Referat:

POLUAREA APEI

Elaborat:Pduraru Cristina PAQ IV

Verificat:Claudia Ungureanu
Apa este un factor indispensabil vietii. De aceea in jurul surselor de apa s-a dezvoltat
o diversitate de biocenoze si chiar civilizatia umana a fost atrasa de aceste zone. Romania

dispune de resurse sarace de apa de 1700 t/locuitor, in comparatie cu media pe Europa care
este de 4000 - 5000 t/locuitor. Consumatorii de apa sunt: industria, agricultura, consumul
casnic, transportul, serviciile.
Poluarea apei reprezint orice modificare a compoziiei sau a calitii apei, ca rezultat al
activitilor umane sau n urma unor procese naturale, astfel nct aceasta s devin mai puin
adecvat utilizrilor sale.
Poluarea apei poate fi categorisit dup natura substanelor poluante ca fizic (datorat apelor
termice), chimic (ca rezultat al deversrii reziduurilor petroliere, fenolilor, detergenilor,
pesticidelor, substanelor cancerigene sau a altor substane chimice specifice diverselor industrii),
biologic (rezultat de contaminarea cu bacterii patogene, drojdii patogene, protozoare patogene,
viermii parazii, enterovirusurile, organisme coliforme, bacterii saprofite, fungii, algele,
crustaceii etc) i radioactiv.Dup perioada de timp ct acioneaz agentul poluant, poluarea
poate fi permanent, sistematic, periodic sau accidental.

Poluarea apelor reprezinta alterarea calitatilor fizice, chimice si biologice ale apelor,
produsa direct, sau indirect, in mod natural sau antropic. Apa poluata devine improprie
utilizarii normale. Poluarea poate avea loc: - continuu, cum este cazul canalizarii din oras,
sau rezidurile provenite din industrie si deversate in ape: - discontinuu, la intervale regulate
sau neregulate de timp: - temporar; - accidental, in cazuri de avarie.
Sursele de poluare ale apelor se clasifica dupa mai multe criterii, data fiind diversitatea lor:
Dupa provenienta: activitatile menajere, industria, agricultura, si transporturile.
Dupa aria de raspandire a poluantilor: - surse locale; - difuze, cand poluantii se raspandesc pe
o arie mare.
Dupa pozitia lor: - surse fixe; - mobile (autovehicole, locuinte si instalatii ce se deplaseaza
etc.).
Poluarea majora a apelor se face de catre: industrie, agricultura, transporturi si activitatile
menajere.Industria deverseaza in apele naturale substante chimice, organice si anorganice,
resturi vegetale si animale, solventi, hidrocarburi, caldura. Materialele pot fi in stare solida,
sau lichida, miscibile sau nemiscibile cu apa, usor sau greu volatile, mai mult sau mai putin
toxice.
Agricultura deverseaza in apele naturale ape cu incarcatura mare de substante chimice ce pot
depasi apele menajere si de 5 ori la consumul de oxigen de 7 ori la azotul total si de 10 ori la
materiale solide.

Transporturile deverseaza produse petroliere, detergenti etc.Activitatile menajere genereaza

dejectii,detergenti,diferite alte substante poluand chimic si biologic apele naturale.Poluantii
apelor sunt foarte diversi si de aceea clasificarea adopta mai multe criterii. Astfel:
Dupa natura lor exista poluanti: - organici; - anorganici; - bilogici; - radioactivi; - termici.
Dupa starea de agregare se diferentiaza: - suspensii; - poluanti solubili in apa; - dispersii
coroidale.
Dupa durata degradarii naturale in apa se deosebesc: - poluantii usor biodegradabili; nebiodegradabili; - refractari.
Poluarea apelor la fel ca si poluarea celorlalte elemente apartinatoare naturii inca continua la
un nivel ridicat dar totusi se in urma congreselor nationale si internationale privind poluarea
se observa o usoare ameliorare a ei atat pe plan national cat si mondial.
Cererea de ap potabil este n cretere continu odat cu creterea populaiei globului. Din anul
1942 pn n anul 1990 preluarea apei potabile din ruri, lacuri, rezervoarei surse subterane a
crescut de patru ori. Din totalul apei consumate n Statele Unite n 1995, 39% a fost pentru
irigaie, 39% a fost pentru generarea de curent electric, 12% a fost folosit pentru alte utiliti;
industria i mineritul au folosit 7% i restul a fost folosit pentru animalele domestice i n
scopuri comerciale.Apa menajer, apa industrial i produsele chimice folosite n agricultur,
cum ar fi ngrmintele i pesticidele sunt principala cauz a polurii apelor. n Statele Unite,
37% din lacuri i estuare i 36% din ruri sunt prea poluate pentru practicarea pescuitului sau
notului n cea mai mare parte a anului. n rile n curs de dezvoltare, mai mult de 95% din apa
menajer este aruncat n ruri i golfuri, crend un risc major pentru sntatea uman.
ngrmintele chimice cum ar fi fosfaii i nitraii folosii n agricultur sunt vrsate n lacuri i
ruri. Acestea se combin cu fosfaii i nitraii din apa menajer i mresc viteza de dezvoltare
a algelor. Apa poate s ajung sufocant din cauza algelor care sunt n descompunere i care
epuizeaz oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea petilor i a altor
forme de via acvatice. La sfritul anilor '90 n apele dintre Golful Delaware i Golful
Mexic au murit mii de peti din cauza dezvoltrii unei forme toxice de alge numit Pfisteria
piscicida. Se crede c motivul pentru dezvoltarea acestei specii toxice de alge a fost deversarea
deeurilor urbane i industriale n lacuri i ruri.

Eroziunea contribuie i ea la poluarea apelor. Pmntul i nmolul duse de ap de pe dealurile

defriate, pmnturile arate sau de pe terenurile de construcie pot s blocheze cursul apelor i s
omoare vegetaia acvatic. Chiar i cantiti mici de nmol pot s elimine unele specii de peti.
De exemplu, cnd defririle ndeprteaz nveliul de plante al versanilor dealurilor, ploaia
poate s duc pmnt i nmol n ruri, acoperind pietriul din albia unui ru unde pstrvii sau
somonii i depun icrele.
Pescriile marine naturale suportate de ecosistemul oceanului sunt o surs esenial de proteine,
mai ales pentru oamenii din rile n curs de dezvoltare. Totui, poluarea golfurilor amenin
rezervele de pete care i asa sunt aproape epuizate din cauza pescuitului excesiv. n 1989,
260.000 barili de petrol s-au vrsat din petrolierul Exxon Valdez n Strmtoarea Prince William
din Alaska, un vechi i bogat loc de pescuit. n 1999 s-au raportat 8.539 accidente petroliere n
apele i n jurul apelor Statelor Unite, devrsndu-se 4,4 miliarde de litri de petrol.

Surse de poluare ale apei

Apele uzate afecteaza calitatea apelor de suprafata (receptorul) in care sunt evacuate direct
proportional cu debitul de apa uzata si cu concentratia poluantilor pe care aceasta le contine.
Influenta asupra apelor receptorului este cu atat mai mare cu cat debitul/volumul receptorului
este mai mic. In cazul evacuarii apelor uzate in lacuri sau in Marea Neagra trebuie tinut cont de
faptul ca evacuarea apelor uzate asupra receptorului are si un caracter cumulativ, cantitatea de
poluanti evacuata acumulandu-se in timp.
Principalele materii poluante sunt dizolvate sau se afla in suspensie. Acestea sunt de natura
anorganica (saruri minerale) sau organica (diverse substante organice) si pot sa fie toxice,
inhibitoare pentru procesele naturale, favorizante pentru unele procese natural cauzatoare de
efecte nedorite pentru apele receptorului in care au fost evacuate (rauri sau lacuri).
Evacuarea de ape uzate in receptorii naturali poate conduce la degradarea sau distrugerea faunei
si/sau florei receptorului, la scaderea cantitatii de oxigen dizolvat in apa receptorului avand
efecte negative asupra organismelor ecosistemului acestuia si/sau asupra fenomenului de epurare
naturala (autoepurare) care are loc in apa receptorului. Aceasta poate favoriza producerea unor
efecte negative asupra receptorului si formelor de viata pe care le contine (intoxicare, eutrofizare
etc.).
Poluarea apei - orice alterare fizica, chimica, biologica sau bacteriologica a apei, peste o limita
admisibila, inclusiv depasirea nivelului natural de radioactivitate produsa direct sau indirect de
activitati umane, care o fac improprie pentru o folosire normala, in scopurile in care aceasta
folosire era posibila inainte de a interveni alterarea (Legea Apelor nr. 107/1996). Poluarea apei
inseamna introducerea directa sau indirecta (ca rezultat al activitatii umane), a unor substante sau
a caldurii, care pot dauna sanatatii umane precum si calitatii ecosistemelor acvatice sau celor
terestre dependente de cele acvatice, activitati care pot conduce la pagube materiale ale
proprietatii, sau care pot dauna sau obstructiona serviciile, precum si alte folosinte legate de apa.
Surse punctiforme de ape uzate (apele uzate menajere, orasenesti, industriale, pluviale si de
drenaj) sunt cele colectate intr-un sistem de canalizare si evacuate in receptor natural prin
conducte sau canale de evacuare.
Surse difuze de poluare reprezinta emisii evacuate in mediu in mod dispers (care nu descarca

efluenti uzati in ape de suprafata prin intermediul unor conducte in puncte localizate).
Pe ansamblu se disting urmatoarele surse majore de poluare difuza:
- Agricultura;
- Depunerile atmosferice;
- Materialele de constructii;
- Industria;
- Traficul auto;
- Populatia din mediul rural.
Din punct de vedere al modului de propagare, indiferent de geneza acestora, se disting doua
categorii de surse difuze diferentiate:
Surse locale - corelate cu solul si scurgerile prin antrenare cu precipitatii, in apele de suprafata
sau prin percolare, in apele subterane, aplicarea de pesticide si ingrasaminte minerale fiind un
exemplu tipic in acest sens.
Sursele locale de poluare au ca provenienta urmatoarele grupe tinta:
- Populatia cea neracordata la un sistem centralizat de canalizare;
- Industria;- Agricultura.
Surse regionale si transfrontiere - in aceasta categorie sunt incluse poluarile difuze transmise la
distanta fata de locul de geneza, prin aer, respectiv depunerile atmosferice lichide si solide.
Elaborarea metodologiei de evaluare a impactului surselor difuze de poluare vine in sprijinul
aplicarii prevederilor Directivei Cadru privind Apa, care solicita ca pentru fiecare bazin
hidrografic sa se efectueze o analiza a caracteristicilor acesteia, si de asemenea, o analiza a
impactului activitatilor umane asupra calitatii apelor de suprafata, precum si Planul de
gospodarire a apelor pe bazine hidrografice (Ordinul nr. 913/2001 al Ministerului Mediului si
Gospodaririi Apelor).
Sursele difuze de poluare reprezinta o componenta cheie in procesul de poluare a apelor de
suprafata. Impactul lor asupra calitatii apelor este in crestere, fiind in legatura directa cu
reducerea incarcarii cu poluanti evacuati direct de sursele punctiforme industriale si comunale.
Cuantificarea poluarii provenite de la sursele difuze de poluare se face cu greutate. Intrucat
incarcarea cu poluanti de la sursele difuze de poluare nu poate fi masurata se folosesc metode
variate de calcul sau de estimare a acestei componente la poluarea apei de suprafata.
Metodele existente de evaluare a surselor difuze sunt :
- metode de calcul a balantei poluantilor;
- metode suplimentare bazate pe calcule standard utilizand informatii din baza de date ca si din
modelele existente specificand incarcarea de poluanti a unei arii din bazinul hidrografic.
Apele din sursele de emisie punctiforme se preteaza epurarii si pot, de aceea, sa fie analizate
statistic. Poluantii acestor surse pot fi cuantificati si controlati inainte de evacuarea in receptor.
Urmarirea statistica a surselor punctiforme intampina mai putine probleme fata de cea a surselor
difuze. In cele mai multe activitati productive, emisiile sunt generate de surse punctiforme.
Pentru aceste surse, relatia dintre parametrii de calitate ai apei afectate si activitatile poluatoare
este directa si, in principiu, poate fi masurata.

Surse bibliografice:
1.Vasilov, Marieta, and M. Butuc. "Poluarea apei cu substane azotoase-efecte acute i cronice
asupra organismului." (2000).
2.Barnea, Matei, and Corneliu Papadopol. Poluarea i protecia mediului. Editura tiinific i
Enciclopedic, 1975.
3. Marieta V., Bustuc M. Poluarea apei potabile cu substane azotoaseefecte acute i cronice
asupra organismuluiEdit. ALTIUS ACADEMY, Iai, 2000. ISBN 973-85227-3-0.