Programut Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2043 Axa puloiiars 3: *Cresterea adeptabiltt tucstonlor $i @ intreprinderior Bomeniul major de iterventie 3.2, Axa priortara 3/DMI 3.2: Formare «i epriin pentru intreprinder si angejtl pentru Promovarea adaptablitai ‘Titlul proiectulul: « SPRIJIN PENTRU INTREPRINDERI SI ANGAJATI IN VEDEREA IMBUNATATIRI COMPETENTELOR IN PERSPECTIVA DEZVOLTARII DURABILE » CURS vINSTALATH MICI DE EPURARE A APELOR UZATE ” Bucuresti 20114 ES Contract POSDRUIB1/3.248/58322 ORNTENT POtotrertr rissa Craton mrt eto err nn 70707CUPRINS. 41. INTRODUCERE 2. FOSE SEPTICE 3. EPURAREA APELOR UZATE PRIN FILTRE BIOLOGICE 3.1. FILTRU BIOLOGIC 3.2, FILTRU BIOLOGIC DE MICA INCARCARE 3.3. FILTRU BIOLOGIC DE MARE INCARCARE 4, INSTALATII DE IRIGARE CU APE UZATE BIBLIOGRAFIE ABREVIAR Const POSDRUIB1/3.218/68922 escent ean ce an ail arr rn Provo peopel Sis Resnelor Ue 2072003 OAMENIINSTALATII MICI DE EPURARE A APELOR UZATE 4. INTRODUCERE Prezenta lucrare se referd la epurarea apelor uzate de la comunitati mici pana la gospodarii individuale. Debitele de apa uzata de la aceste comunitati sunt egale sau sub § lis. Retelele de canalizare sunt in general, in sistem divizor, numérul de locuitori echivalenti corespunde unei restituti specifice de apa uzata pana la 10 MNocuitor. zi gi Un coeficient de variatie zilnicé a debitelor de ka = 1,25. Incarearile specifice ale apelor uzate provenite de la micile colectivitat) (locelitat rurale, campinguri, tabere, unitati militare, moteluri mici, unitati comerciale, etc.), recomandate pentru proiectarea statillor de epurare sunt prezentate in tabelul 1.1[] Tabel nr1.4 Nr. ~ “~~] Tneareare specifica ctr, | Mdicatorul de calitate eoneh 1 CBOs 30-40 2 cco 55-75 3 MTS 30-50 4 Norganic 1-2 5 N-NH, 36 6 N total l 48 7 P total 14 Contes POSDRUIB1/S.218/59022 Tn Pret ena i al So rape pin Progra Cpa Sura Deane seo one 207-203 MENI2. FOSE SEPTICE [1] Fosele septice sunt bazine subterane inchise, folosite pentru epurarea mecanic& a apei uzate menajere (separarea grasimilor si decantarea) provenite de la un numar mic de gospodarli, avand pand la 100 locuitori, Fosele septice pot fi prefabricate sau tumate pe loc, din materiale diverse precum: beton armat, poliester armat cu fiora de sticla, otel, polietilend. Fosa septic prefabricata este 0 unitate monobloc confectionaté tn uzina, prevéizuta cu racorduri de intrare gi iesire, care la iesire din fabric& este un produs finit, controlat i pregatit pentru montaj. Capacitatea nominald minima de fabricatie este de 2 m* (2000 1). Fosele septice prefabricate se pot aplica pentru epurarea apelor uzate menajere care provin da la micile colectivitati cu un numar de 50 EL. Racordurile de intrare gi iegire trebuie s& aib& Dn 100 pentru capacititi <6 m* si Dn 150 pentru capacitati > 6 m®.. Acestea trebuie pozate astfel in ct sa evite supra- ‘Incdrcarea sau curgerea inversa ( remuu) in cazul functiondri la debitul maxim. La alegerea unei fose septice prefabricate, se vor lua tn considerare urmatoarele ote: ‘* Incdircarea hidraulica gi organica sa fie corespunzatoare populatiei deservite; + dimensiunile minimale sa fie asigurate, inclusiv capacitatea de stocare a namolului + incarcarile provenite de la alte surse de ape uzate menajere, precum hoteluri, restaurante si agenti comerciali, se considera capacitéti suplimentare care se adauga la capacitatea necesar& pentru populatie. ‘Contract POSORUIG1/3.2/8/59322 Testaccio Pept pri Progr Cai Set volarer Resa nae 2072012 OAMENIFosele septice pot fi utilizale in cazul unor mici localititi, colectivitati sau resedinte izolate, situate la distante mari fata de localitatea cea mai apropiat care are sistem de canalizare cetralizat. Ih conformitate cu prevederile Directivei 1999/31/CEE, 0 localitate izolaté se defineste ca fiind ~ © agezare cu un numér total de maximum 500 locuitori sau cu maximum 5 locuitori / km? ~ 0 asezare aflata la 0 distant& de cel pufin 50 km fatéi de cea mai apropiaté localitate cu minimum 250 locuitori / krn?; ~ 0 agezare cu acces dificil pana la cea mai apropiaté aglomerare urban’, determinat de conditii meteorologice aspre pe o pericada semnificativé din cursul unui an. Efiuentul foselor septice este evacuat periodic sau continu avand tn continuare, urmatoarele opfiuni + inflitrare in sol (puturi absorbante, trangee drenante, filtre de nisip), continu, in cazu care nu exista pericol de contaminare a apelor subterane; * vidanjare periodica, transport si evacuare in instalatia de primire si de preepurare a materialului septic existenté in statia de epurare cea mai apropiata; * epurare biologica artificialé in obiecte tehnologice separate situate imediat dupa fosa septica (filtre biologice, bazin de aerarer $.a.), sau amplasate chiar ‘in interiorul fosei. Fosele septice sunt de mai multe tipuri, dupa alcdtuirea constructi ~ cu un singur compartiment echipat cu gratar(nerecomandabil); ~ cu doua sau trei compartimente de forma dreptunghiulara sau circulard (Fig.2.1); = cu patru comparimente in cazul unor restitutii mai importante; CConiset POSDRUIBIIS 2/8/6822 Fy Prt oir dn Fel Soi arp ge Pregraed Operana Seta eoere Resor ane 207203 OAMENICercetéri privind adaptarea stapilor de epurare a apelor uzate orasenesti existente la cerinjele Directivel Cadru @Apei 60/2000 {in promovarea proiectelor de investifii din domeniul infrastructurii de ap’/ap& uzati sunt implicate in prezent urmitoarele institufii centrale guvernamentale: Ministerul Mediului, Ministerul Administratiei i Intemelor, Ministerul Agriculturii, P&durilor si Dezvoltarii Rurale si Ministerul Dezvoltirii Regionale si Locuingei La sfiirsitul anului 2007, numarul localititilor dotate cu instalajii de canalizare publica era de 735. Refeaua de canalizare are o lungime totali de 19.356 km, din care in mediul urban 17.549,1 km. A crescut gradul de conectare a populatiei la refelele de canalizare. Ponderea locuitorilor cu locuinje conectate la sisteme de canalizare este de 42,6 in 2007, fata de 41,9 in 2006, [7]. in statiile de epurare a apelor uzate existente in Romania se epureazi corespunzator numai 22,6% din debitul total evacuat prin refelele publice de canalizare, 47 localitaqi urbane (printre care Bucuresti, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Braila, Galati, Tulcea) deverseazi apele uzate in receptorii naturali fir’ o epurare prealabil&. in ceea ce priveste epurarea apelor uzate urbane, populafia cu locuinfe conectate la sisteme de canalizare prevazute cu stafii de epurare a fost in 2007 de 6,1 mil., reprezentand 28,4% (cu 61.744 persoane mai mult decét in 2006), a ILALALIELETELE Actiunile intreprinse de Romania in implementarea Directivei privind epurarea apelor urbane, [9] Implementarea Directi i privind epurarea apelor uzate urbane reprezinta problema complexa si foarte costisitoare (a fost evaluata la 9,5 miliarde euro). In derularea lucrarilor de frastructurii de apa uzata s-2 avut in vedere dimensiunea impactului pe care acestea le genereaza asupra mediulu . In acest sens s-a inceput cu investitii in inftastructura de apa uzata din aglomerarile umane mari, orase cu peste 150,000 locuitori echivalenti. Pana in prezent sunt in derulare 33 proiecte ISPA, insumand peste 1,2 miliarde Euro, Toate aceste proiecte au un caracter integrat, rezolvand atat problematica alimentarii cu apa potabila, cat si pe cea a epurarii apelor uzate urbane. In vederea realizarii de investitii in infrastructura de apa uzata si pentru celelalte aglomerari umane, de dimensiuni medii (pane la 10,000 L.e) si mici ( intre 2000-10,000 1.e) s-au avut in vedere 0 multitudine de surse de finantare: fonduri multilaterale sau nerambursabile, credite Tnstitutul Nojional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecjia MediuluiWebbe ceromice ww obturciar da? JOM Dy =086 0m Fig. 2.1. Fosa septics De asemenea, fosele septice mai pot fi clasificate dupa pozitia de amplasare in schema tehnologica din care face parte si anume: - element unic cu rol de colectare a materilor fecale (nerecomandabil); - element intermediar (asigura efluent epurat mecanic), Capacitatea minima recomandata a unel fose septice realizati pe amplasament, deci neuzinata, este de 3000 | (un compartiment). Restitutia specific’ de calcul recomandaté este cuprinsd in domeniul 75...200 liom,zi, functie de nivelul de dezvoltare al regedintei/colectivitati. Incarcarile specifice principale ale efluentului foselor septice recomandate pentru calcul, atunci cand nu sunt disponibile date privind concentratiile de poluanti din efluentul respectiv, sunt: = pentru CBOs: 4,5,..13,8g/om.zi - pentru MTS: 9,0...45,4g/om,zi (materi totale In suspensie) Coniae: POSDRUIBII3. 218169322 Fea Pro cama cin Pal Soca Epa rare Opera etl Deora Retr Una 20022013 oAMENTIn lipsa valorilor indicatorilor de calitate pentru influentul si efluentul fosei septice, eficienta de epurare a acestora se poate considera: = pentru CBOs: 30......40% = pentru MTS: 60......70% - pentru azot total 5.....25% pentru fosfor total 0% - pentru coliformi fecali 99% Continutul foselor septice izolate (neracordate la o refea public de canalizare, ‘sau in situatia absenfei unui emisar convenabil tehnic gi economic), se recomanda a fi vidanjat ¢i transportat ia cea mai apropiata statie de epurare care dispune de instelatii de primire si preepurare a materialului septic, Dup& aceast preepurare prealabilé a materialului septic, lichidul rezultat poate fi introdus in linia apei din statia de epurare, dupa deznisipator. Timpul de stationare recomandat pentru dimensionarea fosei septice este de 3-4 zile, tn cazul cdnd aceasta reprezinta un obiect intermediar in schema de epurare. Adancimea optima recomandata a apei in fosele septice este de 1,5 m. Evacuarea materialului septic (vidanjarea) este recomandata pentru o intrelinere optima la 6 sau 12 luni (odata sau de 2 or pe an). Namolul depus se stabilizeazd anaerob dupa circa 3 luni. Nota: Prin material septic se intelege amestecul de apa uzata, n&mol fermentat si materii flotante ce se g2isesc la un moment dat in fosa septica. Umiditatea n&molului proaspat evacuat din fosele septice este wa = 95%, iar umiditatea némolului fermentat anaerob este de w; = 90%. 7 ES Contract POSDRUIB1V8. 205159822 petese Proteome in Fo Scel Emaar room Opal Serle srr inane 2007203 OAMENIDimensionarea foselor septice; - Durata de stationare: Te=3..4 zile > Volumul specific: V, = 226...600 Yorn = Volumul minim: Vrin= 2000 1 {primul compartiment) - Indltimea de siguranta: h, = 50 cm (distanta dintre nivelul apei si capul fosel) - Adancimea apei in fosa: h= 4,2...2,5 m (optim 1,5 m) + Inaltimea stratului de apa limpezit: hy=0,5...0,7 m (poate ajunge si 1,0m) - Numérul de evacuari: n=14...2 ofan - Umiditatea nzimolului proaspat Wn = 95% + Umiditatea naimolului fermentat Wr= 90% - Cantitatea de substanta uscata din namolul depus: p = 0,100kg. s.u./ om, zi - Numar de locuitori deserviti: N= 5...100 persoane - Greutatea specificé a namolului: Y» = 1200 kg fm? Volumul zilnic de depuneri: Vg 210 ne 2 100-w, - Volum de depuneri ce trebuie asigurat intre 2 evacuai, efectuate la un interval T ev= 183...966 zile, este: Vg = Tay Vug(m*) Pentru fosele cu 2 si 3 compartimente se recomanda urmatoarele: + Primul compartiment (camera de fermentare): V4= min. 20001, Ty =max.2 zile (V1= 67 % pentru fosele cu 2 compartimente si Vs = 34% pentru fosele cu 3 compartimente) * al doilea compartiment: V2= 4/3V, Tz = 1 zi. * al treilea compartiment: V3= 1/3V, Ts = 1 zi Contact POSDRUIB/2 219159922 Prot oat i Fadl Sec Earp pri Praga Oana Sea Dre Reser ine 26°03Reducerea volumului depunerilor prin fermentare anaeroba in fosele septice este de circa 25-30%. Cantitatea de depuneri proaspete care se formeaza in camera de fermentare (primul compartiment) se considera a = 70 g/om, zi la 0 umiditate de 95%. Viteza maxima de traversare a fosei septice se recomanda 0,05 mis. Distanta de protectie recomandata dintre fosa septic’ si cea mai apropiaté cladire este de minim 3 m. Fosele septice trebuie prevazute cu guri de aerisire (ventilatie) in scopul evitaril acumulaiii gazelor de fermentatie, Fosele septice trebuie prevazute cu capace bine inchise pentru gurile de vizitare ( 2-3 buc.), astfel incat s8 se impiedice accesul neautorizat si sd se asigure siguranta in functionare. Fosele septice trebuie prevazute ca bazine etange gi pozate subteran in teren solid si uscat (cu apa subterandi situaté a minim 0,5 m sub cota radierului foselor septice). Este recomandabil ca fosa septicd sa fie protejata la exterior de un strat de argilai compactata Ea Contract POSDRUIB1/3 218189322 BENT Poet eitt en rr Or Sd ete Rr ne 7-20) EI]3. EPURAREA APELOR UZATE PRIN FILTRE BIOLOGICE Epurarea apei uzate cu ajutorul filtrelor biologice se datoreaz& proceselor biochimice care se desfagoara in interiorul materialului fitrant astfel: Apa uzati se deplaseaz’ de sus in jos prin interstitile formate in masa materialului fitrant, aledtuit din roci vuleanice piatra de var, granule sau tevi din material Plastic, etc., iar in contracurent, de jos in sus, este trimis aerul necesar alimentatii cu oxigen a microorganismelor ce se dezvolta la suprafata granulelor de material aleatuind aga numita “peliculé biologica” (fig.3. 1). Microorganismele sunt retinute pe suprafetele granuleior de material filtrant datorita fortelor de tip Van der Waals. Apdunté Fig. nr. 3.4. Deplasarea apei uzate prin masa materialului filtrant Ih momentul tn care acest spatiu se umple, filtrul este colmatat (fitrul se “inund&’), De asemenea, datoritd imposibilitaiti patrunderii aerului, incep sa se dezvolte microorganisme anaerobe care produc fermentarea namolului biologic (peliculei biologice), in interior! fitrului, rezulténd mirosuri nepkicute datorit’ degajéirilor de gaze care rezulta din acest fenomen. 10 a Contact POSDRUIB1/3.2/8/68322 ene Poe cf ddl Soil aren pres ral Operant aaa Resor nae 2072013Epurarea cu filtre biologice se deosebeste de cea cu namol activ, prin urmatoarele: 1, La schemele de tratare cu filtre biologice, sedimentarea primard are un rol primordial, in timp ce la tratarea cu namol activ, sedimentarea secundara are mal mare important decat sedimentarea primara, Sedimentarea primara are rol primordial la fitrele biologice datorité sensibilitati la colmatare a acestora 2. Statile de epurare cu fittre biologice nu necesita un personal calificat in timp ce in cazul statillor cu nmol activ, este necesar un personal calificat care sA Inteleaga toate procesele biochimice care au loc in stalie, in vederea mentinerii sau imbunatairi eficientei de epurare. 3. Dat fiind faptul c& in cadrul statiilor de epurare cu filtre biologice personalul de exploatare nu poate interveni prea mult, a marirea eficientei epurarii, ca in cazul personalului de la statile cu nmol activ, proiectarea are rolul primordial iar exoloatarea are un rol secundar, spre deosebire de cazul statilor cu nmol activ, unde situatia este exact inversé. 4. La statile de epurare cu filtre biologice, recircularea efiuentului se face in doua scopuri a) asigurarea spailaril peliculei biologice, in vederea evitérii colmatarilfitrelor (mentinerea unei incéirc&ri hidraulice constante). »b) mafirea eficientel fitrului biologic, La statile de epurare cu ndmol activ se face recircularea namolului activ, in vederea obtinerii unei cantitati cat mai mari de flocoane biologice distribuite in masa de apa din bazinul de aerare, capabile s& asimileze substanta organica aflaté in compozitia influentulut. 5. Eficienta epurarii in cazul stafilor de epurare cu fire biologice este de 95% (fitre de mic& incdrcare) si 70 - 80% (fitre de mare incéircare), in timp ce in cazul epurairii cu néimol activ, se pot realiza dupa caz, 2 70 ~ 80%, la epurare partiald, = 90%, la epurare totald, > 93% la aerare extinsa ay Comact POSORUIB1/3.2/5/59822 RAEN] Costes neat Cpe ol tne Rede nin 20016. Energia consumat& (necesara aerarii peliculei biologice) este mai micd tn cazul filtrelor decat energia necesari aerSrii (In vederea alimentérii cu oxigen a biomasel aflate in bazinele de aerare) de la epurarea cu némol activ. 7. La statiile de epurare cu filtre biologice, nu se poate forma *n&mol plutitor" in decantorul secundar, fenomen ce se intalneste in schimb la statiile de epurare cu namo! activ. 8. La filtrele biologice, practic este imposibil sa se ia proba din interiorul acestora, in timpul exploatérii (solutfi constructive in vederea luarii de probe se adopt numai in cazuri speciale pentru motive de cercetare), in timp ce la epurarea cu namol activ, luarea probelor din bazinul de aerare se realizeaza foarte ugor. Din acest motiv, in primul caz, posibiltatea de interventie a personalului de exploatare pentru mérirea eficientei epurdri este egal cu zero, in timp ce tn al dollea caz, aceasté posibilitate ne dovedeste a fi destul de mare prin manevrarea instalatilor de c&tre un personal calificat, in vederea obtinerii unei inc&rcari a nmolului activ in bazinul de aerare, concentrare de namol activ in bazinul de aerare, concentrare de n&mol activ gi de oxigen, corespunzétoare, precum si obtineril unui indice de volum al n&molului mai mie de 100 mig. 8. La suprafata filtrelor biclogice se pot dezvolta diverse specii de muste (In majoritate cele Psychoda) care pot cauza boli alergice. De aceea aceste filtre se plaseaza la circa 300 ~ 400 m distanta fata de limita care marcheaza zona locuibila a localitatilor in schimb, la statiile de epurare cu nmol activ cu aeratoare mecanice pot apare aerosoli pe care se pot localiza microorganisme patogene. De asemenea, in timpul iernii exist posibilitatea acoperirii motoarelor cu ace de gheat&, care aruncate cu putere pot accidenta personalul de exploatare. 10. Parametrii de baz in dimensionarea filtrelor biologice sunt: ~ incdircarea zilnica L AEGBNS, im Tai ~Incarcarea volumetric& a fitrului Ly, A&C2NS, m/z 12 EEE ‘Conirsct POSDRUIG1/S.2/5/89522 = Pf Fo pen Pd em a hr ark ine 0-0 oAMENI~ Incdrcarea hidraulicd Ln, psi eficienta necesara y (%). mr La dimensionarea bazinelor de aerare cu namol activ, parametrii de baza luati in calcul, sunt: - Tnodrcarea zilniod a statiei, . OBS ai i - eficienta necesard y (%); hgOBNS kgSO.z1 - Incarcarea namolului activ Ly ¢ AgsUy ~ - concentratia namolului activ in bazinul de aerare C ¢ 3.4, FILTRU BIOLOGIC Instalatie pentru epurarea biologic aerobé a apelor uzate, consténd dintr-o constructie care cuprinde ca material filtrant roci, material plastic, sau alte materiale, deasupra cdruia este distribuiti continu sau intermitent apa uzata, primind in contracurent aerul necesar alimentérii cu oxigen a microorganismelor ce se dezvolt8 in interstitile stratului filtrant, formand aga numita “ps ul biologica’ Filtrele biologice se pot clasifica dupa urmatoarele criteri: a, Dupa forma: at. circulare a.2. rectangulare a3. poligonale b, Dupa materialul care il contin bat, scorie bazaltic& b.2, material plastic b.3. pietrig Ea Contract POSDRUIB1/3.2/8/68322 Trstetct Pret cap a Fan Sol aren pin Programs Operon Stara Deore Resa Uae 2072913 OAMENTb4. nisip b.S. alte materiale (sticl8, c&rbune, lemn, etc.) ©. Dupa incdrearea volumetric Ly 1. Filtre biologice cu incareare mic& 1, =01+0,248CB me lai L, =012 +0152 mh ©.2, Filtre biologice cu incdircare intermediara L, 02+14em f mh 1, s+15—— mh ¢.3, Filtre biologie cu tnearcare mare 1, =14+15822 at | 1, =0,7 +15 me c.4, Filtre biologice cu Incaircare foarte mare kgCBO, =16 8S * m lzi 1, =35+4 oh Aceste filtre biologice functioneazi_ pe principiul ndmolului activ, microorganismele care actioneaz& asupra substantelor organice continute in apa brut fiind in cea mai mare parte in suspensie in apa continuta in fitre, numai o mica parte flind fixata datorité fortelor Van der Waals, de peretii tuburilor din material plastic ce alc&tuiesc materialufiltrant. CConact POSDRUIB1/3.2/8/59322 rear 7 Pole cfr cn andl Sl Bop pri Prgraal Opereponl Stora! Dhar Rene ane 20072013 OAMENId. Dupa varianta schemei tehnologice in care sunt folosite: 4.1, Filtru biologic conventional Cireuital eon Namolulu primar Influent fluent Decantor Filtra secundar biologie 4.2. Filtru biologic cu functionare dubia altenativa, 24 SBCBO, mizi* Filteul 2 cseeseve fluent om Decantor Decantor re sseeundar 1 seoundar 2 Eee fluent Dela decantor Legend: primar ee cerseececbe Chreuitl | > Circuit 2 4.3. Filtru biologic pentru denitrificare 15 Conract POSDRUB1/3 278158322 ssc | Preface arpa es Proro Opeapina Seti ecvaeren Reser ine 2072003 OAMENIa < Recirculare nimol activ 4 ES Revirculare namol activ _ &%°°S ice " Decantor seeundar 3 Fitrubiologic | Adaos de pentru ‘metanol deniteficare 4.4. Filtru biologic pentru nitrificare kgCBO, m [zi (LZ, = 0,05 + 0,47 Decentor Bainde —-Decantar primar! aerare_——_seoundar | Influent Recirculare Namol Filtra biologic pentru nitrifieare| Namo! Decantor —} secundar 2 Eftuent 16 Conact POSDRUGY/3. 218168922 tens Prien Fel Stl Erg i renal Operant Deoharee Reet inane 2072013 OAMENI4.5. Filtru biologic brut Decantor Bazin de Decontor primar —_‘Filtrubiolosie seeundar tI Influent P Eftuent Recirculare 4.6. Fiitru biologic intr-o treapta: 4.6.1. ~ cu recircularea efluentului decantat primar ei ww HO in secundar 4.6.2. ~ cu recircularea efluentului nedecantat File Decantor biologic primar Deeantor seoundar Tnfluent ‘fluent cea 4.7. Filtru biologic in doua trepte "7 Contes POSDRU 9 2118822 TRUER | tenn i Se num Orton Ser Date ew 373013 OAMENTInfluent fluent Decantor seeundar 4.7.2. — fr decantor intermediar si cu recirculare la ambele filtre Reciroulare fluent Decantor secundar primar boo Varianta de recireulare 4.7.3, ~ fra decantor intermediar si cu recirculare dupa fiecare treapta Recireulare Recirculare fluent Decantor secundar primar he 4.7.4, ~ cu decantor intermediar si cu recirculare dupa fiecare treapta 18 Contac POSDRUIB1/3.218/58822 site 7 Prokop pr ror Opera See Doles Retr ae 207202 OAMENIVariants de recirculare treapia 1 recirculare reapta 2 D’ = Decantor primar D," = Decantor secundar D," = Decantor secundar intermediar e. Dupa distributia apei uzate deasupra materialului filtrant €.1. Filtru cu distributie continua a apei deasupra materialului filtrant: ©.2. Filtru cu distributie discontinua a apei deasupra materialului filtrant In schitele urmatoare sunt prezentate doua exemple de scheme tehnologice de epurare cu filtre conventionale. colirea statiet Spre ecu de Recieutaea eer epoziare Dosante Debitnetne Talat Pasha bl tient Deznisipate penta Grae Gree Ma lmentares ares fontinada Feu Diotle Pari de wcare Schema tehnologici a unei stati de epurare cu filtre conventionale Coniact POSDRUIB1/3. 2/8/6832 eae Ftc andl Sc apn prin Progra Operant Seti aha Rertor nae 207-2018 OAMENIRecirculares efluentulut Namal Buinde sz mean de ‘een ‘done ferment Mette Pate de usare ‘nol ‘Schema tehnologici nr. 2 a unei stati de epurare cu filtre conventionale Factorii care afecteaza proiectarea si performantele filtrelor biologice sunt: 1. Compozitia si caracteristicile influentulul, 2. Pretratarea prin sedimentare in decantoare sau alte instalatii. 3. Incarcarea volumetrica (organicé), Ly, a filtrului. 4. Incrcarea hidraulica a filtrului. 5. Sistemul de recirculatie, raportul de recirculare. 6. Natura stratului fltrant, granulometrie, volumul si grosimea acestuia. 7. Ventilatia fitrului 8. Temperatura apei uzate. Filtrele biologice se aplicd la localitati mici si la industrii care nu dau probleme in ceea ce priveste inhibarea activitatii biologice. In tot cazul, conditia de baz in aplicarea filtrelor biologice este evitarea apelor uzate continand substante care s& duc& la reactii de saponificare la suprafata materialului filtrant sau substante care inhiba activitatea biologicd a biomasei filtrului Concentratiile admisibile ale diferitilor ioni, in vederea evitirii inhibarii activitatii biologice in filtru, sunt recomandate de Rudolfa si alti autori [2], in “Sewage and Industrial Wastes, vol. 22, nr. 9 - septembrie 1950, astfel: EE ‘Contract POSORU/81/3.2/8/59322 asa | Prec al Fd Sor Eros Pera Opera Set! ohare Ree Une 2072013 OAMENI 20Bor - ve Crom. 3° Cianuri - Fier - ste Plumb - 7% Niche! - 1-28 Cateva aspecte importante ale exploatérii fitrelor biologice 1. Un aspect important al exploatirii filtrelor biologice il constituie controlul inund&rii filtrulul care se produce datorité supraincarcairii cu substante organice a materialului filtrant, datorit& dimensiunilor reduse ale granulelor de material filtrant sau neuniformitatii acestora. Ih scopul prevenirii sau inl&turérii inundairii fitrului, personalul de exploatare trebuie sé ia urmatoarele masuri 1.1. La introducerea materialului filtant in biofitru, este necesaré ca verificarea acestuia sa se faca atent. Particulele de material fltrant nu trebuie s& se férdmiteze nici in momentul introducerii th filtru si nici datorita diferentelor de temperatura. 1.2. Introducerea materialului fitrant trebuie facuta lent, astfel incat acesta s& nu se faramiteze producand praf care sé umple interstitile prin care urmeaza s& circule apa uzata. 1.3. M&rirea coeficientului de recirculare al efluentului, In vederea mariri efectului de spalare a peliculei biologice. 1.4, Greblarea materialului de la suprafata fitrulul 21 Contact POSDRUIBI/3. 2/8/8932 ester Pc cfant nual Sal Enya rt Prorat Opera Sel Deora Rearilr Uns 26072012 OAMENI@ B&B 2 & 1.5, Inlaturarea imediata a frunzelor sau a altor materiale c&zute pe ‘suprafata materialutui filtrant. 1.6. Clorizarea influentului cirea 2 - 4 ore pe sAptimana. Dozele de clor: 578 1.7. Aplicarea filtrarii duble alternative, 1.8. Uscarea filtrului prin scoaterea din functiune pe 1 - 3 zile, dacé schema tehnologica permite aceasta operatie. 1,9, Mentinerea filtrului inundat timp de 24 ore, in stare de nefunctionare gi punerea in functiune ulterioara, 41.10. Inlocuirea materialului filtrant. 2. Aparitia mirosurilor se datoreste stabilirii conditilor anaerobe, tn filtru, conditi care se inléturé prin spélarea fitrului, prin clorizarea influentului si prin verificarea si Intretinerea instalatiilor de ventilare a fltrului. 3. Apatitia mustelor (Psychoda) care pot zbura pe distante de cateva zeci de metri, dar care pot fi duse de vant la distante mari. Traieste circa 20 - 24 zile la 15° C si are o perioada de viata mai scurta la temperaturi mai mari Ca larve, mustele ce se dezvolta in filtru, favorizeaz’ epurarea biologic’. Eliminarea mustelor se poate face prin urmatoarele operatii: 3.1, Clorizarea apei uzate (0, ae circa 2-3 ore séptémanal. 3.2. Initierea unei solutii de 5% DDT in petrol, odaté la 4 - 6 saptamani, pe perefiifltrului gi suprafata materialuluifitrat 3.3, Inundarea filrului o zi la 1 ~2 sdptaméni 3.4, Marirea coeficientului de recirculare in scopul maririi efectului de spalare. 3.8. Plantarea de iedera pe pereti filtrului. 22 Contact POSDRUIE1/3.2/8/69922 WRReR 7 Pronto Fond Sata arp pl nol Oprene Sera estlrce Resa ne 007.20 OAMENI4. Formarea ghetii la suprafata biofiltrului sau in decantoarele secundare, se datoreste scdderii temperaturil aerului si coeficientului de recirculare mare folosit sau distribuiri inegale a apei uzate la suprafata biofiltrulul Evitarea acestei situatti se poate face prin urmatoarele operatit: 4.1. Controlul orificiilor tn capetele tevilor distribuitorului rotativ, astfel incat jetul de apa s asigure spalarea continua a peretilor filtrului, 4.2. Scdderea numérului de recirculiri, in masura in care s& nu determine micgorarea eficientei filtrului. In exploatarea filtrelor biologice mari sunt necesare o serie Intreaga de operat simple, din care se pot mentiona: - curaitirea distribuitoarelor de apa uzate; - spdlarea canalului de sub sisternul drenant, ete. 3.2. FILTRU BIOLOGIC DE MICA INCARCARE. Instalatie penru epurarea apelor uzate, utilizand efectul filtrelor biologice (a se vedea FILTRARE BIOLOGICA), avand urmatoarele caracteristici 1 —0,48CB2 w lzi 1. incdrcarea volumetrica, L, 2. Inc&rcarea hidraulica superficiala, Ly = 0,05 ~ 0,4 3. Eficienta epuratii ~ 65% fara recirculare 2 95% cu recirculare. 4, Namolul rezultat in decantorul secundar este stabilizat nesolicitand instalatii speciale de tratare. 5. Efiuentul este aproape nitrificat. 6. Diametrul granulelor materialuluifilttant este cuprins Intre 4 gi 6 cm, asezat pe un strat de pietrig de circa 0,5 m, avand diametrul granulelor intre 10 gi 12 om Conract POSDRUTBY/2. 218169022 sie Prien cl Fal Sot arp rere Opera Seta Desoeen Rs ane 207.203 OAMENI7. Grosimea stratului filtrant: 2 - 3 m (numai partea superioara de circa 60 - 90 cm din grosimea stratului filtrant are 0 cantitate apreciabil de microorganisme). 8, Suprafata golurilor de ventilatie: > 15% din suprafata total& a filtrul 9. Diametrul filtrului: max. 50 m. 10. Este sensibil fa ape uzate cu un continut de suspensii mari, solicitand o decantare prealabila in conditii satisficatoare. 11. Sensibil la gocuri de incarcare. In cazul in care apare supraincéircarea de durat’, apa acopera interstitile create in materialul filtrant nepermitand aerarea, fapt ce contribuie la crearea de conditi anaerobe in filtru, favorabile fermentarii anaerobe. In situatia colmatarii ca si in situatia supraincarcarii cu substante organice, apare aga-numita “inundare a fitrului”. Se aplicd in general la localitéti mici (10.000 - 15.000 locuitori) si la diverse industri: fabrici de conserve, diverse fabrici de medicamente, etc. ‘Schema unui filtru biologic de mica inedroare este arétatd in fig.3.2.1: conraes POSDRUIBI/S.25158522 erecta ami Sot argon in Prorat eae Rereer Uae 207.203 OAMENIOrificio pentru. ciréting Seat Pllront 23m cu grotu labia Léon” Strol fllrant. 05m eu granclatia 12-1en Suprofats gairita Gomrafale ghunfor inal indre, fe ts% an suprofate fhulis} Ap epurchs "decontore! Secondar ecaitera! primar yee reat Fig. 3.2.1 - Filtru biologic de mica inc&rcare Distribuitoarele rotative se folosesc pentru diametre ale filtrelor care nu depasesc 50-60 m. Pentru filtre avand alte forme decat cea circularé sau avand forma circulara si diametre mai mari se folosesc sisteme de distributie fixe, Pentru exploatarea filtrului a se vedea FILTRU BIOLOGIC. Calculele filtrelor biologice de mic& gi de mare Incarcare se fac utilizand numai formule empirice. Se cunosc mai multe metode de calcul, dintre care se pot recomanda: ~metoda NRC (National Research Council), care Constd tn utiizarea formulei propusa de NRC penru calculul eficientei de epurare a biofiltrelor, cu sau fara recircular 25 ‘Contact POSDRUIB1/3.215/59322 RRS 7 Phe ft sfin Fan Soil Esper vi Progra Opie! Scere Desvoana Rewrelor Uno 207.2018 AMENI17» = eficienta epurarii treptei biologice ((filtrare, recirculare, decantare finala), in ceea ce priveste CBOs in procente a = coeficient experimental, depinzand de incarcarea apei uzate tnainte de intrarea in treapta biologica. 44 pentru Zs 100 MEO, a=0,37 pentru L = aso ECO L = incdrcarea zilnica a treptei biologice a statiei de epurare in V=Volumul materialului filtrant, in m? = SH S = Suprafata filtrului H = Grosimea stratului filtrant, in m. F = Goeficient de marire a grosimii stratului filtrant, ca efect al recircularii efluentului " este definit de formula empirica: SEERA C+ 01RF De mentionat c& marirea adancimii stratului filtrant este imaginara, presupusa prin recircularea efiuentului, fara ins a tine seama de stabilitatea marita a efluentului, adica de dificultatea sporité, de a biodegrada substanta organic aflaté in constitutia acestuia. 26 Cconsast POSDRUIBI/A. 216168922 Taser conde Fa Sata Epar rnFarenal Orr Scora Deseres Resa Ua 2007-2013. OAMENI3.3. FILTRU BIOLOGIC DE MARE INCARCARE Instalatie pentru epurarea apelor uzate, utilizand efectul filtrarii biologice (a se vedea FILTRARE BIOLOGICA), avand urmatoarele caracteristici: igCBO, wai 1. incarcarea volumetric’, L, =1,4-1,5 2. Incarcarea hidraulica superficiala, £, = 0,7~ SE m 3. Eficienta epurarii: 70 ~ 92% 4, Namolul rezultat din decantorul secundar, se cer instalatii speciale de tratare, nefiind in genere complet stabilizat. 5. Nitrificarea este in general incompleta. 6. Diametrul granulelor materialului filtrant este cuprins intre 6 si 8 om, 7. Grosimea stratuluifiltrant: 1,80 ~ 2,50 m, 8. Suprafata golurilor de ventilatie: > 15% din suprafata totala a filtrului ca si biofitrele de mica incarcare, este sensibil la ape uzate cu continut mare de suspensii, putandu-se colmata. De asemenea este sensibil la Incaircdri de durata Schema filtrului biologic de mare incarcare este aceeasi cu cea a filtului biologic de mic& incarcare, cu deosebirea granulometriei materialului filtrant si a celorlalte caracteristici mentionate mai sus. Pentru exploatarea filtrului, a se vedea FILTRU BIOLOGIC. Calcululfiltrelor biologice se poate face prin urmatoarele metode: Metoda 1 — consider c& recircularea efluentului se face numai in scopul asigurarii efectului spalérrii peliculei biologice, adic numai in scopul asigurarii debitului influentului constant. Recircularea efiuentului nu se realizeaz& in acest caz cu scopul imbun: eficientei de epurare. 27 rao Contract POSDRU/B/3,2/8/59322 IRGC roto dt Fos Soap Pragaal Operon Dezrea Retr Ch 2007213 OAMENIMetoda se aplica si pentru biofitrele de mic& inearcare gi consta in aplicarea formule’ a= coeficient empiric depinzand de compozitia apei uzate Se recomanda: a=0,44 pentru C, < 100 78FO a=0,37 pentru C, < 250820. kgCBO, iar Ly = Incararea volumetric’ in “8 [zi Metoda_2 - Metoda N.R.C. (National Research Council), consténd tn urmatoarele: © Gn care q, = debitul de apa q febitul influentului), care se introduc in formuta: Se presupun diversi coeficienti de recirculare, R = a= vin care: tia = Eficienta necesar& a treptei biologice a statiel de epurare, in procente kgCBO, Ly = Inc&rcarea volumetrica a biofiltrului in mez F = Coeficient de majorare Imaginaré a grosimii stratului filtrant datorita recircularil, Se determina cu formula empiric’: LER (4 O1RY 28 [onesie ‘Contact POSDRUIB1/3.218/59622 Prieta in Fadl Soo rye pro Progr Opera! Seana Decors Rear Uses 207.2013 OAMENIDin formula NRC, se deduce valoarea lui Ly, Se verificd apoi incdrcarea hidraulica a filtrului s nu fie mai mare de 1,5 mh pentru a se evita inlturarea adsorbtiei peliculei biologice la suprafata particulelor care alcatuiesc materialut filtrant si s& nu fie mai mic’ de erg pentru a se asigura efectul de spalare a peliculei biologice. Metoda N.R.C. este aplicabilé in cazul influentilor avand incarcari normale, neluand in considerare faptul cd efluentul recirculat este mai stabil in ceea ce priveste biodegradabilitatea, O rezolvare mai exact a problemei poate fi obtinuta prin aplicarea metodei 2. Metoda 3 - Metoda "Ten — State Standards” (Metoda Velz), utilizand formulele lui Rankin. Aceasta metoda impune urmatoarele conditii: a. Grosimea stratului filtrant: 1,8 - 2,5 m, iar diametrul efectului rocilor care constituie materialul filtrant: 6 - 3 om. b. Incarcarea volumetric4 a filtrului biologic. =15- 2 AeCBO, mai . jar inodrcarea superficial cu substanta organica 1, =a 280, ne zi c, Incarcarea efluentului, ce, este de trei ori mai mic decat cea a influentului la treapta biologic’, dupa recirculare, Cy +r 1 Cite 3 29 conrst POSDRUTBI/3.218158822 Prt xn i Fut Sa Bap pra Pregranal Grea Seal Dearest Ua 2807213 OAMEN'Fie schema tehnologica din figura de mai jos: +s Cone Influent Bilantul cantitatii de CBOs se poate scrie, cu notatile din figura de mai sus astfel (tinand seama de conditia c): GX Cia + Gr X Ce = 3 (i + 04) Co Imparfind ambii membrii ai ecuatiei de mai sus cu Q,, rezult&: 3+ 2e,,in 4 7 % R, unde R = coeficientul de recirculare. Cig + RCe = 3 (1 +R) Ce, Sau Cig + RCp— Ce = 3 (1+ R) Co-Co Impartind membrul stang si drept cu Cis, pentru scoaterea in evident’ a eficientei treptei biologice, Jo Tnlocuind Cig = 3 (1 + R) Ce RCe, se obtine (1 +R) 2 Ce 3U+ RIC, -C,U4R) _ 2C,04R)_ 1+ R C.G+2R)C,G+2R) 1L5+R Rezult& deci formulele [ui Rankin: 14k ny 4) fe ; 5+ 100 sau 30 Cconrct POSDRUIB4/3, 2/8/6832 HBSS Proc ofan andl Slee Progra Operon Seta soar Rear ine 2072019 OAMENI1,577, -100 QR 100-775 Generalizand, conditia (c) din metoda care utilizeaz formulele lui Rankin, Horler a descris formulele: ty __R+l 100, 100 Te 100% 100 ree, in care: no = Eficienta ei biologic’, in conditile in care Ip recircularea se realizeaz4 numai tn scopul asigurarii debitului influentului continut (metoda 1) . Metoda 4 treapta biologica, avand 150 - 250 mg/l CBOs, filtre cu adancimi cuprinse intre 3 gi 5m propus& de Profesor Dr. Hanisch, aplicabil pentru infiuenti tn si se bazeaza pe lucrarea statistica a rezultatelor obtinute la statiile de epurare cu filtre biologice la scara pilot si la scar natural, existente in R.F.G. Metoda este acoperitoare si asigura eficienta calculata: Metoda const In urmatoarele: a. Se determina eficienta treptei biologice a statiei de epurare fara recircularea efluentului in scopul imbunatatirii eficientei, cu ajutorul formule: nol%) = 89-17 Ly b. Valoarea lui no in procente, astfel determinata se introduce in formula lui Rankin generalizaté de Hérler (0.2), oblinandu-se coeficientul de recirculare corespunzatoare eficientei necesare. c. Se verifica apoi ca incdrcarea hidraulica a filtrului, s& fie cuprins& intre: mt ne 07 sis mh nth 31 conn PoSoRUT 265022 SRR, 7 Prous nt Sanne Row U7301 MENI