Introducere

Infraciunile de fals au fost sancionate nc din antichitate prezentnd o serie de

nuanri determinate de evoluia social i economic, avnd modaliti de sancionare diferite n
funcie de politica penal a fiecrui stat.
Este de reinut c de-a lungul istoriei, n forme variate, aceste infraciuni au fost
prezente ncepnd cu legile romane i continund cu pravilele din perioada feudal ori Tripartitul
lui Werboczi, ca ulterior s fie sancionate prin Codurile penale, ncepnd cu cel al lui tirbei
Vod i continund cu cel din perioada lui Alexandru Ioan Cuza, urmat de Codul lui Carol i nu
n ultimul rnd cel din zilele noastre.
Problema falsificrii actelor a fost i rmne o problem de actualitate care a luat
amploare n condiiile societii moderne, n care noiunea de act reprezint orice nscris tiprit,
dactilografiat, manuscris, desenat, imprimat n diverse moduri (xerox, laser, etc.) prin
intermediul cruia se atest o stare, identitate, profesie sau o valoare (crile de credit, cartelele
telefonice, documente bancare, vize turistice).
Au existat numeroase preocupri i exist n continuare pentru cercetarea
fenomenului falsului, dat fiind implicaiile sale n societate, consecinele i necesitatea
descoperirii celor mai eficiente msuri de prevenire i contracarare, ndeosebi n plan legislativ.
La o examinare amnunit a fenomenului infracional privind infraciunile de fals
reinem c acesta se manifest sub dou aspecte, pe de o parte l gsim prezent n rndul
organizaiilor criminale specializate n infraciuni grave: nelciune, deturnare de fonduri,
folosindu-se frecvent falsurile n nscrisuri pentru realizarea activitilor infracionale menionate
anterior, pe de alt parte regsim infraciunile de fals prezente n special n rndul funcionarilor
ce svresc aceste infraciuni pentru a-i ascunde activitatea defectuoas ori modul n care i-au
exercitat profesia n vederea obinerii unor profituri nemeritate.
n prezent organele de cercetare se confrunt cu diferite forme de manifestare a
criminalitii ce vizeaz n special domeniul economico-financiar, respectiv falsuri n acte ce
atest importul, exportul, introducerea n ar a unor autoturisme avnd identitate falsificat,
mrfuri contrafcute prin falsificarea unor documente de achiziionare a mrfurilor, falsificare

unor nscrisuri de provenien a mrfii, falsificare documente de transport, nfiinarea de firme

fantom prin intermediul crora se valorific produsele falsificate.
Studiile ntreprinse i analiza practicii de expertiz au artat mprejurrile de
natur tehnic i organizatoric ce nlesnesc svrirea falsului n acte care se pot grupa dup
forma necorespunztoare a actelor, modul defectuos de ntocmire a acestora, folosirea unor
materiale de scriere necorespunztoare, absena mijloacelor speciale de protecie, insuficienta
instruire a funcionarilor care lucreaz cu acte i evidena i pstrarea necorespunztoare a
actelor.
Desfurarea relaiilor sociale dintre oameni au la baz prezumia de adevr
asupra celor afirmate, existena unei anume ncrederi, care, atunci cnd este nelat produce
grave prejudicii cu consecine ndelungate pe plan social, moral i economic.

I. Falsul material n nscrisuri oficiale

1. Continutul legal
Infractiunea prevazuta n art. 288 C. pen, avnd ca denumire marginala "Falsul material n
nscrisuri oficiale" consta n falsificarea unui nscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a
subscrierii sau prin alterarea Iui n orice mod, de natura sa produca consecinte juridice. Fapta
este mai grava daca falsificarea nscrisului oficial a fost savrsita de un functionar n exercitiul
atributiilor de serviciu.
2. Conditii preexistente
A. Obiectul infractiunii.
a) Obiectul juridic generic este identic cu al celorlalte infractiuni de fals, legiuitorul urmarind
sa ocroteasca valoarea sociala reprezentata de ncrederea publica si ansamblul relatiilor sociale
care se formeaza si dezvolta n legatura cu aceasta valoarea sociala.
2

b) Obiectul juridic special este constituit din relatiile sociale a caror formare si desfasurare
normala este conditionata de apararea ncrederii publice ce este acordata nscrisurilor oficiale,
autenticitatii sau veridicitatii nscrisurilor producatoare de consecinte juridice.
nscrisurile oficiale au un rol deosebit n cadrul unei societati civilizate; ele contribuie la
facilitarea relatiilor sociale, constituind o garantie a desfasurarii lor n conformitate cu exigentele
statului de drept si cu interesele individuale ale cetatenilor.
c) Obiectul material al infractiunii prevazute n. art. 288 C. pen. este reprezentat de nscrisul
oficial care este supus actiunii de falsificare.
n acceptiunea art. 150 alin. (2) C. pen, "nscrisul oficial" este orice nscris care emana de la o
unitate din cele la care se refera art. 145 sau care apartine unei asemenea organizatii ori care este
nregistrata la aceste organizatii, indiferent daca este emis de alte organizatii dect cele publice,
sau chiar de o persoana fizica.
nscrisurile oficiale, n sensul legii penale, sunt att originalul, ct si duplicatul, triplicatul,
precum si copiile legalizate sau certificate.
Potrivit art. 288 alin. (3) C. pen., sunt asimilate cu nscrisurile oficiale biletele, tichetele sau
orice alte imprimate producatoare de consecinte juridice, cum ar fi biletele de spectacole sau
ntreceri sportive, biletele de loterie ori alte jocuri de noroc autorizate, tichetele de masa la
cantine sau restaurante, imprimatele pentru ridicarea alocatiei de stat etc.
nscrisurile oficiale, ca obiect material al infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale,
trebuie sa produca consecinte juridice, adica sa fie apte a da nastere, a modifica sau stinge
raporturi juridice, drepturi si obligatii.
B. Subiectii infractiunii.
a) Subiect activ nemijlocit al infractiunii, n varianta simpla [art. 288 alin. (1) C. pen.] poate fi
orice persoana care ndeplineste conditiile generale ale raspunderii penale.
Infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale poate fi savrsita si de mai multi
subiecti activi n calitate de coautori, instigatori sau complici.
n varianta agravata prevazuta n alin. (2) al art. 288 C. pen., subiectul activ trebuie sa
aiba calitatea de "functionar" care savrseste falsul "n exercitiul atributiilor de serviciu". Daca
aceasta calitate o are numai unul dintre participanti, fiind vorba de o circumstanta personala, ea
nu se rasfrnge asupra celorlalti participanti [art. 28 alin. (1) C. pen.].

b) Subiectul pasiv al infractiunii este organul, institutia publica, regia autonoma sau societatea
comerciala cu capital de stat ori majoritar de stat sau orice alta persoana juridica careia i se
atribuie n mod mincinos nscrisul oficial falsificat.
Ca subiect pasiv secundar al infractiunii prevazute n art. 288 C. pen. poate sa apara si acea
persoana fizica sau juridica prejudiciata n propriile sale interese si fata de care se produc
consecinte juridice, n urma falsificarii nscrisului oficial.
Legea nu stipuleaza conditii speciale referitoare la locul sau timpul savrsirii infraciunii.
3. Continutul constitutiv
A. Latura obiectiva.
a) Elementul material. Asemanator celor mai multe infractiuni de fals, infractiunea prevazuta
n art. 288 C. pen. presupune o actiune de falsificare.
Textul art. 288 C. pen. este sub aspectul elementului material al laturii obiective, cel mai
explicit din ntregul titlu consacrat infractiunilor de fals. Se precizeaza n mod expres ca actiunea
de falsificare poate fi savrsita princontrafacerea scrierii sau a subscrierii unui nscris oficial sau
prin alterarea lui n orice mod.
Contrafacerea scrierii presupune, stricto senso, plasmuirea, adica confectionarea prin imitare,
a unui nscris identic cu cel oficial. Plasmuirea se poate realiza prin diferite procedee, cum ar fi:
copierea, reproducerea, decuparea, trucarea fotografica sau cu alte mijloace sofisticate de copiere
etc. n conditiile actuale nsa, cnd nscrisurile oficiale se realizeaza n prea mica masura prin
scriere libera cu mna, care ar putea fi mai usor sau mai greu reprodusa, foarte frecvent fiind
folosita imprimarea mecanica, cu masina de scris sau tipografica, ori cu mijloace electronice,
mergnd pna la cele mai perfectionate sisteme de imprimare pe calculator, contrafacerea scrierii
trebuie interpretata lato senso, si anume: contrafacerea scrierii nseamna a reproduce continutul
pe care-l are n mod obisnuit un asemenea nscris adevarat, cu alte cuvinte, confectionarea unui
nscris similar cu cel oficial.
Contrafacerea subscrierii este ntlnita atunci cnd este plasmuita semnatura pe un nscris
oficial, fiind imitata semnatura celui care trebuia sa semneze nscrisul sau aplicndu-se o
semnatura care da aparenta ca este a celui ndrituit sa semneze.
Se admite ca exista contrafacerea subscrierii si atunci cnd faptuitorul aplica pe un nscris
propria sa semnatura, dar cei care nu cunosc semnatura legitima acorda credibilitate actului
4

semnat n acest fel. Falsul material n nscrisuri oficiale prin contrafacerea subscrierii se va retine
si atunci cnd este contrafacuta amprenta unei stampile aplicate pe un nscris oficial.
Alterarea presupune a modifica, a denatura, a transforma, a schimba continutul unui nscris
oficial existent, prin adaugiri sau stersaturi aplicate pe acesta.
Practica judiciara este deosebit de bogata si diversa n materia falsului material n nscrisuri
oficiale. Astfel, s-a decis ca exista aceasta infractiune n cazul n care faptuitorul modifica (chiar
n mod vizibil) datele nscrise n libretul C.E.C.1; ori contraface amprenta unei stampile C.E.C.
de pe libret2; sau modifica copia bonului de vnzare ori avizele de expeditie spre a acoperi o lipsa
din gestiune; sau daca ridica de la furnizor, pe baza unor acte false, o cantitate mai mare de
marfuri dect trebuia n realitate3; ori modifica bonurile de plata majornd sumele platite 4; ori
semneaza n fals numele destinatarului unui mandat postal spre a ncasa contravaloarea acestuia 5;
1 Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 3436/1971, RRD nr. 10/1971, p. 174; Trib. jud. Constanta, decizia pen. nr.
1389/1980, RRD nr. 6/1981, p. 88.

2 Trib. mun. Bucuresti, sect. a II-a, decizia pen. nr. 2511/1975, RRD nr. 3/1976, p. 65.

3 Trib. jud. Brasov, decizia pen. nr. 314/1974, RRD nr. 6/1975, p. 60, cu nota de O. Reindl; Trib. jud. Caransebes, s.
pen. nr. 272/1979, RRD nr. 8/1980, p. 50, cunota de I. Munteanu.

4 Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 3255/1971, RRD nr. 9/1972, p. 172.

5 Trib. jud. Bistrita Nasaud, decizia pen. nr. 6/1972, RRD nr. 6/1973, p. 163.

tot astfel, modificarea continutului unei declaratii autentificate, precum si a ncheierii notarului 6;
modificarea datei cnd a fost efectuata balanta de verificare contabila, ntocmita anterior, spre a
face banca sa creada ca este lucrarea de pe luna n curs 7; ntocmirea, n afara atributiilor de
serviciu, a unui act fals prin care se atesta o situatie neadevarata8; adaugarea dupa ntocmirea
unui act oficial real, a unei mentiuni cuprinznd date nereale9.
Nu exista infractiunea prevazuta n art. 288 daca functionarul a antedatat un referat care
exprima realitatea, iar modificarea datei nu era de natura a atrage vreo consecinta juridica 10, ori
daca a adaugat pe un certificat de studii mentiunea "gr. II", desi aceasta nu era, n principiu,
susceptibila sa produca consecinte juridice11, sau a completat cupoanele permisului C.F.R. cu
numele titularului real; n acest ultim caz, inculpatul, folosind ilegal permisul C.F.R., va raspunde
numai pentru nselaciune n paguba avutului public12. Imprimatul C.E.C. nu constituie nscris

6 Trib. Suprem, sect. milit., decizia nr. 55/1974, R.1., p. 167.

7 Trib. Suprem, decizia nr. 472/1971, R.1, p. 168.

8 Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 1556/1970, C.D., p. 421.

9 Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 480/1975, R.2, p. 158.

10 Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 2015/1971, R.1, p. 168.

oficial si, ca atare, falsificarea lui nu constituie infractiunea de fals material n nscrisuri
oficiale13.
b) Actiunea de falsificare va constitui element material al laturii obiective a infractiunii de fals
material n nscrisuri oficiale doar n masura n care vor fi ndeplinite doua cerinte esentiale, la
care am facut referiri anterior, si anume: nscrisul trebuie sa faca parte din categoria nscrisurilor
oficiale, iar n al doilea rnd, nscrisul oficial falsificat sa fie susceptibil sa produca consecinte
juridice.
c) Urmarea imediata consta n crearea unei stari de pericol pentru valoarea sociala ocrotita de
lege prin realizarea unui nscris care prezinta aparent toate nsusirile unui nscris oficial autentic.
d) Infractiunea implicnd producerea unui rezultat nemijlocit ca urmare a actiunii de
falsificare, apare necesara si stabilirea legaturii de cauzalitate ntre actiune si rezultat. Daca un
nscris oficial este falsificat grosolan, usor de observat, nu exista urmarea ceruta de lege; ca
urmare, fapta va constitui o ncercare de falsificare.
B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savrseste infractiunea de fals material n
nscrisuri oficiale este intentia sub ambele sale forme: directa sau indirecta. Va exista intentia
atunci cnd faptuitorul a prevazut ca prin actiunea sa de contrafacere sau alterare a unui nscris
oficial se creeaza o stare de pericol prin realizarea efectiva a unui nscris oficial fals si urmareste
sau accepta producerea acestui rezultat ca o consecinta a actiunii savrsite.
Fapta savrsita din culpa nu constituie infractiune.
11 Trib. mun. Bucuresti, sect. a II-a, decizia pen. nr. 32/1975, RRD nr. 3/1976, p. 55, cu nota de
O. Radulescu.

12
Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 1939/1970, RRD nr. 1/1971, p. 155.

13
Trib. jud. Brasov, decizia pen. nr. 530/1978, RRD nr. 11/1979, p. 70.

Nu are relevanta mobilul si nici scopul savrsirii infractiunii14. Va exista infractiune chiar daca
nscrisul a fost falsificat n vederea unui scop legitim 15. Aceste aspecte vor avea implicatii doar
asupra individualizarii sanctiunii aplicate faptuitorului.
4. Forme. Modaliti. Sanciuni
A. Forme. Infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale, fiind o infractiune comisiva
intentionata, este susceptibila de desfasurare n timp si, deci, de forme imperfecte, cum sunt:
actele pregatitoare si tentativa.
Actele pregatitoare, desi sunt des ntlnite la aceasta infractiune, nu cad sub incidenta legii
penale, nefiind incriminate. Totusi, n unele situatii, efectuarea unor acte preparatorii poate
capata o alta nuanta juridica si, pe cale de consecinta, pot fi pedepsite. Astfel, n cazul n care
actele pregatitoare constau n falsificarea sigiliului sau stampilei care urmeaza a fi folosite la
contrafacerea nscrisului oficial, respectiva activitate va fi incriminata ca infractiune de sine
statatoare, n forma consumata, potrivit art. 286 C. pen.16
Tentativa este incriminata potrivit art. 288 alin. (4) C. pen. Exista tentativa atunci cnd s-a
nceput executarea actiunii de falsificare, dar aceasta a fost ntrerupta datorita unor cauze
independente de vointa faptuitorului sau executarea a fost dusa pna la capat, dar urmarea
imediata nu s-a produs deoarece falsul n nscrisuri oficiale a fost grosolan, fiind usor de
observat17.

14
Trib. Suprem, s. pen., decizia nr. 3255/1971, C.D., 1971, p. 375.

15
Trib. reg. Oradea, decizia nr. 5/1959, n L.P., nr. 11/1959, cu nota de O.A. Stoica si
I. Comanescu.

16
V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 429; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 257.

Consumarea infractiunii se produce n momentul cnd executarea actiunii de falsificare a fost

ncheiata si s-a produs urmarea imediata prin realizarea unui nscris oficial fals care prezinta
aparenta unui nscris autentic si prin aceasta o stare de pericol pentru ncrederea acordata
nscrisurilor oficiale.
B. Modalitati. Infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale se prezinta sub forma unei
variante simple si a unei variante agravate. Diferentierea dintre cele doua modalitati normative
deriva din calitatea subiectului activ care, n forma calificata, trebuie sa fie un functionar sau "alt
salariat" care a savrsit falsul n exercitiul atributiilor de serviciu.
Infractiunea, att n varianta simpla, ct si n cea agravata, poate fi savrsita n una din cele
trei modalitati

normative care

sunt

enumerate

alin.

(1)

al

art.

288

C. pen., si anume, contrafacerea scrierii, contrafacerea subscrierii (semnaturii) si alterarea unui

nscris oficial. Fiecare dintre aceste trei modalitati normative poate fi realizata ntr-o diversitate
de modalitati faptice.
C. Sanctiuni. n cazul variantei simple, infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale este
sanctionata cu pedeapsa nchisorii ntre 3 luni si 3 ani, iar n cazul variantei agravate, cu
nchisoarea de la 6 luni la 5 ani.

II.Spe : Fals n nscrisuri oficiale

Aciune pentru constatarea nulitii unor nscrisuri oficiale falsificate. Prescripie

Secia civil, decizia nr.2812 din 27 iunie 2003

Prin rezolutia din 10 februarie 2000 a Parchetului de pe langa Tribunalul Dmbovita a fost
confirmata neinceperea urmaririi penale fata de numita S.S. pentru infractiunile prevazute de
art. 288 cod penal si art, 291 cod penal.
17
V. Dongoroz si colab., op. cit., p. 430; T. Vasiliu si colab., op. cit., p. 257; O. Loghin,
A. Filipas, op. cit., p. 271; Gh. Nistoreanu si colab., op. cit., p. 495.

In motivarea acestei rezolutii s-a retinut, in esenta, ca, S.M., in calitatea sa de mostenitoare
a bunurilor care au apartinut defunctului su tat, a solicitat reconstituirea - conform Legii nr.
18/1991 - a dreptului de proprietate avut de autorul su si ca in acest scop a utilizat un inscris
oficial pe care in prealabil il falsificase.
S-a precizat c, pe adeverinta nr. 462, emisa la 26 martie 1992 de catre Primaria comunei
Aninoasa, a fost operata o modificare - astfel ncat in loc de 0,18 hectare terenul arabil situat
punctul Tarina, aparea mentionat o suprafata de 10,18 hectare - iar, ulterior modificarii,
respectivul inscris a fost utilizat ca mijloc de prob, fiind avut in vedere de catre Judecatoria
Trgoviste cu ocazia pronuntarii sentintei civile nr. 4147 din 24 aprilie 1992.
Falsul a fost descoperit ca urmare a comparrii copiei din dosarul instantei cu duplicatul aflat
in pastrarea organului administrativ amitent - Primaria comunei Aninoasa - iar in urma
aprofundarii verificarilor s-a constatat ca si asupra partidei avute de defunctul D.I. in registrul
agricol pe anii 1959 - 1963 fusesera operate modificari neautorizate similare.
Avandu-se insa in vedere ca in cauza raspunderea penala s-a prescris, prin aceeasi
rezolutie s-a facut aplicarea art. 348 din Codul de procedura penala in sensul ca inscrisurile
oficiale falsificate au fost inaintate Judecatorie Targoviste pentru a se pronunta asupra
desfiintarii acestora.
Prin sentinta civila nr. 4269 din 4 iulie 2000, Judectoria Trgovite a respins sesizarea, iar
prin decizia nr. 2084 pronuntata de sectia civila a Tribunalului Dambovita a fost de asemenea
respins apelul formulat impotriva sentintei mentionate de catre Parchetului de pe langa
Judecatoria Trgoviste.
mpotriva acestei din urma decizii a declarat recurs Parchetul de pe langa Tribunalul
Dmbovita.
La 16 martie 2001 a fost formulata o cerere de interventie accesorie prin care B.R. solicita
ca, in urma admiterii recursului si a casarii hotararilor pronuntate in cauza, sa fie declarate false
inscrisurile utilizate de catre S.S. pentru reconstituirea proprietatii funciare conform Legii nr.
18/1991.
Prin decizia nr. 1348 din 11 mai 2001, a Curiia de Apel Ploiesti - Sectia civila, au fost
respinse ca nefondate recursul si cererea de interventie in interesul recurentului reinnd c
instantele erau obligate sa analizeze din oficiu i s rein prescriptia dreptului la actiune,
intervenite potrivit art. 9 alin. 2 din Decretul nr.167/1958.
10

La 13 mai 2002, in temeiul art. 330 pct. 2 teza a II-a din Codul de procedura civila,
Procurorul General al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie a declarat recurs in
anulare impotriva hotararilor.
In motivarea recursului s-a sustinut, in esenta, ca nulitatea actelor juridice falsificate ne era
una relativa, ci absoluta, dreptul la actiune in constatarea acestei nulitatii fiind imprescriptibil
conform art. 2 din Decretul 167/1958.
Recursul in anulare este fondat.
Potrivit art.180 si 184 C.proc.civ., in cazul in care una din parti declar c un inscris
probatoriu este fals si se constata ca a intervenit prescriptia raspunderii penale chestiunea falsului
se va cerceta de instanta civila prin orice mijloace de prob.
Instantele au judecat cauza pornind de la premisa ca actiunea are ca obiect anularea actelor
juridice despre care se pretinde ca ar fi fost falsificate apreciind c motivele invocate in
sustinerea actiunii sunt susceptibile de a atrage nulitatea relativa, iar nu nulitatea absolut a
respectivelor acte.
Pe cale de consecinta, s-a apreciat ca sunt aplicabile fie dispozitiile art. 3, fie cele ale art. art.
9 alin. 2 din Decretul 167/1958 si ca deci dreptul la actiune al Parchetului de pe langa Tribunalul
Dmbovita ar fi prescris.
Este de pricipiu insa ca natura - absoluta sau relativa - a nulitatii unui act juridic este
determinata de caracterul normelor legale incalcate precum si de interesul general sau particular
lezat prin acea incalcare.
Falsificarea unor inscrisuri oficiale este de natura a atrage in toate situatiile nulitatea absoluta
intrucat valorile sociale afectate nu se rezuma la interesele uneia sau catorva persoane, ci vizeaza
insi siguranta circuitului civil, subminand in acelasi timp autoritatea organelor de stat emitente.
In acest sens, este de observat ca, potrivit art. 348 C.proc.pen., instanta penala investita cu
judecarea unei infraciuni nu are obligatia de a solutiona aspectele civile ale cauzei dect in
situatia in care partea interesata a facut o declaratie de constituire de parte civila.
Acelasi text prevede ns si cateva execepii in care aspecte de natura civila trebuie sa fie
analizate din oficiu; una dintre aceste exceptii opereaza tocmai in situatia in care in discutie se
afla desfiintarea totala sau partiala a unui inscris.
In acest caz, prevalenta principiului oficialitatatii - specific procesului penal - asupra
principiului disponibilitatii are in mod vadit o ratiune de ordine publica si anume aceea de a
11

impiedica producerea ori mentinerea efectelor juridice care au la origine o activitate infractionala
materializata intr-un asemenea act.
C este asa, o demonstreaza, de altfel, si prevederile art. 445 C.proc.civ. prin care a fost
reglementat, ct se poate de riguros, chestiunea executarii acelor dispozitiilor judecatoresti
care declara un inscris ca fiind fals.
Sunt de amintit si prevederile art. 245 alin. 1 punctul c) C.proc.pen.care stabilesc in sarcina
procurorului obligaia de a se pronunta asupra restabilirii situatiei anterioare savrsirii
infractiunii, formulare pe deplin aplicabila si in ceea priveste desfiintarea inscrisurilor oficiale
falsificate ulterior intocmirii lor.
Toate aceste argumente de text demonstreaza intentia legiuitorului de a reprima cu maxima
eficienta si de o maniera imperativa faptele constand in falsificarea unor inscrisuri inclusiv prin
inlaturarea tuturor efectele lor.
Asa fiind nulitatea evocata prin cererea introductiva este absoluta, iar nu relativa.
Este de remarcat c gresita calificare a nulitatii isi are origimea in lipsa de precizie a sesizarii
facute de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Dmbovita, sesizare prin care s-a solicitat
desfiintarea actelor falsificate fr a se indica tipul de nulitate avut in vedere. Indiferent de
acest context, instantele aveau insa indatorirea ca - in limitele ingaduite de principiul
disponibilitatii - sa staruie pentru deplina clarificare a cadrului juridic. avut in vedere cu prilejul
acelei sesizari, ceea ce ar fi permis atat o corecta calificare a nulitatii - absolute - care opereaza in
cauza cat si o constatare a imprescriptibilitatii dreptului la actiune in conditiile prevazute de art. 2
din Decretul 167/1958.
Urmeaza a se conchide ca incalcand in mod esential dispozitiile art. 2, 3 si 9 alin. 2 din Decretul
167/1958, hotararile pronuntate in cauza intra sub incidenta art. 330 alin. 1 punctul 2 din Codul
de procedura civil.
n conformitate cu prevederile art. 3303 C.proc.civ., Curtea a fcut aplicarea dispozitiilor art. 304
punctul 9, art. 312 alin. 1-3 si art. 313 din acelasi cod in sensul admiterii recursului in anulare si
al casarii hotarrilor pronuntate n cauz cu consecina trimiterii cauzei pentru rejudecare la
prima instanta.

12