inner nol _INSTALATHBibliogratic AE BIBLIOGRAFIE |. Instalafii de ventiare si climatizare 1. Bachr, HD: Thermodynami, 4, Au, Springer-Verlag 1978 Bene, Will: Liftunsaniagen fr Ineistiebauten, 2. Auf, Bern, VEB-Vrag Techn, 185, F uumaert Homer, Rooker: Handbuck der Klimatechnk, CF. Mer, Very 2000 ¢ no 4 Berliner, P Kiimatectnik, Worzburg, Vogel, Verlag, 1064, 8. Broan, H: Optimum At Duct System Design. TNO Research Insite, Dl, Clnda, 1862 F eeiteer Hi Alas fo dn Lotungs «unt Kimaingeriou. 2. BUM. Kale, Verne Meter, 1978, ST ,——r—h—rhrhrhrersrhhh—h—h 2. Cra, ati Medlescu: N: Ventures si condonatea ae, vol I, Eta Tahicd, Bucur tort 1. ann kacien,T Vennce 9 condjonarea eer wl. Eda Tete, Boe i 10. Colda, 1; Teodosiu, C.: instalatit de espréfuire $i de transport pneumatic. Indruméter de proiectare. Universitatea Tehnicd de Constructi Bucuresti, 1907, 11 Daniels, K.: Die Hochehuckktmaeniagen, Odsselder, VBL-Verlag, 1979 Je paieecu As Mucls, Hi: Schinbul decid site cust, Eure Tetic, Bucuresti, 1964, 18. Dorf, R.C.: Modern Control Systems, 1974 14. Duta, 6 Be instal do vente si climatzre, Eda Didactc s Pedagogc, Bucres 1978 15. Duta, G. ¢.a.: Instalatii de ventilare ‘1 climatizare, Indrumétor de proiectare, 2 vol, Institutul de Constructii, Bucuresti, 1984 7 burs Gr ammates Pe Asura vent naturale ca stem, Conferita @ Xia de natch ny 2, Sinaia, 1981. 1 cen Ventlarea $1 olmetzara fh zane. opcle-instiutl-ie-Conatuc-aucurees, tore 18. Eichmann, R.A. : Grundlagen der Kiimatechnik. Heidelberg, C.F. Milller-Verlag, 1998, JS: Fanger, P.O. Thermal Comfort. Koperhagen, Danish Technical Prose, Yovo Benne: G: Einfcung in le Angewandte Meicortege, Brin, Ataderne-Verag 109, 168 agin. 21: Fovee J: Robescu, D. Hicrodinamie instltilr oe vansport hcrooneonate a os depotuare a ape’ si a aerul, Editura Didactic si Pedagosica, Sucurest, 1982 22. Fodor, GF. Schidiche Dimpte, Dassldort, VI-Verlag, 1972, 23. Gillick, BY Vergieichsprozesse der Klimatechnik. ©, F. Miller-Verlag, 1998. 24. Grigul, Us Sander: Warmelotung. Springer-Vereg, 1970, Fe eee: RM Contol Systems for Heating Ventlaing and Ar Condtonng. Ei a. New Yor Edtwra Reinhold, 1976, 26, Hanel: Raumitistrémung. C.F. Moler-Verlag, 1900 27. Henne, &: Lutbefeuchtune. Karlruhe. CF. Mr-Verag, 1984 2 rane ©. $2: Hitaulic insaatior Elemente de calc aplca. Ete Tehic Bucuresti, 1985. Be etic LE: Handbook of Hytaule Restance. Moscova, G60. Ee enlea, oeo 90. thle, ©. Loftung und Luftlzung. Dasseldor, Wemer-Verag, toe OF teneses, Ci Dit, G. Patauee, ., Bancrabur, C: Scheme tehnlogice pentu auematearea instelatiter. Institut do Conetructi, Bucuret, 1978, 32. Isl, Pu, Amat, U: De andere Kimatechnk, CF. Moller-Verag, 198, 88. Junker, 8: Kimaregeling. Minchen, Oldenbourg.Verag 2. ul, tobe, 34: Kitschne, Kz Klimatechnk in der Terprodt&ton. Bet, VEB-Votag, 1078. Se ae 8 Kane: Design of Industral Ventilation Systems. New Yr ne. Press 1882. SF Linden, Usemann, KW: Brandschutz in der Gebdudetechnic Dossetdon volVerlag, 1992 87. Loower, H. 5.2: Latungstechni, Karisruho, Veg, Male, 1900 38. Maximov, G.A.: Incdizirea gi ventilarea, Partea a 2-a Ventllatie. Eoitura Tebnica, Bucuresti, FO Nee ei Pr0cese lemodinamice i sistome gaz sold 4 plea ky in ncuove tan Tehnicd, Bucuresti, 1082. Fe Merete Ss Aino, A Instat do separare a pratt cu elector. Edra Temes, Bucuresti, 1964 41, Niculescu, uta, G.; Stoenescu, P.; Colda, |. Instelatil de ventilare si climatizare. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982. ee6a BE 30 MANUALUL DE INSTALATIW INSTALATI DE VENTILARE $1 CLIMATIZARE - Bazele climatice, fiziologice si procedee de tratarea aerului; - Sisteme de ventilare si climatizare pentru cladiri civile si de productie; - Atenuarea zgomotului si vibratiilor la instalatiile de ventilare si climatizare; ~ Recuperarea caldurii in sistemele de ventilare si climatizare; - Sisteme de instalatii frigorifice pentru climatizare; - Echipamente si materiale pentru instalatii de ventilare, climatizare si frig. Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L.Coordonator: Autori: Coordonare $i recenzie stiintifica: Coordonare editoriala: Tehnoredactare computerizata: Prof. univ. dr. Ing. Gheorghe DUTA Prof. univ. dr. ing. Gheorghe DUTA 45 2 (Qt; 22 2B; 2A); 4 (4.4; 4.2; 4.9; 4.4; 4.5) 5; 6 6.4;6. Prot. univ. dr. in 3; 6 (6.4; 6. Prof. univ. dr. Ing. Pulu STOIENESCU 4 (6.6), 6 (6.2; 6.6), 9 (9.2; 9.5; 9.7; 9.8) Conf dr. ing. Dumitru ENACHE 7% 7.85 11; 14 Conf dr. ing. Mihal ZGAVAROGEA 2 (2.9); 7 (7.2; 7.3; 7.4; 7.8); 9 @.1; 9.3; 9.6) Prot. univ. ef. ing. Dragos HERA 15; 16; 17; 18 Dr. ing. Anca DUTA, 10; 19 9 (9.4; 9.4), 10; 12; 13. folanda COLDA ing, Achile PETRESCU Prof. onor. ef. ing, Liviu DUMITRESCU 6.7}; 7 (7.5; 7.7); 9 (9.2; 9.5; 9.8) Membru al Academiel Central Europene de Stintd si Arta Doétor Honoris Causa al Universita Tet Bucuresti Director General ing. Doru PETRESCU Gristina MANOIU (ristien POPESCU Constanta RASUCEANU Elena DOROFTE! Razvan ANISOIU Cecilia ONEL Sofia FLORICA MANUALUL DE INSTALATII ISBN 973-85936-0-3 Instalatii de ventilare si climatizare ISBN 973-85936-2-X © Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L., 2002 ® Asociatia Inginerilor de Instalatii din Romania de_ConstuctiCUPRINS 1. INSTALATI DE VENTILARE $I CLIMATIZARE 1, PROBLEME GENERALE 4.1. Confinutul g!istoriculinstalatilor de ventilare gi climatizere. 7 1.2, Documentatia tehnico - economics necesard realizari oblectivelor de investi pentru instalatile - de ventilare gi climatizare . 1.3, Incacrarea proiecelor instalatilor de ventilare i climatizare In obiectvele de investi publice. . 1.4. Cerinte de caltate, " 115 Reglementari tehnice speciice pentru instalatile de ventlare 1 climatizare.. 16. Clasiicarea instalatilor de ventilare si climatizare... 417. Semne conventionale si denurnirifoloste in instalile de ventiare si climatizare. 2. BAZE CLIMATICE §1 FIZIOLOGICE 2.1 Aerul atmosteric 2.4.1. Aerul curat, uscat 2.1.2. Impuritile din aerul atmosferie 2.1.2.1 Gaze $i vapori 2.1.2.2 Prat. 2.1.2.3 Nuclee de sondesai. 2.1.2.4 Agent patogani.. 2.1.8, Poluarea sonors... 2.1.4, Electcitatea atmosterica .. 2.1.5, Radiat radioactive 2.2, Factorii meteorologici. 2 t Temperatura aerulul exterior - 2.2.2. Umicitatea aerulul exterior... 223. Radiata solara. 22.4, Densitatea si presiunea aerului extrior.. 2.25, Vantul 2.8. Echilforul fiziologic al omului in ambianta artiiciale 2.3.1. Metabolismul organismului uman... 23.2. Schimbul termic al omului cu mediul amblant.. ‘© 2.8.3, Condiii de contort termic, conditii de munca. 2.33.1 Temperatura aeruiul interior. 2.3.3.2 Temperatura medie de radiate. 2.3.8 Umiditatea aerul.. 2.3.34 Viteza de migcare a aorului interior. 2.8.3.5 lmbrdcamintea 2.3.4. Conditile locale de contort. 223. influente diverse... 2.35.1 Continutul de pra 2.3.6.2 Gaze, vaperi, mirosurl 2.3.5.3 Mirosul ca factor al confortull termic 2.3.84 Radiatia racioactiva, 235 Zgomotul 2.3.56 lluminatul., 2.6. Criteri de apreciere a contort 2.4, Paramettil climaticl de calcul 2.4.1. Perametil climatici exteriori de calcul. 2.4.1.1 Instalatil de tncdlzice centrala, 2.4.1.1.1 ~ Temperatura aerulul exterior larna, 24.1.1.2 - Viteza vantululiarna.. 2.4.1.2 Instalati de climatizare si ventlare mecanica sau natural 2.4.1.2.1 ~ Perioada caldé a anulul.. 2.4.4.2.4.1 Instalaii de climatizare 2.4.1.2.1.2 Instalatii de ventlare mecanicd sau natural. 9. Perioada rece a anulul 2.4.1.2.2.4 Instalatii de climatizare 2.4.1.2.2.2 Instalatii de ventilare mecanica sau natural 241.2.FEE covrins 2.4.2. Parametrl climatici de calcul al aerutu interior 8, AERUL UMED 8.1 Compoziia aerului umed... 32 Legle gazelr pertecte apicate la stud ‘erului umed 3.3 Parametrii aerulul UMED rn 3.3.1 Rela de calcul = Exemple de calcul 9.3.2. Tabele de valori. 3.3.3, 8.4, Transforméri simple ale aerului umed... 4, PROCEDEE DE TRATARE A AERULU! 4.1 Probleme generale. : 4.2, Tratarea aerului cu apa 42.4, 4.2.2. 4.23. 424, 4,3, Tratarea aerului cu abur 4.4, Tratarea aerulul cu substanje desicante.. 44.1. 4.4.2, 4.8 Sinteza posibilitajlor de tratare a aeruiul 2646, Tratarea complexd a aerului de climatizare, “46.1. 446.2. 4 &, SISTEME PENTRU CLADIRI CIVILE 5.1. Ventilare naturalé (VN). 5.1. 5. 5.2, Ventilare mecanica (VM) . Aloatuirea unel instalati de ventilare mecanicd . Regimuri de functionare 5.2.3. Sisteme de ventilare mecanica.. 6.3, Climatizarea.... 18.3.1. Probleme generale. 5.3.2. Clasificarea instalajilor de climatizare, Princi 8.2. 52. 2.4.2.1 Probleme generale 2142.2 Parametrl de calcu pent perioada caldé a anil. 2.4.2.3, Parametil de calcul pentru perioada rece @ anulul.. Diagrame psihrometrice.. Procese posible de modificare a stiri aerull a contact cu apa Umidificarea izotermic& : a Umidificarea adiabatic’. Procese polltropice.... ‘Traterea aeruul eu substante absorbante lchice. ‘Tratarea aerului cu substante adsorbante. Procese de tratare complex a aeruiul fama. 4.6.1.1, Punctul de amestec M este situat deasupra curbei de saturatie 4.6.1.1.1 Schema de ventilare "sus-jos”, —=Exemplu'decalcu = 4.8.1.1.2. Schema de ventilare = Exemplu de calcul 46.1.2. Punctul de amestec M este situat sub curba de saturate. 4.6.1.3, Folosirea umiciticérlizotermice nan = Exemplu de calcul rn Procese de tratare complexé a aerulul vara. 4.6.2.1. Realizerea procesuiui de racire si uscare prin Puiverare de apa racit 4,6.2.1.1. Schema de ventiare “sus-jos" : : = Exemplu de calcul 4.8.2.1.2, Schema de ventlare *jos-sus 4.6.2.2. Amplasarea bateriel de rice tnaintea camersi de pulverizare 4.6.2.3, Tratarea complexd cu procese de racire si uscare in doua trepte. Ate solu. a Ventilare naturalé neorganizata Ventilare naturalé organizata 5.1.2.1 Factorl care asigurd schimioul natural de aer 5.1.2.1.1 Presiunea termic& : 5.1.2.1.2. Presiunea vantull 5.1.2.1.8. Presiunea totala; presiunea conventional 5.1.2.2 Dispozitive de ventilare naturala....n 6.1.2.2.1 Ferestre (ochiuri mobile). 5.1.2.2.2. Cosuri de ventilare. 63.2.1 Clasificarea instalatior 5.3.2.2 Princpll de functonare a instalatilor de climatizare6.33. Instalafi “*numai aer* 6.3.8.1 Instalait ,numal cu eer" cu 1 canal cu debit constant. 5.3.3.1.1 Instalait pentru 0 zona. 5.3.1.2 Instalafi pentru mai multe zone. 5.3.3.2 Instalaii “numai aer* cu debit varlabil 5.3.3.3 Instalafii “numal aor” cu 2 canele de er: 5.3.3.3.1 Probleme generale, clasticare.. . 5.3.8.3.2 Instalafl f6r8 umidificarea aerulu §.3.3.3.5 Instalali cu umicificarea aerulul. 5.3.3.3.4 Aparate de amestoc 2 5.3.3.3 Diagrame de reglare a parametriior agentiior termici la instalatile cu doua canale de aer.. 5.3.4, Instalati “aer-apa" (cu aer primar). 8.3.4.1 Schema de principlu 5.3.42 instalail “aer-apa" cu 2 conducte. 5.3.4. Instalafl .aer-ap&" cu 3 conducte. 5.8.4.4 Instalatl yaer-ap&" cu 4 conducte. 5.3.4.5 Aparate cu Inducti.. 5.3.4.6 Ventlloconvectoare 5.3.4.7 Grafice de reglare a perametilor 5.3.5. Instalati cu inedlzire terminals. 6. VENTILAREA INDUSTRIALA 6.1 Ventilarea naturalé organizati.. 6.1.1. Presiunle pe suprafejele orfciior de ventiare. = Exemple do calcul... 6.1.2. Presiune conventional = Exemple de calcul . 6.1.3, Debitul de eer al ccc. = Exemplu de calcu. 6.1.4, Dispozitive de ventilare natural 6.155. Determinarea debitulul de asx evacuat prin detiectoare gi luminatoare - Exemple de calcul : . 6.2. Instelati de ventiare local. 6.2.1. Ventiare locala prin aspirere; tipur constructive . 6.2.1.1. Dispozitive deschise. ms 62.1.1.1, Hote, 62.1.1.2. Aspiratii marginale, 6.2.1.2. Dispozitive semiinchise 6.2.1.3. Dispozitive Inchise.. 6.2.2. Ventilare locala prin refulare... 6.2.3. Instalatil de ventilare locala prin refulare si aspirare 6.2.3.1 Tipuri constructive. 62.8.2 Calcul bailor industrials cu refulare pe 0 latura si evacuare pe latura opusé 102 = Exemplu de calcul 104 6.3. Instalatt de descotar 108 6.3.1. Probleme generale. 108 6.3.2. Instalafi cu refularea aeruiul jos cau sus cu dirare spre partea inferoara a incaperi 105 6.3.3. Instalatii de descejare cu refularea aerulul in pertea inferloard si supratete de incdizire ‘n zona plafonulu... 6.3.4, Instalatl de descefare cu refuaree eeruiul la partea inferioara si superioard a incdperi 6.35. Instalati de descefare cu evacuarea aeruiui prin dispozitive de aspirate local (DAL). = Exemplu de calcul. 64, Instalalii de cespréfuire..... 6.4.1. Sistemul bifazi¢ aer-prat 64.1.1 Definitil $1 clasfcar... 6.4.1.2 Compozitia granuiometrica (distbutla) @ prafulu = Exemplu de caloul 6.4.1.3 Viteze de plutire Got de ec) = Exemplu de calcul . 64.2. Proprietitile pratulul 6.4.3. Sisteme de desprafure; tipuri constructive. 6.44. Dispozitive de captare a prafulu 6.45. Conducte: dimensionare si calculul pierderilor de sarcina.Av | Cuprins 6.4.5.1 Date pentr proiectarea sistemului de conducte. 6.4.5.2 Calculul pierderilor de sarcina.. 6.4.8, Dispozitive si accesorii montate pe conductele de desprafuire. 6.5, Aparate si Instalaii de epurare - Probleme generale. 6.6.1, Aparate pentru epurarea aeruiul 6.5.2. Instalaji de epurare. 6.6. Instaiatit de ventilare de avari 6.6.1, Descrierea instalatiel 6.6.2. Debitul de aer pentru avarie. 6.6.3, Timpul de revenie la concentaja admisibila dupa tncetarea avaral. ~ Exemple de calcul 6.7. Transportul pneumatic... 67.1. Probleme generale. 6.7.2, Clasificarea sistemelor de transport pneumatic 7. ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALATIILOR DE VENTILARE $I CLIMATIZARE 7.1. Ventilatoere, 7.1.1. Tipuri constructive de ventiatoar, 7.1.2, Curbe caracteristice.. 7.43, Functionerea ventilatoarelor in sero sau In paralel 7.1.4, Regiarea debituiui de aor al ventilatoarelor enn : 7.1.6. Alegerea ventilatoarelor pentru centralele de ventilare si climatizare . 7.2. Baterll de Incalzie.. 7.2.1, Bateril de Incalzire cu abur gi apa... 7.2.2. Baterll de Incdlzre cu gaze de ardere. 7.2.3. Baterli de Incalzire electice. 7.8, Batorli pentru racirea aerului 7.8.1, Schimbul de cAlduré . 7.8.2. Curbe caracteristice ale baterior de race... 7.4, Fire de pref. -7.4.1.-Probleme generale 7.4.2. Mrimi caracteristice ale fitrelor 7.433, Pierderlie de sarcind, Durata de colmatare. 7.4.4. Tipuri constructive de fltre de aer. 7.A5. Inserierea fir 210° nen 7.48. Filtre diverse, 7.5, Separatoare de prat. 7.5.1. Clasifcari si caracteristic! tehnice. 47.5.2. Alegerea separatoarelor de praf 718.3. Tipuri constructive de separatoare de praf. 7.53.1 Cicloane. - Exemple de calcul... 7.53.2 Filtre uscate 7.5.8.3 Filtre electrice... 7.5.3.4 Separatoare inertiale 7.5.3.5 Separatoare umede. 7.8. Camere de pulverizare nnrunnen 7.6.1, Probleme generale, 7.8.2. Elementele componente ale unel camere de pulverizere... 7.8.3, Tipuri constructive de camere de pulverizare 7 7.6.4. Calculul termic de alegere a camerelor de pulverizare. - Exemple de calcul 7.68. Accesorile camerelor de pulverizare 7.7. Guri de aer 7.7.1. Probleme generale. 7.7.2. Tipuri constructive; Caracteristici geometrice si tehnico-functionale.. 7.8. Canale de aer. Accesori 7.8.1. Materiale folosite la realizerea canallor. 7.8.2. Elemente componente si mod de aloatuire a can 7.8.8. Accesorille canalelor de aer. 8, APARATE DE VENTILARE $I CLIMATIZARE 8.1, Aparate de ventlare gi tncalzie, Aeroterme. 8.2. Generatoare de aer cald pentru locuinte, 8.3, Aparate de ventilareCuprins 8.4, Aparate Ue Ventilaré Ue evacuate. 8.5. Ventlatoare de acaperi 8.6. Ventlatoare de perete si de plafon.. 8.7. Aparate de r&cire, climatizare partiala si sfiatizare. - 87.4. Aparate de climatizare de tip dulap ; 8.7.5. Aparate de climatizare modulate. : 8.7.6. Centrale de climatizare de acoperis : 8.7.7. Aparate de climatizare pentru locuinfe. . 8.7.8. Aparate de climatizare multizonal . 8.8. Aparate pentru umidificarea aerulu. : 8.8.1. Aparate cu evaporare. 8.8.2. Aparate cu pulverizare 8.8.3, Aparate cu abur 6.9, Aparate pentru uscarea aerul 8.9.1. Aparate cu masind frigorfica. 8.9.2. Aparate cu substante adsorbante sau higroscoples 8.10. Aparate pentru reducerea mirosulu 8. CALCULUL $I DIMENSIONAREA INSTALATIILOR DE VENTILARE $I CLIMATIZARE 9.1, Sarcina termiod a uni incdper 9.1.1, Sarcina termic& (de récire) de vara 9.4.4.1 Aporturi de caldurs 9.4.1.2 Degajari de caldura 9.1.2. Sarcina termica (de Tncdlzire) de larnd 9.4.2.1 Consumuri de c8ldura... 9.1.2.2 Dogafiri de caldur 9.2. Sarcina de umicitate (vapori de apa) a unel incdperi 9.2.1. Degajéri si consumuri de umicitat BA 2 9.2.1.1 Dagaléri-de-umiditate-de-ta-oement= e = Exemple de calcul 9.2.1.2 Degaliri de umiditate de la suprafete libere de apa. 9.2.4.2. Volume mari de ap = Exemple de calcul 9.2.1.2.2 Stratur subi de apa... ~ Exemple de calcul. 9.2.1.2.3 Scurgeri permanente de apa. . 9.21.24 La suprafata liberd a solutilor apoase, = Exemple de calcul 9.2.1.8 Degalri de umiditate de la suprafaja apel in ferbere. 9.2.1.4 Degalari de umicitate de la mancere.. 9.2.1.5 Degafiri de umiditate de la materiale care se usucd in inoapers. 9.2.1.6 Degajéri de umiditate de la erderea unor substante.. 9.2.1.7 Degajéri de umiditate de la calcatul rufeor.. 9.2.1.8 Alte degafiri si consumuri de umiditate. 9.2.2. Calculul sarcinii de umiditate a une ir 9.3.2. Surse si dégaiari de pra. 9.4, Debitul de aer pentru ventilarea sau! ciimatizarea incaperior 9.4.1. Retail generale de caleul.. = Exemple de calcul 9.4.2, Debitul de aer pentru incéperl cimatizat, p 9.4.2.1 Sistemul de ventilare ,sus-jos" ,sus-sus" sau ,sus-jos/sus” . - Exemple de calcul. : a 9.4.2.2 Sistemul de vantilare ,jos-sus". 9.4.2.3 Incéperi termostatate (cu acolasi punct de roud vara gi iarna) 9.4.8. Debitul de aer pentru incperi ventilate mecanic.. > Exemple de calcul. 9.4.4. Debitul de er pentru incdperi ventilate natural = Exemple de calcul 8.5. Celculul si dimensionarea gurlor de aer. = = 9.5.2 Jeturi do aer...| vi BS ~9.5.2.1 Clasificarea jeturlor 9.5.2.2 Jeturi bere evasiizoterme, relatii de calcul 9.5.2.3 Jetur libero neizoterme refulate orizontal sau obiic.. = Exemplu de calcul 9.5.2.4 Joturi neizoterme vertcale retuate in jos 915.25 Joturi imitate spatial. 9.5.3. Alegerea anemostatelor. 95.3.1 Anemostate patrate si croulare plane si spalaleliptzate.. = Exemple de calcul. 9.5.3.2 Anemostate banda tpizate 918.4, Alegerea gurilor de refulare.... = Exemplu de calcul. 9.6.6. Caloulul quilor do avacuare a aeru 915.6. Eficienta sistemelor de ventilare 96. Caloulul canalelor de aer.. : 9.6.1, Dimensionarea constru = Exemple de calcul. 9.6.2. Calculul pierderilor de sarcing, 9.6.3. Calculul récirit sau incdiziritaeruli... 9.7. Veniilarea local 9.7.1. Calculul dispozitvelor do aspirare ocala 9.7.1.1 Hote 97.1.2 Aspirati unilaterale ei blaterale pentu bai incustialo 9.7.1.3 Calculul aspiratilorinelere 8.7.2, Calculul rigetor. = Exemple de calcul 8.7.3, Alte instalatii de ventiare localé prin retlare 8. Instalatii de transport pneumatic. 9.8.1. Viteza materlalulul in conductele de transport pneumatic... 9.8.2. Concentratia amestecului in regim sila limita de infundare 9.8.3. Viteza aeruiui; pierderile de sarcind reale ale aerului.... 9.8.4. Pierderile de sarcind in conductele de transport pneumatic. 9.8.5. Viteza optima de transport pneumatic es ~ Exemple de calcul si tasarea, 410, ATENUAREA ZGOMOTELOR $! VIBRATILOR PRODUSE DE INSTALATILE DE ‘VENTILARE $1 CLIMATIZARE 10.1 Notiuni referitoare la zgomet.. 10.2. Nivelul zgomotulul tn incéper 10.4 Propagarea zgomotului 10.4. Surse de zgomot. ~ Exemplu de calcul 10.5. Atenuarea zgomotului transmis prin aor ~ Exemplu de calcul ‘ 10.8. Zgomotul indus de canalele de a . 1077, Atenusreavieatilor i 8 zgomotuhi ‘vansmis prin corpuri solide - Exemplu de calcul ' 11, RECUPERAREA CALDURI 11.1 Probleme generale. . “it. Elfolenta recuperatoarelor.. : 11.1.2. Randamentul anual de recuperare... 11.1.3, Sisteme de recuperare 11.2, Tipuri constructive de recuperatoare de caldura... 11.2.1. Recuperatoare rotative 11.2.2 Recuperatoare cu plici 11.2.3. Recuperatoare cu tuburi termics.. 11.2.4. Recuperatoare cu fluid intermeciar. 11.2.5. Pompe de cldura 11.2.6. Alte tipuri de recupertoare 12, REGLAREA AUTOMATA 12.1. Probleme generale 422! Elemente de reglare a debitelor de agent termic sau de aer 423. Reglarea Instalatilor de ventiare.. 4124, Reglarea instalatilor de climatizare partial 128, Reglarea instaltilor de climatzare.Cuprins AY 48. SOLUTII IN FUNCTIE DE DESTINATIA INGAPERILOR 13.1. Cléciri publice ¢f administrative. 18.1.1. Cli cu blrourt. 18.1.2. Hotelur 18.1.8. Magazine 18.1.4, Teatre, cinematograte.. 13.1. Amfiteatre 18.18. Piscine; bazine acoperte 48.17, Spital 18.2. Inclperi cu impurificarea pronuniaté @ eer. 18.2.1. Bucdtii. 18.2.2. Toalete., 4323. Inctperi pentru incarearea acumuiatoarelor. 18.24. Carano ns = Exemple de calcul 183. Locuinte. 18.4. Ciéch Industrile. 7 18.4.1. Depozte de fructe.... 18.4.2. Clddiri zootehnice ‘1 Probleme generale 18.4.2.2 Microclimatul tncéperior care adapostese animale, 18.4.2 Izolarea termica @ clédirlor pentru adépostirea animalelor 13.4.2.4 Degafarlle nocive ale animaleler. 13.4.2.5 Calculul debitului de aor pentru vertlare 1.4.26 Sisteme de ventiare folosite la clddirile zootehnice. 13.43. Vopsitor : 1843.1 Probleme generale 19.4.8.2 Fitrarea aerulul proaspat 18.4.3.3 Filtrarea aerului evacuat... 18.4.3.4 Regimul de presune. Sistemul de venti... ~13:4.3.5 Instalatil-de"vopste: 185. Centrale de ventilare, climatizare 1M. VERFICAREA, REGLAREA SI RECEPTIAINSTALATILOR DE VENTLARE SICLMATIZARE I 14.1. Probleme generale 142. Veriicri preiminare.. 14.3, Pornirea instalatel 14.4, Reglarea instalatel _ v 14.4.1 Reglarea camereior de amestes .. 144.2 Reglarea debitului pe canalele de aer.. 14.5. Veriicarea caracteristicilor functionale ale echipamentelor. 148, Veriicarea parametrilor micraclimatulu . 14.7. Receptia lueréritor Il INSTALATii FRIGORIFICE 15. PROCEDEE DE RACIRE PENTRU CLIMATIZARE, 46.1. Probleme generale. ns 16.2. Fluide utlizate in Instalatile frigorfce. 15.2.1. Agent! frigorifici pentru instalatii cu comprimare mecanica, 15.2.1.1 Griteril de alegere a unui agent frigorific. 1.2.1.2 Proprietaiile agentilor figorifici . 18.2.2. Agent intermediari. 18.23. Solutii pentru instalafi cu absorb. 18.2.4. Uleluritrigorfice : 16.3. Instalairigoritice pentru climatizar. 15.3.1. Instalati bazate pe destinderea aerului comprimat 15.3.1.1 Instalatia care utlizeszA ciclul Brayton-Joule 15.3.1.2 Instalatia care utiizeaZa destinderea intr-un camp centrifuge. 16.8.2, Instalatl bazate pe vaporizarea unui lich .. . *15.3.2.1 Instalatii cu comprimare mecanica de vapor 16.3.2.1.1 Instalatil cu o treapt de comprimare... ~16.3.2.4.2 Instalatit cu comprimare multipla 1$15.3.2.2 Instalatil cu absorbtie. “15.3.2.2.1. Instalafi cu abserbje Tn solutio Br Li = apa.Cuprins \15.9.2.2.2. Instalatii cu absoxbtie in solutie ap’-amoniac 153.23 Instalatii cu eject 15,3.2.8.2. Instalaiie reald (cu circuite deschise) 16.3.3, Instalatii bazate pe efectul Peltier... 48, ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALATILOR FRIGORIFICE 16.1. Compresoare. 76.1.1. Clasificarea compresoerelor 46.1.2. Compresoare volumice. 46.1.2.1 Marimi caracteristice ale compresoarelor volumice. 1.1. Caracteristici geometrice 2. Caracteristici mecanice. '2, Caracterstclfrigorifice 16.1.2.1.4. Caracteristicicalitative 16.1.2.2 Tipuri constructive de compresoare volumice. 16.1.2.2.1. Compresoare cu piston alternativ. 16.1.2.2.2. Compresoare rotatve 16.1. Compresoare centifigle(trbocompresoare) Condensatoare frigorifice.... 16.2.1. Consideratii teoretice. . 16.2.2. Condensatoare racite cu ae. 16.2.3. Condensatoare racite cu apa. 16.2.3.1 Condensatoare cu jovi coaxiale 16.2.3.2 Condensatoare multitubuiar 16.2.3.3 Condensatoare cu piéci. 16.2.4, Condensatoare racite mixt (evaporative). 6.2.4.1 Condensatoare atmosferice. 10.2.4.2 Condensatoare cu evaperae frat 16.3. Vaporizatoare. 46.3.1. Probleme generale... 16.3.2. Veporizatoare. récitoare deat. 16.3.2.1 Consideratil practice : 16.3.2.2 Decongelarea vaporizatoarelor 4832.3 Dimensionarea vaperizatoarelorracitoare de aer 483.24 Tipurl constructive de vaporizatoare pent r&cirsa aerulu 16.3.3, Vaporizatoare racitoare de lichide ... 48.3:1 Tipu constructive de veporiatoare récitcare de lchide 46.3.3.2 Dimensionarea vaporizatoarelor récitoare de lichidk 16.4% Aparaturé de regiare si comands. 16.4.1. Probleme generale. 46.4.2. Dispozitive de comanda automata. 16.4.2.1 Dispozttve de pomie s oprre automat. 46.4.2.2 Dispozttive de alimentare cu agent frigorific. 16.4.2.3 Dispozitive de alimentare cu agenti secunderi 16.4.3, Dispozitive de protectie automata. 16.5. Aparaturé auxiiar’ 16.5.1, Separatorul de viel 16.5.2. Separatorul de lichid 16.5.3. Butelia de aspiratie.. 16.5.4, Rezervorul de lichid. 46.5.5. Separatorul acumulator. 16.5.6. Butolia de racire intermediar 16.5.7. Subracitorul de lichid. 16.5.8. Dezaeratorul 16.5.9. Dezhidratorul. 165.10. Fitrul... 46.5.1. Pompa de agent frigorific, 46.5.12 Bezinul récitor. 16.5.13 Agitatorul 46.5.14 Turnul de racire. 166. Conducte, armatur, izotati 76.6.1. Conducte. 16.6.2. Armaturi. 16.6.8. tzolati frigortice‘17. SISTEME DE INSTALATII FRIGORIFICE PENTRU CLIMATIZARE 17.1. Instalati de climgtizare cu rice direct 17.1.1. Sisteme monobloc.. 17.1.4.1, Centrale de tratare a aeruli.. 17.1.1.2. Sisteme de tratare local a aorulul 17.1.2. Sisteme cu unitéti soparate (split). 17.1.2.1. Slstemul monospit. 2.2. Sistemul muitisplit de climatizare cu racire indirect... 17.2.1. Sisteme cu baterie de racire, cu apa rece... 17.2.2. Sisteme cu cameré de pulverizare a apel rec. 17.2.3. Gruputi de racire a apel.. 172, 17.2.8.1. Grupuri de récire a apei cu comprimare mecanicd. 17.2.8, Grupuri de rdcire a apel cu turbocompreser.. 17.2.3, Grupuri de racre a apei cu absorbtie... 172.84. Grupuri de race a apel cu chet. 17.3. Acumularea friguli. 17.8.1. Sistemul de stocare completa 17.32, Sistemul de stocere partial 18. MONTAREA $1 EXPLOATAREA INSTALATILOR FRIGORIFICE 118.1. Monteree Instalafilorfrigorfce. 18.1.1. Amplaserea 18.1.2. Insirucjiuni de montare.. 18.2.8, Exploaterea 18.2.4, Limitarea zgomotulul.. 418.3. Depanarea instalatillor frigerfice _li ELEMENTE PRIVIND TRANSFERUL.DE-CALDURA —. 19, TRANSFERUL DE CALDURA $1 DE MASA 18.4. Conducta termi nnn 19.2. Convectie.. : 19.2.1. Convectia liberd tn spatil nelimitate 19.2.2. Convectia liberd in spatilimitate. 19.2.8. Convectia fortat + 19.2.4, Transferul de caldurd la condensarea vaporio.. 49.2.5. Transferul de c&ldurd la ferberea lichideler. 19.2.6. Transferul de masé.. 19.3. Radiajia termica. 19.3.1. Marimi si legi fundamentals 19.3.2. Transferul de c&ldura prin radiatie inte corpurila solide. 19.3.8. Cosficientul de radiate of 18.4. Transferul global de céldur.. 19.4.1. Coeficientul global de transfer termic, k 19.4.2, Diforenta mecie logaritmica de temperature, Atrreg 19.4.8. Recalculerea parametrilor schimbatoarelor de calcurd ia ai = Exemple de calcul. 18.4.4, Straturi de aer cu grosime micd.. 19.4.5, Intensificarea schimbulul termic.. 1246. Franaes vansteri global de cal (clerea temic ~ Exemple de calcul. = parametri dec&t cel nominalI. Instalatii de ventilare si climatizare Probleme generale——mentine In_timite acceptablle.sialti.p 2 Capitolul 1; Probleme generale 4.1. Continutul si istoricul instalafillor de'ventilare ‘gi climatizare Instalasile de ventilare ¢i climetizare au rolul de @ mentine starea aerului din ‘inc&perl, respectiv temperatura, umidi- tatea, viteza si puritatea, in anumite fi mite dinainte stabilite, tn tot timpul anului, indiferent de variatia factorlor metecrologici, a degaigrilor gi a consu- murilor de caldura interioare, Limitele parametrilor microciimatului interior dopind, ta randul lor, de destinatia in- cAperilor, de natura activité destégu- rate, de procesele tehnologice. Calitatea mediulul In care camenil tsi desféscaré activitatea are 0 influent complexé asupra acestora, atat din punct de vedere igienico-saniter cat si al randamentului activitati, Calitatea medivlui se apreciaza att dupa valoa rea parametrlor principall ai confortului ct si prin intermediul alter factori se- cundari cum ar fi puritatea aerului, gra- dul de jonizare, calitatea lluminatulul, nivelul de zgomot $i altele, ‘in sezonul rece instalatile de tncdlt- re pot asigura in inc&peri mentinerea temperaturl acrului la 0 valoare data gi la unele cldiri, prin masuri suplimenta- re (In general, constructive), se pot rametri (temperatura medie de radiatie, umicitatea relativa). In cea ce priveste puritatea aerului, tn multe cazuri, aceasta este obtinuti prin ventllare natureld. Pentru alte categorii de incd- Peri, In care se produc degajéri impor- ante de caldura si umiditate, precum i alte degajéri nocive (sali cu aglo- merare def persoane, incdperi de pro- ductie, laboratoare, piscine, hale pen- tru cresterea industializat a anima- lelor si pasSrilor), calltatea aerului nu se mal poate asigura numal printr-o insta- latie de Incdizire. Pentu indepartarea cclduri si umicitati, in exces, a gaz lor, prafului, mirosuritor apare necesita- tea introducerii controlate @ unui anu- mit debit de aer care, dupa caz, tre- bule inoaizt, rAcit, uscat sau umidificat. Acest lucru poate fi realizat, dupa caz, (cu ajutorul unei instalaii de ventiare, de climatizare partiald sau de clima- tizare (totala). Natura si cantitstea no- xelor tn exces, modul lor de propaga~ re, dimensiunile si sistemul constructiv al Incdperitor, Confortuiul termic, limitele admisibile fa care trebule reduse concentralille lverselor noxe, la care se adaugé, de cele mai multe ori, cu o ponders im- portant’, considerente ecenomice, au | condus la utilizarea in practic8 @ Une! game meri gi variate de instalatii de ventilare si climatizare. Th cazul unor incdperi industriale In limitele_parametrilor | ‘care au loc, preponderent, degafiri de ldurd gi umicitate (vapori de apa), este suficient peniru indepartarea aces- tora sa se realizeze o ventilare naturalé corganizaté prin practicareaunor Geschideri, de o anumit dimensiune, amplasate la partie inferioarA gi super card ale peretilor exterior. In cazul in- Ccéperiior aglomerate ins’, datorité de- | galérilor importante de céldura si umi- Gitate precum si a valorior sticte fa care trebuie mentinutl parametrii con- {ortului termie, sunt necesare Incdizirea si umidificarea aerului iama, réctea $1 Uuscarea aeruiui vara, procese ce pot fi realizate numai cu o instalatie de clima- tizare. Unele procese tehnologice (dn | industria textilé, hartiel, tutunului, opticd, prelucréri mecanice de precile, laboratoare metrologice etc.) impun ccerinfe si mai stricte in cazul unuia seu | mal multor parametri de confert termic, ‘coea ce influenteaza nu numai compl xitatea instalajiei de cimatzare ci insusi sistemul constructiv al incéperilor sau chiar al constructie! in ansamblu. Aparitia primelor instalatil de venti- lare a fost concitionata de realizarea tunor progrese in alte disciptine, Oda- 8 cu inchegarea igienel ca disciplin’ sunt facute cunoscute rezultatele cercetariior legate de schimbul de |.zer.al Inc&periior, de conjinutul de u- 'micitate gi gaze nocive, precum si de Puritatea aerulul, Progresele realizate in domeniut electrotehnici! ofera pos!- bilitatea folosirii motoarelor electrice Pentru actionarea ventilatoarelor si, deci, posibiitatea ventilarii incapertlor foarte mari. In preajma anulul 1890 ‘se introduce umidificarea aeru- {ui prin intercalarea unor tvi cu apa tarziu se introduce umidificarea adia- batica realizatd prin pulverizarea find @ apel in curentul de aor. Sfargitul se- | cotului a! Xix-lea poate fi considerat pentru climatizare ca inceput al aces- ‘ela. Dezvoltarea cea mal mare a ventilérii gi climatizérii are loc dupa primul r&zbot mondial cand se reali- zeaz instalatii de climatizare in sco- uri de confort (teatre, opere, cine- matografe, s&li de concerte etc) si tehnologice (fabrici de hartie, de tu- tun, textile, Industria alimentara etc.) Aparitia masinilor ftigorifice (cu amo- | nae, cu bioxid de carbon) folosite la racirea si uscarea aerulul ofer’ o in- dependent’ si mai mare instalafilor | de climatizare. Dup& 1930 apar apa | ratele de fereastra, agregatele locale | amplasate direct in Incaperea deser vita tn sistem monobloc sau spilt | Apar, de asemenea, masinile frigori fice functionand cu medi nevatéma- toare (freoni)facilitind folosirea bate- | rilor de racire fara agent intermediar (ulterior ineaizitA cu abut). Ceva mai | I Instalafii de ventilare si climatizare (bateri! cu racire direct’). Dupa cel de-al doilea rizbol mondial, climati- zarea cunoaste o etapa importanta fn dezvoltarea sa. in afara perfectionérii aparatelor si schemelor de ventilare si climatizare clasice, apar noi tipuri cum ar f: instalatile de inalté presiu- ne, instalatile de climatizare cu dous canale de aer (de introducere), insta- latile .aer-apa" (cu aer primar) folo- sind aparate cu inductie (climacon- vectoare) sau ventiloconvectoare. Se iversific& concomitent natura obiec- tivelor ce trebule ventilate sau clima- tizate. Criza energetic& a anllor '60 is) pune amprenta si asupra instalatilor | de ventilare, conducénd la recupera- rea, din ce in ce mai mult, a caidurii din’ aerul de ventilare. Simultan cu aceasta diversificare s-a dezvoltat gi perfectionat aparatura de reglare, co mand si control a instalatilor de cli- matizare, in special. Tehnica analo- gicd si digitala patrunde masiv tn anil 80 si in domeniul climatizari La orice sistem de ventilare (sau cll- ‘matizare) este necesar £8 se introduc In inckpert aer tratat (aer refulat, aer introdus) care s& preia noxele in exces (caldurd, umicitate, gaze, vapori, praf) 51 S8 le elimine odata cu acesta (aer aspirat, aer absorbit) din incéperi, du- PA care totul sé fie.indepértat In exte:__ rior (aer evacuat). Instalatile de venti- lare 1 climatizare pot fi diferentiate dupa’ modul de vehiculare a aerull, ‘dupa extensia spafiului supus venti- Jari, dupa diferenta de presiune dintre ‘ncdperea ventilatd si Inckperile adia~ cente, dupa gradul de complexitate al ‘ratérit_aerului th functie de cerintele tehnologice sau de confort sau dup’ alte crite 1.2, Documentafia tehnjco- ‘ecopomica necesara __ realizaril objectivelor de investifii pentru instalafii de ventilare si climatizare Etapele de elaborare a prolectelor pentru o investitie sunt reglementate prin Ordinul — comun nr, Y74S/69/N/1966 al Ministerulul Finan~ telor si al Ministerului Lucrarllor Publ | ce si AmenajériiTeritoriulul care stipu- Jeez continutul cadru al documentati- llor de lictatie, al ofertelor gi al con- tractelor pentru executia investtilor. Realizarea unor investiti, din punct de vedere al proiectaril, este posibl ac sunt parcurse urmatoarele etape (respensabil pentru acestea find in- | vestitoru): ~ Studiul de prefezabittate; + Studiul de fezabiitate; = Proiectul tehnic (PT) + caletul de ‘sarcini1 Instalatii de ventilare si climatizare = Dooumentatia cu detall de execu- | tHe (ODE). Documentatile aminite se thtoo- ‘esc pe baza unei teme de proiecta- re, Intocmitéi de beneficiar sau de o unitate de proectare/eonsulting “de specialtate, Pentru instalajile de ven- tiare gi climatizare tema de proiectare trebuie s& contind urmatoerele. date: localitatea unde este amplesat obiect- vul ce se prolecteaz’, orientarea clacl- ri, sursele de céicurd gi rig, nurnarul de ocupanti al feoarel tncdpert, sursele de degari de céldurd interioare (com- puters, iluminat interior, fax-ur, copia- toare, motoare,tigidere etc), fell ac- tivitai (munc& de birou, munca usoara asezat sau In picioare, muncé fizicd medie/grea), oradul de izolare termica a clécitt (peret, terest, plafoane, acoperigur, pardosell etc), tipul con: structieVolédiii (nalts, foarte tnels, biindat®, deschisd, tnchis& etc}, risoul de incendiu (mare, mediu, mic), eate- goria de pericol de incendiu (A, B, C, D, 8), gradul de rezistoné la foc, con ditjite de lucru (temperatur, umictati relative - vara si iarna), spatile preva ute sau disponibile pentru amplasa- rea echipamentelor de ventiare si cli- matizare. Odata cu tema de proectare vor fi puse la cispozitia proiectantull _—planurile si sectiunile de arhitecturé alo elidiivcldcirto. 13 Studiul de prefezabilitate Se intocmeste de citre investitor seu de odtre © persoand pridicd de ‘specialtate gi reprezints dooumentatia prin care ge funcamenteaz oportuni- tatea si nécesitatea investitiel. Stuciul ccontine datele generale (denumire obi- ectiv, amplasament, investitor, elabo- rator’ studiu prefezabiltate), evaluérile (evaluarea totalé estimati a investitei, @ studiulul de fezablltate, a prolectelor PT, DDE, cheltuleli pentru organiza- rea licitatiet si pentru obtinerea avize- lon), datele tehnice ale investitiel (date supra terenului, a zonel de amplasa- ‘ment, caracteristicile principale ale sis- ‘temeior de ventiare gi climatizare gi a echipamentelor folosite) gi finantarea Investitel (surse propri, crecite banca- re, de la buget etc.) plan general si plan de amplasament. 1.2.2, Studiul de fezabilitate Se elaboreaza de cate contractantul Care a castigat licitatia si cuprinde ca- Facteristicie principale si indieatorii tehnico-economicl ai investitel.. In Continutul cadru sunt cuprinse: datele Generale (cele cuprinse in studul de Prefezabilitate ia care se adauga obiectivulul), datele tehnice ale investitei (cele cuprinse fn studiul de Prefezabiltate, detalieri ale solufilor ‘ehnice, echipamentele principale s! in- stalafile de ventilare si climatizare), datele privind forta de munca necesa- 1B investitel, devizul general al investi- tie, finantarea investitel, principal dicatori_tehnico-economic! (valoarea totala, esalonarea Tn timp, durata de realizare etc), avize gi acorduri (certificate de urbanism, de protectia mediului, avizul ordonatorulul de ore- dit, avizul de combustibi), planul de amplasament, planul general si planu- rile de arhitectura, 1.2.3, Protectul tehnic (PT) sicaietul de sarcini Reprezints documentatia necesard la cererea autorizatiel de constructie si la licitatia pentru executia lucrérii, Pe baza acestula se contracteaz’ lucrarea si se execut DDE-ul. PT se realizeaz’ pe baza studiuiui de fezabiltate apro- bat si are urmatorul continut: descrie- rea general a lucraril (amplasament, lima, memoriu tehnic de specialtate, ‘solufi tehnice, program de executie lucrirllor, organizare de santier), me- ‘moriul tehnic de calcul cu explicitarea Cconfinutului tuerért (comandarbenefici frului/proiectantului general, tema de-| proiectare/faza anterioaré aprobata, | sursele de energie-caldura, frig, soluti- lie si sistemele de ventilere si climati- zare, emplaserea echipamentelor, Prizelor de aer, a gurilor de evacuare a erului vciat in exterior, specificatile tehnice (echipamentele principale, gr- le, atenuatoare de zgomot eto), grafi- cul general de reaiizare a. Investiel, Piesele desenate (planuri de dlstribu- fis, sectiuni, scheme functionale, sche- male aparatelor de climatzre ete), ca- fetul de sarcini 1.2.4, Detallle de executie (DDE) Au la baz PT si reprezint docu- mentatia care sti la baza executéril obiectivului proiectat. Trebuie © cu- prinda toate elementele de detallu ne- ccesare executantulul pentru a putea pune in operé obiectivul contractat. Piesele desenate sunt alcdtuite din planurile de amplasament ale centrale- | lor de ventilare, de climatizare, ale ventilatoarelor, al gurlor de aer de in- troducere si evacuare. Planurile (cote: te) vor fi insotite si de sectiunile prin Cipale prin clidire si prin centralele de | ventilare si climatizare precum si de detalii ale nodurilor importante la ssc&rile 1:20; 1:10; 1:5, Vor fi prezenta- te traseele refelelor de canale de eer, Gescrierea functionala si tehnologicd a | cu cote fata de elementele de con- Capitolut 1: Probleme generale Ei structii (i plan si sectiune). Se vor de- talla prizele de aer gi guile de evacu- are a aerulul viciat in exterior. Se vor atasa Instructiuni de montare si punere {in functiune a grupurilor (de introduce- re, de evacuare) de ventilare si clima- tizare, instructiuni de exploatare gi do- ‘cumentatia economica. 1.24 Instructiuni de montare i punere in funcfiune Se tntocmesc fa faza DDE si au un ccaracter preliminar. Dup& punerea in functiune a instalatilor instructiunile se revad si se completeaz. Acestea con- fin: conditile de _montare a echipa- mentelor (ventilatoare, grupuri modula- te de ventilare/climatizare, ventilatoare de acoperis in interior/in’aer liber, 2 clapetelor anti-foc/anti-tum); condifile de montare a retelelor de canale de. aer, a gurilor de aef, a prizelor de aer, ‘a gurilor de evacuare a aerulul viciat exterior, a clapetelor de reglare a de- bitelor ‘de aer, a..atenuatoarelor de zgomot pasive/active; conditile de montare a echipamentelor tehnologice . (hote, nige, bai industriale, perdele de aer, dugurl de aer, Separatoare de praf etc}; descrierea sistemelor de ventila- lor tehrologice industrale ‘pe care le Geservesc instalatile,de ventilare; refe- rir la personalul (necesar la beneficiar) pentru urmérirea montéril gi puneri.in functiune a instalatilor (urmand..ca acesta s& devind personal de exploa- tare gi Intretinere}; testele 1 proceduri- le do verificare a echipementelor, apa- ratelor si instalatilor (pentru receptia la. ftnizor! si pentru receptia lucrarllor de proiectare si caistului de sarcini, c&rtile tehnice ale utilajelor si altor gcte normative n_vigoare; instructiuni de protectie a muncii pentru. personalul | de speciatitate care participa la lucré- | lle de verticare, probe, receptie si pu- rere fn functiune. 1.2.6. Instructiuni de exploatare si intrefinere Se claboreazdi in mod detaliat in functie de mérimea, numérul si com- Plexitatea instalatilor, pentru diferite tipuri de instalatil (instalatii de climati- zare, instalatii de ventilare mecanica, instalatii de evacuare mecanic’ etc} sau pentru ansamblul instalailor. Instructiunile trebuie s& conting: re- ‘comancéri privind numarul si califica- rea personalului de exploatare sl Intre- tinere; programul de instruire a perso- nalului de exploatare gi intretinere; pe- rioadele de verificare a echipamentulul de ventilare si climatizare; recomandri refclmatizare tehnolosicd, a proceso. | montaj) “conform” documentatie! de ;Capitolul 1: Probleme generale pentru dotarea personalului de exploa- taro si intrefinere, a atelierelor de repa- rail gl verificéri cu mijioace individuale $1 colective pentru protectia muncii si paza contra incendillor: 1.3. incadrarea proiectelor instalatillor de ventilare si climatizare in obiectivele de investifii publice 4.3.1. Autorizatia de construire instalaio de ventlare 31 climetizare repreanta ura. din speciale care (Sep prolactl gonerl al oblectivu (co umeazd af realzal, Proiectu see fl ecester Install itu de Cth: este necoser la obtnerea au- ‘suai ao construe 91.8 corticatu 1 doluroorsin Toate acestea cad, de wate sarcina prolectantal gene rer Acosta vobule #8 obi: | = Autorizatia de construire - act eli- erat de pinéria muieplll, oresuul au comonel pent realzares oblect ul prolectat nc etneatut de urbanism care poate moro una din formelat PUG (perl UMoanetis general), PUZ (lanl urbe | ‘fate zona) sau PUD (planul ubaristic do detty - Fepulementu local do urbarism, 1.3.2, Avize si acorduri Realizarea obiectivelor de investi este conditignata de obtinerea unor | avize si acorduri cum ar fi I = Certificatul de urbanism care cu- | prinde elemente privind regimut juridic, Sconomic si tehnic al terenuiui gl con- structilor si este emis de primérii sau prefecturi = Acordul de mediu, eliberat do Agentia pentru protectia meciului pe bbaza unui studiu de impact; | ~ Avize si acorduri pentru racorderea | la retelele de alimentare cu apa, cu | energie electric’, cu gaz, cu energie termic&, de telecomunicatii etc. elibera- te, dupa caz, de regile sau agentii eco- rnomici care asiguré utlitatile amintite: ~ Avizul Inspectoratulul General al Corpului Pompieriior Militari privind tn cacrarea in legislatia sigurantel la foo 2 obiectivelor prolectate; | = Avizul Inspectoratului de Protectie | civil. 1.4. Cerinte de calitate Conform Legit nr. 10/1995. privind calitatea in constructi, proiectarea si fexecutarea instalatilor de ventilare si ‘imatizare se fac astfel Incat acestea ‘8 realizeze, pe intreaga duraté de uti- lizare, urmatoarele cerinfe. de calitate: A. rezistenta si stabilitate; B - sigurantl in exploatare; C - siguranta le foc; D - iglena, s&ndtatea oamerilor, refacerea si protectia mediului, E feolarea termicd, hidrofuga si economic de energie; F - protectie impotriva zgomatulul. Proiectele de instalatil de Vertilare si climatizare se verifc’, pentru toate cerinfele si pentru toate Categorile de construct, de verificator! atestafi de MLPTL pentru specialitatea Instalailtermice - 17. 4.5. Reglementari tehnice specifice pentru instalatiile je ventilare si climatizare Proiectarea, executarea, montarea si exploatarea instalatilor de ventiare si Climatizere se realizeaza in confermita- te cu regiementarle tehnice specifice, ccuprinse in: i * Normative de proiectare, exeoutare | si exploatere a instalatilor = Standarde nationale (SR), europe- ne (EN) sau internationale (ISé ~ Ghiduri, requlamente, instructiunk; = Acte legislative (legi, decrete, hotéréri sl ordonante guvernamentele). Dintre acestea vom prezenta numa ‘© Normativ privind proiecterea si executarea instalatilor de ventilare si climatizare,|.5-98; * Legea’ 10/1995 privind calitatea in consiructi; + Normativ de siguranté la foc @ constructilor, 118-99: “= STAS 6648/1, 2 - Instalatii de ven- tilare gi climatizare. Caloulul aporturilor de calduré din exterior - Prescripti jundamentale; Parametriiclimatict exterior ‘+ STAS 9660 - Instalatii de ventlare si clmatizere. Canale de aer. Forme $i ‘dimensiuni; ‘+ SR 11573 - Instalatil de ventilar \Ventilarea naturala organizat a cla Filo industriale. Prescriptil de calcul; ‘* STAS 4369 - Instalatii de incalzre, ventilare si coneitionare a aerulu. Ter- minologie; ‘© SR ISO 7730 - Ambiente termice moderate, Determinarea indicllor PMV $i PPD ¢i speciicarea conditilor de contort termic. 1.8. Clasificarea instalatillor de ventilare i climatizare © Ciasificarea dupa modul de vehiculare a aerului de ventilare: + Ventiarea naturalé poate fi neorga- nizaté sau organizatd. La vontierea raturala schimul de aer al unel ince peri este urmarea actiunil combinate @ 1. Instalatii d i climatizare ‘celor dol factori natural (pres tui si diferenta de presiune provocaté de greutitle specifice ale aeruiul interi- or gi exterior, ca urmare a temperaturi- lor inegale ale acestora). Cand patrun- derea aerulul curat are loc prin nestan- ‘eitaile constructi (usi, ferestre) vent Tarea naturalé so numeste neorganizata. aca in tnefpere sunt practicate des- cchideri speciale cu dimensiuni determi- pate, amplesate la anumite ‘inalimi, care pot fi inchise si deschise, dup necesitat, atunc! se realizeazé 0 venti- lare naturaléi organizati. ‘. Ventilarea-mecanic& poate fi simplg (introducere sau evacuare) Sau combinaté (cu. Incalzire/técire-uscare/ umidificere). ‘ih cazul ventilirii mecanice vehicula- rea aeruiul s@ face cu ajutorul unui sau @ coud ventilatoare (unul de intro- Gucere gi altul pentru evacuare). in ‘general, prin vehicularea mecanic& a tnui debit de aer se urméreste men- finerea unei temperaturi aproximativ ‘oonstante, in perioada de lard, si fix mitarea cresteril temperaturi interioare peste o anumité valoare, tn perioada de vara. Aceasta presupune intercala- fea, in circuitul aerulul, a unui ventilator 's18 unel bateri de incélzire (intotdeau- 8. itor de Incdizre se ‘monteaza un fifru de praf) Sunt si alte cazuri de ventilare combinata la care, {n circuitul aerului, se introduc alte a- parate cu alutorul c&rora se pot obtine alte procese simple, ca de ex. récire si uscere sau umidificare. = Climatizarea poate fl penty confort sau fn scopuri tehnologice. In locul ‘ermenulul de climatizare se foloseste, adesea, si denumirea de ,conditionare ‘2 aeruiti. Climatizarea se deosebeste de ventiarea mecanica prin aceea c4 aorului de ventilare i se regleazd simu tan cel putin dol parameti astiel c&, dup dorintd, s2 poate realiza incalai- rea, rAcirea, uscarea sau umidificerea ‘aerului dintz-o Tnc&pere. Dupé criterle care stabilese valoa- rea si limitele de variatie a parametrior aerului interior aceste instalati pot fi destinate confortului persoanelor seu lunor scopurl tehnologice. Dificultat) ‘mari pun Instalatile de climatizare teh- nologice, deoarece valorile parametrilor aeruiui interior, prestabilite ca optime pentru procesul tehnologic, trebuie, tn celasi timp, s& constituie limite 2c ‘ceptabile din punct de vedere al con- Gitilor de muncd (pentru a nu crea senzatii neplicute camenilor antrenati in procesul de munca respectiv). = Ventilarea mixté se poate realiza fie prin introducere naturalé si evacuare ‘mecanic&, fie prin introducere mecani- cd si evacuare naturalé. Ventlarea mix 4, sub cele dou’ forme, apare fie ca 0 _I. Instalatii de ventilare si climati izare Capitolul 1: Probleme generale B postitate de exploatere a instalailor Se ventlare into anumité perioadé a ‘null (de obicei vara), fle chiar ca so- | [ue de prolectare. Avantajul el const, | tn special, In economicitatea exploeté- | ri, dar si 2 investi © Clasificarea dupa extinderea | zonel ventilate: | ‘+ Ventilarea general sau de schimb ‘general este caracteristic& incéperir | ‘social-culturale sau @ color industrials Tabotul ‘Inedperilor (Dupa DIN 1 ‘814 degalari importante de nocivitat Ea presupune, in general, o amplasare Uniform repartizaté a gurilor de introdu- core si de evacuare. * Vontilarea local apare ca necesaré ‘cand exist& surse concentrate de noc ‘viii sau cand acestea sunt dispuse in anumite zone ale Incaperior. In aceste ccazuri ventilarea de schimb general nu mai este eficace, aparand necesitatea ‘captarii nocivittilor chiar la locul und fle se produc. In aceasta categorie In~ 128 carcasele, nigele, hotele si aspirati- jasificarea si desomnarea Instalafillor pentru ventilarea 1946 - Partea |- 10.88) Procese termo- cinarmice de tratere Instat pentru ventilarea Tnoperilor Fard funciie de ventiiare AP sau AM a aerului Ca functie de ventiiare Nomi) Tip Tnstalatil tehnice Tnstalatil de ventilare procese de ventilare do recirculare, AR Niciunul Instalatii de ventiare de | Instalatii de ventilare de evacuare, AE recirculare, AR Unt [7 instalati de ventiare, | _Instalatii de ventilare de R AP sau AM recirculare, AR uM us. Bow PIR Tnatalatl de clima- Tratalafi de climatizare uM tizare partial, parjialé de recirculare, AR hus AP sau AM RUM RUS _ UM,US. - aca Ter) RUM Testalafi de clima- instalali de cimatizare RUS ‘izare partial, partial de recirculare, AR R.UMUS | AP sau AM LUM,US Para | R,UM,US | Instalafi do climatizare, | Instalatif de climatizare de recirculare, AR cs Fi insiplaft de rack er proaspat; AM, ‘TEHNICA VENTRAL er amestecat. | le aterale. In unele cazui, ventarea de ‘chim general ar putea fi ineficace si Gin cavza refulri, De exemplu, pentu focurle de mune din apropierea unor suprafete incinse, oricat s-ar mérl do- biul de eer nu pot fi asigurate condi | pentru mentinerea constant a bilajulul {ermic al omulul (din cauza canttati mari de edldur& primi prin racatio de fa eceste suprafete). In aceasté situa- tie, pentru a ajuta organismul s& elimi- | ne surplusul de caldurd, se poate inter- veri prin crearea local’ a unor jeturi de | er pontu flecare munciter in parte, | denumite dusuri de aer. De asemenea, pent a Impiedica patrunderea aeruvi | fece. in Incaper, la deschideraa ffecventd a uslor spre exterior, se fo- | losese, cu dostl succes, perdeele do |, St omic per 2 im pledica rSspandlrea noxelor in toatl in- ‘aperea, In special, tn cazul unor dega- fir toxice, se poats actiona eficace ~ rin folostea simuitand a unui sistem Ge relulare, in general, de tip perdea | Ge aer sia unui sistom de aspiare pent fecare utiaj in parte (de exer Blu cabine de vopsire;;uscare, electro- liza etc.) nee + Ventlarea combinatd’se realizeaz’ prin ventiare generala gi locald. Ex {enta unui sistem de ventlere local. nu” _ exclude. prezenta uni instalafii de Yentiare de. schimb general, céreia 1 Tevine rolul de a diua scaparile de no- Civil la valor sub lintel admisibile sf Gea asigura acrul' de compensate. Ventiarea generalé are drept” scop schimbarea aerulu tn fntreaga incdpers, supusdventiarl, spre _deosebire de = | VVENTILAREA INCAPERILOR = inal apes “jevertia Vera natalé Irate penve verre ncperior laren ! 2 hes Fig. 1.2.1. Clasificarea instalatfilor dupa DIN 1946 - Partea |. =_ Ly —— Toro as erie recitiare LJ Pegeee ins instal de, = J Trash Sree aa cwsestee __i climatizare robleme generale 1 Instalatii de ventilare EEE cepitoiut ‘Tabelul 1.3.2. Semne conventionale pentru instalatile de ventilare sau climatizare a KC SH eb eb canal cu gurk ™ gus | spaatceamee: | apuatceanenes a do araaies de aspratie ce efuire do Soprare | Guvolum constant “eu volum variab “Guvolum varebi “| compurarea compercerea pete rest ile EF EHHYE 44+ E E | - + parle opuse | capeth — ctoaid agar deuce, | _reputor devon Shoat canoe | hein Sar | rope pcg sa] cantar pee 1 — 4 LK a & 14 radial axial atenuator ventlloconveector cu ventiloconvector fara | regulator pentru sisteme - ene, ratird ger ivr | Yotigearecta ck | Sei Peat BN lator ro rors ia Seoncuct] fesimace Saou, | “cuenerge audit reuratch 1 : oy] S / i WS. 4 | riop8 sefabur| seeps aa camer de apectee | camer de aanbuje ie baterie de racire baterie de incalzire cu 3 iegiri cu 2 legit pentru aerosoli seni Saas ea dll SE 44 + sia pat sie ox bard fina dear separ nterizator SS Be rou doo 2 Eri 4k |_| et 4 < camerh de uriccare| camer de uniicare | carer de ideas vs do expanine isin puversare | prnpuverzare/slcurare | prn'plctrre (ou orp pore es meat do umphats 1 BET! ob | NL recuperation recuperator | incdtzitor/récitor Incalzitor/racitor ZN de caldera cu plc! | go Chicas votaty poniturecuperarea | peniurecupsrerea | bateria da incre serast ear SOARES | ome eeas | SRS ante | ° ) ; | cazan de neice | cazan do odie maging tigroa | asin tigoriles comerese aes ea ae ci compene Cabesole | deb mésureres_mésurarea regulator | dispozitiv de actionare Servomotor tun de racire yresiunii temperaturil de ex. Pl neumatice electric ‘cu ventilator P 7 Lod erintvera de ex. pt clapetdL Instalafii de ventilare si climatizare ventilerea local, 12 cere evaouarea ‘erulul (sau introducerea) se referd la fanumite puncte din Inc&pere unde este Coneentraté producerea _nocivititilor. Pentru a nu se rspandi in intregul spa- iu, nociitafle sunt evacuate chiar la focul de degaare prin absorb locale. © Clesificarea dupa diferenta de presiine dintre interlorul s! exteriorul Inodperil ventilate: + Ventilarea echilibrata, sistem la care debitele de aer de introducere si de evacuare sunt egale. "= Ventilarea In suprapresiune, sister Ja care debitul de aer introdus este mal mare decat cel evacuat pe cale meca~ fica astiel c& in Interior apare 0 supra- presiune, debitul in exces evacuandu- se pe cele-naturala. ‘= Ventlare In subpresiune, sister la care debitul de aer introdus este mal mie decat cel evacuat. Important este {nea de urméit ce degajéri sunt in in~ caperile aléturate, pentru @ nu conta mina o Incdpere ventilata in subpresiu fhe sau ce degaliri nocive sunt Int-o fnodpere ventiat’ in suprapresiune pentru a nu contamina incaperile adia~ conte acestela, spre care se va sourge zerul in exces. Stépanirea regimului de presiuni este, din acest punct de vede- re, foarte importants. a ciécirle cu_mal_multe tnoaperi ventilate se recomanda ca, pe ansam- blu, suma debltalor de aer evacuate S& fio egal cu a celor introduse pentru a {mpiadica subrécirea anumitor incaperi. ¢ Ciasificarea dupa alte criter: cari. In Germania, de exemplu, se fol ‘seste denumirea de ,Tehnica vent | Ti, ca denumire atotcuprinzatoere, in | Tn unelo Hiri se practicd alts casif- tcluzand si climatizarea (fig. 1.2.1). Instalatile pentru ventilarea incépert- lor au sarcina de a elimina: ‘+ noxele care Impurifcd eerul (subs- tante toxice gi otrivitoare, mirosur); ® clldura sensiollé (sarcina de in- calzke, sarcina de r&cire); + clldura latent (sarcina termica | latentd la uscare, umicificare) Clasificarea s2 face, pe de 0 parte, dupa felul ventiéril, respectiv, functiu- hile venti (cw/iéré aer exterice) si, pe de alté parte, dup& numérul proceselor termodinamice de tratare a orulul Capitolul robleme generale gal (be incdzire, Re-racire, US - uscere, UM - umiaificare. Climatizarea parfialA - aerul trata este supus la trel procese termodinami- ce (iF, US) Climatizare - aerul tratat este supus la patru procese tormodinamice (1, R, Us, UM; Detalerea instalailor pentru ventia- rea incéperilor, cu luarea in considerare ‘Ga proceselor termodinamice de tratare 2 eerull este arataté in tabelul 1.2.1 4.7. Semne conyentionale "si denumiri folosite in instalatile de ventilare i climatizare Pentru civerselo pért ale instalafitor, se folosesc semnela conventionale in- Gate in tabelul 1.3.2. (up DIN 1946 = Partea 1) Pentu marcarea pé planuri a tubu~ laturi do. ventlare, corespunzator di- verselor funcfiuni, 8° folosesc culorilo din tabolul 1.3.1. enum folosite: "Al aor refulat (ntéodus) in tncpe- rea/ incdperlo desenitéce instaati ‘AA - ger asprat din Incaperea/inc&- peril deservite; "AE ~ aer aspirat din incdpere/incaper| Jabolul 4.3.1, Culori folosite in instalatille de ventilare gi climatizare ‘Tipul aerulul T_Simbol Culoare ‘Aer refulat, in functie de watare | Al, PAI rosu, ofan] ‘Aar exteriof (proaspat) ‘AP, PAP verde: ‘Aer aspirat si evacuet ‘AB, AE, BAA ‘bleu, aibasty ‘Aer racirculat AR violet, ‘Aer amestecat (aM, rosu, oan] incaper AE BR, AM el AP ~ au somniicaia dela tab. 4.2.1; Al ~ aerrefulat,introdus in "aA - aer aspirat; PAl - aer pretratat, refulat, introdus in incdpere; PAP - aer exteriot proaspat pretratat; RAA - aer aspiat din incBpere, relatat. Sliminat (evacuat) Wr atmosterds ‘AR = aer reciroulat, 0 parte sau tot aerul aspiret, AA, dirat spre 2 fi cin now ‘vatat gi reintrodus tn neapere/inceipert; "AM ~ aer amestecat provenit din a- mestecul aerulul. exterior (proaspat), ‘AP, sia unel part din aerul aspirat, AA; "AP’- aer proaspat preluat din atmos- {era prin intermediul unel prize de aeri "AEP ~ ger epurat, aer evacuat din tn- cépere/incdperi, supus unui proces de Separare gi rotinere a celor mai multe’ hoxe, inainte de a fi evacuat in fatmosfera in scopul reducerii poluerti Notatiile P gi R plasate Inainte de ‘simbolurile mentionate au semnificatia: P - aer prevratat; R - aer retratat erminologia celor mai_ importante elomente ele _unel instalatii de clima- ‘izare este aratata in figura 1.3.1 Fig. 1.9.1. Elementele principale ale unetinstalafi de elimatizare: 1+ recuperator de caldur: 2 - camera de amestec; 9 - fitru de praf; 4 = batera de pretncalzre, § - batorie de récico; 6 - umiificator; 7 ~ baterle de reincalze: 8 ventlator de invoducere; &- atenuator de zgomot, pe introducere: 10 idem, pe evacuare: 11 ~ ventlator de evacuate; 12 ~ pri Ge aet proaspat; 19 - gus Se evacuare'a aerului vicat n atmosfer; 14 - gura de introducere; 15 - gura de faspirare: CO = cenirala de cimatizare; IC - tncdpere climatizat&; A ~ aspirare; evacuare; M - amesteo; R = Fecircuare,I. Instalatii de ventilare si climatizare — ~~ Fapitotul- Baze climatice si fiziologice |=——ate-soiniai-o-presiune-de-1;013-bar. FEE capitotut 2: Baze climatice si fiziologice I. Instalatii de ventilare si climatizare 2.1. Aerul atmosferic 2 Aerul curat, uscat Aproape Intreaga _atmoster& (circa 97 %) se gaseste pand la Inditimea de 29 km, dar limita superioara 2 acesteia tinge’ inaltimea de aproximativ 10.000 km. Compozitia chimica a at- mosferel (tab. 2.1.1) este foarte unifor- ma intre 0 si 80 km si alcdtuieste stra ‘ul numit homosferd. Paste 90 km alti- tudine, ea devine foarte neuniforms, formand heterosfera. Homosfera la randul el se divide t = troposferd, 0...12 km, caracterizaté de gradientul normal de temperatura, 6.4 Kk; = stratosferd, 12...50 km (zona in care se gasaste si siratul de ozon), ca- racterizat& ce temperatura relativ con- stant la altitudinea 12,5...20 km, du- PA care temperatura scade, la 60 km ajungand la 0 °C; - mezosfer’, 50...80 km, th care temperatura ajunge la -83 °C. Heterosfera se subdivide si ea tn: termosferd, 80...400 km, In care se ating temperaturi de 1100...1650 °C; ~ jonosferd, peste 400 km, alcatuité shea din cinci stratur. Greutatea aerului realizeazé la supra- Présiunea si temperatura asrulul so modifica ft functie de indlime aga cum se aratl in tabelul 2.4.2. ‘Aerul este un amestec de gaze pe’ manente in atmosfera, dine care azo- tul gi oxigenut reprezinté 99,03 96 (In volum). Campozitia se modificé tn timp 3 local foarte putin la nivelul soluli, jar la mari inatim predomind gazele Uusoare. Bioxidul de carbon are 0 par- ticipatie practic constanté (0,033 %, din volum) (cu tendinje de crestere Uusoara datorita proceselor de ardere a combustiillor), in timp ce vaporil de 2.4.2, Impuritatile din aerul atmosteric 21.2.4 Gaze gl vapori ‘Acrul atmosteric contine si un numar important de gaze si vapori (datorate, jn principal, activitatilor industriale, casnice $i circulatiel feroviere, rutiere, aviatice, marine) in functie de vreme, anotimp, loc, clima etc. Xxidul de carbon - prezent, in spe- cial, in zonele industriale (dar ‘si urba- rie)’ gi datorat arderilor incomplete, {foarte otraviter si periculos, find inodor gi incolor. Concentratia in aer este foarte variabilé (30...60 mg/m? pe strizi, pénd la 36 g/m* in gazele de esapare, pnd la 50 mg/m? tn Incdpe- rile in care se fumeazé mult) * Bioxidul de carbon are concentra- til variabile in functie de zona (750 g/m’, in orase mari, 600 th orage mici ‘si medi, 500 in mediul rural). * Bioxidul de suff - prezent tn zonele industriale in care se lucreez’ cu com- pusi ai sulfului, dar gi in alte zone, ca turmare a ardeti cérbunilor gi a pécuril (tab. 2.1.3) Goncentratia media a SOz tn gazele rezutato_din_arderea_combustbilir, cexprimata tn [g/m*] este: la cérbuni 2, la pacura 0,5..3, a gaz natural 0,05. in trafi_ de 0,1..1,0 mg/m? la: 0 con centratie de 0,5 mg/m? are influenta, ‘asupra omului si este vatimator pentru Plante. Are miros neplécut, este Irtant, incolor, inecécios. * Oxidul gi bioxidul de azot lau nas- tere la descércéile electrice din at- mosfer8, in instalatile de ardere si da- torité circulatiel rutiere. NOz este un ‘gaz otrdvitor si poate fi gasit si liber in atmosfera, in concentratie de 0,1..0,5 mg/m, + Amoniacul se gaseste liber in at mosferd, in concentratii foarte mici | /aerul atmosteric poate alinge concen-—+ YT (0.02..0,08 mg/m, oa urmare a pro- cesolor de putretacti. * Ozonul se gaseste, de regulé, in stratul situate altitudinea ‘de 20-85 km, dar poate fi Intnit si la 50-55 km. Ozonul a nastere prin actiunea razelor ultraviolete asupra atomilor de oxigen si care are functia de a proteja suprafafa Pémantulul Impotrva celel mai marl pértia radiatit ultraviolet, a razolor X glY existente in spectrl radiatei solare. Ozonul se mal Intalneste in atmostera terest, ca ur~ | mare a descarcarlorelectice, a proce- selor de evaporare si oxidare, in con- cenivafi de 0,02..0,2 mg/m?. Goncen- trajle admis tn Incdperl sunt nor- mate la 0,1..0,2 mg/m’, peste 0.2 malin find supérator, far th con- centri: mai_mari_otrvitor. Ozonul Contibuie la indep&rtarea_mirosurlor avnd efect oxidant puternic. * Vepori de plum ~ in mediul urban, tn mod normal, au 0 concentatie de 0,1 mg/ns, In lima vreme se constaté 0 depisire requité a acestel concentrati 21.22 Prat Prin praf se infeleg particule solide a ror vitazd de cddere tn aer (sub ac- fiunea cdmpului gravitational), datorité {temperaturii mecil lunare in perioada 1968-1977; 5 - temperatura medie anual, tne = 10,4 °C; 6 - sférgitul Perioadei de tncdizire ~ 19 april; 7 ~ temperatura medie a perioadel de| lincalzire, tam = 2,2 °C. a Fig. 2.2.6. Variatia umiditati relative a aerulul exterior in Bucuresti: 4 - variata zilnica; b ~ variatia anual; 1 presiunea vaporilor in julie; 2 - idem, in fanuarie; 8 - presiune partial. in ianuarie: 4 - martie; § ~ mai; 6 ~ julie-septembrie; 7 - octombrie; 8 - nolembrie; 9 - umicitatea relativ’, 10 ~ presiunea veporlor.1. Instalatii de vontilare gic jatizare Capitolul 2: Baze climatice sifiziologice Ere 24 6 8 oe 23 660 19 700 7 S00 4 200 6 2507 180 Durata gl temperatura medio @ perioadel de Incalzire Jn Anexa I, volumul Instalafit de incal- zie, pentu un numér insemnat de lo: calltati din Romania, sunt prezentate: du- rata perioadei de Incélzire, datele cand incep si se sfargesc perioadele de tne Zire, temperatura aerulul exterior peri- cada de Incélare si, respectiv, numérul ce gradezile, Numérul de grade-zle in- cicat in tabelul din Anexa Ill volumut In stalaii de incdlzre are la baza datele din ‘STAS 4839-97, Datele Inscise in tabelul din Anexa Il, Volum Instalajii de inca Zire sunt utie gi pent calculul necesa- rului anuel de combustibi. 2.2.2, Umiditatea aerului exterior Definir. Umiditatea aerului joac& un rol deosebit in tehnica ventlarii si cli ‘matizérl. Ea poate fi exprimaté in mal multe modurl: umiditatea relativa (9); Variatia umidititi. Umicitates relati- va, @, are o variatie Invers& temper tutil aerulul, cunoscdnd o variatie ziini- (, lunard gi anuald. Presiunea partiala ‘a vaporilor de apa din aer are o variatie Zinio’ relatv redus, deosebiri mai im- portante fnregistrandu-se de la vara, la lerna. In figura 2.2.6 se arata variatile umi- | citati relative (clclurile zlinice si anuale) ale aerului exterior in Bucuresti. Inre- gistarlle meteorologice arald of aerul exterior are umiditatea relativa cea mai ‘sczuta in luna luli, crescand citre Iu- rile de fern, dupa care incepe si des- creasca din nou Umicitatea aerului este recomandebil 8 se indice sub forma confinutulul de | Uumiditate, x, decarece tn timpul zilei, aceasta marime se modifica in mic& mésura (fig. 2.2.7). Umicitatea 6! temperatura In caloulele de dimensionare a in- stalatilor termice trebuie s& se folo- | re ep) cena || as or eel 08 0 15 20 25 xional||| E | wy a y| 215} + — sas Fa - . Temperatura PO} Fig. 2.2.7. Corelatia te xe, pentru Bucuresti in julie, folosita la caleulul instalafillor de ventitare mecanica (dreapta 1-2) sau de T1015 2025 30 "Cungimea de und ba) Fig. 22.9, ntensitataradiatiol | solare (dupa Recknagel - Sprenger): | | ‘a - intensitatea la limita atmosterel; | | 5 itenstatea la nivelul solu | | - spect vib 1 = absorbtia prin ozon: 2 - perder prin imprastire; 3 ~ absorbtie prin va-| seasod parametril climatia! la aceleasi frecvente, cum este cazul temperaturi relative, care sunt interconditionati Corelajia dintre frecventele de aparitie ale temperaturii si umicitatll_aerului, pentru Bucuresti, este arditata in figura 228 2.2.3, Radiatia solar Constanta solard Soarele emite, in spatiu, tn perma- enti, © cantitate mare de energie din care Pamantul primegte, anual circa 2,8-102" kd, ‘Spectrul de emisie (fig. 2.2.9) este compus din radiati de und& scurta (raze x, 7 si ultraviolete - circa 9 %6; raze luminoase vizblle - circa 41 %) si lung (raze infrarosii - circa 60 %). Circa 97 % ‘din energia totala este cemisa In domeniul de undé 0,2...8 pm, '8.% in restul benzii'Ge emisie, cuprinsd intre 10° si 108 m. Energia termicd corespunzatoare acestui spectru care cade pe 0 suprafaté normala situata la limita atmosferei terestre se numeste constant solerA-giyare, in medio, valoarea Os = 1,355 ,KWim?. Aceasté valoare sufera abateri oa urmare a fenomenelor solare:.si_ a modificarii periodice a distantel: PAmant-Soare. Nebulezitatea atmosferet La strbbaterea straturiior dense ele atmostere, radiatia solara este redus’ ca urmare a refinerilor sau disipéi tenergiel, Astiel sunt retinute razele'x. ¥ 310 parte din cole ultraviolete.:O alt parte din radiatii surt retinute de vapo- ti de apd si bloxidul de carbon exis- tenti in atmosferd. Prin aceste procese ce abserbtie, atmostera se incalzeste $i produce, la randul ef, radiatie cu lungime de und& mare, numita radiatie pehtru Bucurestl, tn luna jlle (1948-1977) (Prelucrarea statisticd a datelor meteorolosice - G. Dutd). | ‘climatizare (dreapta 9). porte 20; 4 ebsorblie prin Oz i r 7m 100% 100% . ; . ERAS Ki [Pee jr 3 \ _ || ae be % \\ a0 fot WN t 3 col —\ 2 [aman ivnen 18) /2O BN 2 3 40 ! || Fig. 22.10. Bitanful energetic intre * e ‘energia Incident sl energia cedata 7 t \ de pamant (dupa Reidat): ® 20} a - iradiere (unde scurte); b - emisie 2° || des undo scutes 5656 unde tint z ||P fagane crectis 2 = acta bot 3 { 3 Ltaciafa etmosfore; 4=Ineazres or serial 8 adate pro svatl ce . Umiditatea relativa @ aerulul exterior © (96) radiatle directa; 7 - ceaté: Fig. 2.2.8, Dependena dintre temperatura aerulul si umiditatea sa relativa | | /@ - cdldurd latent 8 - conduct 10 - suprafata solul 11 - imprastiere in atmosterd.Capitolul aze climatice si fiziologice I. Instalafii de ventilare si climatizare atmosfericd. fn domeniul -0,3..1 um, prin reflexia de cétre molecuiele de ger, radiata este Imprastiaté dituz (di- fuzia Rayleigh) luand nastere raciatia | ccu lungime de unda scurté - radiatia bolt corest. Ca urmare a acestor pro- cese, bilantul energetic dintre energia primité $1 cea cedatd de Pamant se prezinta in figura 2.2.10. Pe cer senin, radiatia directé este maxima gi cea a bolt ceresti minima, (raciatia citza), iar pe cer inorat (cu ne bulozitate crescuta), invers; totus, cu cresterea nebulozitti, radiatia lobal scade. Pentru luarea tn considerare a acestul aspect s6 poate folosi faotorul de nebulozitate, T, introdus de Linke. Radiatia solar tindnd seama de T este Teprezentaté in figura 2.2.11 pentu atmosfera curaté T = 1; in orase mari, 3.4; pentru zonole industiale, 5 LE soo) B od ro0 | 09} | 500) 'E 400 200 | pee 2 100) 468 1012 1416 18 20 ora ziei fh} Fig. 2.2.11. Radiajia sola 's directa si difuza: [1 = radiate directa; 2 - radiate cituza. Ie lg> Radiata solard directa si difuzs Pentru calcuiul radiatiei pe care o primeste 0 suprafala este necesar s& se {ind seama de toate componentele aritate In figura 2.2.12. Corespunzator acestel figur rezulta o& Raciata globala: Io = lo+ low le Radiatia dituza: le= Ila In + lw Is lose Radial solard direct, f, este dife- rit8, dupa orientarea suprafetel recep- | toate. Radialia difuzé, lz, poate fi con- siderat& aceeasi,indiferent de orienta- 2.7 rea suprafetel receptoare, desi, in rea- | ltate, exist mic! diferente. La fenomenele mentionate trebuie sspus c4, prin mocificarea unghiuiul de ‘naltime @ soarelui, a Incinarit axei Pe mantului si a modificgrit distantel Pa mant-Soare, apar o variatie zilnicd si luna sezonieré a radiatiel solare. Radia fia solard variaz’, de asemenea, si cu latitudinea geografca (fig. 2.2.13), Radiafia solard pe suprafete ‘nclinate Pentru un unghi at fat& de orizontala 's, $0 calculeaza cu relatia: bez la+ bow cosB n= la + low [sind h-costay + costih sin{ahoos(Ae Al (22.11) In care: ~ fo este radiata solard directa pe suprafete normale la raz: ~B-- unghiul pe care-| face raza in- identi cu normala suprateel recep. toare, in grade; =a - unghiul suprafefel receptoeré fat de orizontalé, in grade: - A = unghiul de azimut solar, | reportat faté de amiaza solaré (pozitiv pentru orele de, dimineata, negativ pentru orele de dupa ariaza, in grade; = f= unghiul de indltime a soaretul; = As unghiul de azimut al suprafetel receptowre, avand valorile din tabelul 222. Pentru supraiete verticale (a = 90°} radial soler& se calculeazé cu relatis: loor= la+ low cosp = la loncosircos(As - A) Rezultatele se dau sub forma tabela- ra sau grfcd (fig. 2.2.14). Daca este cunoscuti radiatia solara | care cade pe 0 suprafatd veticalé a- | vand o anumité orientare (fig. 2.2.14), se poate calcula radiatia solard fy pe care o primeste suprefata, dac8 accas- ta este incinat& cu un unghi 7 faté de (22.10) (2212) |, la~ radiata total si cifuzd = unghiul de 2 1, saoo ne — verticlé, cu rela I = 12005] | ed = tn care: ‘200 ‘conform figuit 2.2.14; | incinare a supratell fast de vervoal 800 Unghiu! de tnaltime solara h pentru 400 ‘ora considerati se determina cu ajuto- I { rul figuri 2.2.15. 200 of lhe! [1 TAN Irsorrea tn timpul null, Durata de TEMAMT TAS OND || stétucie a soarelul Lunile anatui Fig. 2.2.19, Energia receptata la nivelul atmosterel, s ETISTIIN Fig. 2.2.12. Componentele radiatiet | e 0 suprafafa verticala: 'A.~ atmosfera; US - radiatia de und’ scurtd; UL - radiatia de und& lung’ (secundard). ls - radiatia atmosterei; Ig = radiatia global; ls - radiatia cifuzi; ha ~ radiatia mediulul inconjurator; | - radiatia totala; Ic radiatia'bottit ceresti; lo - radiatia drecta; = Fa — $m Pas: gb ees Ae ta , Ea ZXAIARN pepe t £ sree (ra le fh Fig. 2.2.14, Radiatia solard fn luna Ia = radiatia reflectata. julie pentru Bucuresti. Tabelui 2.2.2. Unghiurile de azimut ale suprafejelor, A, in funofie de orientare Grentarea | N [| NE | © | se] S| sv |v |W ‘As, grade | 10 | 195 | 90 | 45 | 0 | -45 | -90 | -135 Deoarece noi acoperd soarele, in | decursu unui an, timp de multe ore, | este neceser Sse cunoasca data crara efectva de stralucre a soarelui | (tab. 2.2.3, anexa 2.1), pentru @ se pu- | tea determina energia solar& receptata | do o suprataté in vederea determing, | fle @ cheltuielitor de exploatare (in cazul | instalatior do climatizare), fia @ ener- gia ute in cazulinstaailor care cap- teazd 9i utlizeard energia colar. Pe baza ecestor valor! si @ cater refec- toare la radiata soled total si directs, pe cer senin, precum si a racatil pe | suprafata normal la raza (ab. 2.2.4 | 2.2.5, 2.26) se pot celcula intensitatile radiatiel solere’efective pe. ciferte supratte Radatia solard drecté pe suprafetele | orizontale, pentru o anumité duratd de strélucre a soarelu, ¢, si 0 anu freevent& de manitestare a radatci So- le, f (f se exprima fn tratini, nu tn procente) se determina cu relatia:1. Instalatii de ventilare si climatizare or = (1 = 2f(1 ="dtoo" °° “(2.2.18) in care: foo ~ radiatia solar§ direct pe cer senin, pe suprafete orizontale Conform tabelului 22.5; d - durata de strélucice a soarelul in luna considerat8, ‘conform tabelului 2.2.9; f- freeventa de manifestare a radiatiei solere de o anumita Intensitate, Se lucreaza, de obicel, tn conditi medi pentru care ean) p= d= loo Radlatia solard total’ pe suprefete | orizentale, in condiile de mai sus, se | caleuleazé cu expresia: Irs (1,56 H58FCP}-L0 (2.2.18) care, pentru conditii medi, se trans | forma tn 1 (0,22 + 0,78-c?}l0 Pentru suprafefe inclinate se proce | deaza similar, inlocuindu-se lor cu low | (2.2.16) si, respectiv, lo cu low. 2.2.4, Densitatea gi presiunea aerului exterior Modificarea densititit aerulul cu alttudinea ‘Aerul este un gaz compresibil ale c&- rui molecule sunt mai comprimate th ‘apropierea solului decat la mare tnlti- me; de aceea, densitatea acestula sca- do cu indltimea. Variatia aproximativa a ensitii aerului se poate determina.cu.| relatia: es rfr-ooreincte=Biy)" kg/m] eh e217, in care: py - densitatea’aerului la inaitimea # deasupra solukii [kg/m Po densitatea gerull la nivel solu [ko/mh; }- instimea deasupra solului {mj po £ prestunea aerull la rivelul | solului [mbar]; g - acceleratia gravl- tationalé [vet]; k= 1.288. Vavitia prestunil aerului cu alttudinea Presiunea aerului este determinaté de suma presiuilorparfale ale gazelor ‘componente ¢ are la nivelul soluui va~ Ioarea da aproximativ 1 000 mbar. Va~ rata peesiunll cu inlfimea se determi= 18 cu relatia: i= posal Mon [mbar] (2.2.18) fn care: pw presiunea aeruiu ia ndl- timea H [mbarl, po - presiunea aerulul Ja Tratimea Ho (mbar, He - tnétimea de reterinta {ml F = 286,8 JkgK, con- stanta gazelor; Tm - temperatura mecie | @ coloanei de eer de Insitime HH [C}. Ou alutorul reli! pu se poate deter~ mina inglimea Ha unui loc sau ciferen- {2 de rivet H-Ho, dacé se cunose pre- Slunile p,po si temperatura mec. Tn: H = Hp + 28,24-To- Infpop) (ml (2.2.19) SH = H- Ho = 29,26-Tm Infpoe) (mi) | 2.2.20) | 2.2.5. Vantul \Vantul reprezinté migcarea curentitor de aer orizontali provocata de cémpuri barice diferite ca urmare @ incalziril reuniforme a Pamantului. In zonele mai Inc8izite, asrul se ridic& tn sus, locul acestula find luat de alt aer din zonele aldturate, mal reci. Miscerea_aerului fsste Influentata gi de rotatia plmantu- lui, de fortele Coriolis gi de fortele de frecare de la nivelul soluli. Vantul este (0 mérime vecterialé caracterizat® prin valoare, directie si sens. ‘Cunoasterea vitezslor medi, ziInice, Capitolu! 2: Bazé climatice $i fiziologice | lunare, sezoniere si anuale, a freeventei | cu care vitezele de 0 anumita marime | i drectie se intdinesc intr-o anumita | Tuna si localitate este tila la cimensio- rrarea, din punct de vedere mecanic, a iverselor elemente de construct si stalati, la calculul necesarului de cal- ‘curd pentru incilzirea erulul infitrat, fa eterminarea coeficientului de transfer termic superficial, a fata extoricara a | elementelor de constructil, la calcutul perdelelor de aer, a dispersiei poluan- flor, la stabilvea pozitel relative dintre priza de aer si gura de evacuare a ae- Fulul vicat fn exterior, la dimensionarea Fig. 2.2.15. Nomograt 4-22 decembrie; 2 -21 ianuarie; 3 -21 16-21 mai, 7 -21 iunie; € -23 luli; 11-28 octombrie; 12 -22 noiembrie, pentru caleulul umbri in zone de latitudine nordica| -22 martie; 5 -20 aprile; februarie; 4 “24 august; 10'-23 septembrie: Tabelul 22.4, Radiafia solara total pe cer senin, pe suprafefe orizontale, lo, [W/m] Ore [Valoarea medio] Suma tuna SEES OEY pe | per. as tei {ie las | te | ta | = | 2th Inserts apse sen ano [aa [os] 261 [SD Fm OZ Har_[ is—}a10 [200 ses 68s [760 [rao | 252] 465 [6 050 Me [ae-{ ots [aas—Lene | 70s [Bas [675-902 | 657]? 261 [isi {-p10-[ s05-[ses| 710-20 [-890_[-910| 330-622 |e 080 tise | 250-0 [s05 [720 [ 638 | 905 [ 930 310 | 645 _|6 380 tune [as0-[aoo--e60 [Too | e0s-| s88 [85 | si0[ 616 [ors Abs [vest odo} 300" eas 748-[ B16 [640-302] s57_I7 200 ‘Sep. [25 _| 220 1400 | 550 | 670 | 745 | 775 | 250 | 461 |5 995 Sea Tats 400 [sae] s08 [600-176 [ 8a _|¢ 224 Pettis [aes woo [a7s-[s10-| 28] ado 0 Dec. [= = 115 1801 290 [365 [410 7 88 234 [2 110: Baze climatice EEA cevitotut anourilor solare etc. Viteza vantului este data, in meteoro- logie, dupa scala Beaufort, impartité in 12, dupa téria vantulul. Convertirea in mis se face cu relatia: v=2B-1 [mis] (22.21) in care B reprezinta viteza vantulul dupa scala Beaufort Variatia ziinicd a vitezel vantulul este aseménatoare variatiel temperaturil | ‘Vitoza venta vs} 24 6 BIO Ia ISIS 2005 24 (ra alle fh) FFig. 2.2.16. Variafia ztnicd a vitezelor | electricd sau pentru dimensionarea i fiziologice aorului exterior (fig. 2.2.16), in timpul ‘amieail tnregistrandu-se valoarea cea mai ridicaté, lar dimineata si seara va- lorile cele mai scazute. Aceasta varatio ‘este mai accentuata in lunile de vara decat in cele de tara, Pe de alté parte, Valorie vitezei sunt simtitor mai riicate iamna decat vara (fig. 2.2.17). Viteza medie a aeruiui pentru 0 loca~ Itate daté nu ofer& suficiente informatii Pentu dimensionarea instalatilor de Converse a energie! eoliene in energie & 4 z Sal 3g a 3 A & a i i PEMAMITAS OND tiated Fig. 2.2.17. Varlafia anual a vitezotr iferitelocaltai 1 - Constanta; 2 - Galati; 3 - Craiovas L Instalatii de ventilare si climatizare constructiva a instalatilor. Apare nece- ‘sard evidentierea frecvenfel de mani- festare a unel anumite viteze (fig, 2.2.18) pentru fiecare lund fa parte, pre- ‘cum $i pentru sezonul rece seu cald, Vantul se modifica permanent, ca di- reotie,-sens gi intensitate. * Pentru o anumiti localitate se con- staté, pe baza observatior meteorolo- gice de lung’ durati, c& vantul bate predominant dintr-o anumité. directie, ‘cu 0 anumité intensitate si cu 0 frec- venti dati, valori care se schimba de la 0 lund la alta, de la un sezon fa altul. Pentru @ pune in evidenté aceste as- pecte se calculeaza frecventele de ma- nifestare ale vantului, pe drectile prin- Cipale ale punctelor cardinale sub for. ima tabelara (tab. 2.2.7) sau sub fornia Grafica (fig.2.2. 19). In figura 2.2.19 au fost indicate treo- ventele vantulu gi vitezelcr, pe orienta 1, in sezonul rece, pentru 2 localitat, din Campia Dunéril, reprezentative din unet de vedere al vantulu: Alexancria 91 Grivta (localitate situata in apropiere ‘medi la Alexandr = lash § = Brasov; 6 - Bucuresti ||| 28% = lanvarie; 2 - februari: 3 - martie,| | |7 = Timisoera: 8 Gh e: EL 2.25. Radiajia solard directa pe cer serin, 559 pe suprafate orizontale, oof Wim] ie ea ay of lune ST 7 TS [8 [10] W]e] pe | per. |zinca ||| & we faz |e | 5 | 4 | ta | - | oth lincorits = ao = Jan_|-= [7-451 450-265 | 3401 380_|_80 | 213 [7850 Trae eae Feb. || 5 [460_[ S10 | 435 | 500] 625] 138-| “soa [3 545 a a Mar. |-¥— {780 [320 [470-|-580_| 650 | 665 | 209 | ~ass—[ 5 ons Apr._|"60_| 250 [420 “| s60 [670 | “745 [770 | 258| 475 [6 190] || Fig. 22.18. Frecventa vitezelor Mai —|'150_[920 480 [615 |-720 | 75 | e00 | 289] 83a [6 920 ae [tun “| 180 330 [4a0_[-61s [7451 7a0 | e00 | 292 | S28 [7000] | | * ~lanuare, Alexancria; 4ui.__[165 [320 [470 | 600 [700 | 755 ['7e0_| 263 |~523 [6 a0o | | [2 - se20n rece (1.x! - $1.) Grivita, ‘Aug. | 100-[26s [418 | 545 | 650-|-725 [740] 256-| 479 [6 440 Sep. | § [170 [330 | 465 |'s75 [645 | 670 | 210 | 388 [5 050 | [Tabelul 2.2.7. Frecventa vitezelor pe) ct. | [15 [195 | 935 [450 {520 Ts45_| 149 | 325 [3.675] | tientari, pentru localitatea Grivita in| Nov[ = [= [55 | 210-315 -[-aes [ast Sef oP | Pperioada 1 nolembriest mart Dec. [= [= | - | 115 [220] 290] 206 [ 1 585] TSENG 202 Sle] eT mT ‘Tabelul 2.2.6. Radiafia solard directa pe suprafefe normale la raz: N_|26i]0521023/ 021] 907 [salae pe cer seni, lovo {Wim} NNE[ 6.64 41012 14| 194] 0091791 15 Tone ra. Walearea rredie Ne [837/527] 155/074] 003[ 63176, S78]? ]e8]8] 0] i] DY pe |perioade ENE] 481 153[0,16[ 008) = [48166 v9 [wl | 6 | a5 | 14 | a9 24 h| insorit €_leedoza - | - | [3s[2e lan._{'- | = | -_ {25 [575 [800 | 050 [aes [ose | 61s | S505] | [ESE|4 9210.54 000! - | -lasles Feb. | =| [0 {580 | 780 900 | 920 | 830"[306_| 688 [7-250] | |Se_|4a7/0eel oor] | —[e[86 | Mar. | = [30 [80 [20 | 875 | 905 | 925 | 930 |s84~| 70s | @ 200] | |ssE|2a0|o2if001] | —|as]26 Aor. |= |400 {740 | 890 [880 [900 [910 [915 [428 |7e7 140.295] | [S_| 1531000) - [- [Ia] 16 Mai “| 100 {00 [76s [835 | 665 | 885 (690 [aos |449_| 718 10-776] | |SSV| 800,19. |] Janta tun. {200 {626 {750 | 800 | e395 [a50 |'s60 | 865 | 446 | 71a [10-706] | {SV_|ss]oselo0i] | ——[4a}m0 tu. [128 [650 {760 [805 | e30 [eas [855 [855 |441_| 706 [10-506] | |VSV]8,76 127/008] - | —Isal9% Aug. {" = “[985 [710 | 780 [620 [235 | 640 [e45 [ate | 768 [9 085 || |V_ [4871059003] - | [3/8] Sep. | = {200 {700 | 700 | #35 {895 | 870 [875 [391_|7o1 | 9.975 | | |vWV|2adoze = |---| [ala Get [=| {200 | 750 | 625 | 655 | 870 [875 | 328 | 716 [7-875] | (NV [2e7| 0,18] 007] | [sa] Nov. =| = {400 | 760 [830 |'e60} 870 1274] “720 [570 | [NNW] 17810,%6] 001] 004) - [aa] 2 Dec. | T= [= [150 [730-[e15 | aso [860 [24a [-e81} 6950 Calm eolan 27 % [4279L Instalatii de ventilare si climatizare de Slobozia). Din figuré se vedo c& | pentru Alexancria, ca si pentru-alte lo- calltiti de ses, din sudul far, dlrectia predominanté @ vantulul este estul, tn timp ce pentru localitatea Grivita gi, in general, pentru Cémpla Bardganului aceasta este NNE, NE, adicd directia crivltulul. Este de remarcat faptul c& la tempe- raturi sofizute (larna) viteza vantului este mai mic, iar vara, in zilele insori- te, In timpul pranzului, se intalnesc vi- teze mai mari decat viteza medie cu circa 60...60 9%, datorité curentilor de | cconvectie care apar pe seama tneailzii cauzati de radiatia solar’, astfel c& nu se poate vorbi de un calm eolisn aga cum s-a crezut mutta vreme. Viteza vantului oreste odata cu de- partarea de sol, atat vara, c&t sl larna, aproximativ in acelasi mod, cresterea ceva mal mare fiind inregistraté lara, Variatia vitezei cu inaltimea este aréta- ti In figura 2.2.20, Datele din aceast figur& sunt valabile pentru sezonul re- ce. Pentru sezonul cald aceste vaiori @ - frecvenja vantulul pe orientéri; b 1. Alexandria; 2 - Grivita. 24 3 —1 oars a ath zits Bot i | | RN NONEE NV ventarea Ovlentarea a b Fig. 2.2.19. Frecventa directiei vantului gi a vitezei pe orientari {in perioada 1 noiembrie - 31 martie: ~ valoarea vitezei medii pe ortenti so) -20|-f5 Ent 60 Boo Es Bao 20 0 {EI ———————————— Fig. 2.2.20. Variatia vitezei vantulul cu inaljimea. TT aes ‘Viteza vantlu la Tdymea H vg “Tabelul 2.8.1, Date fiziologice medil pentru corpul uman Capitolul 2: Baze climatice si fiziologice Fe trebuie reduse cu circa 10...25 %, lim ta Inferloard find valabil& pentru tnaili- imi mici (20...80 m) far cea supericara pentru inditiml mari (80...120 m7). Vantul oreeazé pe fetele clddirlor su- prapresiun (pe fafé batutd de vant) si subpresiuni (pe fata opus). Distributia presiunilor pe fatade si rmarimea acestora sunt in functie de di- mensiunile relative ale cladirlor (fig. 2.2.21). Pentru a combate patrunderea aerulul de infitratie, instalatia de’ venti- lare trebule.s& realizeze In inc&peri o suprapresiune egala cu: AP = Prs- Pee tn care: Pyr - presiunea pe fata btuta de vant; Pre presiunea pe fata opusé. ‘Tn cazul unei viteze a vantului, 40 mis rezuité: AP = kri2pl2 - kevep/2 1 1084,2Y2 ~ (-1,6)(102-4,2y2 156 Pa 2.3. Echilibrul fiziologic al omului in ambiante artificiale 2.3.1, Metabolismul organismulyl.uman COrganismul uman posed calitatea mentineriltemperaturl constante, indi- ferent de temperatura mediului ‘ambi- [ant de activates Tica depuss. In repaus total si in conditii de confort, metabolismul de bazé al omului, altfel pus, cantitatea miniti&i de cAldura fur- nizaté de corpul uman pentru intre- tinerea vietii este de aproximativ 80 W ‘sau 45 Wm? aceasta valoare ajungand pana la 60 W/m? in pozitia in picioare. Dupa legile fundamentale ale termodi- amicii trebule e& existe o anumita sta~ re de echiloru tntre c&ldura produsa tn corp si céldura cedata si inmagazinaté, La aceasté stare de echiibru, tempe- raturacorpuiui este mentinut& con- stant la $7 +0,8 °C prin s€nge, care | parcurge toate partie corpului. In cur- sul circulate, séngele se raceste cu atat mai mult cu eat circulatia este mai periferiod (degeta, piele) si se reincal zeste in organele interne si fesuturi Wasa 60.70 kg | Metabolismul de bbazi (asezat) 80 W Volumul ~[ sor Numérul de Gar Bo respirator 46/min Debitul de aer insprat_| 0.5 msn +10 Suprafala exterioard | = 1,7..1, m® | Temperatura medie 09 api 92.,93 °C ‘Temperatura corpulul | 365.37 °C | Puterea dezvohats WN = L (continu) 5. w| || Fig. 2.2.21. Distributia presiunitor Pusul 70..B0mIn | COz expirat (agezat) | 10.23 Un] || « lao cladire fnalta. Ar| 20] Capitolul 2: Baze climatice si fiziologice I. Instalatii de ventilare si climatizare (inima, ficat, rinichi, mugohi, intestine etc) prin arderea lent 2 proteinelor, grasimilor si hidratilor de carbon (glucidelor) “cu ajutorut oxigenulul Ccontinut tn aerul inspirat. Cantitatea de aer inspirat de 0 per- soand adult, fara actvitate fizio&, este aproximativ 0,5 m2 (max. 8... m2/h la fort maxim); aerul expirat la tempera- tura de 85 °C si 95 9 umiditate relativa ccontine, in medie, 17 % Oz, 4 % COz si 79 % N. Tabelul 2.3.1 confine unele date ziologice pentru corpul uman (dupa Recknagel-Sprenger-Schramek). ‘Temperatura corpulul este mentinuta constanté (oricare ar fi condiile medi exterioare si interioare) de un sistem de reglare extrem de sofsticat, pllotat de un centru termoreguiator situat in hipotalamus. Terminatile serzitive care joacd rolul de detectoare ale acestul sistem de reglare sunt foarte speciall- zate: corpusculll lui Krause care detec- teaza senzatia de rece si sunt situati in fesuturile celulare subcutanate gi cor- pusculii iui Ruffini resposabili cu senzatia de cald si care sunt situafi in profunzimea dermel, Acestea sunt ter- Moreceptoarele care controleaza, in parte, producerea interna de caldura ca si emisia caloric& @ organismului. Primul din cele doua sisteme-de regia: re face apel la un proces chimic lar uttimut, 1a un sistem de reglare fizic, in cazul unel regiéri chimice a tem- peraturii, procesul de combustie tn or- gane are loc astiel incat variatia oldu Til produse este in functie de tempera- tura sdngolyl fard totusi s& depaseascé valoarea d& 1,2 W/kg corp, valoare care constitule precizia metabolismului de baz8. Urmare a'temperaturii resim- tite, sublectul tinde catre un echilibru care se poate traduce printr-o acti vitate mai mult sau mai putin impor- tant (exemplu: frecarea méinilor la senzatia de frig). Foamea si setea jos- c& un rol important in asigurarea unul anumit metabolism: cresterea combus- | tieialimentetor Th lupta contra frigulul s1 cresterea consumulul de apa tn lupta contra c&lduril, Pentu cazul regi fizice a tempera- turllexista un numér mare de factori de care este conditionata evacuerea cél- uti de céitre organism. Metabolismut are dimensiunea unei uteri si_se exprima in W sau met (t met = 68 W).O perte cin aceasté pu- (mers, miscare, munca ete) si, in acest fel, metabolismul se descompune: M= Me Mn in care: _M - metabolismul (WI; ‘Mn ~ partea mecanic& a metabolismu- lui; Mr partea pur termici @ metabo- lismutul, Ca ordin de marime, Mm este mai mid th raport cu M, astfel c& randa- rmentul mecanic: Me « n=thso2 Energia produsa de organism este @- vacuaté in meciul ambiant (circa 80 %) sub form de cdlduré: * prin convactie de la suprafata corpu- a er; * prin conductie de la suprafaja cor- ului fa suprafetele cu care vine in contact (exemplu: pardosesia); * prin radiate de la suprafata corpului Corpul uman are, tn repaus, 0 tem- Peraturd a pieli mal ridicata, Pe masu- Ya ce activitatea ‘creste, temperatura scade daca, bineinjeles, céldura este evacuati mai rapid (fig. 2.3.2). Daca temperatura creste peste valo- rile de confor, creste circulatia perifer= c& a sangelui, nrosind pielea, gi tempo! Tatura corpului cregte odati cu echim= brite termice prin evaporare si conver" tie. Dac& aceste schimburl nu sunt eficiente pentru réciea corpulul, pot interveni glandele sudoripare si corpul va Incepe sé piard apa prin tanspira- tie, apa luénd caldura de vaporizare de la organism, care se riceste. In absenta activitatil glandelor sudo- ‘pare, organismui pierde putin’ apa prin respiratie si evaporarea direct& ‘pei care traverseaza pielea. Evapora- rea a 1 de apa face posbbil plerde- rea unei canttéti de céldura de apro- ximativ 2550 ki. Importanta fenomenulul de evapora- re depinde de diferenta de presiune \vaporior de apa de la suprafata piell si din aerul embiant, ceea ce face ca, la temperatura egal, transpiralia 68 fle fevacuaté mai rapid cu cat umiditatea ambiantei este mai mica. Cand feno- menul de evaporare nu este suficient -catre-tofi-perefi-care-binconjoar * prin evaporare de la suprafata piel; * prin cAldura continuta in vaporil expi- | rat; * prin convectie respiratorie: * prin tanspiratie, Jn tabelul 2.9.2 se dau céteva exem- ple de descompunere a metabolismulul | Pentru diferite activitéti si un sublect, standard. Suprafata corpului uman nu are | ‘aceeasi temperaturd, in plus variazé in functie de activitate si temperatura am- biantei (ig. 2.3.1). ‘Temperatura mecie @ pielii unul indi- vid imbrécat se poate calcula cu relatia uj Fanger: teen = 95,7 ~ 0,0153 Me_[°O] (2.3.1) | 2 1620 28, Teperatira ambient [C) ‘Temperatura superficial 2 corpului uman in repaus tn func 4e temperatura ambianta: 4 temperatura medie a piell Imordcate; b ~ temperatura ut) 30 Tabelul 23.2, Exemple de valorl ale metabolismulul uman || supetcilé medte (corp dezbracat) = = Te | || 1 - Pcicare: 2 = main: 3 = tors Nr. ort] Activitetea a ie THe || 4 capi 8 = rect 7 | Somn 75-80__| 75-80. 9S 2 Asezal Th repaus 05-110 | 705-110_| 0 Ea ‘3 [a picioare relaxat ——— 725-130 | 195-130 | 0 a za 4_| Mers (1,6 knvh penta 5 %) 250. 230 20 ce z 5 | Mers (4 kmvh panta 5 96) 420 375; 451 |} 3 }— | Mana de bers “0 70 0 ts 7 Muncé Ta masini unas 230 | 280. 30_})| ¢ 31 'B_| Munca cu lopata 460, 380 70 || a= ‘8 | Munca-de-sipat 630 510 20] ;| § 2 ita [| 94) 2 11 | Secretariat 725 125 o—|:|" vane 12_| Gimnasticg 260. 330 | 30 Fig. 2.8.2. Temperatura medio 13 _| Muncd lejor cu bratsle "80 760, 20—||} apie in tunctie de activitatea 34_[ tenis 480, 450120]! |_" fied a corputut uman.cu mediu_ambiant I. Instalafii de ventilare si climatizare pentru evacuarea totald a célduril, su- biectul este expus Imbolnavirii (dureri de cap, tulburéiri circulatoril, fenomene frecvente in incdperile suprapopulate ‘sau neventilate, Penta o ambianta se pot defini 4 zone de microclimat pentru organismul umen, sl anume: = rece; + indiferent& - corespunzitoare con- fortului termic; 2 = calda cu cresterea fenomenului de transpiratio; ~ supraincaizita in care nu este po- sibild efectuarea unei munci timp ‘indelungat. In anumite industri (sticlérie, meta- lurgie) productia nu poate fi efectuaté decat la temperatura mal ridicatd. Chir gi 0 temperatura ridicata poate fi suportata timp indelungat f&r& marl in- | conveniénte, daca imbréc&mintea este | leer sau corpul este aclimatizat. Or- | ganismul este incomodat dacé resimte | © cantitate de c&lduré mai mare de | 1 kW/m, caz in care randamentul fizic | si intelectual scade simtitor. Un exem- plu de scddere a randamentulul fizic, pentru © activitate intensé, este oferit ' de figura 2.3.3, 2.8.2. Schimbul termic al omului RReferitor la importanta schimburilor termice ale corpului uman cu mediu ambient’ au fost realizate numeroase studi, dar rezultatele acestora sunt rar Jn concordahta. Chiar gi masurdtorile fectuate prezinta 0 dispersie impor tant. P. 0, Fanger a prezentat un model simplificat al schimbului de c&ldurd com-mediu dar suficient de exact pen- tru studiul unel ambiante termice. Dacd se are in vedere cA omul mal poate | primi c&ldurd si de ta medial inconju- Fator gi tingnd seama c& pentru menti- nerea temperaturit corpulul omenesc la © valoare constanté, pierderile de cal dud catre mediul ambiant trebuie si fie echivalente cu caldura interna pro dusé, Qu, bilantul termic poate fi scris sub forma: Qu = Qov = Qr+ Qea + Qay + + Quip + Qere + Or (W) (23.2) In care Qev = cdldurd cedatl prin convectie la suprafata corpului [W1; Q-- caldura schimbata prin radiate [W); (Qa cldura schimbata prin conductie IW); Qor - céldura cedaté prin evapo- rere de la suprafata pielii [Wh Quep ~ caldura continuta tn vapot 6) Prati (WI; Que céidura cedata prin cconvectis respiratorie [W]; Qr - cldu- ra cedaté prin transpiratie [W]; Qs = Qa O. + Qed = cldura percep- ‘ibid (sensibila); Qs = Qev + Qhap + Qres + Qr= cildura latent. —Pentru calculul aproximativ al fiecdrut termen din ecuatia (2.3.2) se pot utiliza urmatoarele relatii (dupa Fanger): Qey= cevSarfte=t) [W] (28.3) In care: ay ~ coeficient de transfer termic convectiv intre corp si madiul Capitolul 2: Baze climatice si fiziologice Ey tn jurul subiectuli (v= 0,05..0,8 m5} f.* temperatura medie a Tnbrécamin- toh #= temperatura medulul amblant ‘So ~ suprafaa corpulul supusd sohim= bulul convect, Sv = FrSe (Se 8m); F= factor de Imbréc&minte, Fra t's OO77-y Ry ~rezitonta tre mica medie_pentrImbricéminte | (mea sau ci; elo = 0,158 mew. Pent valor medi ale lui Ay se poste uiliza relaia recomandaté. de formele ISO 76-158. Fe= 0,75 Zui + 6,08 (clo) (24) Vator Fx sunt incoate tn taboll 2.3.8 On aS tm) W286) In care: or ~ covfclent de radaie tnize suprafata corpull si suprafeele inerioare ale Incinte, cu valoarea de 5,75 Wim, ce corespunde unel emi- slvtati medi, @ suprafetl corpuli, da 096; 5; - suprafata de schimb radiant a corpuiu, [nF], Si FeFSe Fe - factor | ce fine seama de poze subisctuli {agezat ~ 0,696, n pletoare = 0,725) cu © valoare medie Fr= 0,71 fr = tempe- | tala mode de racial. Se poate deter mina cu suelona aproximate cu ralaa- uate tad SS re} (2.3.6) | ou: Si = supratiija delimitatosre f 6) temperatura supratetei é— Calculul exact al lui tmr este mult met complex (tinand cont de factorli de for- mA ai suprafetelor de schimb raciant) Tn cacrul activitati de investigatii sau de proiectare relalia 2.9.6 este unianim ———eeeee ambient, acceptata +00 Qos A= Sth ean Es crnnfasne-oeraols} Se Sele 28 e ‘tate, mediu al’ Thealfamintel Fo v= viteza de migcare a aeruui ambant ! (A 10,25. Wit), Si - suprafata $40) Tabelul 2.3.3. Valor ale rezistenfel Ai penteu dverse tipurl de imbraesminte Ey Tmbric&minte pentru birbati | 10°R., | Imbrdcdmints pentru femel_| 10: Maleu de cow 30. [Sip 2 24 28 26 20 32 04 36 | | [Sip [80 —| Sutien Temperature eect 0} Sort ip_pantaion 755_| Combinezen scart Fig. 23.3. Diminuarea randamentulut| || CAmasx subtire Combinezon lung in functe de temperatura side vitezal | rinect sour 225] Sect pantalon de migcare a aera maneclungi 340 | Bld leers Cimass roast : Bluza croasd || [maine seurs Rochla usoarl eae Sees | [it teers Fuss eubtire | [vest croast Fusti groass Panlaion subiia Pentalon uBio Pantalon gros Pantalon gros Pulover subtre over subtire Pulover gros. T Pulover_gros. Fig. 2.9.4. Cedirile de céldura ale organismulul uman (individ normal imbracat, {in repaus gi in aer calm) [WI: 1 - evaporare; 2 - convecti 8 - raciatie; 4’ ~-conductie. 3 | ie eo era|| Jachetl subtre ‘240 _| Jacheté subtie ‘Jachetd groasé '570__| Jacheta groasa sete. ‘60_| Colant Tncaitarinte Thealtariinte ‘sandale 30 tof 60 ‘cizmeE24 cairo 2: Baze climatice si fiziologice 1. Instalatii de ventitare si climatizare tion (Ch; te - temperatura t8pilor [Ch ths - temperatura pardoseli {°C} Datorité velorl reduse, acest transfer de caidurd, in general, se neglljeaz’. Gor = O41 [43,2 - 0,052-0 ~ De (4) (23.8) in care: py (t) este presiunea partial 2 vaporiior din aer, la temperatura em- biantd; M- partea termicé a metabo- fismulul (Wi; aap = 0,0028-M4144 - py (t) M1 (2.3.9) Goes = 0,0074-M (34 = t) [W] (23.10) r= O42(Mi- 58,1) [WM 23.11) ‘Un mod de evaluare a componentelor fuxul total este oferit de figura 2:34 st in tabolul 23.4 pentru individ normal imbricet, apozat, fra actvtate fica, int-o ambien, practic calma, la para metil ce se fatineso In IncSper! publics (G8l de reuniuri,teatre). in caloul nsia- lator de cimatizare s6 pot utliza si va- lorie din tabelole 23.5 $1238. 2.3.3. Condifii de confort termic, ‘condifii de munca Confortul termic al tncdperiior este definit de totaltatea conditilor de mi- ceroclimé care determina 0 ambianté pldcuté In care omul, fie se ocihneste ‘sau 2 recreeaza, fie lucreaz& cu ran- dament ridicat, tn ambele situati ne- find necesara solicitarea _sistemuui termoregulator. Senzatia de contort este asigurata de o serle de factor, principal, legati de schimbu! normal de ‘e&ldur& al omulul cu mediul ambiant - temperatura, viteza, umicitatea relativa a eerulul, intensitatea actvitati, tempe- ratura medic de radiatie a elementelor delimitatoare alo tnedperil, rezistenta termicd a Imbracdmintel) gi de 0 sere | de factori secundarl (puritatea aeruki, lluminat, estetica tnc&peril etc.) Starea | de confort mai este influenjaté de ano- timp, starea vremil, varsti, sex etc Pentru incéperile de productie, notiu- rea de confort este Tnlocuité cu noju- nea de munc§, corespunzatoare activi- t8ti: desfisurate. Condiile de muncd trebuie s& asigure desfagurerea munci cu randament ridicat gi mentinerea sta rll de s&ndtate. Pentru o serie de pro- cese de produtie, parametrii microci- Tabolul 2.3.4. Degaja de cdldura gi vaporl Ge apa ale organismulul uman | matuli, determinati pe considerente | tehnologice, nu colncid cu conditille ‘optime de munca. In aceste situatii se recurge Ia un ansamblu de mésuri (nif Toace de protects inividuel, insta do vontiar, recucerea acti, lzola- fea’ sau termozolarea utlaelor etc.) ‘care st reduca influenta nefavorebilé @ ° ‘ondtilor de mediu asupra stiri de ‘séndtate a oameriior gia randamentu- Iu munet ‘Senzatia de cald sau rece tn interio- rul inedperior depinde, in principal, de Componenteie: temperatura aeruli si repartia acesteia tn timp si in spatil de sodere, temperatura mecie do ra- Glatie gl unghiu! sold sub care ocu- pantul este situa faté de suprafetole cu diferte tempertur, umicitatea ferul, vitoza eerull in zona de lucra (zona ‘de. gedere), imbrécémintea, ffortul depus, ce constitule parameti Confort termi, a care se edauga Grecia de miscare a eer, partie din corp expuse curentul, tutbulenta migeasl etc. 23.3.1 Temperatura aerulul interior “Temperatura aerulul interior, t, th zona de lucru, constituie 0 baza relat- Va bund pentru a caracteriza 0 micro- ibracat, individ agezat, activitate usoara, normal in ger calm, umiditate relativa 50 %) Temperatura ‘Caidura | ‘Caldura ‘Caldura ‘Degaprea | "1 eee | seta | Sena | oats _| oe vse cont || cmt Vr lay rede errs: Fel ial Oe oe = lat de organismul uman care trebule 2 18 zi ee 0 $2 facd tals, rapid, noir modificél, ‘2 26 2 cd a pentru e menfine, constant, echimbul Ge cdldurd cu medul ambiant. Modu 46 06. aif a7 a cum este resimtiti aceasta variatie a 2 = id = face ca domenu! de valor pentu tom 20 @ ar a = perturaintrioard 88 fo stabi statis- zB Es = 1 ae fe. Din punct os vedere faloogt,igie- 24 ’ a 1 = higtestimeazd cd temperatura aeruui 28 6 : ig 0 care va conven! macioil unul individ [28 —- a i 85 || Saez, normalinbracat 9 ra act 20 a te He ca tate fiicd, se situeazd Tn jr valor de 322°, lama, si 22.28 °O, vare, per FFabelul 2.3.5, Evacuarea cdlduri de c&tre organismul uman (dupa VDI 2078) | Yu temperaturl exterioare medi. Peni Cat de munca [Temperatura aeruul_T(°O}] 18 | 20 | 22 | 23] 247 251 76 ee earned ae Q. (sensibi {W) | 700 [95 90 {85 751 75 | 70 reckless 7 sa Jor sit a [Qn laieni) twas [2s [ 30 [a5 | 40 | 40 | 75, Stes ani ropa |e o care tele fe roomolaae ir Grtotall) | 125 | 120 120 | 115| 115) 115] | care caz. In zilele cdiduroase de ver’ Pierderl prin evaporare |[ghj| 35 [35 s0 | 60 60151 | Ponto gedere de scurté aacatn image —0 nt Step {ae tee eotentanl | mts © yacae co sar cra Tine Sees — Tae Rae aoa ret ToL ts] 8 Tabelul 2.3.6. Evacuarea globala de caldura de catre organismul uman sete ea neal Fide SITES [Hse ee som a ; 3 Ser 0 : % Tuned Ge Bioa ad set o> zs woe a eee la masina de scris 150. Ww __85 semper Mers lent (3 km/h) 200. Ait 310] | Fig. 2.3.5. Zona de confort Hos ots ek) — [280 THE | [admis is tuefe de tomporatura ised cae aay [000 : Sr | [seat ambient (Te)I. Instalatii de ventilare si climatizare mentind 0 temperaturé in jurul valor (20 + tY2 (te ~ temperatura efectiva a aerulul exterior). Pentru_un individ normal Imbracat, efectvand o actvitate lejera exist 0 zond de confort admisi- bil, reprezentatd th figura 23.5, larna, in incéperile ventilate sau oll- matizate, trebvie avut in vedere ch migoarea aerulul tn jurul corpulul pro- duce, inevitabil, ric care trebuie compensate prin mentinerea unel tem peraturl de 22 °C. Experienta a arétat (08, In incperile unde lucreaza fernei, sectii de receptie si control, atellere de croitorie etc., temperatura trebuie s& fie mai ricicata, catre 23..24 °C. In in- c€perile unde activeaza sau loculesc persoane in varsté, tomperaturile tro- ule sa fie mai ricicate spre deosebire de cele unde stau tineri (exemplu ca- zérmi) unde temperaturle nu trebule s& depaseasc’ 18 °C. Camorele de dor- mit sunt menfinute adesea la tempera- turl joase 15...18 °C. ‘S-a estimat c& pentu un numar mare de sublecti urmatcarele tempera- ‘uri sunt recomandate: ~ activitate staticd = activitate usoard ~ magazine = spalatori 24°C = munca fizic& intens& 12°C Pentru persoane.care_efectueaz’ 19°C 70 19°C +e a aeruui, in functie de temperatura cexterioarg, exista un gradient de ter pperaturd atat in plan orizontal cat gf in plan vertical. Figura 2.8.6 prezinti ca- teva valori medi pentru gracienti verti- cali, pentru dferite tipuri de sisteme de Incdlzre Uniformitatea temperaturii se obtine printr-o conceptie arhitecturala adec- vatd gi un sistem de incalzire functio- rand ‘continuy, Sistemele.de Incdlzire care realizeazé cel mai bine acest de- iderat sunt Incdlzirea cu apa caldé cu corpuri plasate pe parapetul ferestrel si prin pardosealé si corpuri de tnealzire 1 apropierea supratetelor vitrate. Pentru asigurarea condiillor_ de cconfort optim diferenta de temperatura ‘nt-un acelasi plan orlzontal nu trebuie ‘88 depaseascd un ecart de #2 °C de la vvaloarea considerati intr-o ambianta ventiatd si + 1,8 °C Intr-o Incdpere climatizat, 23.3.2 Temperatura medio de radiafio ‘Schimburile termice ale organismului luman sunt in funcfie de temperatura medie a peretir, plafonului si pardo- sel Incperi, Inglobnd si corpurile de Incizire, denumité tomperaturé medic do radatie, tr, care se poate calcula cu relatia: A Capitotul 2: Baze climatice si iologice EB vectie cregte, in timp ce or rémane constant. Raportul cavar este deci Variabi. Daca temperatura peretilor scade cu 41°C aceasta este echivalenta la un su- biect in repaus, cu scaiderea tempe- raturli amblante. Temperatura aerulul si cea a peretiior au, into anumité mi- ‘sur, 0 influent egalé asupra reincalzi- fil corpului uman, lucru de care s-a fi- nut seama prea putin. In cercettirle: ‘asupra ambiantelor termice. ‘Temperatura mecie a peretitor incin- tei trebuie si fie apropiaté de:tempera~ tura eerulul. Dac& se aflé mult sub va- loarea temperaturli aeruiui interior (e~ xemplu: iarna) 0 ambianta ou t=20 °C va fi resimtité ca foarte rece si va trebui ridicaté cu mult peste 20 °C, 30; T lore Temperaura medi dorado [°0) i munca fizic3, temperatura trebuie 68 fie cu atat mai joas& cu cit munca ccere un efort mal intens. Temperature optime sunt egalonate inte 10 si 18 °C. 1h functie de activitate: = turndtori si fori 10..12 °C = fnit de monta} 12.15 °C ~ atelierg diverse 16...18 °C. Pentru o ambianté, cu o temperatura dat, un rol important In esigurarea Lunei calltati termice flare uniformitatea temperaturil. In toate incdperlle incdlzi- te sau ventilate, in functie de sisternul de Incaizire si/sau de distributie a ae- Tului, de temperatura corpurlor de in- calzire s/sau de temperatura de refula- aa et e372) Lunde: A reprezinté flecare suprafaté (perete, corp de Incdizire, fereastrd etc. t- temperatura corespunzatoare. Cantitatea totala de calduré sensibilé dogalaté de cocpul uman este: Q= (cer + @) Sv(ty = t) DW] (2.3.19) Velorile der si ar sunt sensibil echiva- lente, adic temperatura aerului si cea «4 peretilor sunt identice sau aproplate, cantitatea de c8iduré cedatd prin ra- diafie este egalé cu cea prin convectie, {n conditile fh care subiectil sunt i re- | aus. Cand se misc8, valoarea ac reste, deci si céldura cedata prin con- sl/ i Re 4 Fo ol 1618 20-22 26 16 15 2022 24 1618 20 22 24 16 18-20 22 24 26 re Fig, 2.3.6. Gradientul de temperatura al aerulul in centrul unel incperi, in regim stafions Pentru diferite sisteme de incdlzire gl temperaturt interioare de bazi: |CS ~ incazre prin pardoseala; CP - inodlzre prin plafon; RE - radiator tn Parapet; Rl - radiator pe perete interior; FR - sob& din teracoté; FO - soba din fonta; CAI - incalzire cu aer cald cu circulalio naturala cu lesirea aerulul pe Peretele interior; CAE ~ incdlzre cu aer cald cu circulatie forfat cu evacuarea Aerului pe peretele exterir. ‘aeruiul t PCI Fig. 2.9.7. Delimitarea zonei de confort in functie de temperatura ‘aerulul gi de temperatura medi de radiatie: 1= zona de confort; te = temperatural rezultanta uscat’; k - coeficientul global de transfer termi “Temperatura superficial interoard a pereteli 0 1920 Temperatura exterior’ [°C] 2 Fig. 2.3.8, Temperatura superficialé Interioaré (temperatura ambianta - 20°C); diferenja de temperatura ‘t= kava = k AUB: 2 - geam simplu; b - geam dubly cu civerse aledtu ¢ ~ cérémidd - 24 om. as |"Ea Capitolut 2: Baze climatic e $i fiziologice L. Instalat de ventilare si climatizare pentru Confort. Se numeste temperatura rezultant’. uscata in er calm temperatura medie intre temperatura erulul gi temperatura medie a peretilor si se masoar& in [°C] cu un glob- termometu (un_termometu montat tntt-o sfer& de 10 om diametru). O am- bianté este consideraté calmé dacd viteza aerulul este sub 0,1 mvs. Exista, de asemenea, 0 temperatura rezultanté care permite fixarea unui ni vel de confort Intr-o ambianta data si este In functie de temperatura rezultan- ta uscata, de viteza aerului si de um itatea relativa. Figura 2.3.7 reprezinté zona de con- {fort pentru temperaturi rezuitante usca~ fa se obtine 0 senzafie de | te cuprinse inte 19 si 28 °C. Tempera: | turile superfciele interne ale. perefilor ‘exterlori sunt date pentru o tempera~ turd exterioard te = -10 °C. Figura 2.38 reprezinta temperatura superficialé intorn& a peretelul pentru diferte temperaturi exterioare. Chler daca temperatura exterioara este foar- te scizuté, temperatura peretelui nu trebuie s& fie niciodatd sub 16 °C. Fi- ‘gura 2.3.9 permite evaluarea tempera turii superfciale interne pentru diferite tipuri de ferestre (clasice) si cole cu straturi de aer care au 0 temperaturé superficialé in Jur de 18 °C. Temperatura superfcialé a peretior este puteric influentat de pozitia cor- pulul de incdzie far schimbul de o&idu- = Fr ommedi este ivvenat de o- Ss Tia acestua tn Incdpere (i. 2.3.10) = 5 7a *E a 0 zB ‘= i eo S be } fap ae i af Z 4 5 t I 5° : 30 | se ; a ¢ ‘erperatura exroard (0) | " Fig. 2.3.8. Temperatura superficial ‘ig. 2.3.11. Influenta umiditatii fnterioara a ferestrelor clasice: || supra confortuluk 1'goumimplur 2 gear dubluy || |1 - agezat 2~ munca vsoarg 3.» fereasta termoizolat | [3 munod medies 4 = mone ea. voc sarc ug 85 8898 i 1360116105 asc s20c 200 | a b 7 +80 ter 116 108 we} 9 9 | 0 iy oS —[4 seo sot ° d Fig, 2.3.10, Schimburiletermice ale organismului uman in uncte de tipu de ‘ncdizire (cifrele de deasupra a= radiator in parapetul ferestrei; b ‘de céldura emis [W] pentru amplasamentul considerat subieofilor reprezinta cantitatea “= radiator in peretele interior; ¢ - plafon calc, d ~ pardosealé si plafon cald gi incdlzre de perete incorporati In parapet. In anumite cazuri, cantitatea de cal- dura radianté primi sau cedata poate fi important atét eub aspect cantitativ cat ‘gi al uniformitati, Cazurlie de ‘schimb terme asimetric conduc la stiri de inconfort. Diferente de 20...30W/m? ‘sunt ugor perceptible; 0 reincalzire asi- rmetricd a unei plrti a corpulul, exern- plu capul, cu mal mult de 40 W/m? provoacd un inconfort sigur. Atunot ‘cand indltimea parapetului nu este su- ficienta gi nu se poate instala un corp de inodlzre radiant, efectul peretelui rece trebule compensat print-o tem- peraturd a aeruiui mai ridicata Probleme mal delicate in ceea ce priveste temperatura peretlor, se pun jn cazul sistemelor de incdizre prin plafon, prin pardoseala sau peref! ra~ cianti. Th concluzie, confortul termic depin- de de temperatura medie, intre tempe- ratura aeruiul si cea a peretilorInconju- ratori, Diferenta dintre cele doua tem- peraturl trebule s& fle mai mica si trebule £8 se raporteze la valoarea de 20..22 °C cand plerderile de caldurd ‘ale corpulul uman sunt reglate. Di- ferenta inte temperatura aeruiui $i temperatura medie a peretior trebule 8 dapaseascd 3 °C. Pe de alté parte, temperatura superficialé Interioara @ peretiior nu ‘vebuie s& alba diferente rari pentru ca organismul s& cedeze ccaldure in mod uniform. 2.3.3.3 Umiditatea aerului ‘Cum pierderle de caldura ale orga~ riismulul uman se fac partial prin eva- porarea de la suprafata piel, rezulté (c& umiditatea relativa a aerului joacd tn rol important in gradul de contort. Intensitatea fenomenului de evaporare depinde, pe lénga alti factor (t, vi ac- tivitate ete.) si de diferenta tensiunilor de vaporizare inte apa de la rivelul piel si vaporli de ap continuti in aer. Umicitatee acrului este caracterizata prin umiditate relativa, punct de roua sau temperatura dupa termometrul med. ‘La temperatura ambianté normal de 20 °C schimburle termice prin evapo- rare au un rol secundar si, decl, umidi- tatea eerului nu este atét de importan- 18, la aceast temperatura, pentru gra~ dul de confort (figura 2.3.11), Chiar si pentru temperaturi mai ricicate, orga- rismul nu negistreaza cirect senzatia de umicitate. Cresterea umiditati nu poate fi sesizat&i docét cu senzatia de temperatura. In incdperile climatizate se considera cc limitele, superioa’A si inferioaré, ale hivelului admisibil al umicitatit relative sunt 70%, respectiv, 35% (Norma | DIN-1983 minimurr 30 9). ‘Atunci cand umiditatea relativa este ooI Instalatii de ventilare si climatizare sub 35 9%, cazutinlalnitefreevent irra, fn Incperilo incdite se remercd fa: vorizarea apariei prafului care carbo- rizeazi la atingerea corpiror de incl | ire dnd nastere amoniacuis! eau altor gaze irtante pentru eparatulrespkatr. Pe de alt parte, mucoasele cor respirator se usucd producéndu-se 0 stare de disconfort. Din acest motiv se iach irr uri relat le | 35 %, in sezonul rece. Umiditafi relative ale aeruiui interior | epiind 70 9% favorzeuz, in petioa- | a rece a anuiu, formarea condenea- tului pe fata intericara a peretior exte- Tior, duodind la apariia mucegaiuti g Glupercior cu mirosuri speciice, ceca ce oreaazA 0 stare accentuata de In- contort. Th create cu cresterea temperatur, umicitatea Incepe 68 Joace un roi din co jn ce mai important, prin evaporarea el de la. suprafeta piel. Experentsle au aratat 8 limita Infeoard @ continutui de umicitate pentru un individ, normal Iimbrécat oii repaus,situat in jul lati tudini norcice de 45* se situeazd th ju- rul valoti de 12 gkkg (fig. 23.12). Se constat& c& pentru o umicitaterelativa de 60 % transpiratia se produce la 425 °O gi pent un nivel de 60 9, la 428 °C. Astil se poate deterrina limita joard_de_confoct prin, prevederea rivel de umigltate cu stat mal sc&- zut cu cat temperatura creste. Pent 0 Persoand efectutnd 0 muncd fzicd, punctul de roud al curbel de vanspra- fie trebuie sé fe scizut. Pent tompe- raturi dup& termometrul ured nt-0 n- cipere atingand valor! de 30,32 °C, se ‘estimeaz c& gederee unei pesoane nu este posibilé decat un timp scurt (ig. 23.12), Cu cat activates personel reste, timpul de gedere se scurteaz considerabi. Pentu 0 expunere de scurté duraté, temperature fité supe- rioare de fa care trebuie efecuaté o pa- UzA panty riciea orgenismuti, se pot lua din figura 29.13 in conferitate cu tabell 236. 2.9.3.4 Viteza de migcare a aerului interior 7 Viteza cle miscare a aerului constituie un alt parametru al confortuul termic. | Atat timp c&t omul se afld in ger liber el nu este deranjat de migcérile aerului | cu amplitudine sczuta, dar nu acelas! lucra se int&mpla intr-0 Tno&pere unde el este sensibil, chiar gi la viteze mic! ale aerului. Senzatia de inconfort este Tesimtité cu atat mal mult cu ct temn- Peratura aerului in miscare este mai mica decat temperatura mediviui ambi- ant si cand aceasta scade dint-o parte 8 corpulul Principalele inconveniente ale insta- latilor de ventilare si climatizare sunt curentii de aer gi zgomotul, Anumite ppersoane resimt o stare de inconfort la refulare mai slab a acrului la altale ru sesizeaza nimic. Persoanele In vars 18 sunt mai sensibile la curentii de aer | decattinerll. Transferul de célduré $1 apd necesita, aproape Tntotdeauina, un | minimum de migcare a aeruiul, Deter- minarea limitelor ce @ impun miscérl aorului pentru a nu déuna confortulul este cificil de stabilit si numai in con- ii medil ca gi pentru temperaturé si | uiictate, vets, sex, ras eto, imbrd- | ‘cdmintea jucdnd un rol important. Dificultatea principal const aceea cA aerul dintr-0 Incapere venta | 18 nu este niciodata In repaus. Diectia | si viteza aerulul se schimbé in fiecere | punct sub actiunea ciferentelor de temperatura si a fortelor de. inertie Este cert c& amplitudinea i frecventa variailor de vitez& au o influent asu- pra senzatiel de confort @ organismului La temperaturi uzuale de 20...22 °C, optimum de vitez8, determinat exper mental, este cuprins Inte 0,15 si) 0,25 mms. In norma DIN 1948 limitele valorilor pentru viteza_aerulul se consider’ conform figurii 2.3.14. Aces- | te valori corespund mediel aritmetice @ vitezei aerulutIntr-un foc dat, pentru un individ in activitate,_asezat simediu + dlatia_asimetricd-este, in-principal-da ‘imbracat. Se poate accepta s& se de- paseasa aceste valori cu 10 % pentru lun numar maxim de 10 puncte de ma- ‘suré si daca timpul de expunere nu do- paseste 1 minut. in cazul in care un individ destisoard o activitate sustinuta sl dacd rezistonta termic a tmbréic&mintel sale este mal mare se pot admite viteze mal mar ale, aerull i 3.6 Inbricimintea : imbrdcdmintea joaca un rot conside- | rabil asupra senzatiei de confor. Se poate resimti senzatia de bine, foarte rani, int-0 incépere mai rece, dar m= bricat mal gros si, invers, into incd- ere mai cald8, eto imbrécdminte ma lejera. Taatia termic8 dat de 0 tinuth ves- timentar& poate varia in limite foarte : larg. Rezistentele termice, Avs pent cateva elemento vestimentare sunt da- te th tebe! 2.33 fer pentru anu | ansernbi vestinentare In tabelil 23.7 | Dacé se admite crept vty co conforto& temperatura mecie cutenaté | 2 unui individ in repaus sau into acti | vitate lejerd tebuie 88 rman cons- tania, se poate defini o tomperaturé de contort te cu relata: eaten +Fuseilea) (°C) (23.14) Unde fo ~ temperatura orgarismului uman, to = 37 °C; q - cedarea de cé dura a organismulul [W/m*] (conform | 2 Capitolul 2: Baze climatice si fiziologice Es ‘abelului 2.3.6 ki- coeficient de trans- mmisie termica @ pieli = 10..20 W/mK (in modie ki = 15 Wim2X); Fay - rezis~ tenfé termicd, {m2K/W]; ae - coeficient superficial exterior, ao = 8 W/m?K in aer calm ‘Aceasta ecuatio este reprezentata in figura 2.3.15 pentru diferte actvitati metabolice i rezistente ale imbrdcé- rmintel (ANFOR). In figura’2.3.16 este dati. temperatura optima operativa in functie de intensitatea muncit si rezis- tenfa imbrécémintel pentru PMV:= 0 si 9= 50% 2.3.4, Condifii locale de confort Desi corpul_uman poate fi neutu intr-un mediu anume, adicé ecuatia de cconfort termic 88 fie satisf&cutd, nu va exista confort termic daca o parte a Corpulul este calda gio alta rece. Acest disconfort local poate fl cauzat de un cémp de radiatie asimetric (exemplu: forestre reci sau radiatoare caldel, de contactul cu 0 pardoseald calda ‘sau rece, de un gradient de temperatura vertical sau de o,rfcire convectiv’ a ccorpulul (senczatia.deycurent) Radiatia termica asimetica In birourl si in cléditle de focuit ra toraté ferestrelor reci si plafoanelor in .. clzite, iar in cldlle Industriale se-da~ toreaz’ corpurilor de incdizire cu infra~ rosii, echipamentelor flerbinti sau:reci, ‘sau tuturor laolalté. Asimetria radiatiei poate fi descris& de un parametru nu~ mit temperatura asimetric’ de radiatie, Ate; definité ca diferenta dintre tempe- ‘aturlle raciante a doi pereti plani opusi unui element mic plan, Temperatura planului radiant, ter este temperatura ‘uniforma a Tncdperil tn care fiuxul inci- dent radiant, pe o parte a elementului ht Zona de \¥=70 3 Hiotseaa\ S a 103 Zona de activate Formal 3 kg ° 2 Fig. 2.3.12. Curba de transpiratie ‘si curba limita de activitate profesionala in diagrama aerulul umed: 1 curba de transpirate; 2 - curb limita si ~ourba de ‘ncepere a condensatului.Ea Capitolul 2: Baze climatice sifiziologice I Instalatii de ventitare si climatizare mic radiant, este acelasi ca th mediul | tn cere: slfseu disconfortul récii s& aparé la pi- real. Temperatura planului radiant este | t - temperatura suprafetel m: Cioare, desi corpul, ca intreg, poate fi, Un parametru care descrie efectul ra- | Fp - coeficientul unghiular intre un e- | termic, neutru. iatiel termice pe o directie, spre deo- | lement de suprafata mica si suprafata | _ ISO 7730 recomanda gradientul ma- sebire de temperatura madie de radia | respectiva. xim de temperatura a aerului, inire 0,1 tie, tre, care descrie raciajia pe toate | Relatia este valabllé pentru suprafefe | si 1,1 m deasupra pardosell, de 3 °C, suprafetele inconjuratoare. Aceasta se | cu emisivitate mare (majortatea materia- | pentru persoane asezato, iar ASHRAE, poate calcula cu relatia: lelor de construct), pentru diferente mic | acelagl gradient, fntre 0,1 si 1,7 m, = for = tip. + taFp2 +... + tifa (2.3.15) | intte supratetele Incdperii si deoerece | pentru porsoand In picioare. GO] | Suma coeficienfior unghiulari este 1 oo / \& Bk, Studile aspra_asimetriei de radiate | Pardosealé cald& eau rece tmoa a, J s-au finaizat in stabitrea unor limite | _lerna, senzata de piciowe reci este 40 || pentu temperaturte radiante plane de | o cauza obignuité a cisconfortull ter- lp ‘aire ISO si ASHRAE. Limita in Grecia | mic prinve subiecti sedentar in birouri | verticalé este de 5 °C si in directa ori- | gi locuine, Aceasta poate fi datorata Zontala de 10 °C. Amandoua acesteli- | unei temperauri scazute la nivelul par- mite se refera la un plan oizontal mic | dosell sVsau unei stéri generale a per- - (asimetie verticala) sau la un plan ver- | soanei, Marja de temperaturl pentru o 2 tical mic (asimetrie orizontala) fa 0,6 m | pardoseala mochetatd si un picior gol = deasupra pardosell, este Inire 2 gi 28 °C. Materialul parcio- ‘slit nu are influent semnificetivi pen- Gradient vertical de temperaturé | tru pictorul incdlfat. O tempeartura op- a aerul tim a pardosell este de 25 °C pentru ‘Temperatura aerulul intr-o tnedpere, | persoane agezate si 23 °C pent per- {in mod normal, nu este constanté, ci | soane th migcare, reste pe verticalé de la podea spre | Pentru activitate ugoard, sedentaré, plafon, sau veriaz8 crizontal de la un | larna, ISO 7730 recomandé o tempera~ perete sau fereastré exterioar& catre un | turd a pardosell intre 19. si 28°C, far perete interior. Gradientul'de tempera- | ASHRAE, intre 18 si 29 °C. Aceste {urd vertical este, in mod particular, o | limite sunt aplicabile subiectilor Incal- urs’ de disconfort pentru o persoand | tall corespunzator. sezénd sau in picioare. Dac acest cient este mare, cisconfortul incél- | Viteza local a curentilor de eer Zifi poate s& apard la nivelul Capului | Curentul este defirit ca o racire ‘ne- ort @ corpului uman datoraté migcd- Bin 18262 rilor de aer. Este una cin cele mai frec- p— vente cauze de inconfort in interiorul i 8 Corinto vapor x O10 2 304080 Temperatura (0) Fig. 2.3.13, Temperatura $1 umiditatea| NN = muned fizio& usoars; I~ munca fizic& meat IV = munca fizicd or Viteza mecio a aerui, wns} y | a 8010948020050" 300 Pecitona temic InP .0 do; © 075 He: 0.5 bo Fig. 2.3.15. Temperatura resimtita ° In aer calm in functio de rezistenta 20 22 2 2 aa eo a termicd a imbracéminte, Temperatura aor interior, | ine ca eeege oe 9.005 01 045 02 of 63 Fig, 2.3.14. Viteza medie a aerului in functie de activitate, rezistenja own Imbracdmintei $1 temperatura aerului intorior (DIN 1946; ISO 7730). . 2, et = EE 5 Tabelul 2.8.7. Rezistenja termica pentru edteva combinafii vestimentare | | 3% Es ‘Vestimentatio F_feloy_| | |2 : Fa = sublect dezbricat 07] | |g 7 =Imbrécdminte lejerd (Sort, camasa) 05. : = camasa, pantalon sosete gi ineallaminta ———o7-|) | ped = salopetd clasica de ler. 4 = foul sport cu vest ea care arcmin 6] = mbrécéminte, eub_salopeld Fig. 23.16. Temperatura = finuté de larnéi cu palion TE.20-|| ‘optima operative.2. = constant = 1. Instalatii de ventilare si climatizare tunel clic rdcite sau tncélzite, Curentul | 2.9.17 se poate gsi abaterea standard produce un efect de racire a piel prin convectie care este dependent de diferenta de temperatura inte aer si plele, viteza eerului, amplitudinea fluc- ‘uafilor de viteza a aerulu, adic’ de ni- vvelul de turbulent’. Fanger propune o corelatie tntre vite za medio, temperatura aerului si pro- ‘centajul de insatisfécuti; ca urmare ASHRAE si ISO folosesc un maximum al vitezel medii a aerului de 0,15 mvs, iamna, si 0,25 m/s, vara (fig. 2.9.14). ‘Senzatia de curent este semniticativ | influenjati de intensitatea turbulentei ccurentuiui do aer. Pentru un procentaj dat de insatisfacufl, 0 vitez8 sermnifica- tiv mal mare este permis dacd Tl (in- tenslatea turbulente) este mai mic. In- fluenta TI asupra femelior este usor mai ridicata decét esupra bérbatlor, der rumai la viteze mic, si se manifesta, general, la nivelul corpulil. Procentul de ineatistécuti poate fi caloulat cu relatia propust de Fanger si acceptaté de area majoritate a cercetftorior: Pl= (4 th - 005a + 7) 2.3.16) unde Pl - procentajul de insatistécuti [96]; v= viteza medio a aerului (rvs) f= temperatura aerului [°O}; 71- inten sitatea turbulentel; a - constant = 3,143; b - Indice = 0.6223; 09696... - Domenille celor tel parametfolosit tn ecuatla (23.16) sunt: 20°C < b< 26 °C; 0,05 mis < vi< 0, 4 mis si 0% < Ti< 70 %. Procentajul de insatistécuti poate fl ‘cuprins Intre 10 si 20 %. Carcatigi mai recente au arétat c& viteza aetulu pe care o adoptim in ace Ieasl conditi de confort poate imbrica valoriciferite in functie de gracul de tur- | bulent’ al misc&rl. Dezvoltarea tehnolo- | Gllor de varf a cerut, pentru climatizarea spatilor aferente, debite de -aer mai mari, debite care conduc in secfunile transversele de lucru la viteze cores- ppunziitr mai mari decd cele care rezul- 18 Gin ciagrama de confort. Apar astfe! ccurgerile unidirectionale, numite in mod _gresit curger laminare (pentru c& migca- rea este turbulenta), miscéri cu turbu- lenf& mal sc&zuts care nu produc in- confert in conditile unor viteze mai ‘mari. Mayer si Fanger au indicat, sub forma graficé, noile dependenfe dintre turbulent’, vitezd si temperatura me- iului_ambiant (temperatura resimtt) Cu ajutorul curbel din figura 2.9.18 se oate determina cosficientul de schimb Superficial, aor, pentru @ nu crea senza- tia de inconfort, De exmplu, pentu 0 temperatura resimtiti de 22 °C coef Glentul aev s 12 Wim, Pe baza valorit determinate cu ajutorul figurt 22.18, cer Sia curbel corespunzitoare din figura | ,s" sau ,impristierea", respectv, abate- tea medio a vitezei aerulul dint-o disti- butie normal de tip Gauss: BE cu o valoare medie aritmeticd a viteze- Jor momentane v (in care neste numérul de masurétor, lar vt viteza medie @ aerulul). Conti- und exemplul rezulta pentru cev= 12 © valoare s = 7,15 om/s. La o vitezi medic a aerului v= 10 cm/s, turbulen- 4a trebule si nu depaseasca 1,5 %, iar ta Tis (7,16/80} 100 % = 23,8 %. Se vede dect c& poate fi asigurat ace- lagi confort atat la 0,1 mvs cu o turbu- lenta de 71,5 % cat si la 0,90 ms cu © turbulenté de numai 23,8 %, 2 Influenfe diverse ‘Alituri de cel gase factor! mentionatl = temperatura ‘aerului, temperatura mmedie de radiate, umiditatea sl viteza aerului, imbrécémintea, intensitatea ac- tii confortulul temic, exist o serie dealt factori - secundari (continut de praf, gaze, vapor, mircsur, lumina, starea electricd etc) - care ‘concuré la rea~ lzarea_unel_microcime confortable pentru o incépere. 2.3.8.1 Conginutul de praf in incperile de locuit gi brouri, bine | intretinute, continutul de praf din aer ‘este normal si sc&zut, ceea ce nu influ- centeaz starea de confort. Totus iarna, in ilele foarte reci, praful din aer este carbonizat de corpurile de incdlzire, mirosurile degajate fiind resimte de porsoanele sensible, ‘Aetul din localurile publice ere un ccontinut de praf mai mare, ceea ce poate provoca Iritarea mucoasei si a Cllr respiratori. Aceste fenomene se pot accentua si complica in anumite industri (metalurgicd, 2 materialelor de construct etc.) in care praful poate provoca anumite tuburéri de sénatate ceca ce a facut necesaré elaborarea lunor norme generale si de protectie a muncil (NGPM etc.) referitoare la con- centatile de praf ce nu trebuie dep- site into ambianta. 2.3.5.2 Gaze, vapor, mirosuri Prezenfa acestora in aerul unel am- bianfe este datoratd surselorinterioare: moblier, tencuialé, tapet, obiecte vop- site sau a altor materiale de construct toaletelor, locurlor de preparare @ hra- = denumiti sl factori principal ai | Capitolul 2: Bazé climatice $i fiziologice ‘el (bucdtéiri,ofici dar gi prin aport de er exterior ce poate $4 contind po- luanfi, th functie de zona unde este amplasatd clidirea (zona urbana, in- dustrial, de trafic intens ete). In afard de actiunea direct asupra organismu- lui, aceste nocivitit pot reactiona chi- mic, intre ele, producénd mucegeiuri, cluperci sau alte produse de descom- unere. Marea majoritate a acestor produse dezagreabile sunt compusi or- ‘ganici complecs ‘Tn Incdperile industiale (curatatort chimice, vopsitorii etc.) produsele se- cundare ale _proceseier tehnologice, prezente tn atmosfera de lucru, au 0 in- fluent nefast asupra confortulul s’sau 2 s&n&t&i organismului. Aceste incéperi ‘rebuie prevazute cu instalati de venti- lare avnd un debit de aer controlat. © poluare particulard a majoritati ‘céperilor este cea produsé de fumul de figard care contine:un numér important | de particule, atat solide.c&t si gazoase; | 4g de tutun ‘produce 0,5 pana la 11 de fum, O singura tigareta degaja 70 mg | de CO. Pentru a nu se depasi valoarea termic& limita de.6.ppm de CO, este necesar si se dispitié, pentru o figard, de_un_volum *dé"der'“proaspat de 700,9/5 = 12,5 m®fii(tmg/m® CO = 0,9 pprr)..Ceea ce pentru o incépere de~ | 30.mr3.corespunde.o-raté.de-schimb-de——i Oe 6 oe ae a ae ‘Abstrea standard "5" (om) ‘Gor-ef. de schimb convecty [Wn] Fig. 2.9.17. Abaterea standard, s, a vitezel medil a aerului. ne SL IE al S22 $a E $0 8 5 [8 e202 ar 5 2 3 Temperaura medi embiant [0] ‘alabila pentru Ti=409%) Fig. 2.3.18. Coeficientul de schimb superficial, ay (dupa Fanger gi E. Mayer).E21 covitot 2: Baze climatice si fiziologice 12,5/00 = 0,42 ht, Nefumétort sutra, | foarte adesea, 0 itare a mucoaselor si | calor respirateri, ier copii suferd de sisfunctionalltét 6h imbolnavid ale c&l- lor respiratori. Cai rat toxic! compo- renfi a fumului de tgaré sunt ricotina $ oxldul de carbon; char si fa concsn- trait mici provoaca persoanelor sensi- bile gi copilor get si un inceput de intoxicatio. In inedperle. unde se fu- meazi. mult (restaurante, cluburi de noapte etc.) concentrate au aprox mativ urmatoarele valor: CO ~ 0,01% rnuclee, de condensare = 500-107A. Concentrajia limité de la care sunt percepute mirosurile, de altel foarte variable, este conform tabel 2.5.8, Eliminarea mirosurilor se face prin: condensare (Pcie sub punctul de oud), absorbtio cu ajutorul unor solu, ‘adsorbtie cu ajutorul crbunelul activ, combustie etc. Umiditetea modifica diferit modul de percepere olfactiva. Mirosurile de tutun i de bucatérie sunt mai putin intense Atunci end nivelul de umiditate este L Instalatii de ventilare si climatizare linoleum. Aceeasi absorbtie 0 pot avea anumite materiale (perefi, mobilé etc.) dar este foarte variabilé. Dupa 0 per cada de expunere prelungit& la un mi ros, survine acomoderea. Exist pro- use cu mirosuri aromatice care pot masca mirosurile urate. 2 Volurul de aer proaspat (exterior), pentru absorbtia gi evacuarea mirosuri- © lor produse de organism, depinde, pe de © parte, de volumul de aer proaspat necesar pentru 0 persoand si, pe de alta parte, de gradul de poluare; pentru in volum = 100 ppm; nicotina ~ | crescut si, dimpotriva, mai intense, | aceste sitvafil poate varia tntre 10 si 5 mg/m®; particule ~ 300 000 parti; | pentru mirosul de cauciuc, vopsea sau | 80 m°/h persoand, “Tabelul 2.38. Acjiunea nociva a unor gaze si vapori asupra organlsmulul uman, dupa KG. MOLLER Substanta Formula] Grevialea] Dens | Moarle | Pericclde | mnspratmal | Pragu’de | Concevaja |x ctimicd | moleculard| tatea | inctata- | moarte sau | multe ore | exctatie al | maxima ree sau | imbohé- | nveste | mirceunl | ais | rapid. | wrela | incferent inspire 05.1 of foal Ina) Teal Teal | rear Ten Testona - 24 48 1 24 | 1000) ‘Acid claire 5 | 0m.08 | ome.or | | oor | 10 ‘Acid clrhicric 55 | 18.265 Ot tor o.007 | ~s ‘Acid fluoride : 05 | 00s..0005 | = | oo { 3. ‘Alcoo! bute : oz : gore | 03 | 100 ‘Alcoo! etic 35.10 | 2.8 = [1317000 ‘Aicool metife = : 05 ee [Acool propilic = = 38 _|_ 400 Aideida formic 05 | oor | 4 Americ. 0055—| 0085 | 50 Ania

S-ar putea să vă placă și

• Calcul Termic

  

  Document33 pagini

  Calcul Termic

  Ionut Gherase

  Încă nu există evaluări
• P118-3-2013 N - Securitatea - Incendiu - Cosntructii

  

  Document64 pagini

  P118-3-2013 N - Securitatea - Incendiu - Cosntructii

  delkev

  Încă nu există evaluări
• Indicativ P 118-1-2013 Constructii Ancheta Publica P118

  

  Document138 pagini

  Indicativ P 118-1-2013 Constructii Ancheta Publica P118

  marian

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Ordinul

  

  Document447 pagini

  Ordinul

  Mardare Cristian

  Încă nu există evaluări
• Hotărâre Nr. 907 - 2016 PDF

  

  Document35 pagini

  Hotărâre Nr. 907 - 2016 PDF

  carmengauroiu

  Încă nu există evaluări
• 27 16 SC 007 2013

  

  Document147 pagini

  27 16 SC 007 2013

  radu_0707

  Încă nu există evaluări
• Clase de Reactie La Foc

  

  Document5 pagini

  Clase de Reactie La Foc

  Ionut Gherase

  100% (1)
• P 118-1-2013 - Normativ Privind Securitatea La Incendiu A Constructiilor - Constructii Cladiri Desfumare

  

  Document184 pagini

  P 118-1-2013 - Normativ Privind Securitatea La Incendiu A Constructiilor - Constructii Cladiri Desfumare

  r_irescu

  100% (2)
• Manualul Instalatorului INCALZIRE PDF

  

  Document502 pagini

  Manualul Instalatorului INCALZIRE PDF

  Roxana Larisa

  91% (11)
• Manualul Instalatorului SANITARE

  

  Document439 pagini

  Manualul Instalatorului SANITARE

  Radu Larisa-mihaela

  100% (18)
• Normativ I 5 2015 PDF

  

  Document86 pagini

  Normativ I 5 2015 PDF

  Ionut Gherase

  Încă nu există evaluări
• Lege 10-1995 + 177-2015

  

  Document13 pagini

  Lege 10-1995 + 177-2015

  Cora Ioana

  Încă nu există evaluări
• GP 060-2000 Instalatii de Incalzire Perimetrala

  

  Document54 pagini

  GP 060-2000 Instalatii de Incalzire Perimetrala

  Can Cristian

  Încă nu există evaluări
• NP 048-2000

  

  Document67 pagini

  NP 048-2000

  Eub Eu

  100% (1)
• P118-3-2013 N - Securitatea - Incendiu - Cosntructii

  

  Document64 pagini

  P118-3-2013 N - Securitatea - Incendiu - Cosntructii

  delkev

  Încă nu există evaluări
• P 118-1-2013 - Normativ Privind Securitatea La Incendiu A Constructiilor - Constructii Cladiri Desfumare

  

  Document184 pagini

  P 118-1-2013 - Normativ Privind Securitatea La Incendiu A Constructiilor - Constructii Cladiri Desfumare

  r_irescu

  100% (2)
• Normativ C 107-4 2005

  

  Document26 pagini

  Normativ C 107-4 2005

  vajdadiverse

  75% (4)
• Normativ I 5 2015

  

  Document86 pagini

  Normativ I 5 2015

  Ionut Gherase

  Încă nu există evaluări
• Clase de Reactie La Foc

  

  Document5 pagini

  Clase de Reactie La Foc

  Ionut Gherase

  100% (1)
• Legea 10

  

  Document20 pagini

  Legea 10

  Ionut Gherase

  Încă nu există evaluări
• Ordinul

  

  Document447 pagini

  Ordinul

  Mardare Cristian

  Încă nu există evaluări
• Indicativ P 118-1-2013 Constructii Ancheta Publica P118

  

  Document138 pagini

  Indicativ P 118-1-2013 Constructii Ancheta Publica P118

  marian

  Încă nu există evaluări