I.

II.

EMBRIOLOGIE
MEMBRU SUPERIOR, SPATE, PERETII
TORACELUI
1. Muschii migrati ai spatelui definitie, situatie,
raporturi, inervatie. Implicatii clinice ( recunoasterea
paraliziilor).
2. Regiunea nucala topografie, raporturi
3. Spatiul intercostal. Implicatii clinice. Punctia toracica
si anestezia nervului intercostal .
4. Muschii pectoral mare, pectoral mic si dintat
anterior.
Musc
hi
Pecto
ral
mare

Origine

Insertie

Actiune

-partea
clavicular
a pe
marginea
anterioar
aa
claviculei
partea ei
mediala
Partea
sternocos
tala pe
fata
anterioar
aa
sternului
sip e
primele 6
cartilaje
costale
-partea
abdomin
al pe
teaca
muschiul
ui drept
abdomin

Creasta
tubercul
ului
mare al
humerus
ului

coborar
ea si
proiectr
ea
anterio
ara a
umarul
ui
adducti
a
bratului
-rotatia
medial
a
bratului
-flexia
bratului
-muschi
inspirat
or
auxiliar
y si are
rol in
miscare
a de

Inerva
tie
Nervu
l
pecto
ral
media
l
(plexu
l
brachi
al c5c7)

Raporturi
Muschi
superficial ,
acoperit de
piele,
tesutul
conjunctiv
subcutanat
, nervii
supraclavic
ulari
mediali si
intermediar
y, glanda
mamara.
Acopera
pectoral
mic, dintat
anterior,
subclavicul
ar, coastele
si soatiile
intercostal
e , iar in
apropierea
insertiilor
acopera
insertiile

Vasculariza
tie
Ramuri
pectoral
din artera
toracoacro
miala
Ramuri
perforante
din artera
toracica
interna

al

Pecto
ral
mic

Fetele
antero
laterale
ale
coastelor
3-5

catarar
e cand
ia punct
fix pe
humeru
s

Procesul
coracoid

Proiecta
rea
anterio
ara a
umarul
ui

pecto
ral
lateral

bicepsului
brachial si
coracobrah
ial.
Impreuna
cu micul
pectoral
participa la
formarea
peretelui
anterior al
axilei
Intre
marginea
sa
superioara
si deltoid
se afla un
interstitiu
in care se
gaseste
vena
cefalica si
ramura
deltoidiana
a arterei
acromiotor
acice
E invelit pe
ambele
fete de
fascia
pectoral
care se
insera pe
clavicula si
stern
Este
acoperit de
pectoral
mare intre
cei doi
aflandu-se
nervul

Ramuri ale
arterei
axilare

coborar
ea
unghiul
ui
lateral
al
scapulei
(in
miscare
a de
bascula
rea a
scapulei
)
-muschi
inspirat
or
auxiliar
y (punct
fix pe
procesu
l
coracoi
d)

Dinta
t
anteri
or

Fetele
laterale
si
marginile
superioar
e ale
primelor
10
coaste

Margine
a medial
a
scapulei
Fata
anterioa
ra a
scapulei,
in partea
ei
medial

-prin
fibrele
inferioa
re
particip
a la
bascula
rea
scapulei
prin
deplasa
rea
unghiul
ui
inferior
catre
lateral

Nervu
l
thorac
ic
lung
C5-C7

pectoral
lateral si
de ramurile
pectoral
ale arterei
acromiotor
acice
Ac opera
dintatul
anterior,
vasele
axilare,
plexul
brachial,
coastele si
spatiile
intercostal
e
respective;
Pe
marginea
sa
inferioara
se afla
artera
toracica
laterala
In partea
posterioara
e acoperit
de
subscapula
r de pe fata
ant a
scapulei iar
anterior de
pectoral

Artera
toracica
lateral;
subscapula
ra;
scapulara
posterioara

- prin
fibrele
superio
are
coboara
coastel
e
(punct
fix e
scapula
)
-prin
fibrele
inferioa
re ridica
coastel
e
punct
fix e
scapula
[articip
a la
proiecti
a
anterio
ara a
scapulei

5. Configuratia externa si stratigrafia regiunii mamare.

Structura glandei mamare. Mijloace de sustinere ale
glandei. Implicatii clinice
Regiunea mamara apartine regiunilor pectoral, classic regiunile anterioare
ale peretelui tolracic. Contine glanda mamara, caracteristica exclusive
vertebratelor mamifere.Tesutul glandular impreuna cu stroma conjunctiva
si adipoasa, si pielea care le inveleste alcatuiesc ceea ce se intelege prin
notiunea de san / mamela. Glanda mamara exista la ambele sexe dar
datorita dezvoltarii si rolului sau constituie unul din principalele caractere
sexual secundare feminine
Este o regiune situate pe peretele anterior al toracelui si I se descriu
urmatoarele limit:

-superior: coasta III (reg mamara se invecineaza superior cu reg

infraclaviculara)
-inferior: coasta V sau VII ( reg mamara se invecineaza inferior cu reg
inframamara sau hipocondrul)
-medial: linia sternala (catre medial regiunea mamara se invecineaza cu
regiunea presternala)
-lateral: linia axilara anterioara (catre lateral regiunea mamara se
invecineaza cu regiunea axilara)
-profund: fascia muschiului pectoral mare
Limitele nu sunt fixe, putand varia de la individ la individ in functie de
marimea glandei mamare si starea ei de activitate
STRATIGRAFIA
1)Tegumentul tegument normal, asemanator celui de pe celelalte parti
ale regiunii anterolaterale ale toracelui. In parrtea central a regiunii
mamare se gaseste PAPILA MAMARA , o proeminenta cilindrica, la niv
careia se deschid canale galactofore prin pori galactofori. Papila mamara e
inconjurata de o zona pigmentata numita AREOLA MAMARA. Pe suprafata
areolei se gasesc proeminente determinate de glande cutanate
hipertrofiate (tuberculii Morgagni_ sau de glande mamare accesorii
(toberculii Montgomery). Papila si areola sunt pigmentate asemanator
avand o culoare roz bruna. In timpul sarcinii, se pigmenteaza mai intens.
2)Tesutul conjunctiv adipos : inconjoara glanda mamar atat anterior cat
posterior de aceasta, grosimea lui e variabila in functie de tipul
constitutional. De obicei, la nivelu papilei, acesta lipseste, papilla fiind la
acest nivel apropiata de glanda mamara. Acest tesut patrunde printer lobii
glandei mamare, formand septuri.
In grosimea t adipos se gases casa numitele ligament suspensoare ale
sanului. Acestea au originea pe clavicula sip e fascia muschiului pectoral
mare si se insera in tegumentul regiunii cat sip e glanda in sine. Aceste
ligament confera stabilitate si mobilitate glandei
In grosimea tesutului adipos se gasesc ramuri arteriale provenite din a
toracica lateral, interna, toracoacromiala, intercostala, cat si plexuri
venoase si limfatice si ramuri nervoase
3) Glanda mamare: glanda de tip tubuloalveolar, de culoare cenusie
galbuie, avand o fata posterioara pkana si o fata anterioara convexa ,
glanda e formata din lobi (10-20) despartiti prin tesut conjucntiv. La randul
lor lobii sunt impartiti in lobuli si acestia in acini glandular. Produsul de
secretie este drenat prin canalele galactofore care se deschid la nivelul
papilei mamare.

6. Ganglionii limfatici axilari. Drenajul limfatic al

glandei mamare. Notiunea de ganglion santinela.
Implicatii clinice

7. Muschii umarului situatie, raporturi, inervatie;

notiuni de topografie. Santul delto-pectoral. Implicatii
clinice
III.

MEMBRU INFERIOR, PERETE ABDOMINAL