Ghid de Laborator Pentru Diagnosticul Rujeolei, Rubeolei Si Parotiditei PDF

INSTITUTUL NAIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE
PENTRU MICROBIOLOGIE I IMUNOLOGIE

CANTACUZINO
Splaiul Independenei 103, Bucureti, 050096
Infectii Respiratorii Virale
Elaborat
Verificat
Aprobat
Functia
Responsabil analiz
Sef laborator
Sef laborator
Nume prenume
Biolog Mihaela LAZR
Dr.Emilia LUPULESCU
Dr.Emilia LUPULESCU
20.12.2011
20.12.2011
20.12.2011
Semnatura*
Data
* Semnatura se aplic pe documentul original
Ghid de laborator pentru diagnosticul rujeolei, rubeolei, parotiditei

epidemice
Cod : PS-IRV-05
Editia : 1
Revizia : 0
Data aplicarii : 20.12.2011
Avertisment
Documentul de fata este proprietatea I.N.C.D.M.I. CANTACUZINO

Reproducerea si difuzarea documentului sunt in exclusivitate dreptul I.N.C.D.M.I. CANTACUZINO
Copiile sunt numerotate si controlate.
Exemplar nr : ____________
Destinatarul: _____________________________________________________________
Exemplar :
controlat necontrolat
Pagina 1 din 9
I.N.C.D.M.I.
CANTACUZINO
IRV
Ghid de laborator pentru

diagnosticul rujeolei, rubeolei,
parotiditei epidemice
Exemplar nr.
Editia: 1
Revizia: 0
Data aplicrii: 20.12.2011
Elaborat
Verificat
Aprobat
Functia
Responsabil analiz
Sef laborator
Sef laborator
Nume prenume
Biolog Mihaela LAZR
Dr.Emilia LUPULESCU
Dr.Emilia LUPULESCU
20.12.2011
20.12.2011
20.12.2011
Semnatura*
Data
Rujeola, rubeola si parotidita epidemic sunt boli prevenibile prin vaccinare. Agenii cauzali ai
acestor boli transmisibile fiind relativ stabili genetic i singura gazd natural fiind omul, ar putea fi
eliminate si apoi eradicate. Planul OMS de eliminare a rujeolei si rubeolei pn n 2015 n statele
europene se bazeaz pe o acoperire vaccinal nalt (peste 95%) si pe confirmarea cu laboratoul a
fiecrui caz. Deoarece n toate statele europene se foloseste ROR (Rujeola, Oreion, Rubeola) n
programele de imunizare, parotidita epidemic va putea beneficia indirect de un astfel de efort.
Vaccinarea antirujeolic a fost introdus n Romnia la sfrsitul anilor '70 iar n 2004 s-a
introdus vaccinarea cu trivaccinul ROR. Supravegherea rujeolei, rubeolei si a infectiei rubeolice
congenitale se deruleaza conform metodologiilor de supraveghere, elaborat de INSP.
(http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&task=cat_view&gid=39&Ite
mid=10. http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&Itemid=46).
Obiectivul acestui ghid este de a aduce informatii suplimentare de supraveghere cu laboratorul
a rujeolei si rubeolei, bazndu-se n principal pe dou documente OMS:
Surveillance Guidelines for Measles, Rubella and Congenital Rubella Syndrome in the
WHO European Region
(http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0018/79020/E93035.pdf) si
Manual for the laboratory diagnosis of measles and rubella virus infection
(http://www.who.int/immunization_monitoring/LabManualFinal.pdf).
Ghidul acord atentie special importantei diagnosticului molecular al rujeolei, rubeolei si
parotiditei epidemice precum si diagnosticul rubeolei n sarcin tehnici care sunt disponibile n
laboratorul nostru.
Tehnicile de epidemiologie molecular trebuie s fie folosite n conjunctie cu tehnicile
epidemiologice standard si reprezint un instrument important pentru:
Definirea distributiei geografice a genotipului de virus rujeolic, rubeolic, urlian
Monitorizarea transmiterii virusului n timpul si dup epidemie/ focar/ cluster
Detectarea interuperii circulatiei virale indigene
Monitorizarea eficientei strategiilor de vaccinare
Confirmarea reactiilor vaccinale suspectate prin diferentierea tulpinii vaccinale de
tulpina slbatic
Supravegherea molecular este o component important pentru monitorizarea transmiterii
rujeolei si rubeolei n cadrul unei arii geografice. Unul din indicatorii de eliminare este verificarea
absentei circulatiei endemice a rujeolei pentru cel putin 1 an.
Epidemiologia molecular compar
secvente de diferite tulpini virale pentru a identifica originea acesteia autohton sau de import.
Primele genotipri ale virusul rujeolic pe care le-am efectuat dateaz din epidemia cu debut n
2005, genotip D4 si au fost efectuate n Institutul nostru. n 2008 au fost numai cazuri de import
genotip D4 si D5, n 2009 D4 import iar din august 2010 genotip D4 dar si B3 n 2011, de origine
necunoscut.
Pagina : 2 din 9
I.N.C.D.M.I.
CANTACUZINO
IRV

Exemplar nr.
Editia: 1
Revizia: 0
Elaborat
Verificat
Aprobat
Functia
Responsabil analiz
Sef laborator
Sef laborator
Nume prenume
Biolog Mihaela LAZR
Dr.Emilia LUPULESCU
Dr.Emilia LUPULESCU
20.12.2011
20.12.2011
20.12.2011
Semnatura*
Data
Ct priveste virusul rubeolic, datele pentru Romnia sunt limitate si avem o mare nevoie de
colectare de probe cu scopul de a identifica genotipul viral. Doar n epidemia din 2003 a fost cunoscut
genotipul E1.
Urmtoarele probe clinice pot fi colectate pentru izolarea/detectia virusului
rujeolic/rubeolic/urlian:
- exsudat faringian;
- fluid oral;
- Urin
Detectia acidului ribonucleic (ARN) este efectuat n urma extractiei din probele biologice
utilizand reactia de polimerizare n lant (RT-PCR) cu eficient maxim de detectie n primele zile de la
debut pan la maxim 7 zile dup eruptie.
1. Diagnosticul de laborator al rujeolei se bazeaz pe detectia anticorpilor specifici serici.
Imunoglobulinele M (IgM) si imunoglobulinele G (IgG) specifice rujeolei, sunt produse n timpul
rspunsului imun primar consecutiv infectiei rujeolice si pot fi detectate n ser ulterior eruptiei, cu
ajutorul reactiei ELISA (enzyme-linked immunosorbent assay).
Detectia anticorpilor IgM specifici rujeolei
ntre a 3-a i a 28-a zi de la apariia erupiei;
nivelul maxim: dup 7-10 zile post-eruptie;
dup 6-8 sptmani nivelul scade, fiind greu de detectat.
Detectia anticorpilor IgG specifici rujeolei: nivelul maxim este atins la trei sptmni si
persist mult timp dupa infectie. Reexpunerea la virusul rujeolic induce un puternic rspuns imun
anamnestic, stimularea rapid a anticorpilor IgG prevenind aparitia simptomelor clinice. Cresterea
semnificativ a anticorpilor IgG n seruri perechi confirm infectia rujeolic.
Panencefalita sclerozant subacut (PESS) este o boal degenerativ rar, tardiv. Reprezint
o afectiune progresiv, de obicei fatal, care apare cel mai frecvent la 6-8 ani de la infectia rujeolic
initial. Att n LCR (lichid cefalorahidian), ct si n ser se nregistreaz titruri ridicate de anticorpi
anti-virus rujeolic.
2. Diagnosticul de laborator al rubeolei
Mai multe infectii pot avea semne si simptome comparabile cu rubeola. Mai mult de 50%
dintre persoanele infectate au simptome clinice minime sau absente, de aceea laboratorul joac un rol
critic n confirmarea diagnosticului.
Detecia anticorpilor IgM specifici rubeolei.
sunt detectati la 3-4 zile dup debut, dar pot fi detectati si la 2 luni dup infectie, iar la
unii pacienti chiar pn la 6 luni postinfectie natural, vaccinare sau reinfectie.
reactii fals pozitive la testul de detectie a anticoprilor IgM pot fi datorate
crossreactivittii anticorpilor IgM (la virusul Epstein Barr, parvovirus B19, etc), factor
reumatoid.
Detectia anticorpilor IgG specifici rubeolei:
pot fi detectati la aproximativ 7 zile dup eruptie.
Pagina : 3 din 9
I.N.C.D.M.I.
CANTACUZINO
IRV

Exemplar nr.
Editia: 1
Revizia: 0
Elaborat
Verificat
Aprobat
Functia
Responsabil analiz
Sef laborator
Sef laborator
Nume prenume
Biolog Mihaela LAZR
Dr.Emilia LUPULESCU
Dr.Emilia LUPULESCU
20.12.2011
20.12.2011
20.12.2011
Semnatura*
Data
n urma vaccinrii aparitia IgG si IgM este usor ntarziat, iar vrful nivelului de
anticorpi este mai sczut comparativ cu infectia natural.
Rubeola n sarcin
Rubeola dobandit n primele 11 sptmani de sarcin este asociat cu un risc nalt (70-90%)
de aparitie a sindromului rubeolic congenital (SRC). SRC este ntalnit la 0.6-2.2 din 1000 copii nscuti
vii pe durata epidemiilor n trile fr programe de imunizare. Avortul spontan sau copil nscut mort
mai pot fi ntalnite ca urmare a infectiei n primul trimestru de sarcin.
Infectia rubeolic aparut n intervalul dintre sptmanile 11-17 de sarcin poate avea ca efect
o singur anomalie, defecte de auz.
Defecte sunt rar intalnite la copiii ale caror mame au contactat virusul dup sptamana 20 de
gestatie.
Conduita n screening-ul si urmrirea femeilor gravide suspecte de contact de rubeol
(Fig.1)
Deaorece consecintele infectiei rubeolice n timpul sarcinii sunt grave, trebuie s se fac
eforturi pentru identificarea tuturor femeilor la vrsta de procreere expuse la o persoan cu rubeol
posibil, probabil sau confirmat.
Conduit:
1. Femeia gsit susceptibil (IgG negativ) dar nensrcinat trebuie s fie vaccinat, ea,
precum si contactii susceptibili (membrii familiei)
2. Toate femeile gravide expuse trebuie s fie testate pentru a se determina dac:
a. Au fost infectate n timpul sarcinii;
b. Sunt susceptibile ;
c. Au fost imune naintea sarcinii.
Confirmarea diagnosticului clinic cu laboratorul este esenial:
detectia anticorpilor IgM specifici rubeolei. Un rezultat IgM pozitiv cu o valoare sczut
prezent la o femeie gravid fr semne / simptome clinice sau contact cu un caz confirmat
de rubeol tebuie interpretat cu atenie:
pentru a confirma diagnosticul de rubeolo in cazul unui rezultat IgM pozitiv se testeaz
detecia anticorpilor IgG,
daca se confirm prezena anticorpilor IgG specifici se impune determinarea indicelui de
aviditate a anticorpilor IgG. Aviditatea crescut presupune lipsa infeciei recente, iar
indicele de aviditate sczut presupune prezena infectiei acute cu virus rubeolic slbatic sau
vaccinal, fapt ce ajut n luarea unei decizii medicale corecte.
Etape de evaluare si urmrire a femeii gravide contact cu o persoan cu rubeol posibil,
probabil sau confirmat:
- detectia IgM si IgG: un IgG pozitiv indic imunitate fat de rubeol dar nu aduce nici o
informatie despre timpul cnd a avut loc infectia. Totusi, o crestere semnificativ n seruri
perechi sau un IgM pozitiv indic infectie recent.
Pagina : 4 din 9
I.N.C.D.M.I.
CANTACUZINO
IRV

Exemplar nr.
Editia: 1
Revizia: 0
Elaborat
Verificat
Aprobat
Functia
Responsabil analiz
Sef laborator
Sef laborator
Nume prenume
Biolog Mihaela LAZR
Dr.Emilia LUPULESCU
Dr.Emilia LUPULESCU
20.12.2011
20.12.2011
20.12.2011
Semnatura*
Data
Femeia gravid cu IgG negativ si IgM negativ trebuie retestat la 10-14 zile, cnd cele dou
probe de ser trebuie analizate mpreun :
o O crestere semnificativ n IgG sau/si un IgM pozitiv indic infectie recent
o Dac femeia gravid susceptibil continu s fie expus,
se repet testarea pe seruri perechi tot la 10-14 zile, apoi la 3-4 sptmni;
se evalueaz noul nscut pentru semne de SRC si mama se vaccineaz
postpartum.
n screening-ul sistematic, cresterea semnificativ a nivelului IgG, cresterea poate fi datorat:
- Infectiei primare
- Vaccinrii (anterioare sarcinii)
- Reinfectiei
- Stimulrii nespecifice a sistemului imun.
Msurarea indicelui de aviditate al IgG poate aduce date suplimentare, un indice de aviditate
sczut sugernd o infectie primar recent.
n afara epidemiei, detectia anticorpilor IgM trebuie s fie confirmati si prin alte metode,
astfel ca RT-PCR si aviditate IgG.
3. Rubeola congenital
n cazul primoinfectiei n timpul sarcinii, virusul rubeolic se transmite de la gravida bolnav la
ft prin placent putnd aprea embriopatia rubeolic cu malformatii grave ale embrionului, uneori
incompatibile cu viata. Mai mult de 80% din nou nscuti infectati congenital excret cantitti
substantiale de virus rubeolic n secretiile nazo-faringiene si urin la nastere si 3% vor continua s
elimine virusul chiar timp de 20 luni.
Diagnosticul prenatal al infectiei rubeolice congenitale:

din sngele fetal: detectie IgM 100% specificitate, dar sensibilitate mai sczut;
din lichidul amniotic recoltat la 6 sptmni de la debutul eruptiei, 22 sptmni de
sarcin: RT-PCR.
Diagnosticul postnatal al infectiei rubeolice congenitale (fig.2)

Sugarii cu SRC care au supravietuit perioadei neonatale pot dezvolta serioase dizabilitti si un
risc crescut de a prezenta ntrzieri n dezvoltare, inclusiv autism, diabet tip I si tiroidit. n foarte
putine cazuri a fost observat panencefalita progresiv asemanatoare panencefalitei subacute
sclerozante.
Testele efectuate la sugarii cu infectie rubeolic congenital (IRC):
detecie anticorpi IgM - cel puin 85% dintre sugarii cu IRC vor prezenta IgM pozitiv ntre
3-6 luni de viata, iar unii vor rmane IgM pozitivi pentru 18 luni.
dac prima proba este negativ pentru prezenta anticorpilor IgM, iar suspiciunea de SRC
exist, o a doua proba de ser este recoltat si amandou probele vor fi testate pentru
depistarea anticorpilor IgM si IgG.
Pagina : 5 din 9
I.N.C.D.M.I.
CANTACUZINO
IRV

Exemplar nr.
Editia: 1
Revizia: 0
Elaborat
Verificat
Aprobat
Functia
Responsabil analiz
Sef laborator
Sef laborator
Nume prenume
Biolog Mihaela LAZR
Dr.Emilia LUPULESCU
Dr.Emilia LUPULESCU
20.12.2011
20.12.2011
20.12.2011
Semnatura*
Data
pentru confirmarea sindromului rubeolic congenital la sugarii peste 6 luni se efectueaz

teste atat pentru detectia anticorpilor IgM cat si detectii seriale de anticorpi IgG la un
interval de mai multe luni. Anticorpii IgG sunt detectati n 95% din cazurile suspecte de
SRC ntre 6 -11 luni de via nainte ca vaccinarea mpotriva rubeolei sa fie efectuat.
Detectia /izolarea viral. Toti sugarii cu infectia rubeolica congenital i n particular cei cu
sindrom rubeolic congenital pot rspndi virus pn la un an, chiar mai mult.
Supravegherea n cazul SRC este o provocare deoarece sugarii cu manifestri mai puin severe sau cei
cu pierderea auzului (cel mai comun defect printre sugarii cu SRC) sunt detectati prea tarziu, iar
confirmarea cu laboratorul fiind dificil.
4. Parotidita epidemic
Parotidita epidemic produs de virusul urlian, determin inflamarea glandelor salivare (n
special glandele salivare parotide) putnd afecta si pancreasul, sistemul nervos si organele genitale.
Parotidita epidemic constituie o problem de sntate mai ales prin complicatiile pe care le
produce: meningit aseptic si encefalit, orhit si sechelele permanente care pot aprea.
ntr-o prim etap de supraveghere microbiologic recomandm confirmarea cu laboratorul a
focarelor precum si a complicatiior prin:
- detectia imunoglobulinelor IgM si IgG specifice
- detectia viral prin RT-PCR.
Pagina : 6 din 9
I.N.C.D.M.I.
CANTACUZINO
IRV

Exemplar nr.
Editia: 1
Revizia: 0
Elaborat
Verificat
Aprobat
Functia
Responsabil analiz
Sef laborator
Sef laborator
Nume prenume
Biolog Mihaela LAZR
Dr.Emilia LUPULESCU
Dr.Emilia LUPULESCU
20.12.2011
20.12.2011
20.12.2011
Semnatura*
Data
Fig.1. Conduita n screening-ul si urmrirea femeilor gravide suspecte de contact de rubeol
Circumstante
Screening sistematic
IgG negativ
Contact recent de rubeol
IgG pozitiv
IgM negativ
A 2-a prob de ser n sptmna

20 de sarcin
Semne clinice
IgG negativ
IgM negativ
A 2-a prob de ser

la 10-14 zile
IgG, IgM +/- IgG aviditate

IgG negativ
IgG pozitiv
Vaccinare
postpartum
Seroconversie
(IgM, IgG aviditate)
Pagina : 7 din 9

I.N.C.D.M.I.
CANTACUZINO
IRV
Exemplar nr.
Editia: 1
Revizia: 0
Elaborat
Verificat
Aprobat
Functia
Responsabil analiz
Sef laborator
Sef laborator
Nume prenume
Biolog Mihaela LAZR
Dr.Emilia LUPULESCU
Dr.Emilia LUPULESCU
20.12.2011
20.12.2011
20.12.2011
Semnatura*
Data
Fig. 2. Diagnosticul postnatal al infectiei rubeolice congenitale:

Circumstante
N.n. sau sugar cu

defecte
Infectie rubeolic la
femeia gravid
Dg.direct
Urin, saliv
RT PCR
pozitiv
pentru multe
luni
Dg. indirect
Ser
Caz de SRC confirmat de

laborator
- IgM pozitiv
- IgG persistente
peste 6 luni
- RT-PCR pozitiv
Izolare virus rubeolic
Caz de SRC
confirmat clinic
IgM intens pozitiv

Disparitia IgG specific
Pagina : 8 din 9
I.N.C.D.M.I.
CANTACUZINO
IRV

Exemplar nr.
Editia: 1
Revizia: 0
Elaborat
Verificat
Aprobat
Functia
Responsabil analiz
Sef laborator
Sef laborator
Nume prenume
Biolog Mihaela LAZR
Dr.Emilia LUPULESCU
Dr.Emilia LUPULESCU
20.12.2011
20.12.2011
20.12.2011
Semnatura*
Data
PRELEVAREA, PROCESAREA SI TRANSPORTUL PROBELOR CLINICE PENTRU

DETECTIA/IZOLAREA VIRUSULUI RUJEOLIC/RUBEOLIC/URLIAN
Momentul recoltrii: trebuie s fie recoltate de ndat ce este posibil dup debut si nu mai mult de 5 -7
zile de la debutul.
Tehnica recoltarii, stocarea si transportul probelor clinice
Cu tampoane sterile se sterge nasofaringele i orofaringele.
Cele dou tampoane se pun ntr-un tub ce contine 2-3 ml de mediu de transport pentru virusuri (identic
cu cel pentru virus gripal, paragripal etc.)
Probele sunt transportate la I.C. ca atare, pe gheat, n maxim 24-48 ore.
Urina:
Volum: 10-50 ml/prob sunt adecvati.
Momentul recoltrii: prima urin de dimineat este de preferat, n primele 7 zile de la debutul eruptiei.
Tehnica recoltrii, stocarea i transportul probelor de urin
Urina va fi recoltat ntr-un container steril
Urina va fi plasat la 4-8C naintea centrifugrii
Centifugarea se face n maxim 24 ore, la 2500 g, timp de 15, la 4 C, se suspend sedimentul celular
n 1 ml mediu de transport viral i se transport la I.C. pe ghea n maxim 48 ore.
A nu se ngheta dac transportul este posibil n 48 de ore.
Sau
sedimentul celular reluat n 1 ml mediu de transport viral poate fi nghetat la -70 0C si transportat pe
ghea
Sau
dac nu este posibil centrifugarea, probele de urin sunt transportate la I.C. ca atare, n containere
bine etanseizate, pe gheat n maxim 24 ore.
Pagina : 9 din 9

Ghid de Laborator Pentru Diagnosticul Rujeolei, Rubeolei Si Parotiditei PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid de Laborator Pentru Diagnosticul Rujeolei, Rubeolei Si Parotiditei PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTITUTUL NAIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE

PENTRU MICROBIOLOGIE I IMUNOLOGIE

Biolog Mihaela LAZR

* Semnatura se aplic pe documentul original

Ghid de laborator pentru diagnosticul rujeolei, rubeolei, parotiditei

Documentul de fata este proprietatea I.N.C.D.M.I. CANTACUZINO