4.11 Conducta Magistrala - F.tusz PDF

Curs de Inginer Sudor InternaŃional/European IWE/EWE
4.11 Studii de caz
CONDUCTĂ MAGISTRALĂ
1.SCOP: Descrierea cerinŃelor minime necesare pentru construcŃia pe şantier a unei secŃiuni de
conductă magistrală în Europa.
Se aplică în cazul procedurilor de sudare manuală, semimecanizat, mecanizat şi automatizat printr-unul
sau o combinaŃie de procedee (ISO 4063)
• 111-Sudarea manuală cu electrod învelit (MMAW)
• 114-sudarea cu electrod de sârmă tubulară fără protecŃie gazoasă (FCAW)
• 121-sudarea sub flux cu electrod de sârmă (SAW)
• 131- sudarea MIG
• 135 –sudarea MAG
• 136-sudarea cu sârmă tubulară în mediu activ de gaz protector
• 141- sudarea WIG
2 . REFERINłIALURI
3.GENERALITĂłI
- Realizarea unui “Registru de calificare a procedurilor“
- Managerul de proiect - are întreaga responsabilitatea privind realizarea construcŃiei
- Responsabilul cu calitatea al contractului - inspecŃie şi control a documentaŃiei/calificărilor necesare
- El este însărcinat cu coordonarea personalului din domeniul examinărilor nedistructive şi de control
nedistructiv
4.EXECUłIA SUDURILOR
4.1.GeneralităŃi
• Echipamente corespunzătoare (DA,calitate dorită , etc)
• Parametrii conform WPS-uri
• ProtecŃie impotriva intemperiilor (cort, preîncălziri, etc)
• Amorsări de arc numai în rost
• Conectările pentru realizarea pământării trebuie să fie realizate doar mecanic Sudurile vor fi
realizate conform WPS conform fiecărui material
• WPS sunt elaborate de către specialistul sudor al contractantului, responsabil cu activitatea de
sudare
4.1.1.Sudarea stratului de rădăcină (prinderea provizorie cu sudură) WPS
4.1.2. Sudarea stratului de umplere
După sudarea rădăcini conform WPS După fiecare strat curăŃire de zgură, polizare, etc.
4.1.3. Ordinea depunerii straturilor de umplere
Nr. Straturilor se limitează astfel ca secŃiunea transversală să fie uniformă pe circumferinŃa conductei
Pentru materiale de calitate ridicată se asigură o răcire uniformă lentă (Izolatoare termic)
În timpul sudurii sau unor pauze mai lungi (câteva zile) capetele segmentului se închide ermetic mecanic
nu prin sudură
4.2. Materiale şi consumabile
Materialele trebuie să fie certificate
M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 1/ 32

4.11 Studii de caz
Materialele consumabile trebuie să corespundă cu specificaŃiile în WPS şi trebuie să fie certificate.

Materiale de sudare trebuie să fie ambalate.....
Recomandările producătorilor trebuie să fie urmărite cu stricteŃe
4.3 Depunerea metalului de adaos.
Numărul de sudori şi secvenŃele de sudare trebuie specificate în cadrul WPS. Se urmăreşte ca
deformaŃiile să fie minime.
Se recomandă 2 sudori sau 2 echipamente la conducte peste 400 mm diametru (4+4)
Începerea sau terminarea unor noi straturi de sudură trebuie să nu coincidă cu începutul sau sfârşitul
treceri anterioare
4.4 Pregătirea sudurii
4.4.1 Preîncălzirea
Conform WPS, Se utilizează termometre sau termocrete.
Se realizează cu echipamente care permit o distribuŃie uniformă a căldurii pe întreaga circumferinŃă
4.4.2 Pregătirea rostului de sudat
Conform WPS (configuraŃia şi dimensiunile) Se poate realiza prin tăiere termică urmată de polizare.
Dimensiunile trebuie să fie conforme cu cele din Procedurile de sudare calificate. Dacă au fost tăiete pe o
lungime mai mare de 50 mm se verifică cu US dacă nu s-a produs destrămare lamelară
Înainte de sudare capetele conductei se polizează uşor pentru a îndepărta orice imperfecŃiune, rugină
etc.
4.4.3. Metode de fixare şi poziŃionare
• Trebuie minimizat nepotrivirile radiale (rotirea unei conducte).
• DistanŃa dintre 2 câmpuri de sudare min o dată diametrul conductei.
• Nealinierea internă trebuie să fie sub 2 mm cea externă min 3 mm
• Încălzirea sau ciocănirea materialului conductei pentru a reduce astfel nealinierea nu sut permise
4.4.4. Dispozitive de prindere
• Dispozitivele utilizate trebuie să fie strict conform WPS
• Pot fi utilizate dispozitive interne pe care îndepărtăm după mai multe straturi
• Proiectarea dispozitivelor de prindere trebuie în să minimizeze orice posibilă deteriorare a
acoperirilor interioare şi exterioare
4.4.5. Sudarea de prindere provizorie
• Se execută de către sudori calificaŃi şi după WPS.
• Trebuie să fie suficienŃi de lungi pentru a garanta rezistenŃă adecvată
• Sudurile provizorie vor fi plasate central în rostul de sudat şi să aibă o lungimă minimă de 25 mm
• Nu sunt permise sudurile de prindere provizorie pe nici o porŃiune a suprafeŃei conductei
4.4.5. Ataşări temporare
Este permis cu acceptul beneficiarului.
Trebuie să existe o procedură de sudura, îndepărtarea şi controlul nedistructiv al ataşărilor
4.4.7. CurăŃenia la locul de muncă
Deasupra pămîntului curăŃenia trebuie să fie suficientă pentru realizarea sudării, inspecŃiei şi a
acoperirilor
În pământ pe lângă aceasta trebuie asigurat şi loc suficient.
Dimensiunile minime pe care conducta trebuie să fie curăŃată sunt după cum urmează:
• 4m în lungime
• 0,6m de amândouă părŃi ale conductei
• 0,4 m sub tub
4.4.8. Tratamente termice aplicate materialelor şi sudurilor
Dacă este posibil se aplică un tratament termic de detensionare. Se face conform celor indicate în
specificaŃiile proiectului
4.4.9. Pământare
• Toate pământările trebuie să fie astfel realizate încât să pervină orice amorsări de arc electric.
• Sudarea pământărilor pe conductă nu este permisă
• Fiecare sursă individuală va trebui să fie separat conectată la conductă

4.11 Studii de caz
• Orice amorsare de arc pe peretele conductei va trebui îndepărtată prin polizare şi controlată prin
metode nedistructive ulterior
5. EXAMINAREA SUDURILOR
CurăŃat
Examinare vizuală conform cu SpecificaŃiile din proiect sau a standardelor relevante
- Doc xxx1 Procedură de construcŃie
• Conturul sudurii
• SuprînălŃarea
• ApariŃia şi absenŃa imperfecŃiunilor neacceptate
- Toate sudurile trebuie să fie controlate nedistructiv în conformitate cu:
- Doc xxx2 SpecificaŃii Standard pentru InspecŃia sudurilor
- Se vor controla de către Organisme de InspecŃia sudurilor
5.1. Examinarea sudurilor realizate în producŃie
Una din primele 40 de conducte sudate în condiŃii de şantier, controlate nedistructiv şi acceptate va fi
selecŃionată de către supervizorul al Beneficiarului şi avizată pentru examinare distructivă. Rezultatele
obŃinute vor trebui să satisfacă aceleaşi cerinŃe. În cazul în care examinările sudurii realizate pe şantier
nu corespunde cu solicitările existente toate activităŃile de sudare trebuie oprite
6. REPARAREA SUDURILOR
Se execută în conformitate cu SpecificaŃiile procedurii de reparare a Sudurilor aprobate de către
Beneficiarul şi de către Organismul de inspecŃie
Testele de calificare ale procedurilor de reparare a sudurilor trebuie să fie făcute într-o manieră reală
simulând situaŃiile la care pot apărea reparaŃii tipuri de imperfecŃiuni
ReparaŃiile se referă la:
• ReparaŃie asupra întregii grosimi a materialului
• ReparaŃie asupra unei porŃiuni din grosimea materialului (minim 50% din grosimea peretelui)
• ReparaŃii interne şi externe doar dintr-o trecere
O a doua reparaŃie nu va fi acceptată decât cu acordul Şeful Departamentului de Control al calităŃii din
firma respectivă şi cu aprobarea Beneficiarului şi a Organismului de InspecŃie.
7. MARCAREA ÎMBINĂRILOR SUDATE.
Fiecare îmbinare trebuia marcată deasupra sau pe MB cu un număr de identificare a sudorului. Imediat
după efectuarea operaŃiei pentru trasabilitate
8 TESTE PENTRU CALIFICAREA SUDORILOR
Fiecare sudor trebuie să fie calificat în acord cu SR EN 287-1 ultima ediŃie
Şeful departamentului de Control al calităŃii va trebui să pregătească un registru cu numerele de ordine
ale sudorilor. Acest registru trebuie adus periodic la zi
9. SPECIFICAłIA PROCEDURILOR DE SUDARE (WPS)
Contractantul trebuie să pregătească toate specificaŃiile procedurilor de sudare pentru aprobarea
acestora de către Beneficiar şi organismul de InspecŃie
10. SPECIFICAREA PROCEDURILOR DE CALIFICARE (WPS)
Procedura de sudare trebuie să fie în conformitate cu ISO 15614 (SR EN 288 )
Suplimentar
Pentru procedura de calificare timpul min. între sudare şi control nedistructiv trebuie să fie
MMAW+FCAW 24 h
SAW, MAG, MIG+WIG 36h
Probele de sudare trebuie să li se permite răcirea în aer până la temperatura mediului ambiant.
11. INSPECłIA
InspecŃia pe şantier trebuie executată doar de către personalul autorizat. Organismul de inspecŃie va
inspecta toate sudurile pe şantier
12. DOCUMENTAłIE
Următoarele formulare vor fi continuu complectate.
• Registrul cu proceduri de sudare
• Testele de calificare a sudorilor

4.11 Studii de caz
• Înregistrările procedurilor de calificare

• Registrul sudorilor
• Înregistrările zilnice ale sudării
• Rapoarte săptămânale ale sudării
• Registrul cu reparaŃii ale sudurilor
• 13. ÎNREGISTRAREA REVIZIILOR
STUDIU DE CAZ NR.2 : SUDARE CAP LA CAP ŞINE TRAMVAI

Sudarea şinelor se execută folosind procedeul de sudare:
Manual cu electrozi înveliŃi
Sudarea aluminotermică
1.Sudare cap la cap manual cu electrozi înveliŃi
1.1. GeneralităŃi
Calitate material şine: 800A şi 900A
Rostul pentru sudare cap la cap fără şanfren, distanŃa între şine 15-20mm
În cazul depistării unui defect în îmbinarea sudată, acesta este înlăturat prin crăiŃuire sau polizare
şi se resudează zona unde a fost depistat defectul
1.2. CondiŃii de sudare
Temperatura şinelor, înaintea începerii operaŃiei de sudare, va fi în intervalul 5-350C
În caz de vreme nefavorabilă zona de sudare se va proteja cu un cort
Se verifică vizual capetele şinelor. Nu se admit fisuri
Se verifică rostul de sudare înainte şi după operaŃia de preîncălzire la preîncălzire nu se utilizează
acetilena
1.3.Materiale de adaos
Sudarea se face cu electrozi cu inveliş bazic (se calcinează)

MA se sudează la 6-8 mm de partea superioară a ciupercii

4.11 Studii de caz
1.4 Rost de sudare-pregătire capete şine.

Debitare se face mecanic sau oxi-gaz. În cazul debitării oxi-gaz şinele se vor preîncălzi la 1000C.
1.5. Rost de sudare-aliniere şine

Aliniere şine în plan vertical
Aliniere şine în plan orizontal
1.6. Preîncălzire
Măsurarea temperaturii se poate face folosind:

Pirometru optic
Termometru digital
Termocretă
La reluarea lucrului se respectă

4.11 Studii de caz
1.7 Sudare
Se montează suportul special pe talpa şinei
Rândurile 1,2,3 cu electrozi E MoB4 2 de=5,0 mm
Răndurile 4 şi 5 cu electrozi E 46 4 1 Ni B 4 2 H5 (NIBAZ 65) de=5,0 mm
Sudare rând 1
Electrod înclinat în plan vertical 200-300. Nu se bate zgura
Sudare rând 2
Idem ca la primul rând direcŃia de sudare aceeaşi. Nu se bate zgura
Sudare rând 3
Sudare rândul 4
Se realizează cu pendulare
Sudare rând 5
Sudarea inimii şinei

Se preîncălzesc patinele de cupru la 5000C

4.11 Studii de caz
Sudare ciupercă şina
1.8. Polizare îmbinare sudată

Se polizează imediat după sudare grosolan, polizare după răcire poate provoca fisuri Pentru polizare
finală se lasă cca. 0,5-1 mm.
1.9. Tratament termic de detensionare
Se încălzeşte la 6000 – 6500C şi se menŃine 15 min după încălzire completă
1.10 Răcire îmbinare sudată

Îmbinare se va înfăşura cu pături de azbest sau vată minerală Răcire controlată se face până la o
temperatură de min 1600C
1.11. Polizare fină îmbinare sudată
Se face la o temperatură sub 1500C numai pe ciupercă
1.12 Control şi marcare îmbinare sudată
Controlul vizual se face către personalul calificat/ certificat conform SR EN 473 cu sau fără lupă Nu se
admit pori, arsuri, şanŃuri marginale, fisuri, amorsă de fisuri etc
Liniaritate cu liniar de 1 m în plan orizontal şi vertical
Poansonare
2 .Sudarea aluminotermică
Parametrii de sudare
Rostul 28-30 mm
ÎnălŃimea arzătorului de preîncălzire de la nivelul şinei 40 mm
Presiunea gazelor de preîncălzire Oxigen 5 bar
propan 1.5 bar
Timpul de preîncălzire 5 min
Timpul minim de aşteptare:
3,5 min pentru îndepărtarea scheletului metalic a formei
4 min pentru îndepărtarea capului formei
4,5 min pentru îndepărtarea supraînălŃării cordonului

4.11 Studii de caz
FILMUL
Măsuri de protecŃia muncii

1. Bagheta de aprindere se păstrează separat de chit şi nu în haina sudorului
2. Chitul şi formele se feresc de umiditate
3. La reacŃia Thermitului se va păstra distanŃa de siguranŃă se va purta haina şi ochelari de protecŃie
4. Vasul de captare a zgurei se aşează pe suprafaŃa uscată şi nu pe pământ care ar putea să se
aprindă
5. Se verifică echipamentul de sudare cu autogen să nu aibe scăpări
6. La aprindere prima dată se deschide robinetul de oxigen după aceea robinetul de gaz. La oprire
se închide prima dată robinetul de gaz după care şi robinetul de oxigen
7. La operaŃia de polizare este obligatorie folosirea ochelarilor de protecŃie
STUDIU DE CAZ NR.3

Prof.dr. Ing Túsz Francisc
Tip încărcare: variabilă
Material S 355JR G2
Grosime tablă repere 1-6 - 35mm 7-8 - 70 mm de rigidizare - 12mm
Dimensiuni maxime ale mesei de strung Lungime 3000mm, lăŃime 600mm, înălŃime 800mm
Greutate 900kg
Se cere:
Stabilirea ordinii de sudare
Să schiŃeze formele rosturilor de sudat (SR ISO 9692-1 şi simbolizare conf. SR ISO 2553)

4.11 Studii de caz
Material: S235JRG2 conf. SR EN 10025-2/2005

Procedee de sudare utilizate: 111, 135
M.A. Electrozi inveliŃi E 38 2 RB 12 SR EN 499
Sârmă de sudare G3Si1 SR EN 440
Gaz de protecŃie M 21 SR EN 439 (82% Ar+18% CO2)
Pregătirea rostului SR EN ISO 9692
Dispozitive de poziŃionare
Calificare sudori conf SR EN 287-1
Preîncălzire nu
Temperatura între straturi nu
Asigurare a calităŃii:
Evaluare imprfecŃiuni SR EN ISO 25817
Îmbinări cap la cap şi de colŃ clasa de calitate B
Îmbinări cap la cap 100% LP şi Rx (talpa)
100% LP şi 50% Rx inima
Îmbinări de colŃ 100% examinare vizuală şi cu LP

4.11 Studii de caz

4.11 Studii de caz
ROATĂ DE CONDUCERE
1.Realizarea cilindrului virolă poz 02

Trasat
Debitat oxi-gaz
Preluctrat rost X
Controlat US conf. ISO 5817 gr.B cele două margin 200mm

4.11 Studii de caz
Roluire virolă
Preîncălzire 1500-1700C
Montarea plăcuŃelor început sfârşit de cordon 50x50x20 şi prindere provizorie cu electrozi bazici
de Ø3,25 mm
Sudare pe generatoare
interior 2-3 rânduri rost 8Y M.A. FICORD C Ø1,2mm Corgon
crăiŃuit rădăcina electrod de grafit Ø6 mm I=300-360A DC+ polizat
Control vizual 100% al zonei polizate
exterior 4-6 rânduri rost 12V
Control vizual 100% conform SR EN 970 SR EN ISO 25817 gr.B
Înainte de control trebuie realizată polizarea de pe suprafaŃa sudurii şi a MB la interiorul şi
exteriorul virolei
Calibrare virolă
Control cu pulberi magnetice SR EN 1290, SR EN ISO 25817 gr.B
Control dimensional
Control US 100%
2. Realizare cilindru virolă poz 01 idem cu poz 02
3. Realizarea sudurilor dintre poz 03+02 +01
Montare poz 01+02+03
Preîncălzire la 1500-1700C
Prindere provizorie cu electrozi bazici Ø3,25 mm Is= 120-140 A DC+
Control 100% vizual şi dimensional
Verificat temperatura de preîncălzire
Sudat cu preîncălzire MA FILCORD C Ø1,2 mm gaz M21
Control vizual 100% US între 02+03
4. Asamblat şi sudat 04+ pe ansamblu
Prindere provizorie cu electrozi bazici Ø3,25 mm Is= 120-140 A DC+
Control 100% vizual şi dimensional
Sudat cu preîncălzire MA FILCORD C Ø1,2 mm gaz M21
Control vizual şi dimensional
5 Tratament de detensionare
Roata este alcătuită din coroană dinŃată din oŃel de rezistenŃă ridicată călibilă, din discuri de legăturaă
oŃel obişnuit şi butuc tot din oŃel călibil
Se sudează discul pe coroană şi butuc şi după răcire se constată că sudurile de la butuc au fisurat cu
toate că s-a aplicat acelaşi tehnologie ca la sudarea coroanei şi a butucului cu preîncălzire
Dacă sudurile s-au făcut cu preîncălzire după răcire în sudurile de la coroană iau naştere tensiuni
de compresiune, iar la butuc iau naştere tensiuni de tracŃiune

4.11 Studii de caz
STUDIU DE CAZ NR. 5

TEHNOLOGIE DE REPARARE FISURĂ POD
Reprezentarea fisurilor

4.11 Studii de caz
Sudarea
STUDIU DE CAZ NR. 6

EXPERTIZĂ JUDICIARĂ PRIVIND INCENDIUL PRODUS LA S.C Maxtile SRL.
Proces verbal de constatare
Cu ocazia determinării condiŃiilor în care au fost îndepărtate
prin tăiere oxigaz barele rotunde de 10 mm diametru ieşite din
planşeul acoperişului respectiv a unei Ńevi cu diametru de 50
mm care ieşea din peretele lateral a clădirii.
Grosimea aproximativă a peretelui a fost 355 mm, iar
înălŃimea zidului până la planşeu a fost 4480 mm

4.11 Studii de caz
Ipotezele care au stat la baza experimentului

łeava având un diametru relativ mic faŃă de lungimea nu poate propaga prin ciocniri repetate de
stropi de metal topit sau zgură particule incandescente care ar putea pătrunde în incinta halei
łeava fiind înclinată ascendentă spre interiorul halei, stropi de metal topit sau zgură topită nu
poate învinge forŃa gravitaŃională a acestor stropi
Capul Ńevi nu a comunicat cu interiorul halei, fiind tencuit
Pregătirea experimentului
Executarea experimentului
Interpretarea rezultatelor experimentului
În timpul operaŃiei de tăiere termică cu flacără oxi-acetilenică s-a observat o cantitate insemnată
de stropi de metal topit în faŃa tablei care a imitat suprafaŃa exterioară a peretelui halei industriale.
Aceste stropi au avut o traiectorie spre pardoseala laboratorului de sudură
Nu s-a constatat nici un strop care să părăsească Ńeava spre interiorul peretelui cu toate că s-a
eliminat ipotetic stratul de tencuială care în caz real de tăiere a existat
Pe hârtie albă nu s-a constatat nu s-a văzut nici o urmă de cea mai mică picătură de stropi de
metal topit sau de stropi de oxid topit
Concluzii.
Din cele de mai sus rezultă că este imposibil ca operaŃia de îndepărtare a barelor ieşite din planşeu
respectiv a Ńevii prin tăiere termică cu flacără oxi- acetilenică să provoace izbucnirea unui incendiu în
interiorul halei industriale la firma MAXSTILE S.R.L
EXPERTIZĂ JUDICIARĂ PRIVIND INCENDIUL PRODUS într-un bloc
Proces verbal de constatare

4.11 Studii de caz
În momentul izbucnirii focului în camera nr.1. s-a executat prinderea cu sudură provizorie a turului Ńevii
de legătură- dintre coloana şi caloriferul din camera nr.2.- de către coloana din dreapta (vezi figura 1).
łeava de legătură a fost racordat la calorifer prin piuliŃă olandeză (vezi figura nr.2. 2 foto)
Sudorul a utilizat elemente de protecŃie, nişte plăci de asbest contra deteriorării a pereŃilor,
respectiv a pardoselei, o găleată de apă şi o cârpă pentru răcirea Ńevilor. În camera nr.1 au fost
realizate doar două prinderi provizorii cu sudură între Ńeavă de legătură şi coloana tur a instalaŃiei
de încălzire.
Buteliile de oxigen şi de acetilenă au fost amplasate în curte la distanŃa conform standardelor în
vigoare
Caloriferul din camera nr.2 (figura 1) a lipsit din încăpere, proprietarul a declarat că a aruncat fiind
ars şi nu mai putea fi utilizat. AfirmaŃia incorectă că în timpul incendiului nu s-a produs o
temperatură peste 10000C
Proprietarul a declarat că Ńeava de legătură nu a fost racordat de calorifer dar figura 2 arată că a
fost racordat
Ipoteze care au stat la baza experimentului:
Sudarea oxi-acetilenică a Ńevilor curate produce scânteieri a căror intensitate este slabă şi o
scânteie după ce parcurge 100-200 mm în spaŃiu cedează căldura mediului înconjurător şi nu
este în stare să aprindă materiale inflamabile ca de exemplu: lemn, materiale textile etc.
Sudarea oxi- acetilenică a Ńevilor curate nu produce stropi de metal topit
SpaŃiu dintre Ńeavă şi perete nu permite trecerea de stropi sau scânteie în camera alăturată
Capătul Ńevii de legătură a fost racordat la calorifer, prin care la fel nu putea pătrunde în
încăperea alăturată stropi sau scânteie
Pregătirea experimentului.
Resudarea cordoanelor pe Ńevile de legătură a turului şi a returului cu caloriferul în camera nr.2.
Efectuarea a 4 prinderi provizorii de sudură a Ńevii de legătură cu turul coloanei instalaŃiei de
încălzire
Urmărirea producerii scânteilor, stropilor care ar putea provoca izbucnirea unui incendiu
S-au luat măsuri de protecŃia muncii şi protecŃie contra incendiului
Executarea experimentului

4.11 Studii de caz
Resudarea cordonului cap la cap, care leagă Ńeava de legătură între returul coloanei instalaŃiei de
încălzire şi calorifer
Fără să fie răcit cordonul s-a trecut la 4 prinderi provizoriu cu sudură în camera alăturată
La solicitarea proprietarei după dulap a fost întrodus un burete invelit într-un material sintetic şi s-a tăiat
şi s-a resudat Ńeava în camera incendiată
Interpretarea rezultatelor

4.11 Studii de caz
Lipsa găleŃii cu apă şi a cârpei în vederea răcirii la temperatura mediului ambiant a cordoanelor
imediat după sudare.
ExistenŃa unor straturi de vopsea, var pe suprafaŃa exterioară a Ńevii de legătură care favorizează
formarea unui jet de scântei mai abudente faŃă de Ńeavă curată
Lipsa caloriferului din camera 2 astfel capătul Ńevii spre camera nr.2 a fost deschisă permiŃând o
comunicare între cele 2 încăperi (pătrunderea unor substanŃe, scânteilor sau stropilor)
Aşezarea unei cârpe îmbibat în benzină pe Ńeava de legătură în timpul executării prinderii
provizorie cu sudură în camera nr.1.
Executarea 4 prinderi provizorie cu sudură în loc de 2 executate în timpul producerii incendiului
Concluzii
Din cele de mai sus rezultă că este imposibil ca operaŃiile de sudare oxi-acetilenică utilizată la
sudarea Ńevilor instalaŃiei de incălzire să provoace izbucnirea unui incendiu în camera nr.2
STUDIU DE CAZ NR. 7

MODURI DE ELIMINARE A DEFECTELOR
Pentru eliminarea defectelor se parcurg următoarele etape:
1. CurăŃirea zonei afectate la luciul metalic
2. Elaborarea tehnologiei de remediere
1.CurăŃirea se efectuează prin arderea suprefeŃelor protectoare a vopselelor cu flacără oxi-gaz polizare
cu perii circulare, spălare degresare etc. Toate aceste operaŃii se vor efectua prin respectarea normelor
de protecŃia muncii şi normelor de prevenire a incendiilor
Se vor elimina deformaŃiile cauzate de avariile prin metode mecanice adică ciocan prese mecanice etc.
Respectiv prin metode de îndreptare cu încălziri locale
2.Înaintea elaborării tehnologiei de remaniere se stabileşte dacă reparaŃia se va efectua:
Prin dislocarea unei părŃi a structurii
Fără dislocare
a.). Cu dislocarea unei zone tehnologia va cuprinde:
Îndepărtarea zonelor avariate care nu pot fi îndreptate sau reparate prin metode de prelucrări
mecanice sau prin tăiere termică;
Formarea rosturilor pe muchiile rămase pe structură;
Pregătirea componentelor care vor înlocui cele îndepărtate ( alegerea MB, pregătirea pieselor,
rosturilor, alegerea MA. Pregătirea MA)
Stabilirea ordinii de montare respectiv modul de prindere provizorie cu sudură;
Sudarea rădăcinilor cu electrod de 2,5 mm ( în cazul sudării cu SE) şi restul straturilor conform
tehnologiei de sudare.
Se verifică îmbinările cu metode nedistructive în funcŃie de clasa de calitate a îmbinării stabilite
prin tehnologie de reparaŃie sau documentaŃia produsului
Se prevede omologarea tehnologiei de remaniere dacă nu s-a folosit un procedeu deja omologat
b). Fără dislocare tehnologia va cuprinde
Marcarea capătului sau capetelor fisurii sau fisurilor cu un punctator;
În locul marcajelor se va/vor aplica câte o gaură de 6-8 mm (în funcŃie de grosimea materialelor)
Prin crăiŃuire arc –aer se pregăteşte un rost în lungul fisurii (forma rostului în funcŃie de grosimea
materialului)
Se îndepărtează zgura şi stratul decarbonificat din rost prin polizare
Se sudează rădăcina cu electrozi de 2,5 mm (în cazul sudării cu SE) şi restul straturilor conform
tehnologiei de sudare, calitatea electrozilor în funcŃie de MB,
Se verifică îmbinările cu metode nedistructive în funcŃie de clasa de calitate a îmbinări stabilite de
tehnologie reparaŃie sau documentaŃia produsului
Se prevede omologarea tehnologiei de remaniere dacă nu s-a folosit un procedeu deja omologat
ÎMBUNĂTĂłIRI CONSTRUCTIVE

4.11 Studii de caz
Majoritatea îmbunătăŃirilor necesită la rândul lor îmbunătăŃiri constructive şi tehnologice

Modificările tehnologice şi constructive reclamă o serie de verificări şi omologări, dintre care amintim:
Măsurători tensometrice statice
Măsurători tensometrice dinamice
Omologarea tehnologiilor de sudare
Omologarea tehnologiilor de reparaŃie
Probe de anduranŃă
Determinarea duratei de viaŃă a produsului îmbunătăŃit constructiv şi tehnologic
REPARARE PRIN SUDARE. PLANUL DE REPARAłIE PRIN SUDARE
Pe baza procesului verbal de constatare se întocmeşte planul de reparare prin sudare care va cuprinde:
1.Se stabilesc modurile de curăŃire a suprafeŃelor înainte de determinarea precisă a defectelor
2. Se stabilesc modurile de determinare a defectelor ( cele de suprafaŃă cu LP, defecte interne cu
metode de control nedistructiv cum ar fi cu US şi Rx etc)
3. Se stabilesc modurile de limitare a propagării fisurilor
4. Se stabilesc modurile de eliminare a defectelor, prin eliminarea unor părŃi a produsului sau prin
eliminarea unor defecte de material sau defecte ca fisură ( oŃeluri crăiŃuire arc –aer fontă polizare,
aşchiere)
5. Se stabilesc modurile de pregătire a rostului atât pe muchiile rămas pe produs cât şi la elemente care
înlocuiesc unele părŃi din produsul deteriorat
6. Se stabileşte ordinea de montarea a elementelor înlocuitoare
7. Se stabileşte modul şi ordinea de prindere provizorie cu sudură
8. Se stabileşte SDV-istica necesară operaŃiilor de montare şi sudare
9. Se stabileşte ordinea de sudare
10. Se determină temperatura de prîncălzire (minimă), Temperatura între straturi (maximă) şi modul de
realizare a acestor tratamente termice adică preîncălzire, temperatura între straturi şi tratamentul termic
după sudare
11. Se elaborează pentru fiecare cordon în parte tehnologia de sudare (se recomandă utilizarea
tehnologiilor omologate) Începând de la alegerea MA calculul parametrilor de sudare, până la tratamentul
termic după sudare.
12. Se elaborează tehnologia de control
13.Se stabileşte modul de finisare a produsului reparat
14.Se stabileşte modul de efectuare a probelor (statice, dinamice, de anduranŃă, etc) dacă există
documentaŃia produsului atunci se preiau din această documentaŃie dacă nu există se va elabora
programul de probe obligatorie
Se întocmeşte un plan de control
Este necesar examinarea:
MB întroduse ca piese care înlocuiesc anumite părŃi a produsului:
MA

4.11 Studii de caz
Examinarea MB şi a MA se rezumă la studiul certificatelor de calitate care însoŃesc aceste materiale

(xerocopiile acestor certificate fac parte integrantă în documentaŃia elaborată pentru reparaŃie) În caz de
dubiu este posibilă să se efectueze contra probe chimice şi fizice prin sondaj în laboratoare proprii
autorizate (compoziŃie chimică, tracŃiune, alungire, etc)
Planul de control va cuprinde conform claselor de calitate a îmbinărilor procedeul de control nedistructiv
şi frecvenŃa aplicării
Stabilirea clasei de calitate a îmbinării se execută Ńinând cont de:
a.) Natura solicităriilor: întindere, compresiune, forfecare, răsucire etc.
b.)Felul solicitării. Statice, dinamice
c.) Nivelul tensiunilor: σef≤(0,7-1)σa
σef≤0,7σa, σef≤σa
d.) ImportanŃa structurii structuri principale (P), secundare (S)
Obs. Principal prin cedare pot produce daune mari, pierderi de vieŃi omeneşti.
f.) ImportanŃa îmbinării sudate. Principal, secundar
g.) temperatura de exploatare, pozitive, negative
Se stabilesc trei grupe
A PPP
B PPS, PSP, SPP
C PSS, SPS, SSP
STUDII DE CAZ
1.Studii de caz pentru executarea produselor noi:
Pentru diferite structuri sudate

4.11 Studii de caz
Procedură lipire cupru, sudare aluminiu

2.Studiu de caz pentru repararea structurilor avriate.
1.STUDII DE CAZ PENTRU EXECUTAREA PRODUSELOR NOI
1.1. CRITERII GENERALE
1.Eventuale măsuri de reducere a costurilor prin schimbarea soluŃiei
constructive şi/sau a materialelor (cu specificarea problemelor ce pot să apară, a avantajelor şi
dezavantajelor soluŃiilor alese)
2.Ordinea de lucru (precizând fiecare etapă de la debitare la controlul final)
3.Alegerea procedeelor de sudare şi justificarea alegerii făcute.
4.SchiŃarea formei rostului de sudare (conform SR EN 29692-1), simbolizarea acestora ( conform SR EN
22553) şi stabilirii ordinii de realizare a punctelor de prindere provizorie.
5.Stabilirea tipului şi a numărului de certificate de sudor (conform SR EN 287-1)
6. Stabilirea nivelului de acceptare a imperfecŃiunilor conform SR EN 25817 (comparativ pentru clasele
de calitate B,C, D)
7.Realizarea WPS-urilor aferente sudării acestor repere
La alegerea variantelor optime din criteriile mai sus menŃionate stă în ordine:
SiguranŃa în exploatare
PreŃul de cost
1.1.1.Eventuale măsuri de reducere a costurilor prin schimbarea soluŃiei constructive şi/sau a
materialelor
La alegerea unor modificări constructive contribuie dotările intreprinderii unde se va reliza produsul.
Adică au utilaje mai moderne mai productive. (sudură cu electrod invelit, MIG-MAG, plasmă etc reclamă
alt rost din punct de vedere dimensional)
Modificări constructive se fac şi în cazul îmbunătăŃirii siguranŃei în exploatare sau
asigurare unei calităŃi superioare (în loc de îmbinare de colŃ se preferă îmbinări cap la cap tirant)
Reducerea numărului profilelor, sortimentelor de materiale reclamă modificări constructive
1.1.2. Ordinea de lucru
Se parcurge etapele:
1. 1.Sablare
2. 2. Debitare (foarfecă ghilotină, foarfecă combinată, ştanŃare, matriŃare, forjare turnare, tăiere cu
flacără oxi-gaz sau plasmă, strung ferestrae, etc)
3. 3. Prelucrarea rostului (şeping, freză, trumph, raboteză, foarfecă ghilotină, tăiere cu flacără sau
plasmă, polizare etc)
4. 4. Prelucrări mecanice (în funcŃie de importanŃă inainte sau după sudare)
5. 5. Montare (cu sau fără dispozitiv)
6. 6. Prindere provizorie de sudură (heftuire)
7. 7.Sudarea (cu sau fără dispozitiv , cu preîncălzire sau fără)
8. 8.Tratament termic după sudare (parŃial sau total)
9. 9. Control (nedistructiv)
1.1.3. Alegerea procedeelor de sudare şi justificarea alegerii făcute
Alegerea procedeelor de sudare se face în funcŃie de productivitate şi de dotarea intreprinderii, dintre
procedee manuale, semimecanizate , mecanizate sau robotizate
1.1.4. SchiŃarea formei rostului de sudare (conform SR EN 29692-1), simbolizarea acestora ( conform
SR EN 22553) şi stabilirii ordinii de realizare a punctelor de prindere provizorie.
Ordinea de relizare a prinderilor provizorii se execută în funcŃie de grosimea componentelor.
Important este cine execută şi cum execută (vol I ambele standarde)
1.1.5. Stabilirea tipului şi a numărului de certificate de sudor (conform SR EN 287-1)
Parcurs standardul 287-1
1.1.6.Stabilirea nivelului de acceptare a imperfecŃiunilor conform SR EN 25817 (comparativ
pentru clasele de calitate B,C, D)
D moderat
C intermediar

4.11 Studii de caz
B sever
1.1.7. Realizarea WPS-urilor aferente sudării acestor repere
Realizarea WPS-urilor aferente sudării acestor repere
1.2. Studiu de caz

4.11 Studii de caz
Cadru
SECVENłE DE LUCRU

4.11 Studii de caz
LAGĂR
PLATFORMĂ

4.11 Studii de caz
GRINDĂ
TIRANT

4.11 Studii de caz
3. STUDIU DE CAZ PENTRU REPARAREA STRUCTURILOR AVARIATE.

2.1. CAUZELE APARIłIEI AVARIILOR
Avaria poate să apară:instantaneu neprevăzut în urma unor forŃe şi acŃiuni externe fără acŃiuni
externe după un timp mai indelungat de exploatare după ce a depăşit durata de viaŃă preconizată
(vezi poduri rutiere sau de cale ferată etc)
2.1.1. Surse principale de producere a avarilor cauzate de proiectare

În cazul când există documentaŃie se va verifica
Alegerea greşită a materialului de bază. ( dpdv a sudabilităŃii, tendinŃă de îmbătrânire
prematură, neŃinând cont de, felul solicitării, de temperatura minimă de exploatare);
Greşală de dimensionare făcând calcule de verificare;
Dacă clasele de calitate şi de execuŃie pentru îmbinări şi componente sunt corect
prevăzute;
În azul când nu există documentaŃie se va executa
1. Determinarea calităŃii materialului de bază
2. Executarea unui releveu
3. Pe releveu se vor aplica eforturile permanente respectiv cele accidentale
4. Efectuarea unor calcule de verificare
2.1.1. Surse principale de producere a avarilor cauzate de proiectare
Cauze reieşite în urma analizei proiectului de execuŃie şi/sau
a documentaŃiei
Din calcule de verificare rezultă secŃiuni subdimensionate
Noduri necorespunzătoare

4.11 Studii de caz
Racorduri necorespunzătoare
Amplasarea îmbinărilor în zone puternic solicitate
Cordoane de sudură dimensionate necorespunzător
Locuri cu concentratori de tensiune
Îmbinarea necorespunzătoare cap la cap a două table de grosimi
diferite
Folosirea unor îmbinări de colŃ în loc de cap la cap
Îmbinări amplasate în zone unde se schimbă secŃiunea
Defecte în materialul de bază (imperfecŃiuni, segregaŃii, porozităŃi, defecte de suprafaŃă şi interne
reduc rezistenŃa, deosebit de afectate pot fi piesele turnate, la care apar frecvent segregaŃii, pori
retasuri, goluri şi chiar fisuri, la forjate şi laminate pot apărea segregaŃii segregaŃii perlitice,
suprapuneri de material fisuri din aceste cauze apar ruperi prin oboseală)
Amorse de fisură în locul ruperii, fisurării (tăiere oxi-gaz sau alte procedee)
Defecte în cordoane
Defecte de montaj (spaŃii prea mari, montare forŃată, etc)
Ordine de sudare necorespunzătoare (care introduc tensiuni remanente în structură)
Pregătirea necorespunzătoare a rostului
Alte deficienŃe pe diferite procedee de fabricaŃie
Formarea la rece cum ar fi ambutisarea, deformarea prin întindere, îndoirea etc. produc mari
tensiuni reziduale. Apar modificări ale caracteristicilor de material, se produc fisuri şi microfisuri
scade local ductilitatea
Prelucrarea mecanică şi rectificarea produce tensiuni reziduale şi rugozităŃi care concentrează
tensiunea.În dreptul rizurilor de prelucrare se poate iniŃia ruperea prin oboseală chiar şi pe
suprafeŃe netede. Rectificare severă poate produce supraîncălziri locale care produc fisuri
Marcările prin lovire (poansonări) pot apare ruperi fragile
Tratament termic neadecvat
Sudarea apare coroziunea fisurantă sub tensiune, la oŃeluri slab aliate tratamentul termic de
detensionare după sudare poate fi un factor de fragilizare la alegerea unui material de adaos
nepotrivit sau utilizarea unor energii liniare excesive în timpul sudării pot avea efecte similare
2.1.3. Surse principale de producere a avarilor cauzate de exploatare
Supraîncărcarea structurii
Utilizarea peste parametrii de proiectare. (condiŃii anormal de severe de viteză, turaŃie încărcare)
A lucrat în alt mediu pentru care a fost proiectat (temperatură, coroziv etc.)
Schimbarea destinaŃiei utilajului
2.1.3. Surse principale de producere a avarilor cauzate de intreŃinere
Utilizarea unor materiale subansamble piese de schimb necorespunzătoare la intreŃinerea
utilajului
Nerespectarea programului şi instrucŃiunilor de intreŃinere
Lucrări de intreŃinere de proastă calitate
Operator uman neautorizat
2.1.5 Concluzii
Avariile pot avea surse foarte diferite provenind din istoria produsului
Se produc avarii dacă se fac erori din proiectare, din timpul fabricaŃiei la revizii intreŃinere şi reparaŃii
Pentru evitarea avariilor este necesară analiza foarte atentă a documentaŃiilor de execuŃie ,
prevederea de examinări nedistructive adecvate, stabilirea unui sistem de supraveghere a proceselor
de fabricaŃie, protocolarea tuturor operaŃiilor efectuate pentru uşurarea verificărilor ulterioare,
pregătirea corespunzătoare a personalului de execuŃie, organizarea în întreprindere a unui sistem de
asigurarea calităŃii certificat etc.
Determinarea cauzelor de avarii se face prin specialişti calificaŃi dar personalul tehnic este bine să
ştie modul în care trebuie să trateze o avarie, cum trebuie să păstreze dovezile privind evenimentul
şi ce fel de date sunt necesare pentru elucidare unei avarii

4.11 Studii de caz
Expertizarea cauzelor avariilor necesită cunoştinŃe tehnice din diferite domenii întrucât este nevoie de
o abordare multidisciplinară
2.2 STUDII DE CAZ
Tampon fix UIC de categoria C
Tamponul se compune din următoarele subsisteme:
carcasa tamponului:
ansamblul talpă-Ńeavă interioară
ansamblu taler- Ńeavă exterioară
ansamblul amortizor hidraulic
ansamblul set de arcuri inelare
Tampon fix UIC de categoria C
Figura 1.1 SchiŃa cauzei avariei

1.1. Studiul documentaŃiei
Materiale de bază a subansamblelor sudate
Ansamblul talpă-Ńeavă interioară
Talpa tamponului : S355J2G3 conform SR-EN 10025
łeavă interioară : OLT 45, Conform STAS 8183-80
Ansamblul taler-Ńeavă exterioară:
Talerul tamponului: S355J2G conform SR-EN 10025
łeava exterioară: OLT 45, Conform STAS 8183-80
1.2. Procedeul de sudare aplicat la fabricarea tampoanelor
Procedeul folosit la fabricare componentelor sudate ale tampoanelor este procedeul de sudare
prin topire cu arc electric cu sârmă plină în mediu de gaz protector activ, în varianta
semimecanizată (MAG 135)
1.3. Materialele de adaos folosite
materialul de adaos este sârmă plină tip G3Si1
gazul de protecŃie este gaz activ M2.2. (96%Ar, 3% CO2, 1% O2) (Arcal)
1.4.Felul cusăturilor executate

4.11 Studii de caz
1.5. Tehnologia de sudare care se aplică pentru execuŃia sudurii

Pregătire pentru sudare
Toate piesele vor fi curăŃate la luciul metalic în zona de sudare, şi pe o lăŃime de 50 mm de la axa
cusăturii, nu vor avea asupra lor pe rugina, vopsea, grăsimi sau alte impurităŃi, muchiile vor fi
prelucrate corespunzător
Prinderea provizorie cu sudură
Prinderile provizorii cu sudură se face cu procedeul de sudare electrică în mediu de gaz protector
M2.2 conform SR-en 439
2.Detrminarea cauzelor avariei
Principala cauză a avariei a fost executarea incorectă şi neconformă cu tehnologia prescrisă a
cordonului de rădăcină şi a stratului de încărcare de la sudura de 10│⁄. Prin care se realizează fixarea
nedemontabilă dintre talpa tamponului de Ńeava interioară.
3. Modul de eliminarea a defectelor
4. ÎmbunătăŃirea tehnologiei de execuŃie
4.1.1. ÎmbunătăŃirea tehnologiei
4.1.2. ÎmbunătăŃirea tehnologiei prin mărirea caracteristicilor mecanice

O astfel de metodă ar fi folosirea procedeului de sudare mecanizată cu sârmă tubulară şi gaz de
protecŃie CO2
4.1.3.ÎnbunătăŃirea tehnologiei prin metode de verificare mai bune.
Pentru a mării siguranŃa verificării s-a impus verificarea cu ultrasunete a cusăturii deja prelucrate
4.1.4. ÎmbunătăŃirea tehnologiei prin robotizarea procesului de sudare

4.11 Studii de caz
Robotizarea procesului de sudare este soluŃia care dă cea mai mare siguranŃă la execuŃia acestor
subansamble sudate. Este posibilă proiectarea unei celule flexibile de sudare robotizate care ar
rezolva toate cordoanele la realizarea tampoanelor (toate tipurile)
5. Elaborarea planului de reparaŃie
Pregătirea pentru sudare (curăŃire, pregătire componente)
Sudarea (confor tehnologiei omologate)
Verificare lichide penetrante+vizual
Prelucrarea pe strung
Verificare din nou cu lichide penetrante
Reasamblarea
Cadrul boghiului metrou
1. Analiza cauzelor fisurării în diferite zone
Analiza zonei 1
Analiza zonei 2
Analiza zonei 4

4.11 Studii de caz
Fisura porneşte din craterul de sfârşit de cordon a îmbinării suportului Meggy pe lonjeronul lateral şi
se propagă atât în talpa sub suport cât şi în inima lonjeronului ( vezi figura 1. 4.)
Analiza zonei 3 şi 5
La ambele zone forma fisuriilor are caracter de oboseală ( vezi figura 1.1.). În zona 3 apar destul de
des datorita faptului ca acestea se găsesc în jurul paharelor unde este suspendat motorul de
antrenare al boghiului.
În zona 5 apar foarte rar fisuri.
1. Stabilirea cauzelor tehnologice şi constructive
Din analiza documentaŃiei deci a proiectului de execuŃie rezultă următoarele deficienŃe:
Structura cadrului boghiului este foarte rigidă. Cele 4 noduri de îmbinare intre traverse şi longeroane
sunt într-o construcŃie foarte rigidă, acest lucru este amplificat prin legarea celor două traverse şi cu
suportul cilindrului în partea superioară a cadrului
Material de bază incorect ales pentru o astfel de construcŃie OL 52.3.K adică S355J2G3 în loc de O.k
adică S285J2G3
Unele îmbinări incorect alese vezi zona suportului Meggy
Razele de racordare mici exemplu R 20 R 70 (vezi figura 1.5)
Amplasarea îmbinărilor în zone necorespunzătoare figura 1.5.
Mărirea razei
2.Elaborarea tehnologiei de remaniere

Fazele principale ale tehnologiei de remaniere au fost:
• Depistarea capătului fisuriilor
• Delimitarea fisurilor prin aplicarea unei găuri Ø6 mm la
capătul fisurilor
• CrăiŃuirea arc –aer şi polizarea rostului
• Resudarea utilizând plăcuŃe tehnologice şi energii liniare mici
• Controlul îmbinării cu US
• Alezarea găurii
SoluŃii de îmbunătăŃire
Paralel cu tehnologia de remaniere s-au căutat şi măsuri corective care pot fi aplicate pe boghiurile
în exploatare pentru a mării viaŃa lor. Dintre aceste măsuri amintim:
Mărirea razei R20 la R100 prin aplicarea unor gusee (figura 1.5)
Decuparea suportului cilindrului ( vezi figura 2.1)

4.11 Studii de caz
Măsuri constructive în vederea proiectării unei noi generaŃii de boghiuri

În vederea elasticizării cadrului boghiului prima măsura care s-a aplicat a
fost decuparea inimii traversei în zona îmbinării cu longeroanele vezi figura 3.1.
Deplasarea îmbinării tălpii inferioare longeron cu traversa vezi figura 3.2.

Mărirea R20 şi R70 vezi figura 3.2


4.11 Conducta Magistrala - F.tusz PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

4.11 Conducta Magistrala - F.tusz PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs de Inginer Sudor InternaŃional/European IWE/EWE

4.11 Studii de caz

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 1/ 32

Materialele consumabile trebuie să corespundă cu specificaŃiile în WPS şi trebuie să fie certificate.

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 2/ 32

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 3/ 32

• Înregistrările procedurilor de calificare

STUDIU DE CAZ NR.2 : SUDARE CAP LA CAP ŞINE TRAMVAI

MA se sudează la 6-8 mm de partea superioară a ciupercii

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 4/ 32

1.4 Rost de sudare-pregătire capete şine.

1.5. Rost de sudare-aliniere şine

Aliniere şine în plan orizontal

Măsurarea temperaturii se poate face folosind:

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 5/ 32

Sudarea inimii şinei

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 6/ 32

Sudare ciupercă şina

1.8. Polizare îmbinare sudată

1.10 Răcire îmbinare sudată

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 7/ 32

Măsuri de protecŃia muncii

STUDIU DE CAZ NR.3

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 8/ 32

Material: S235JRG2 conf. SR EN 10025-2/2005

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 9/ 32

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 10/ 32

1.Realizarea cilindrului virolă poz 02

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 11/ 32

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 12/ 32

STUDIU DE CAZ NR. 5

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 13/ 32

STUDIU DE CAZ NR. 6

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 14/ 32

Ipotezele care au stat la baza experimentului

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 15/ 32

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 16/ 32

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 17/ 32

STUDIU DE CAZ NR. 7

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 18/ 32

Majoritatea îmbunătăŃirilor necesită la rândul lor îmbunătăŃiri constructive şi tehnologice

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 19/ 32

Examinarea MB şi a MA se rezumă la studiul certificatelor de calitate care însoŃesc aceste materiale

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 20/ 32

Procedură lipire cupru, sudare aluminiu

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 21/ 32

1.2. Studiu de caz

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 22/ 32

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 23/ 32

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 24/ 32

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 25/ 32

3. STUDIU DE CAZ PENTRU REPARAREA STRUCTURILOR AVARIATE.

2.1.1. Surse principale de producere a avarilor cauzate de proiectare

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 26/ 32

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 27/ 32

Figura 1.1 SchiŃa cauzei avariei

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 28/ 32

1.5. Tehnologia de sudare care se aplică pentru execuŃia sudurii

4.1.2. ÎmbunătăŃirea tehnologiei prin mărirea caracteristicilor mecanice

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 29/ 32

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 30/ 32

2.Elaborarea tehnologiei de remaniere

M4/FabricaŃie şi AplicaŃii Inginereşti © 2012 ASR Cap. 4.11 F.Tusz M 4 31/ 32