Sunteți pe pagina 1din 3

TEHNOLOGIA SUDRII N PUNCTE

1.

Scopul lucrarii

Lucrarea are ca obiective:


cunoasterea procedeului;
prezentarea utilajelor din laborator desti 16416b15q nate sudarii n puncte;
determinarea analitica a parametrilor regimului de sudare;
realizarea unei tehnologii de sudare n puncte.

2.

Aspecte teoretice

Sudarea n puncte se aplica tablelor, benzilor si profilelor subtiri si reprezinta cel mai
raspndit procedeu de sudare prin presiune.
Sudarea n puncte se realizeaza n principiu la trecerea unui curent electric de intensitate mare
printr-un contact, se produce ncalzirea acestuia la temperaturi nalte, presarea si racirea sub
presiune.
Piesele ce urmeaza a se suda se strng ntre electrozii unei masini, legati n circuitul secundar
al unui transformator electric (fig. 1a). Contactul electric se stabileste dupa realizarea presarii.
Prin trecerea unui curent electric de intensitate foarte mare prin circuitul de sudare, se produce
ncalzirea pe baza rezistentei electrice de contact dintre cele doua piese, cu topirea locala a
materialului pieselor si formarea unui punct de sudura. nceputul formarii punctului de sudura
se caracterizeaza prin formarea de graunti cristalini comuni n ambele piese. Mai multe
puncte asezate dupa o traiectorie formeaza o cusatura n puncte.
Formarea punctului de sudura ntre cele doua piese se explica prin faptul ca rezistenta
electrica de contact dintre cele doua piese R ppare valori mai mari dect celelalte rezistente
aflate n circuitul de sudare: R ep - rezistenta electrica de contact dintre electrozi si piese si Rp rezistenta electrica a pieselor (fig. 1b). Efectul rezistentei electrice dintre electrozi si piese se
diminueaza prin utilizarea unor electrozi buni conducatori de electricitate.

a
Fig. 1

Pentru a se realiza un punct de sudura este necesar sa se respecte urmatoarele conditii:


contactul electric sa se realizeze dupa ce piesele au fost bine strnse ntre electrozi;
ntreruperea circuitului electric sa se realizeze atunci cnd forta de strngere are valori
mari, ceea ce asigura racirea si ntarirea punctului de sudura.
Tehnologia sudarii n puncte presupune corelarea parametrilor principali ai regimului de
sudare: diametrul electrozilor de contact d [mm], curentul de sudare I [A], durata de conectare
t [s], forta de apasare F [daN]. Se deosebesc doua tipuri de regimuri de sudare:
regimuri moi caracterizate prin durata de conectare mare (1,5.3 s), intensitate a
curentului mica si forta de apasare mica. Aceste regimuri sunt utilizate la sudarea pieselor din
otel cu continut redus de carbon cu grosime mare (> 1 mm);

regimuri dure caracterizate prin durata mica, intensitatea curentului mare si forte de
apasare mari. Aceste regimuri se folosesc pentru sudarea pieselor din oteluri inoxidabile,
aluminiu si aliajele sale si table foarte subtiri.
Parametrii regimului de sudare se pot calcula cu relatii empirice:
Diametrul vrfului electrodului se stabileste n functie de grosimea pieselor care
urmeaza a fi sudate si este aproximativ egal cu diametrul punctului sudat. Acesta se
calculeaza cu relatia:
[mm] - pentru s>3
(1)
dv = 2s + (2,5.3) [mm]- pentru s<3
Daca piesele difera ntre ele, ca material sau dimensional rezulta o ncalzire neuniforma n
timpul sudarii, care se traduce printr-o asimetrie a punctului (patrunderea este mai mare n
tabla mai groasa sau mai putin conducatoare). Efectul de asimetrie poate fi compensat prin
utilizarea electrozilor de sectiuni diferite (se utilizeaza electrod cu diametru mai mic la tabla
mai groasa sau la cea cu conductibilitate mai slaba).
Intensitatea curentului de sudare se poate determina cu relatia:
(2)
I = 6500s, [A],
n care s este grosimea tablei.
Odata cu cresterea intensitatii curentului electric creste si dimensiunea nucleului topit.
Cresterea n continuare a curentului nu este posibila deoarece rezistenta electrica de contact
dintre cele doua piese ramne aceeasi nsa, creste inadmisibil amprenta lasata de electrozi pe
piese.
Durata de apasare se determina, n functie de tipul regimului, cu relatiile:
o
pentru regimuri dure:
(3)
t = (0,1.0,2)s [s]
pentru regimuri moi:
(4)
t = (0,8.1)s [s]
Forta de apasare se calculeaza cu relatia:
(5)
F = (50.250)s [daN]
Daca se mareste forta de apasare se diminueaza rezistenta de contact dintre piese ceea ce face
sa nu se mai asigure caldura necesara sudarii, iar electrozii sa imprime adncituri pronuntate
pe piese (amprente).
n afara de acesti parametrii tehnologici asupra calitatii sudurii influenteaza si parametrii
constructivi cum sunt lungimea de suprapunere a tablelor L si diametrul electrozilor D. Acesti
parametrii se pot determina analitic cu relatiile:
(6)
[mm]
(7)

3.

Metode si mijloace de experimentare

Utilajul folosit pentru sudarea n puncte n cadrul lucrarii de laborator este de tip
BOSWA, aparat ce are posibilitatea de reglare a duratei de apasare si a intensitatii curentului.
Durata de apasare este reglata de un releu de timp.
Electrodul fix 1 si electrodul mobil 2 sunt legati la secundarul transformatorului Tr (fig. 2).
Prin apasarea pedalei 3 cu piciorul, forta se transmite, printr-un sistem de prghii 4, la
electrodul mobil, care este adus n contact cu piesele ce urmeaza a fi sudate. Forta de apasare
F este reglata prin arcul 5.
Piesele de sudat sunt realizate din tabla de otel calitatea A4 (STAS 5484), fig. 3.

Fig. 3

Fig. 2

4.

Modul de lucru

Dupa studiul utilajului de sudare n puncte, identificarea partilor componente si


nsusirea modului de functionare a acestuia se vor determina analitic parametrii regimului de
sudare cu relatiile (1), (2), (3) sau (4), (5), (6) si (7). Rezultatele obtinute se noteaza n tabelul
1.
Se masoara cu ajutorul unui subler distantele indicate n fig. 3 si se regleaza intensitatea
curentului electric si durata de apasare.
Dupa reglarea parametrilor de sudare si alegerea electrozilor cele doua piese se vor
aranja, n pachet ca n fig. 3, si se vor executa cele trei puncte de sudura.

5.

Prelucrarea rezultatelor si concluzii

Se vor face observatii asupra tehnologiei de sudare n puncte. Verificarea calitatii


punctelor de sudura se va face vizual urmarindu-se eventualele defecte.
dV

dp

[mm]

[A]

[s]

[daN]

[mm]

Observatii privind
calitatea sudurii