CUPRINS

I.

Noiuni introductive

I.1. Introducerepag.2
I.2. Definiia societii comerciale..pag.3
I.3. Formele juridice ale societilor comerciale.pag.4
I.4. Clasificarea societilor comerciale......pag.5
II. Funcionarea societilor comerciale
II.1. Norme particulare de funcionare a societilor de personae..pag.7
II.2. Norme particulare de funcionare a societii pe aciuni.pag.7
II.3. Funcionarea SRL-ului.pag.8
III. Organele de conducere ale SC
III.1. Adunarea general.....pag.10
III.2. Administratorii...pag.13
III.3. Cenzorii..pag.21

IV. Concluziipag.23
V. Bibliografiepag.24

I.

NOIUNI INTRODUCTIVE

I.1. Introducere
Prin intermediul acestui referat mi-am propus s asimilez ct mai multe
informaii despre societile comerciale deoarece societile comerciale au fost
i sunt i n prezent cel mai adecvat instrument juridic de drenare a energiilor
umane i financiare pentru realizarea unor scopuri sociale, ca i pentru
satisfacerea unor interese personale ale intreprinztorilor, ele contribuind la
dezvoltarea comunicaiilor care au permis extinderea pieelor cu toate
consecinele benefice asupra civilizaiei moderne. Pe parcusrsul referatului miam propus s aflu ct mai multe lucruri despre societile comerciale:clasificarea
acestora, tipuri, functionarea societilor comerciale. M-am axat mai mult pe
funcionarea societilor comerciale deoarece acest lucru nu imi era foarte
cunoscut i doresc s acumulez ct mai multe informaii n legtur cu acesta
pentru cultura mea general n primul rnd i pentru ca n viitor s pot clarifica
unele nelmuriri asupra acestui lucru i altor persoane.
I.2. Definiia societii comerciale
Singura definiie a societilor n general nu a celor comerciale, o gasim n
Codul civil, care n art. 1491 prevede: ,,Societatea este un contract prin care
dou sau mai multe persoane se nvoiesc s pun ceva n comun, cu scopul de a
mpi foloasele ce ar deriva.Societatea comercial poate fi definit ca o
grupare de persoane constituit pe baza unui contract de societate i beneficiind
de personalitate juridic, n care asociaii nteleg s pun n comun anumite
bunuri, pentru exercitarea unor fapte de comer n scopul realizrii i impririi
beneficiilor rezultate. Cu privire la natura juridic a societii comerciale
,doctrina juridic cunoate mai multe teorii i anume: teoria contractual, teoria
actului colectiv, i teoria instituiei.
Indiferent de teoria adoptat,toi autorii sunt de acord ca la originea societilor
comerciale se afl consimmntul individual al asociilor.
n prezent reglementarea societilor comerciale este fcut de Legea 31/1990,
care cuprinde reguli cu caracter general aplicabile tuturor societilor comerciale
inclusiv celor cu participare strain.
Legea nr. 31/1990, modificat i completat prin Ordonana de urgen a
Guvernului nr. 32/1997, cuprinde n titlul III, reguli generale privind
funcionarea societilor comerciale.

I.3. Formele juridice ale societilor comerciale

Legea 31/1990, care este o lege specific constituirii i funcionrii societilor
comerciale, n articolul 2 prevede ca societatea comercial mbrac una din
formele juridice cum ar fi :
-Societatea n nume colectiv SNC n care obligaiile sociale sunt garantate cu
patrimoniul social i cu raspunderea nelimitat i solidar a tuturor asociailor.
-Societatea n comandit simpl SCS n care obligaiile sociale sunt garantate
cu patrimoniul social i cu raspunderea nelimitat i solidar a asociailor
comanditai, n timp ce asociaii comanditari rspund numai pn la concurena
aportului lor.
-Societatea pe aciuni SA n care obligaiile sociale sunt garantate cu
patrimoniul social, mprit n aciuni, iar acionarii rspund numai n limita
aportului lor.
-Societatea n comandit pe aciuni SCA n care obligaiile sociale sunt
garantate cu patrimoniul social, mprit n aciuni i raspunderea nelimitat i
solidar a acionarilor comanditai n timp ce asociaii comanditari rspund pn
la concurenta aportului lor.
-Societatea cu rspundere limitata SRL n care obligaiile sociale sunt
garantate cu patrimoniul social, iar asociii, rspund numai n limita aportului
lor.
Aceast enumerare fcut de lege are un caracter limitativ dar nu exclude
posibilitatea constituirii societii n formele prevzute de alte reglementari
legale cum ar fi :
-Societi n participaie, reglemantat de Codul Comercial
-Asociaii cu scop lucrativ fr personalitate juridic i
-Asociaii familiale, ambele fiind reglementate n Decretul Lege 54/1990 i
Hotrarea Guvernului nr. 201/1990.
I.4. Clasificarea societilor comerciale
Societile comerciale se pot calsifica astfel:
Dup natura lor:
-Societi de persoane se constituie dintr-un numr mic de persoane pe baza
cunoaterii i ncrederii reciproce a cunotinelor persoanelor, ale asociailor:
-Societi n nume colectiv;
-Societi n comandit simpl.
-Societi de capitaluri se constituie din muli asociai ale cror caliti nu au
importan. Criteriul fundamental l constituie capitalul:
-Societi pe aciuni;

-Societi n comandit pe aciuni.

Dup obiectul de activitate:
-Societi de producie;
-Societi de construcii;
-Societi de transport;
-Societi de prestri servicii etc.
Dup ntinderea rspunderii:
-Societi cu rspundere nelimitat societile n nume colectiv;
-Societi cu rspundere limitat societile cu rspundere limitat i societatea
pe aciuni;
-Societi cu rspundere mixt societile n comandit.
Dup numrul de persoane asociate:
-Societi unipersonale cu acionar unic;
-Societi pluripersonale cu mai muli acionari.
Dup structura capitalului:
-Societi cu pri de interese societatea n nume colectiv i societatea n
comandit simpl;
-Societi cu pri sociale societatea cu rspundere limitat;
-Societi cu aciuni societatea pe aciuni i societatea n comandit pe aciuni.
Dup proveniena capitalului:
-Societi cu capital romnesc;
-Societi cu capital strin;
-Societi cu capital mixt.4
II.

FUNCIONAREA SOCIETILOR COMERCIALE

II.1. Norme particulare de funcionare a societilor de persoane (S.N.C.

i S.C.S.)
n cazul societii n comandit simpl, administrarea societii este incredinat
comanditailor. i comanditarii pot ncheia unele operaiuni n numele societii,
dar numai n baza unei procuri speciale ncris la Registrul Comertului. n caz
contrar, comanditarii rspund solidar i nelimitat fa de teri.
Comanditarii au posibilitatea de a supraveghea activitatea societii, de a
participa la numirea i revocarea administratorilor i de a ndeplini anumite
atribuii n administrarea intern a societii ;
Comanditarii primesc ocopie dup bilanul contabil i contul de profit i
pierderi.

II.2. Norme particulare de funcionare a societii pe actiuni

Acionarii pot deine aciuni nominative, la purtatoe i prefereniale (primesc o
parte din profit sub forma unei cote fixe i au dreptul la mai multe voturi n
Adunarea General.) Aciunile se pot cesiona, dar cesionarul este raspunztor
pe o perioada de 3 ani de plata integral a aciunilor. Dac nu achit integral
aciunile, acestea se vor anula sau cesionarii sunt chemai n justiie ;
Fiecare SA este obilgat s publice anual, pe lang bilanul contabil, situaia
actiunilor i precizarea dac au fost sau nu pltite ;
Organele de conducere ale SA-ului sunt : Adunarea General a Acionarilor,
Consiliul de Administraie i cenzorii.
II.3. Funcionarea SRL-ului
n cadrul acestor societi, obilgaiile sociale sunt garantate numai cu
patrimoniul societii, asociaii fiind obligai doar la plata prilor sociale ;
dac SRL-ul efectueaz operaiuni riscante care se soldeaz cu eec, partenerii
nu pot revendic dect patrimoniul social ; SRL-ul nu poate emite obligaiuni;
reprezentarea se face de fiecare administrator ; deciziile se iau cu majoritate
absolut ; cesionarea prilor sociale poate avea loc doar ntre asociai.
III. Organele de conducere ale SC
n vederea asigurrii bunei funcionri n cadrul societatilor comerciale se
constituie trei organe:
- n primul rnd voina social se formeaza n oragnul de deliberare, care este
adunarea general a asociailor, respectiv a acionarilor, n societatea pe aciuni
sau comandit pe aciuni. Adunarea generala este un organ colectiv format din
totalitatea asociailor.
- n al doilea rnd, voina social este adus la ndeplinire prin actele juridice ale
organului executive,de gestiune, care este administratorul sau administratorii
societii.
- n sfrit,controlul gestiunii administratorului se realizeaz de ctre asociai
sau,
n anumite cazuri, de un organ specializat, adic cenzorii societii.5
Pentru a asigura realizarea rolului pe care organele societii l au n via
societii,
Legea nr.31/1990 stabilete anumite interdicii. Legea prevede ca
administratorii, respectiv membrii directoratului sau ai consiliului de
supraveghere nu pot reprezenta pe actionari, sub aciunea nulitii hotrrii,
dac, far votul acestora,nu s-ar fi obinut majoritatea
cerut(art.125).

De asemenea, administratorii respectiv membri directoratului sau ai consiliului

de supraveghere nu pot vota, n baza aciunilor pe care le poseda, nici personal,
nici prin mandatar, descrcarea gestiunii lor, sau o problem n care persoana
sau administraia lor ar fi n discuie(art.126).6
III.1. Adunarea general
Rolul adunrii generale
Legea nr. 31/1990 regelementeaz adunarea general , ca atare , numai n cazul
societii pe aciuni sau n comandit pe aciuni i societii cu rspundere
limitat. n cazul societii n nume coelctiv i societii n comandit simpl,
chiar dac legea nu instituionalizeaz un atare organ al societii, deciziile
privind viaa societii se iau de catre asociaii pe baza regulilor care guverneaz
adunarea general, afr de cazurile cnd aplicarea lor ar contraveni specificului
acestor societi comerciale. Adunarea general, ca organ de deliberare, este
chemat s decid att asupra unor probleme obinuite pentru viaa societii ct
i asupra unor probleme deosebite, care vizeaz elementele fundamentale ale
existenei societii. Adunarea general ca este cel mai important organ de
conducere din urmtoarele motive: are plenitudine de competena i atribuii;
numete celelalte organe ale societii sau le revoca; fixeaz limitele de
competen ale organelor numite de ea; exercit controlul
asupra activitii organelor subordinate; decide modificarea actului constitutive
al societii n concordana cu necesitile decurgnd n scopul urmrit.
Felurile adunrii generale
n funcie de natura problemelor pe care le are de soluionat adunarea general
poate fi:
Adunare ordinar-se ntrunete anual, n cel mult 5 luni de la ncheierea
exrciiului financiar i solutioneaz problemele trecute n ordinea de zi, discuta,
aproba i modific bilanul contabil, fixeaz dividendele asociailor, alege
administratorii, se pronun asupra gestiunii administratorilor, stabileste bugetul
de venituri i cheltuieli etc.
Adunatea extraordinar- convoc ori de cte ori este nevoie pentru a lua
hotrri n legatur cu probleme determin modificarea actelor constitutive ale
societii:

prelungirea duratei societii; marirea sau reducere a capitalului; schimbarea

obiectului ora formei societii; mutarea sediului; fuziunea cu alte societi;
dizolvarea anticipat a societii etc.
Adunare special-este specific societilor pe aciuni i n comandit pe
aciuni i sunt convocai doar anumite categorii de acionari n legatur cu
modificarea drepturilor i obligaiilor lor.
Convocarea adunrii generale
Convocarea adunrii generale se face de ctre administratori i de asociai.
Dac acionarii nu convoac adunarea general cel putin o dat pe an, asociaii
au dreptul s cear convocarea. Potrivit legii, convocarea trebuie s cuprind n
mod obligatoriu locul i data inerii adunrii generale i ordinea de zi. Termenul
de convocare nu poate fi mai mic de 15 zile de la data comunicrii.
Modul de comunicare al convocarii este diferit de la o form de societate la alta
ncepnd de la scrisori recomandate pn la publicarea n presa i Monitorul
Oficial.
edina adunrii generale
Asociaii au dreptul s participe la adunrile generale personal sau prin
reprezentantul desemnat prin procura speciala. Dac n societate sunt acionari
care nu au capacitatea legal, participarea se realizeaz prin reprezentanii legali
care la rndul lor pot desemna prin procura special o alt persoan.
Administratorii i salariaii societii nu-i pot reprezenta pe acionari. n caz
contrar dac far votul lor nu s-ar obine majoritatea cerut, hotrarea este nul.
edina se ine la data i locul convocrii i este condus de preedintele
consiliului de administraie sau nlocuitor. Dintre acionari se alege un
secretariat care verific lista cu acionari, prezent acestora cu artarea
capitalului pe care-l reprezint, procesul-verbal pentru tinerea adunrii generale.
Dac se constat c sunt ndeplinite toate condiiile cerute de lege se trece la
dezbaterea problemelor din ordinea de zi.
Votarea hotrrilor se face potrivit legii care prevede ca fiecare aciune achitat
d dreptul la un vot, dac prin actul constitutiv nu s-a prevzut altfel (art. 101,
Legea 31/1990).13
Pentru a putea vota, acionarii trebuie s dovedeasc c au aceast calitate.
Dreptul de vot nu poate fi cedat, orice ntelegere privind exercitarea dreptului de
vot este nul potrivit art.127 din Legea 31/1990.
n situaia n care se hotrate cu privire la descrcarea administratorilor de
gestiune sau o alt problem legat de persoana administratorului sau de
administraie, administratorii societii, chiar dac sunt i acionari, nu au drept
de vot. n principiu hotrrile se adopt prin vot deschis, legea artnd ca ,,n
mod exceptional votul secret este obligatoriu, oricare ar fi prevederile actelor
constitutive, pentru alegerea membrilor consiliului de administraie i a

cenzorilor pentru revocarea lor i pentru luarea hotrrilor referitoare la

rspunderea administratorilor (art. 129, Legea 31/1991).
Potrivit legii, hotrrile se public n termrn de 15 zile n Monitorul Oficial n
cazul societilor pe aciuni i societilor n comandita pe aciuni. n celelalte
sunt supuse nregistrrii n registrul comerului dac privesc acte sau fapte a
cror nregistrare este obligatorie potrivit legii.
Hotrarile considerate ilegale pot fi atacate n instan de administratorii
societii. Cererea de anulare a hotrrilor adunrii ganerale se judeca n camera
de consiliu a instanei judectoreti competente.
Potrivit art. 131, al. 7 din Legea 31/1990, hotrrea definitiv de anulare trebuie
menionat n registrul comerului i publicat n Monitorul Oficial. De la data
publicrii ei, hotrarea de anulare este opozabil tuturor acionarilor.
III.2. Administratorii societii
Hotrrile adunrii generale a societii se duc la ndeplinire de administrator. n
legtur cu administratorul sau administratorii societii comerciale, n funcie
de forma juridic, legea are prevederi diferite. Ne vom ocupa de aspectele
generale privitoare la administratori.
Administrator al societii poate fi o persoan fizic sau chiar juridic, situaie n
care aceasta trebuie s desemneze un reprezentant. Reprezentantul
administratorului, persoana juridic, trebuie s ndeplineasc aceleai condiii ca
administratorul, persoan fizic, i are aceleai obligaii i rspunderi.
Condiii cerute pentru numirea administratorilor
Capacitatea administratorului trebuie s aib capacitatea
de exerciiu deplin i s nu fie considerat, potrivit legii, incapabil (art. 135 cu
trimitere la art. 6 din Legea 31/1990).
Onorabilitatea administratorului nu poate fi numit
administrator o persoana care a suferit condamnari pentru fapte prevzute de
lege (art. 135 cu trimitere la art. 6 din Legea 31/1990). Acest condiie privete
pe administratorul oricrei societi comerciale.
Cetenia administratorului cu excepia societailor pe
aciuni si societile n comandit pe aciuni la care potrivit legii administrator
sau preedinte al consiliului de administraie i cel putin jumatate din numrul
administratorilor trebuie s fie ceteni romni, dac prin actul constitutiv nu se
prevede altfel (art. 134 alin. 4 din Legea 31/1990) la celelalte societi
comerciale, administrator poate fi orice persoan

indiferemt de cetenie.

Calitatea de asociat a administratorului legea prevede ca

la societatile in nume colectiv si societatile in comandita simpla, administratorul
trebuie sa fie si asociat. O alta regula obligatorie este ca la societatile in
comandita simpla, administratorul trebuie sa fie asociat comanditat.
Limitarea cumulului legea stabileste ca regula generala ca
o persoana nu poate fi in mai mult de trei consilii de administratie in acelasi
timp (art. 142 Legea 31/1990). De la aceasta regula, legea admite unele exceptii.
Desemnarea administratorilor
Administratorul poate fi desemnat la infiintarea societatii si este trecut
in actul constitutiv sau poate fi desemnat in adunarea actionarilor prin votul
actionarilor, prin modalitati diferite in functie de forma juridica a societatii
comerciale. Potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului 76/2001, in cazul
societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, administratorul se
desemneaza pe baza unor criterii de performanta care constituie anexa la
contractul de munca.
Durata
n funcie de forma societatii comerciale, durata functiei administratorului se
stabileste astfel:
-La societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si
societatea cu raspundere limitata, legea stabileste ca asociatii pot alege unul sau
mai multi administratori dintre ei, fixandu-se puterile si durata insarcinarii (art.
77 si art. 192 alin. 3 din legea 31/1990).
-La societatea pe actiuni sau societatea in comandita pe actiuni,
legea stabileste ca administratorii sunt temporati si revocabile (art. 134 alin. 1
Legea 31/1990), primii administratori numiti prin actul constitutiv indeplinind
functia pe o perioada de cel mult 4 ani. 16 Ibidem, p.234
n cazurile in care prin actul constitutiv nu s-a stabilit durata,
administratorii pot indeplini aceasta functie timp de 2 ani. Prevederea este
valabila si daca desemnarea nu se face prin actul constitutiv ci prin alegere
ulterioara. Daca prin actul de constituire nu s-a stabilit altfel la expirarea
mandatului administratorul poate fi reales.
Garania bneasc
Dup desemnarea administratorului in cazul societatilor pe actiuni si

societatilor in comandita pe actiuni, acesta potrivit legii trebuie sa depuna o

garantie baneasca (art. 137 din Legea 31/1990). In cazul calorlalte forme de
societati comerciale legea nu impune aceasta obligatie.
Cuantumul garantiei este stabilit de actionari in
adunarea generala, legea impunand doar limita minima la valoarea nominala a
10 actiuni sau la dublul remuneratiei lunare.
Publicarea
Asa cum am stabilit anterior, la constituirea societatilor comerciale in
cererea de inmatriculare la oficiul registrului comertului este obligatorie
mentionarea administratorului societatii precum si depunerea dupa inmatriculare
la acelasi oficiu al registrului, a semnaturilor (art. 45 din Legea 31/1990).
Devine evidenta obligatia ca in cazul desemnarii unui alt administrator, se
respecta procedura privind mentiunea in registrul comertului si depunerea
semnaturii. In cazul in care sunt mai multi administratori, obligatia privind
depunerea semnaturii ii revine doar celui desemnat sa reprezinte societatea.
Remunerarea
Adunarea generala a asociatilor are dreptul si obligatia de a stabili
remuneratia administratorilor (art. 77 si 148 din Legea 31/1990).
Legea prevede in cazul societatilor de persoane si societatilor cu raspundere
limitata o eventuala remunerare a administratorilor (art.77 si art. 192 alin. 3 din
Legea 17 Legea nr.31/1990, art.137 18 Ibidem , art. 45
31/1990). In cazul societatilor de capitaluri legea vorbeste de remunerarea cu
salarii fixe sau alte sume ori avantaje (art. 148 Legea 31/1990).
Natura juridic a raportului dintre administrator i societatea
Comercial
Legea 31/1990 prevede ca ,,obligatiile si raspunderea administratorilor sunt
reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si cele speciale prevazute in
aceasta lege. Rezulta ca ne aflam in prezenta unui contract de mandat.
Baza legala a mandatului poate fi calitatea de asociat in cazul cand
administratorul este actionar sau contractul de munca in cazul in care
administratorul este salariat fara a fi actionar.
Avand in vedere ca mandatul administratorului este stabil atat de lege
(prevederile art. 72 din Legea 31/1990) cat si prin vointa actionarilor
materializata in hotararea adunarii generale, putem vorbi de o dubla natura a
acestuia:
-legala in limitele impuse de lege;
-contractuala in limitele impuse de adunarea generala.

Obligatiile administratorilor (conform Legii 31/1990)

Obligatiile administartorilor sunt urmatoarele:
-Obligatia de a indeplini formalitatile necesare constituiruii.
-Obligatia de a depune semnaturile la registrul comertului in cazul cand a fost
desemnat reprezentant al societatii.
-Obligatia de a prelua si pastra documentele privind constituirea societatii.
-Obligatia de a administra societatea, adica de a face operatiunile cerute pentru
indeplinirea obiectului societatii.
-Obligatia de a urmarii efectuarea de catre asociati a varsamintelor datorate.
-Obligatia de a tine registrele cerute de lege si corecta lor tinere.
-Obligatia de a intocmii bilantul societatii si contul de beneficii si pierderi,
precum si de a asigura respectarea legii la repartizarea beneficiilor si plata
dividandelor.
19 Liviu Filip, Drept commercial, Junimea, Iasi, 2006
-Obligatia de a lua parte la toate adunarile societatii, la consiliile de
administratie si organele de conducere similare acestora.
-Obligatia de a duce la indeplinire hotararile adunarii generale a asociatilor.
-Obligatia de a indeplinii indatoriile prevazute in actul constitutiv, precum si
indatoririle stabilite de lege. Potrivit dispozitiilor legale, administratorul are
putere deplina in vederea indeplinirii operatiunilor de gestiune si reprezentare
pentru realizarea scopului societatii. Puterea administratorului este limitata doar
de dispozitiile legale si hotararile adunarii generale a asociatilor.
ncetarea funciei de administrator
Revocarea administratorului
Se face diferit in functie de forma juridica a societatii comerciale.
Potrivit prevederilor art. 77,90 si 192 al. 3 din Legea 31/1990 in cazul
societatilor de persoane si a societatilor cu raspundere limitata, administratorul
poate fi revocat de asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului
social, in afara cazului cand au fost numiti prin actul constitutiv.
La societatile de capitaluri, unde administratorii sunt revocabili, revocarea ca si
alegere de adunare generala ordinara a actionarilor (art. 111 din Legea 31/1990).
Impotriva hotararii de revocare, administratorul poate actiona societatea in
justitie dar numai pentru eventualele daune nu si pentru reintegrarea in functie.
Renunarea administratorului
Administratorul poate din motive diferite sa renunte la aceasta calitate. In
cazul in care prin renunterea sa a produs daune societatii aceasta are dreptul la
despagubiri conform prevederilor art. 391 din Codul comercial.
Functia de administrator poate inceta si prin decesul sau declararea ca incapabil.
20 Legea nr.31/1990 21 Ibidem, art.77,90,111,192

Incetarea functiei de administrator, pentru ca masura sa fie opozabila tertilor, se

face cu indeplinirea, ca la numirea in functie, a formalitatilor de publicitate (art.
54 al. 2 din Legea 31/1990).
Pluralitatea administratorilor
Legea aplicabila societatilor comerciale, Legea 31/1990 reglementeaza
situatiile in care societatea are mai multi administratori in doua situatii diferite:
Administratorii nu sunt n organe colegiale de administrare
In cazul societatilor in nume colectiv, societatilor in comandita simpla si
societatilor cu raspundere limitata, pot fi desemnati prin hotararea
asociatilor mai multi administratori. In cazul in care potrivit actului constitutiv,
administratorii trebuie sa lucreze impreuna, hotararile se iau in umanitate. Daca
nu s-a stabilit lucrul impreuna, legea prevede obligatia administratorului care ia
initiativa unei operatii care depaseste limita normala, de a instiinta in prealabil
pe ceilalti administratori. In caz de divergente hotarasc asociatii care detin
majoritatea absoluta a capitalului social.
Organele colegiale de administrare
Organele colegiale de administrare sunt:
-consiliul de administrare conform art. 134 din Legea 31/1990,
la societatile pe actiuni sau in comandita pe actiuni, daca sunt mai multi
administratori, ei formeaza consiliul de administratie. Acesta este condus de un
presedinte ales de administratori si adopta hotarari valabile cu majoritatea
absoluta a celor prezenti, daca la sedinta participa personal cel putin jumatate
din numarul membrilor consiliului de administratie. Prin actul constitutiv se
poate stabilii o proportie mai mare a membrilor prezenti la sedinta. Se intruneste
de cate ori este necesar dar cel putin lunar.
-comitetul de direcie in baza prevederilor art. 140 din Legea
31/1990, consiliul de administratie poate delega o parte din atributiile sale
comitetului de directie format din membri alesi dintre administratori. Acesta este
condus de un director sau director general si are atributiunile stabilite de
consiliul de administratie. In cadrul acestuia hotararile se iau cu majoritatea
absoluta a voturilor membrilor sai.
Rspunderea administratorilor
Potrivit legii (art. 72 din Legea 31/1990) atributiile administratorilor, cu
obligatiile si raspunderile lor au o natura dubla contractuala in baza
mandatului si legala in baza prevederilor legii si in limitele stabilite de acestea.
Pentru neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul de mandat,

administratorii au raspundere civila contractuala iar pentru cele prevazute de

legislatie aplicabila societatilor comerciale, au raspundere civila delictuala sau
penala ( daca savarsesc infractiuni).

Rspunderea civil
Intervine in cazul in care administratorul nu a indeplinit obligatiile
incredintate si asumate prin contractul de mandat privitoare la infiintarea si
functionarea societatii.
Daca administratorii sunt mai multi, intervine raspunderea solidara pentru
neindeplinirea unor obligatii referitoare la:
-realizarea varsamintelor efectuate de asociati;
-existenta reala a dividendelor platite;
-existenta si tinerea corecta a registrelor cerute de lege;
-indeplinirea exacta a hotararilor adunarii generale;
-stricta indeplinire a indatoriilor impuse de actul constitutiv si lege;
-faptele prejudiciabile ale altor persoane cand au fost posibile datorita
nesupravegherii lor de catre administrator.
Actionarea administratorilor in vederea raspunderii civile este dreptul
societatii al carei patrimoniu a fost prejudiciat, nu al actionarilor (care au
patrimoniu diferit de cel al societatii). In ceea ce priveste temeiul juridic al
raspunderii civile, aceasta poate fi contractual sau delictual.
Rspunderea penal
Potrivit Legii nr.31/1990, unele fapte savarsite de administratorii societatii sunt
incriminate si pedepsite ca infractiuni. In Titlul VIII al legii (art.271-275)sunt
prevazute infractiunile, precum si sanctiunile corespunzatoare. Cu toatecaart.155
dn Legea nr.31/1990 se refera in mod general la actiunea in raspundere,totusi
actiunea penala nu poate apartine adunarii generale, ci ea se exercita de catre
procuror (art.264). Concluzia se bazeaza pe faptul ca, reglementand infractiunile
savarsite de adminitratori, Legea nr.31/1990 nu prevede ca punerea in miscare a
actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a partii vatamate. Pe de alta
parte, nici Codul penal nu prevede pentru infractiunea de gestiune frauduloasa
conditia plangerii prealabile. Constituirea ca parte civila in procesul penal contra
administratorilor se realizeaza in conditiile prevazute de lege pentru exercitarea
actiunii in raspunderea civila (art.155). Solutia se explica prin aceea ca in acest
caz se esercita o actiune civila in cadrul procesului penal.
III.3. Cenzorii societii
Desemnarea cenzorilor
Cenzorii societatii sunt desemnati in conditiile legii.
n societatea pe actiuni sau in comandita pe actiuni, cenzorii sunt stability prin

actele constitutive, care trebuie sa prevada datele de identificare ale

cenzorilor(art.8 din Legea nr.31/1990). Ulterior cenzori sunt alesi de catre
adunarea generala ordinara(art.159 din Legea nr.31/1990).
n societatea cu raspundere limitata cenzorii sunt numiti prin actul constitutiv ori
se aleg de adunarea asociatilor(art.199 din Legea nr.31/1990).
n toate cazurile, durata mandatului cenzorilor este de trei ani, putand fi realesi.
Cenzorii pot fi asociati, cu exceptia cenzorului expert contabil, care poate fi un
tert ce exercita profesia individual ori in forme associative reglementate de lege.
Cu privire la numirea cenzorilor si la schimbarea persoanei acestora trebuie
efectuate inregistrarile in registrul comertului(art.160 din Legea 31/1990).
Drepturile i obligaiile cenzorilor
-participa la adunarile asociatilor dar nu au drept de vot;
-solicita lunar o situatie a desfasurarii operatiunilor;
-au obligatia sa supravegheze gestiunea societatii;
-verifica daca bilantul si contul de profit si pierderi sunt legal intocmite si
corespund datelor din registru;
-prezinta rapoarte adunarii generale cu constatarile facute cu ocazia controalelor;
-sa faca lunar sau de cate ori apreciaza verificari ale casei, sa verifice existenta
titularilor si valorilor care apartin societatii;
-sa convoace adunarea asociatiilor daca nu este convocata de administratori;
-sa vegheze la respectarea dispozitiilor legii si actului constitutiv;
-sa aduca la cunostinta administratorilor sau adunarii generale neregulile din
activitatea societatii, incalcarea statutului si a dispozitiilor legale.
Modul de lucru al cenzorilor
Cenzorii vor intocmi impreuna raportul privind situatiile financiare anuale
destinate adunarii generale. Tot impreuna vor delibera si asupra propunerilor
asupra repartizarii profitului. In cazul existentei unor neintelegeri intre cenzori,
fiecare dintre ei isi intocmeste un raport pe care il va prezenta adunarii generale.
Pentru celelalte obligatii impuse de lege, conzorii vor putea lucra separate.
Potrivit legii, cenzorii vor trece intr-un registru special deliberarile lor, precum si
constatarile facute in timpul exercitarii mandatului lor (art.165 din Legea
nr.31/1990).

VI. Bibliografie
Codul civil
- Legea nr.31/1990
- Liviu Filip, Drept Comercial, Junimea, Iasi, 2006
-Constantin Acostioaei, Elemente de drept, ed. CH Beck, 2004
-Stanciu Carpenaru, Drept comercial roman, ed.Universul Juridic, Bucuresti 2007
-Olia-Maria Corsiuc, Drept comercial, ed.Lumina Lex, Bucuresti , 2007
-Maria Moraru, Daca adunarea extraordinara poate sa hotarasca in probleme de
competenta adunarii ordinare, in Dreptul nr.2/1994
- I.L.Georgescu, vol.II.
-D.Galasescu, Actiunile privilegiate in societatile anonime, ed. Curierul Judiciar,
Bucuresti,1930
-Prof. Univ. dr. Corneliu Brsan, Lct. Univ. Valeriu Stoica, asist. Univ. Flavius
Baia Codul Civil, ed. Lumina LEX Bucureti 1995
- Vasile Ptulea i Corneliu Tureanu Instituiile de drept economic i comercial, ed.
Continent XXI, ed. Universul Bucureti 1994
- Codul Comercial ed. Lumina LEX Bucureti 1995