismul pedagogic al acestui oculist
cconvertit la psihologie si psiboterapeutics*. El nu numa e¥ neag’
orice potential sau subsiratinnscut pentru tstturile de caractert*
(ceca ce, desigur, este veridie, dar in contradietie eu propria sa
concept despre ,inferioritii" inndseute care, de fopt, dup Adler
ar determina caracterul ca teisilurs a personalitiis omuluiy. ci
‘neagl si caraeterl nativ a eeea ce nol numim tip de actvitate ner
voast superioari* sau, in termenti psihologiei casice, ,temper
‘ment, postulnd dislocarea facil a acestora, wecerea Fir uificltati
insurmontabile de 1a un tip La altul, ca si eum ar fi vorba de
inlocuirea mecanied de tipuri de motoare in caroseria unui
automobil..Se imtampl.. ~ serie el — ea ifritele temperamente
site detayeze unul de atl. De exemplu, un copil care fa fnceput
ste colerie va deveni mai tirziu melancolic si poate ncele din urna
‘legmatc. fn legaturdcu sanguinicultrebuie si constati eine se
‘manifest individul eare, ca eopil, a fost cel mai putin expus s-si
cexercite sentimentul de inferiovtae, ia eure nu s-au produs eats
de putin deficiente onsanice si earen-a sufert de pe uma excittilor
‘Puternice. asa ined s-a putut dezvolta fn liniste, obismuindu-se SE
iubeascd viata ssi nainteze ina cu pas siguri“*. Dac ar fi si se
respecte fntocmai fundamentele ,pshologiel individuale adleriene,
ar trebui,dimpotrivS, si se tragS concluzia c& toi sanguinici su
Sort si deving niste nuliti, dcoarece le ipsesteimboldul magic
al sentimentului de inferioritate
Tinadnd, asa cum bine observa Josef Rattner reduc roll
ddeterminismului biologic sal eredititi, spre a face et mai malt loc
Ey
srupiu ropucry
posibilittilor individuale®” (ca si cum o ,voeatie®, un ,dar*, un
element nativ nu ar consttui in acelasi timp si 0 ,posibilitate
individuals" ), Adler se angajeaz’ pin’ la urmi peo cale divergent
{até de propria sa cale, sprijinindu-se in mod critie — din punctul
‘iu de vedere — gi pe cunoscuta Iucrare a lui Emest Keetschmer,
(Charakter und Temperament (1921), care se demonstreaz rela
tile dintre temperament s sistemul endocrin®®. Dar acest lucru i
face numai pene c giseste din now material apt si ilusteze teria
,complexulti de inferioritate". Dupiice ne arati ci tipurile sunt de
‘rac flexbilitate gi ¢8, de exemplu, temperamental flegmatic au
este niciodati alteeva decdt ,o mased artificial". .o manien de
securizare, un rispuns semnificativ la intebsrie puse de via si
ci, prin urmare,cu greu sar putea admite rolul secreiilor endocrine
in determinarea temperamentului®, Adler serie: .Nu putem trece
sor peste aceasti observatie semnificativi, chiar dacd sar ajunge
sil se demonsireze ci au temperament legmatic doar ci fa care s-a
dovedittulburare patologic’ in seeretia plandei tiroide. Nu aceasta
este esenta enomenuli, ci avem de-a face aici eu un fotreg fascicul
de eauze side scopuri, cu un fateg complex de funetiuni organice
si de influente exterioare, care genereaz’I mai ita un sentiment de
inleriontate organics, de unde pornese apot temtaivele individului,
dintre care una poste fi protejarea, cu ajutoral unui temperament
‘legmatic, a semtimentului personslitaii, impotriva keri acestuia,
Cua cuvint, ne regis aici a fata unui tip despre care am mai