Limba englez (englez: English) este o limb vest germanic avndui originile n Anglia, i care este n prezent limba

matern pentru
majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului
Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit i Statelor Unite ale
Americii (cunoscute de asemenea drept Anglosfera). Este o limb
folosit intensiv ca limb secundar sau ca limb oficial de-a lungul
lumii, n special n ri din Commonwealth precum India, Sri
Lanka, Pakistan sau Africa de Sud, precum i n multe organizaii
internaionale.
Engleza modern este denumit adeseori lingua franca global.
Engleza este limba dominant pe plan internaional n domeniile
comunicaiei, tiinei,
afacerilor, aviaiei, divertismentului, radioului i diplomaiei.
Influena Imperiului Britanic este motivul principal pentru rspndirea
iniial a limbii mult dincolo de limitele Arhipelagului Britanic. n urma
celui de-al Doilea Rzboi Mondial, influena economic i cultural
crescnd a Statelor Unite a accelerat profund rspndirea acestei limbi.
ntr-o zi obinuit de coal, aproximativ un miliard de oameni nva,
ntr-o form sau alta, limba englez.

Deoarece engleza este att de rspndit, a fost numit deseori

limb global sau lingua franca a epocii moderne.[22] Cu toate c
engleza nu este limb oficial n multe ri, este n prezent limba cea mai
studiat ca limb secundar din lume. Unii lingviti consider c nu mai
este semnul cultural exclusiv al vorbitorilor nativi de englez, ci mai
degrab o limb care absoarbe aspecte ale unor culturi din ntreaga
lume, pe msur ce influena ei se extinde. Este, prin tratat interna ional,
limba oficial pentru comunicaiile aeriene i maritime, precum i una din
limbile oficiale ale Uniunii Europene, ale Naiunilor Unite i a majoritii
organizaiilor atletice internaionale, incluznd aici Comitetul Olimpic
Internaional.

Cea mai recent, influena englez s-a manifestat n limba romn

nainte i dup 1945, chiar i n perioada restriciilor impuse de sistemul
politic comunist est-european, iar schimbrile radicale ale structurii
politice romneti dup evenimentele din 1989 au deschis calea

ptrunderii masive a anglicismelor, fenomen datorat practicrii pe scar

larg a limbii engleze ca limb internaional de comunicare.
Reacii mpotriva extinderii fenomenului de anglicizare s-au manifestat la
nivel internaional, cu ecouri i n ara noastr. i astzi sunt voci care
acuz vehement fenomenul numit anglomanie, dar urmrind
rspndirea celor dou fenomene: globalizare (la nivel socio-economic)
i anglicizare (la nivel lingvistic), constatm c aceste tentative de
respingere a mprumuturilor din englez sunt ineficiente. Ptrunderea
masiv n ultimele decenii a anglicismelor n limbile europene reprezint
un fenomen socio-cultural care ia amploare ca urmare a manifestrii unei
tendine generale a vorbitorilor de a folosi limba englez n comunicarea
internaional. Aceast tendin se manifest diferit pe nivele de cultur
i domenii de specialitate.
Condiiile social-politice i extinderea relaiilor economico-financiare cu
lumea occidental presupun o permanent comunicare ntre specialiti
precum i informarea lor, de aceea asistm la ptrunderea masiv a
anglicismelor n toate domeniile de activitate. Este vorba nu numai de
nclinaia modern de a folosi ct mai multe cuvinte englezeti ci i de
nevoia de a utiliza termenii originali, accesibili cunosctorilor n limbajele
de specialitate, ntruct ei reprezint cel mai corect anumite noiuni.
Fenomenele care se desfoar ntr-un ritm special de alert n lumea
contemporan sunt, pe de-o parte, revoluia tehnico-tiinific i tehnic
i, pe de alta, procesele economice. Dezvoltarea tehnico-tiinific
inegal a popoarelor determin o inegal dezvoltare a limbii n aceste
domenii. Pe acest fond general, n contactul dintre limbi, un numr
considerabil de mprumuturi ce denumesc rezultatele tiinei i tehnicii se
deplaseaz spre limba care a progresat mai puin n aceste domenii.
La rspndirea anglicismelor n general contribuie foarte mult
presa scris sau vorbit, care informeaz publicul asupra diferitelor
aspecte i evenimente ale vieii sociale, politice, culturale i economice
naionale i internaionale, avnd un rol important n modernizarea
vocabularului romnesc prin mprumuturi din englez. n perioada
actual se manifest o tendin puternic de a extinde folosirea
cuvintelor englezeti i n limbajul colocvial.
Abundena mprumuturilor de origine englez din terminologia
economic romneasc se justific mai ales prin nevoia de a utiliza
termeni specializai care nu au corespondent n romn

Luand drept exemplu influenta limbii engleze, primul fapt

demn de mentionat este ca vorbim de un fenomen international
(nu numai european, ci si mondial). Imprumutul masiv de
termeni anglo-americani s-a manifestat dupa al doilea razboi
mondial in majoritatea limbilor europene si nu numai.Vorbim de
un fenomen explicabil mai ales prin progresul anumitor domenii
ale tehnicii. Trebuie subliniat faptul ca aceste imprumuturi si
influente sunt necesare, chiar pozitive, atata timp cat nu devin
exagerate.
Imprumutul de termeni anglo-americani reprezinta un fenomen
desfasurat in limba noastra mai ales in ultimele decenii. E o
patrundere masiva, care continua sa creasca intr-un ritm
accelerat, dar care isi gaseste motivatia in necesitatea de a
desemna anumite realitati extralingvistice. Aceste realitati au
uneori nevoie de termeni neechivoci(in special termeni tehnici
ce necesita precizie) pentru a fi desemnate.
Un rol foarte important in difuzarea inovatiilor lexicale il are
presa, care, pe langa faptul ca este considerata a patra putere
in stat, este si un important factor cultural-educativ. Prin larga
sa audienta, prin autoritatea pe care o impune, presa scrisa si
audio-vizuala ia parte la educarea lingvistica a publicului, dar
si la diversificarea si difuzarea inovatiilor lexicale.
Aspectele influentei engleze in limba romana poate fi abordata
din perspectiva normativa: pe de o parte norma socio-culturala,
iar pe de alta parte norma lingvistica.
Norma socio-culturala reglementeaza motivatia si functia
imprumutului in raport cu specificul unui anumit stil sau
registru al limbii. Conform celor doua categorii stabilite de
Sextil Puscariu, anglicanismele care apar in presa actuala se pot
incadra in: necesare sau de lux.
1. Imprumuturile necesare sunt acele cuvinte, sintagme sau
unitati frazeologice care nu au un corespondent in limba
romana sau care prezinta unele avantaje in raport cu termenul
autohton. In acest sens, anglicismele necesare au avantajul
preciziei, al brevilocventei si nu in ultimul rand al circulatiei
internationale. Ele sunt motivate de noutatea referentului. In
acelasi timp, luam in calcul si o motivare denotativa si, chiar
una conotativa (stilistica), in anumite situatii, chiar daca mai

putine la numar.
Anglicismele denotative nu au, in general, echivalente in limba
roman, intrucat denumesc realitati aparute recent in diferite
domenii ale culturii materiale si spirituale.
2. Anglicismele ,,de lux sunt imprumuturi inutile, care tin de
tendinta de ordin subiectiv a unor categorii sociale de a se
individualiza lingvistic in acest mod. Asemenea termeni nu fac
decat sa dubleze cuvine romanesti, fara a aduce informatii
suplimentare.
IMPRUMUTURILE NECESARE -LISTA DOMENIILOR
Terminologia economica, financiara, comerciala si a
profesoriilor
-Baby-sitter, cu sensul generic de ingrijitor de copii, apare in
anunturile publicitare cu un sens specializat ce include tehnici
pentru ingrijirea, supravegherea si educarea copiilor prescolari
si scolari.
-Broker si dealer intermediar.
-Drive-in cinema, restaurant sau alt local care ofera servicii
clientilor fara ca acestia sa-si paraseasca masinile, in timpul
unei stiri fiind numit si Fast Food la volan.
-Duty-free apare ca adjectiv avand semnificatia de marfuri
cumparate pe aeroporturi, nave sau in avion, la preturi mici,
fiind scutite de taxe. In presa actuala poate aparea si ca
substantiv: taxe de infiintare a unui duty-free.
-Non-profit care nu cauta sa obtina profit.
-Rating categorie, clasificare, clasa, rang.
-Tour-operator companie care organizeaza si vinde vacante
prin intermediul unui agent turistic.
-Voucher document care poate fi folosi, in loc de bani, pentru
a plati ceva.

Terminologia tehnica
-Airbag perna gonflabila destinata sa protejeze, in caz de
ciocnire, pasagerii de pe locurile din fata ale unui automobil.
-Hard si soft termeni din cibernetica.

-Lap-top calculator portabil.

-Screening examen medical realizat cu raze X.
- A scana verbul din engleza to scan(a examina ceva in
detaliu, cu ajutorul unui fascicul de raze X).
-Shipping expediere de marfuri cu ajutorul navelor.
-Site spatiu, pagina de Internet.
-Walkman casetofon portabil cu casti, la care pot fi ascultate
din mers inregistrari muzicale.
Termeni din domeniul comunicatiilor si presei
-Banner fasie lunga de panza pe care este scris un mesaj, un
slogan.
-Clip scurt film publicitar difuzat la televizor.
-Hot line linie telefonica prin care publicul poate contacta
politia sau alte servicii pentru a da informatii despre anumite
situatii speciale.
Termeni din domeniul invatamantului si cercetarii
-Curriculum programa scolara pentru o anumita disciplina.
-Grant suma de bani nerambursabila acordata unui cercetator
individual, echipe de cercetare, institut de cercetare pentru
realizarea, intr-o perioada de timp determinata, a unei activitati
de cercetare stiintifica sau a unei activitati conexe activitatii
stiintifice.
-Master studii aprofundate.
Terminologia sportiva
-Snow-board - sportul si suportul cu ajutorul caruia este
practicat.
-Skateboard sportul practicat cu ajutorul plansei pe role.
-Skate patinaj pe role.
-Canyoning sport extrem constand in coborarea pe vaile unor
torenti din munti.
Domeniul vietii mondene
-Body obiect de lenjerie feminina.
-Bodypainting pictura pe corp.
-Fan club un grup organizat, ai carui membri admira aceeasi

persoana.
-Grill gratar.
-Roll on recipient de uz cosmetic, medical cu bila.
-Stripper persoana care castiga bani facand striptease.
-High-life elita.
-Party petrecere.

ANGLICANISMELE DE LUX LISTA DOMENIILOR

Termeni din domeniul economic-financiar, comercial si al
profesiilor
-Advertisig - publicitate.
-Agreement acord financiar, economic.
-Showroom magazin de expozitie.
Termeni din domeniul comunicatiilor
-Briefing conferinta de presa.
-Key speaker vorbitor principal.
Domeniul invatamantului
-Training pregatire, instruire.
-Item intrebare, punct dintr-un test.
-Visitig professor profesor oaspete.
Domeniul artistic
-Band orchestra, formatie muzicala.
-Evergreen slagar.
-Performance spectacol.
-Teleplay piesa de teatru la TV.
Domeniul sportiv
-Draftat transferat.
-Pole-position pozitie de favorit intr-o competitie sportiva.
-Soccer fotbal.
Domeniul vietii mondene

-Fashion moda.
-Make-up farduri.
-Modeling meseria de manechin.
Domeniul gastronomiei
-Snaks gustari.
-Steak carne pentru friptura.
Desi anglicanismele sunt termeni neadaptati sau incomplet
adaptati la sistemul limbii, studiile spcializate au pus in
evidenta faptul ca, prin caracterul lor regulat si repetabil, pot fi
considerate ca avand caracter de norma(fonetica, ortografica,
morfologica).
1. Normele ortografice si ortoepice
Tendinta generala a limbii literare actuale este de a pastra
imprumuturile din engleza intr-o forma cat mai apropiata de
cea din limba sursa. Pastrarea aspectului din limba de origine
reprezinta si o conditie a fortei de sugestie(presa si limbajul
tinerilor).
In cazul revenirii la scrierea etimologica a unor imprumuturi
vechi, perfect similare sub aspect fonetic si grafic reprezinta o
dovada de snobism. Exemple clare intalnim in presa: leaderul,
meeting.
Tot in presa actuala intalnim tendinta de imitare a manierei
anglo-americane de scriere cu majuscule a cuvintelor din
componenta titlurilor(exemplu: Produse Lactate De Cea Mai
Inalta Calitate).
Probleme de scriere apar adesea in cazul scrierii compuselor
englezesti cu sau fara cratima, dar si in utilizarea cratimei in
cazul formelor articulare enclitic, flexionate sau derivate.
Exemple:
-skateboard si skate-board
-work-shop si workshop
-punk-ist si punkist
2. Normele morfologice
O consecinta a patrunderii masive a cuvintelor din engleza ar

putea fi subminarea caracterului flexionar al limbii romane

prin cresterea numarului adjectivelor invariabile si stergerea
granitelor dintre partile de vorbire.
3. Norma lexico-semantica
Definirea sensului imprumuturilor se face, in general, printr-un
sinonim sau o expresie echivalenta romaneasca. Anglicanismul
mai poate fi introdus in text dupa echivalentul sau romanesc
sau, intr-o maniera jurnalistica, prin alternarea termenilor
sinonime in titluri si subtitluri.
In asimilarea anglicanismelor putem intalni diferite capcane:
falsi prieteni, constructii pleonastice, termeni prost formati.
Falsii prieteni desemneaza teremni straini cu forma identica
sau foarte apropiata, dar cu semnificatie distincta fata de
corespondentele lor romanesti.
Exemple:
-a acomoda si to accomodate(a asigura cuiva cazarea)
-agrement si agreement(acord)
-audienta si audience(public)
-a observa si to observe(a respecta o lege, o traditie)
-suport si support(sprijin financiar).
Necunoasterea sensului unor anglicanisme, neatentia, graba
sau neglijenta genereaza in presa constructii pleonastice.
Exemple:
-leadership-ul american la conducerea treburilor parlamantare
(alaturarea unui anglicanism si a echivalentului sau romanesc)
-mijloace mass-media
-hit de mare succes
-conducerea manageriala a unitatii

Termeni prost formati:

-stripteuz
-hipermarket (inutil deoarece dubleaza sensul americanismului
supermarket)
-bisnitman

mprumuturile necesare desemneaz acele cuvinte, sintagme sau

uniti frazeologice care nu au un corespondent n limba romn sau care
prezint unele avantaje n raport cu termenul autohton. Astfel, n domeniul
informaticii i al jocurilor pe calculator, exemplele includ termeni ca: game
(activitate distractiv, mai ales la copii), mouse (dispozitiv periferic al
computerului care poate deplasa cursorul pe ecranul unui computer), chat
(discuie amical, o discuie care se face prin schimbarea mesajelor
electronice), player (persoana care practic un anumit tip de joc), joystick
(manet care controleaz micarea imaginilor pe un ecran electronic sau la
jocurile mecanice), setting (ambian, spaiu in limitele cruia este cuprins
o imagine), sequel (continuare), online i offline (echipament, dispozitiv sau
mod de prelucrare a datelor conectat, respectiv neconectat, direct la
calculator).
Muzica deine terminologia sa specific prin inseria anglicismelor de tipul:
star (personalitate marcant n muzic, cinema etc.), single (cnd se
vorbete despre un disc de muzic, avnd cte o singur melodie pe fiecare
fa), hit (cntec de succes, lagr), clip (succesiune de secvene video,
realizat pentru a promova un cntec, un politician, un produs). Produsele
alimentare i buturile au dus la introducerea unor anglicisme, precum:
cheeseburger (sandvici cu brnz), chipsuri (denumire comercial pentru
cartofi prjii), hamburger, cornflakes (floricele de porumb), ketchup (sos
picant din suc de roii, oet i mirodenii), whisky (butur alcoolic),
brandy (coniac). De asemenea, legat de acest domeniu remarcm tot mai
frecvent preferina pentru folosirea anglicismelor n defavoarea
echivalentelor din limba romn: shopping (cumprturi), shop (magazin),
supermarket (magazin universal).
Nici moda i cosmetica nu au manifestat reticene n ceea ce privete
anglicismele. Exemplele sunt multiple: look (nfiare, aspect), lifting
(operaie estetic care const ntr-o incizie ce scurteaz pielea pentru a face
ridurile invizibile), fashion (mod), gloss (luciu de buze), casual
(mbrcminte de zi), office (mbrcminte pentru serviciu), trench
(pardesiu), make-up (machiaj), trend (tendin, evoluie a unui fenomen),
outfit (inut), styling (coafur), blush (fard de obraz), cover-girl (fat

tnr, frumoas, care pozeaz pentru copertele revistelor), beauty-tips

(sfaturi pentru nfrumuseare).
Cea de-a doua categorie implic anglicismele de lux, care reprezint
mprumuturi inutile, ce in de tendina de ordin subiectiv a unor categorii
sociale de a se individualiza lingvistic n acest mod, precum: band
(orchestr), advertising (publicitate), toast (pine prjit), shopping
(cumprturi), company (firm, societate comercial), like (a plcea),
weekend (sfrit de sptmn), horror (groaz), girl (fat), cool (grozav),
sexy (atrgtor), bad (ru), sorry (a regreta), please (te rog), busy (ocupat),
friend (prieten), beauty (frumusee), coffee (cafea), darling (drag). Fr a
cunoate sensul anglicismului ales n vorbire, riscm s uzitm construcii
pleonastice intolerabile, de tipul: a face hen cu mna, bord de conducere,
bani cash, naraiunea unui story . Utilizarea anumitor anglicisme este
absolut necesar, ntruct nu exist corespondent n limba romn
(exemple: subscribe, puzzle, jazz, funk, rock, snowboard), iar altele rmn
mereu crude, cum ar fi: sms, ok, bye, beep, trendy, fifty-fifty, VIP,
Facebook, smart phone, webcam, ori locuiunile, sintagmele, expresiile
frazeologice: all right, best seller, angry young man care stau adesea pe
buzele tinerilor.
Avantajele anglicismelor? Nu au determinat o ,,alterare a limbii romne, ci,
dimpotriv, au contribuit la o permanent nnoire i reconstrucie, la
nuanarea ei semantic i stilistic, la modernizarea lexicului, datorit
faptului c limba e o fiin vie ce evolueaz cu fiece zi ce trece, fiind privit,
totodat, ca un aspect al creativitii lingvistice.

Parerea mea in ceea ce priveste aceasta avalansa a termenilor

din limba engleza este ca nu trebuie sa ne lasam in totalitate
influentati de mass- media preluand fara a cerceta termeni
straini inutili. Bucurandu-se de un mare succes in fata publicului

larg, mass-media pune in pericol limba romana prin

introducerea de termeni inutili, fara nicio necesitate.
In concluzie, asistand la o dezvoltare tehnologica fara
precedent, la o interculturalitate in plina dezvoltare,
nemaiintalnita pana azi, facilitata de numeroasele canale de
comunicare si raspandire a ideilor, a cuceririlor stiintifice, a
modelelor comportamentale, a tiparelor culturale, atat oamenii
de cultura, cat si cadrele didactice trebuie sa intervina pentru
protejarea limbii romane. Un articol privitor la protejarea limbii
romane a fost publicat in ziarul Romania Libera din 16
septembrie 2007 cu titlul Proiect de rezolutie privind
protejarea limbii romane, la Parlamentul European. Indiferent
de numele initiatorului, o lege pentru protejarea limbii romne
este, cu siguranta, necesar. Evident, imprumuturile vor
continua sa intre in limba romana, insa suntem datori sa ne
informam in ceea ce priveste utilitatea lor si sa ne limitam la
cele ce faciliteaza relatiile dintre oameni pentru un schimb mai
bun cultural, sa facem uz , nu abuz si sa NU le utilizam doar
pentru ca sunt la moda.