Bilet 1

LP: Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) - LP10

1. Hipnotice benzodiazepinice
2. Explicati mecanismele de actiune a reactiilor adverse, a efectelor nicotinice si muscarinice.
1. Reprezentanti :Nitrazepam, Flunitrazepam

- biotransformarea are loc in ficat, reducandu-se gruparea nitro la amine aromatice, acestea fiind acilate.
-sunt hipnotice moderne
-un principal avantaj il constituie faptul ca nu modifica structura somnului si nu reduc durata somnului de tip
REM
- Mecanism de act: potenteaza transmiterea inhibitoare GABA-ergica, crescand frecventa de deschidere a
canalelor de clor
Nitrazepam:
- absorbtie digestiva buna ( variabil in functie de individ);
- proteinele plasmatice prezinta un procent mare de legare
- biotransformare completa in ficat;
- eliminare renala si biliara, cu circuit entero hepatic;
-T1/2 creste daca ritmul de adm scade(va da fenomene cumulative)
- T1/2 relativ lung, peste 20 ore;
- induce somnul foarte apropiat de somnul fiziologic;
- anticonvulsivant;
- indicatii: hiposomnii, preanestezii, epilepsie;
- in adm. repetata induce o sedare post-hipnotica;
- prudenta la adm ambulatorie, la indivizii cu profesii care necesita vigilenta crescuta;
-are antidot in supradozare(flumazenil)
Flunitrazepam:
- are profil asemanator nitrazepamului, cu potenta mai mare;
- in supradozare se poate folosi antidotul pt benzodiazepine(flumazenil)

Hipnotice moderne cu profil similar benzodiazepinelor:

Mec de actiune: similar benzodiazepinelor
Sunt agonisti specifici ai complexului receptor GABA
Reprezentanti:
zopiclon (ciclopirolone)

zolpidem (imidazopiridine)
ZOPICLON:
- se absoarbe rapid la administrarea p.o.,
- biotransformare hepatica
- T1/2 este relativ scurt( 5 ore)
- mecanism de actiune: se leaga de ambele situsuri ale benzodiazepinelor (BDZ1 si BDZ2)

- act hipnotica, sedativa, anxiolitica, miorelaxanta si anticonvulsivanta( nu afecteaza somnul REM)

- R.A. minore, rar la varstnici: iritabilitate, agresivitate, depresie, confuzie, amnezie;
- la varstnici provoaca somnolenta diurna
- intoxicatia acuta nu provoaca depresie respiratorie grava;
- indicat in insomnii tranzitorii sau cronice;

ZOLPIDEM:
- are o buna disponibilitate (p.o.)
-se transforma hepatic la metaboliti inactivi;
- are afinitate preferentiala pt subtipuri de receptori OMEGA - 1 ( BDZ1) in consecinta prezinta selectiv
actiunea hipnotica-sedativa si nu mai manifesta practic celelalte actiuni ale benzodiazepinelor;
- este utilizat ca hipnoinductor si nu afecteaza somnul paradoxal;
- RA: minore, dar la doze mari pot provoca varstnici: confuzie, ameteli, tulburari de echilibru si somnolenta
diurna;
- nu dezvolta obisnuinta si farmacodependenta chiar si la adm cronica
- asocierea cu alcool si alte deprimante SNC duc la deprimare respiratorie;
- indicat in hiposomnii tranzitorii sau cronice;
2. Sunt doua tipuri de efecte colinergice: muscarinice si nicotinice
Rezulta din activarea directa sau indirecta a receptorilor colinergici muscarinici (M1 M5) si respectiv
nicotinici (N1-2)

A. Efecte muscarinice:
Efectele muscarinice sunt stimulante sau inhibitoare, in functie de tesut si subtipul de receptori:
Muschi netezi(M3)
Stimulare (contractie): muschii netezi : tub digestiv, bronhii, vezica urinara, muschiul circular al irisului
(mioza) etc.
Inhibitie (relaxare): sfinctere(sfincterele dubului digestiv, vezicii urinare); arteriole (arteriolo dilatatie mai
intensa in muschii scheletici)
Glande exocrine (M3) inclusiv glandele sudoripare stimulare (hipersecretie)
Miocard (M2) deprimarea tuturor functiilor => bradicardie
SNC (M1,M5) stimulare

B. Efecte nicotinice
Efectele nicotinice sunt stimulatoare si se manifesta in sinapsele nicotinice de la nivel somatic si central:
Somatice (N2): stimularea muschilor striati scheletici (tonus, contractie)
Centrale (N1): stimularea SNC
Efecte la nivelul aparatelor si sistemelor:
SNC (M1 si N1) stimulare
Aparat cardiovascular deprimare, de intensitate variabila in functie de substanta si cale de
administrare; in administrare i.v. rapida pot sa apara accidente, ca urmare a scurtarii perioadei refractare,
cu cresterea excitabilitatii: inima (M2), bradicardie prin deprimarea nodului sinusalvase : arteriodilatati;
TA: scade;
Aparat respirator

 Bronhocontrictie, hipersecretia glandelor bronhice

Declansarea crizei de dispnee la astmatici
Aparat digestiv
Stimularea tonusului si peristaltismului stomacului si intestinului
Stimularea contractiei cailor biliare si a vezicii biliare
Relaxarea sfincterelor
Hipersecretia glandelor tubului digestiv, hipersecretie gastrica acida
Aparat excretor renal
Contractia vezicii urinare
Relaxarea sfincterului

Ochi
Mioza activa prin contractia muschiului neted circular al irisului
Scaderea presiunii intraoculare, la aplicare locala (M3).
RA sunt de tip efecte secundare muscarinice; la doze mari, se manifesta si efectele secundare nicotinice:
Efecte secundare muscarinice:
- dispnee, crize de astm bronsic la bolnavii astmatici;
- bradicardie, hTA( simptomatologie de edem pulmonar acut);
- hipersalivatie;
- hipersecretie gastrica cu arsuri epigastrice;
- colici, varsaturi, greturi;
- tranzit digestiv accelerat cu scaune lichide, mictiuni frecvente;
- transpiratie, hipersecretie lacrimala, rinoree;
Efecte secundare nicotinice:
- stimularea musculaturii striate, fasciculatii, hipertonie, tremor;
- stimulare SNC;
Bilet 2
LP: Analgezice opioide -Lp 8
1. Intoleranta dobandita
2. Explicati actiunile si reactiile adverse ale fenobarbitalului
1. Def: Intoleranta este o reactie adversa medicamentoasa ce se manifestata prin raspuns anormal la
medicament
Intoleranta dobandita
Reactie adversa datorata interventiei unor mecanisme imune (alergie) ce implica contactul prealabil al
medicamentului cu organismul afectat.
Antigenii completi sunt macromolecule proteice sau polizaharidice cu capacitate antigenica proprie
Antigenii incompleti sunt haptene care devin antigenice dupa legarea de proteine.
Ex. peniciline, acid acetilsalicilic, sulfamide, procaina
Reactii alergice de tip anafilactic (I)
Sunt reactii imediate, frecvente la persoanele cu atopie
Socul anafilactic manifestarea acuta caracterizata prin dispnee acuta (risc de sufocare), hipotensiune
accentuata, colaps, urticarie

Daca nu se intervine cu tratament in timp util, poate fi letal

Manifestarile clinice mai putin grave, de alergie anafilactica,frecvent intalnite, sunt: urticaria, edemul, rinita
seroasa, astm bronsic
La administrarea unor medicamente pot sa apara reactii anafilactoide, datorita eliberarii de histamina dar in
care nu este implicat mecanismul imun
Apar dupa injectarea i.v. de morfina si alte morfinomimetice (opiacee), dextran.
Reactii alergice de tip citotoxic (II)
Se datoresc formarii de anticorpi IgM, IgG directionati specific impotriva unor constituienti celulari, care ca
urmare a interactiunii cu anumite medicamente devin antigenici
-Ex: anemii hemolitice imune
Un caz particular de alergie de tip II sunt reactii citotoxice autoimune. Acestea se pot produce sub influenta
unor medicamente, formandu-se anticorpi fata de antigeni nativi de pe suprafata unor celule
Ex anemia hemolitica dupa metildopa, hepatita cronica dupa fenibutazona
Reactii alergice prin complexe imune (III)
Se datoresc formarii de complexe intre antigeni si anticorpi IgG
Manifestari clinice frecvente: boala serului (febra, urticarie), edem, vascularite
Peniciline, nitrofurantoin
Reactiile alergice mediate celular (IV)
Sunt reactii intarziate datorate interventiei limfocitelor sensibilizate care elibereaza limfokine, producand
fenomene inflamatorii
Manifestaraile sunt cutanate (de obicei) cea mai caracteristica este dermatita de contact
Ex. Gentamicina, neomicina
2.
Fenobarbitalul este utilizat ca antiepileptic cu eficacitate crescuta in marele rau epileptic si starea de rau
epileptic cu exceptia micului rau epileptic
este un puternic inductor enzimatic,
RA in trat. cronic cu doze mari: sedare, anemie megaloblastica, osteomalacie.
La intreruperea brusca: sindr. de abstinenta (convulsii tonico-clonice)
Mai poate fi utilizat ca hipnocoercitiv cu latenta si durata lunga, dar indicat mai rar deoarece produce
somnolenta dupa trezire. Este sedativ la doze sub-hipnotice, indicat in hiperexcitabilitate, nevroze, sindrom
psihovegetativ
Se mai asociaza cu analgezice neopioide pentru efectul sedativ si reducerea reactiilor adverse(se reduce
doza de administrare)
Bilet 3
LP: Efecte cuantale, indice terapeutic, evaluarea cantitativa a toxicitatii acute, DE50, DL50 - Lp1
1.Intoleranta congenitala
2. Explicati reactiile adverse si indicatiile acidului acetil salicilic
1. Def: Intoleranta este o reactie adversa medicamentoasa ce se manifestata prin raspuns anormal la medicament
Intoleranta congenitala

Reactie adversa ce se manifesta printr-un raspuns neobisnuit sau diferit calitativ (anormal) fata de efectul
propriu-zis produs de medicament
Fenomenul nu depinde de doza
Un tip de intoleranta congenitala este idiosincrazia.
Apare doar la unii indivizi si se manifesta la prima administrare a medicamentului sau la scurt timp de la
inceputul tratamentului
Idiosincrazia apare datorita unor particularitati genetice innascute
Anomaliile enzimatice calitative sau cantitative se numesc enzimopatii si n functie de deficitul enzimatic
pot fi manifeste sau latente
O enzimopatie latenta poate deveni manifesta in cazul in care se administreaza un medicament metabolizat de
enzima respectiva
Studiul cazurilor de intoleranta congenitala a dus formarea unei noi stiinte numita Farmacogenetica
Exemple:
RA idiosincrazice prin anomalii de metabolizare a medicamentelor manifestate la doze obisnuite de
izonizaida, hidralazina si alte medicamente inactivate prin acetilare
O serie de reactii reprezinta consecinta unei reactivitati tisulare neobisnuite la unele medicamente
Hemoliza la doze terapetice de: fenacetina, sulfamide, chinina
Methemoglobinemiela doze terapeutice de fenacetina, sulfamide, nitriti
Crize de porfirie pot declansa brabiturice, estrogeni, sulfamide
Medicamentele mentionate accentueaza aceasta tulburare metabolica prin inactivarea hemului.
2. Acid acetilsalicilic
a. Efecte secundare:
Aparat digestiv: efect ulcerogen prin hipersecretie gastrica acida si scaderea cantitatii de mucus protector cu
posibilitatea de reactivare a ulcerului gastric la ulcerosi;
Microhemoragii gastrice (la doze de 1-3g/zi)
Sange:
Hipocoagulare (antiagregant plachetar la doze mici si hipoprotrombinizant la doze mari) cu favorizarea
microhemoragiilor si anemiei;
Hiperagregare plachetara la doze foarte mari antiinflamatoare ce duce la posibile accidente trombotice.
Aparat respirator: bronhoconstrictor cu agravarea astmului bronsic.
Aparat renal: Reducerea filtrarii glomerulare.
SNC si analizatori: Euforie, Tulburari de echilibru si auditive, Acufene (zgomote in urechi);
b. Reactii alergice
- eruptii cutanate (eritem), porfirie;
- edem laringian;
- soc anafilactic;
c. Sindrom Reye: edem cerebral, frecvent fatal, aparut la copii sub 4 ani tratati cu AAS ca antipiretic in infectii
virale(gripa, varicela, viroze respiratorii, hepatita). NU SE ADM ASPIRINA COPIILOR SUB 4 ANI!
Indicatii:
algii moderate(NEVRALGII, MIALGII, ARTRALGII, CEFALEE ETC.)
febra de origine diversa (procese inflamatorii, infectii microbiene, infectii virale acute)

 afectiuni reumatismale inflamatorii (RPA, poliartrita reumatoida)

afectiuni tromboembolice (tromboze arteriale, profilaxia infarctului de miocard)
Monitorizarea RA:
tinitus
melena (scaun negru, moale, lucios)
sangerari (gingivoragii, echimoze)
Bilet 4
LP: Neuroleptice - Lp6
1. Anestezice generale i.v.
2. Atropina
1. ANESTEZICE GENERALE INTRAVENOASE (i.v.):
A. BARBITURICE: TIOPENTAL
distribuire bifazic
Mecanism de aciune: agonist GABA-A cu creterea conductanei pentru ionul Cl- i hiperpolarizare
neuronal. Inducie i durat ultrascurte;
- liposolubilitate mare cu repercusiune semnificativa asupra latentei si duratei de actiune;
-deprima repiratia, provoaca laringospasm;
Indicaii:
Inducia anesteziei generale; intervenii de scurt durat.
Dozele sunt variabile n funcie de: indicaie, sex i vrst. Brbaii i tinerii necesit doze mai mari.
B. BENZODIAZEPINE: MIDAZOLAM
Mecanism de aciune: agonist GABA-A.
Prezint efectele benzodiazepinelor: anxiolitic, miorelaxant, anticovulsivant, hipnoinductor, inductor al
narcozei.
Anestezic general cu inducie scurt i durat relativ
Indicaii:
inducia anesteziei generale; preanestezie,
procedee endoscopice;
hipnotic.
C. ALTE STRUCTURI: KETAMINA
Mecanism de aciune: antagonistul receptorilor NMDA (N-metil- D-aspartat), cu antagonizarea efectului
acidului glutamic (neuromediator aminoacid-excitator cerebral care stimuleaz receptorii NMDA (situsul
glutamic));
Induce anestezie disociativ (pacient contient dar amnezic, imobil i insensibil la durere). Stimuleaz
descrcrile simpatice centrale cu st imulare cardiac, cret erea debitului cardiac i HTA .
CI: HTA, accident vascular cerebral.
inductie scurta si durata de act scurta;
se utilizeaza limitat, in interventii de scurta durata;
creste fluxul sanguin cerebral;
deprima respiratia;

produce halucinatii postoperator(cosmaruri), mai putin marcate la copii;

2. Carte curs 13-14, pag 5

ATROPINA
Bilet 5
LP:Analgezice antipiretice-lp 9
1)Neurotonice
2)Explicati procesul de trasmitere sinaptica pt.sinapsa colinergica
1. NEUROTONICE (Psihotonice, Nootrope)
Definitie sunt medicamente activatoare sau reglatoare ale metabolismului cerebral si proceselor biochimice
neuronale, in special cand acestea sunt afectate in cadrul unor suferinte cerebrale acute sau cronice (produse
prin hipoxie, involutie, traumatisme)
Reprezentanti: acid glutamic, meclofenoxat, meclosulfonat, piracetam, pramiracetam, piritinol, lecitine,
hidrolizat de creier, extract de Gingko biloba
Actiuni farmacodinamice
Influenteaza favorabil procesele biochimice cerebrale
Efectul este evident in cazul in care metabolismul neuronal este afectat (suprasolicitare, surmenaj, tulburari
circulatorii cerebrale, anoxie, intoxicatii, traumatisme cerebrale)
Amelioreaza randamentul activitatii intelectuale
Toate neurotonicele sunt active in suferintele cronice (de involutie), eficacitatea fiind diferita in functie de caz
si de substanta
Efectul este mai spectaculos in suferinte acute (coma toxica si traumatica, accidente vasculare cerebrale,
hemoragie cerebrala) in cazul unora dintre neurotonice (meclofenoxat, piracetam)
Indicatii
Suferinte neuronale, de orice cauza, la orice varsta:
- tulburari metabolice cerebrale;
- tulburari functionale cerebrale, dupa accidente vasculare cerebrale;
- tulburari cerebrale acute(hemoragie cerebrala, coma traumatica sau toxica);
- suferinte psihice cronice( post traumatice, de involutie);
Astenie, surmenaj psihic, convalescenta
Tulburari de concentrare si memorie
Dezvoltare psihomotorie deficitara la copii

1.Meclofenoxat:
- neuroleptic psihostimulant slab;
- vasodilatator cerebral, predominant in substanta cenusie;
- amelioreaza metabolismul glucidic neuronal;
- creste rezistenta neuronilor la hipoxie;
- indicat in suferinte cerebrale acute si cronice;
- ultima doza se adm inainte de ora 16, pt a nu induce insomnii;

2. Meclosulfonat:
- profil farmacologic asemanator cu meclofenoxat;
- potenta mai mare de aprox 10 ori;

3. Piracetam:
- eliminare aproape in totalitate prin urina;
- creste actvitatea sistemelor adrenergic si colinergic;
- favorizeaza arderea glucozei, reducerea consumului de oxigen al neuronilor, favorizeaza formarea de compusi
macroergici celulari(ca ATP);
- inhiba neuropeptidazele cerebrale si favorizeaza cresterea nivelului de peptide implicate in memoria pe termen
lung;
Actiune farmacodinamica: neurotonica;
Indicatii: suferinte cerebrale acute (coma toxica, coma traumatica) sau cronice (post-traumatice si de involutie);

4.Piritinol:
Farmacodinamie:
- neurotonic cu latenta lunga;
Farmacotoxicologie si Farmacoepidemiologie:
- administrat ca neurotonic pe durata scurta nu creeaza probleme farmacotoxicologice;
CI: insuficienta renala, nefropatie cu proteinurie si hematurie, insuficienta hepatica, tulburari hematologice,
miastenia gravis, dermatoze severe;

5. Extract de Gingko biloba:

Farmacodinamie:
- protector al metabolismului cerebral (neurotonic);
- vasoreglator, antiedematos;
- psihotimulator;
Farmacoterapie:
- surmenaj psihic;
- tulburari de memorie si atentie;
- sindrom vertiginor, tulburari circulatorii retiniene;
- insuficienta circulatorie cerebrala cronica, arteriopatii;
2.

Procesul de transmitere sinaptic (sinapsa neuro- efectoare parasimpatic)

Neurotransmitorul: Acetilcolina
Biosinteza acestuia se produce n citoplasma neuronilor colinergici din colin i acetat activ sub aciunea
enzimei colinacetiltransferaza.
Procesul de transmitere sinaptica: potentialul de actiune propagat ajuns la capatul axonului colinergic
provoaca depolarizarea membranei postsinaptice care comanda deschiderea canalelor lente cu influx de ioni de
Ca care impreuna cu calmodulina stimuleaza exocitoza veziculelor sinaptice. Acestea fuzioneaza cu membrana
presinaptica descarcandu-se continutul de neurotransmitatori in fanta sinaptica; Acetilcolina utilizata se fixeaza
pe receptorii muscarinici la niv membranei postsinaptice a celulelor efectoare. Prin activitatea acestor receptori
se produce o modificare a permeabilitatii membranei iar translocatia ionica consecutiva produce fie

depolarizare(Na intra in celula, K iese) cu excitatie, fie cu hiperpolarizare cu inihibitie(Cl intra, K iese).
Bilet 6
LP: Farmacoepidemiologia, farmacovigilenta - Lp 2-3
1.Agonisti K, antagonisti miu.
2.Explicati actiunea reactiilor adverse ale neurolepticelor. -mecanism de actiune
1. Agonisti k antagonisti miu

1. Pentazocina
Farmacocinetica
- absorbtie buna p.o., Bd foarte redusa (20%) datorita unui prim pasaj hepatic inalt
- T1/2 relativ scurt 2-5h
Farmacodinamie - Mecanism de actiune:
agonist k analgezie spinala
- antagonist - agonist partial
- analgezic opioid slab (analgezie spinala de tip k)
- nu produce euforie (antagonist m), provoaca disforie (agonist k)
- nu deprima centrul respirator
Farmacotoxicologie:
nu induce dependenta psihica
nu deprima centrul respirator
Interactiuni ATENTIE!!
a nu se asocia cu morfina deoarece ii antagonizeaza efectul analgezic cu mecanism supraspinal de tip
NU antagonizeaza deprimarea respiratorie morfinica, desi este antagonist m (posibil antagonist pe m2 slab)
Poate induce sindrom de abstinenta la morfinomani, prin antagonizarea inhibarii opioide a eliberarii
neuromediatorilor nociceptivi
Farmacoterapie si farmacografie Indicatii:
dureri moderate si severe, dureri postoperatorii
analgezie la nastere (nu deprima centrul respirator)

2. Butorfanol
Farmacodinamie
agonist k antagonist (agonist partial)
analgezic intens cu potenta mai mare ca cea a morfinei
Farmacotoxicologie
potential toxicomanogen relativ ridicat
deprimant respirator mai slab ca morfina la doze mari
sedare cu somnolenta, frecventa mai intensa ca la morfina
NU declanseaza sindrom de abstinenta la morfinomani

3. Nalbufina
Farmacodinamie


agonist kappa antagonist

analgezic intens cu potenta relativ similara morfinei, latenta scurta, durata relativ medie 3-6h
Farmacotoxicologie

AVANTAJE risc de farmacodependenta slab

Reactii adverse de tip opioid

poate declansa sindrom de abstinenta la morfinomani

deprimare respiratorie

sedare cu somnolenta (frecvent)

Reactii adverse proprii

tulburari la nivelul SNC si vizuale (tulburari de limbaj, distorsiunea imaginii corporale)

2. Mec de actiune
1. Anatgonism predominant dopaminergic, pe receptorii D2 si D1
- medicamentele antipsihotice reduc activitatea sinaptica a dopaminei in creier;
- dopamina interactioneaza cu receptorii postsinaptici D1 si D2 si cu autoreceptorii presinaptici D2. O parte
este recaptata si metabolizata de monoaminoxidaza mitocondriala;
- receptorii postsinaptici D1 activeaza adenilatciclaza( prin intermediul proteinelor Gs) si transforma ATP in
AMP . Receptorii D2 inhiba adenilatciclaza (prin intermediul proteinelor Gi).
- receptorii D2 stimuleaza fosfolipaza G care transforma fosfatidil inozitol difosfat in IP3 si diacil glicerol;
- receptorii dopaminergici prezinsta 7 domenii transmembranare si sunt cuplati cu proteina G.
- antipsihoticele blocheaza receptorii dopaminergici D2 in special in sistemul mesolimbic frontal. Dintre
acestea tioxantenele, fenotiazinele si clozapina blocheaza si receptorii D1.
- blocarea receptorilor D2 in corpul striat pare sa conduca la aparitia efectelor secundare;
2. Antagonism predominant serotoninergic pe receptorii 5HT2
3. Depletia catecolaminelor (DA, NA, Adr)
Neurolepticele sunt medicamente care prezint activitate antipsihotic (fac parte din psiholeptice si mai sunt
denumite: neurologice, neurolitice, tranchilizante majore, antipsihotice)
Efectul neuroleptic se manifesta prin trei tipuri de aciuni:

Aciuni psihofiziologice

Aciuni clinice: antipsihotice

Aciuni neurologice
1. Neurolepticele deprim sistemul nervos vegetativ att n componenta central ct i cea periferic.
a. proprieti blocante alfa-adrenergice periferice i simpatice centrale. ex: hipotensiunea ortostatica (mai
relevanta pt cele sedative) apare dupa primele zile de tratament; congestie nazala;
b. Aciuni anticolinergice periferice i/sau centrale: uscaciunea gurii, tulburari de vedere, constipatie,
tahicardie, mictiune dificila, tulburari ale functiilor sexuale, cresterea presiunii intraoculare la pacientii cu
glaucom sau la ochiul cu susceptibilitate anatomica pt. boala glaucomatoasa.
2. Efect antivomitiv:
- realizat prin deprimarea zonei chemoreceptoare declansatoare a vomei din bulb.
- efectul se obtine la doze inferioare celor antipsihotice.
3. Aciune hipotermizant:
- realizata prin inhibarea centrului termoreglator;
- reprezinta un avantaj pentru anumite interventii chirurgicale care necesita scaderea metabolismului;

4. Aciuni la nivelul sistemului endocrin(dau R.A.)

- la femei: se poate produce o crestere a secretiei de prolactina avand consecinta: amenoree, galactoree, teste de
sarcina fals pozitive;
- la barbati: ginecomastie, scaderea libidoului;
5. Tulburri extrapiramidale (dau R.A.)
- factori favorizant: persoanele in varsta, consumul de bauturi alcoolice, hipocalcemia;
a. Fenomenele parkinsoniene : se pot dezvolta dupa o luna de tratament: rigiditate, tremor, Facies imobil
-o tulburare motorie inrudita cu Parkinson este tremorul peritoneal(sindromul iepurelui) care poate aparea la
mai multe luni de tratament.
b. Acatisia: se caracterizeaza prin neliniste, tendinta de miscare continua, apare in primele 2 luni de
tratament;
c. Reacii distonice acute:
- sunt mai frecvente la capii si adultii tineri;
- apar in primele zile de tratament;
- se caracterizeaza prin spasme tonice, grimase faciale, torticolis, scolioza, lordoza, opistotonus;
d. Diskinezia tardiv: apare dupa adm indelungata de neuroleptice . reprezinta o complicatie grava; factori
favorizanti: varsta tanara, sex feminin, schizofrenie cu simptome predominant negative;
6. "Sindromul malign": declansat de tratamentul cu neuroleptice( mec de aparitie este necunoscut); se
caracterizeaza prin:
- rigiditate musculara;
- hipertermie;
- sudoratie profunda;
- deshidratare;
- iritabilitate vegetativa;
Neurolepticele sunt foarte active fata de manifestarile acute ale schizofreniei: halucinatii, delir, agitatie,
comportament agresiv sau de izolare;
La bolnavii cu agitatie intensa se prefera neuroleptice sedative: clorpromazina, levomepromazina;
O alt indicaie important a neurolepticelor o constituie faza acut a psihozei maniacale cnd se utilizeaz
neuroleptice incisive p.o. sau injectabil
Neurolepticele n doze mici sunt utile n diferite tulburri neurologice (Ex. Coreea Hungtinton), care sunt
datorate predominanelor dopaminergice la nivelul corpului striat. Tratamentul se ncepe de obicei pe cale oral
cu doze relativ mari i se crete progresiv;
- Ca antivomitive n greuri i vome intense
- n anestezia general (neuroleptanalgezie)

FARMACOTOXICOLOGIE-FARMACOEPIDEMIOLOGIE:
RA sunt de tip obisnuinta si dependenta fizica sau de tip efecte secundare;
Unele reacii adverse sunt ncadrate n sindromul neuroleptic;
Pot fi posibile:

Reacii de natur toxic (tioridazina miocard) sau imunoalergic

Agranulocitoz (clozapina)

Icter colestatic

Erupii cutanate

Depozite in cornee i cristalin (clorpromazina), retin (tioridazina)

Bilet 7
LP: Anticonvulsivante, antiparkinsoniene, miorelaxante. - Lp 7
1. Parasimpatolitice, antispastice digestive
2. Medicamente cu actiune asupra SNC care provoaca farmacodependenta.
1. Curs 13-14 pag 5(Atropina, Scopolamina, Butilscopolamoniu, Propantelina)
2. Farmacodependenta (dependenta, toxicomania)este o stare de intoxicatie cronica, care se caracterizeaza
printr-o necesitate constrangatoare de administrare a unor medicamente sau toxice
-Toxicomanii minore: barbiturice, tranchilizante, alcool
-Toxicomanii majore: opiu, morfina, heroina, LSD
a) Barbiturice
Ciclobarbital - barbituric hipnotic, cu durata si latenta scurta, indicat in insomnii incipiente datorita
hiperexcitabilitatii nervoase;
Amobarbital - barbituric hipnotic cu durata si latenta medie, este indicat in insomnii intermitente;
produce somnolenta dupa trezire, se adm numai pe termen scurt cu prudenta la varstnici,
Fenobarbital - barbituric hipnotic cu durata si latenta lunga, , indicat rar ca hipnotic deoarece produce
somnolenta dupa trezire si sedare reziduala marcata. Sedativ la doze sub-hipnotice, indicat in hiperexcitabilitate,
nevroze, sindrom psihovegetativ, anticonvulsivant-indicat in epilepsie. Este un inductor enzimatic care
favorizeaza metabolismul bilirubinei prin glucuronoconjugare.
-util in tratamentul icterului congenital cronic si al icterului neonatal.
C.I. : porfiria hepatica
b) Tranchilizante

DIAZEPAM:
- Aciune anxiolitica
- Aciune miorelaxant intens: combaterea contracturilor i a strilor spastice musculare
- Aciune anticonvulsivant: n epilepsie amelioreaz tulburrile de comportament si n status
epilepticus eficacitate superioar fenobarbitalului.
- Aciune sedativ hipnotic;
- este activ in delirum tremens (la alcoolici), stari confuzionale;
- reactii adverse: somnolenta
- contraindicat la mamele care alapteaza
- de evitat asocierea cu alcool;
- prudenta la asocierea cu alte deprimante;

OXAZEPAM:
- efectul este rapid si de scurta durata;
- se utilizeaza ca anxiolitic si sedativ-hipnotic
RA: somnolenta;

ALPRAZOLAM:
-abs pe cale orala rapida si completa;
- anxiolitic, miorelaxant deosebit de util in tulburarile de panica si in depresia anxioasa;
- dezavantaj: sindrom de abstinenta sever;

c) Analgezice opioide

MORFINA
- are actiune analgezica cu eficacitate maxima;
- are difuziune buna prin laptele matern
- inhiba colinesteraza (efecte parasimpatomimetice);
- scade metabolismul bazal (pana la 10%) si consumul celular de oxigen
Toxicomanii sunt imunodeprimati, dezvolta frecvent infectii care pot fi fatale;
Indicatii:
dureri acute foarte
dureri cronice intense (neoplazii);
mica chirurgie, obstetrica etc;
preanestezie;
Contraindicatii:
copii sub 2 ani, sugari
hipertensiune intracraniana, stari convulsive
astm, abdomen acut (mascheaza evolutia prin analgezie si hipertonia musculaturii netede)
hipertrofie de prostata (retentie de urina)
insuficienta hepatica

FENTANIL
Farmacocinetica:
- abs p.o. buna
- T1/2 scurt: 1-2 h;
Farmacodinamie si Farmacotoxicologie:
- analgezic agonist total cu eficacitate mare, mai potent decat morfina de 80-100 de ori.
- deprimant respirator mai slab si de mai scurta durata;
Indicatii:
- dureri cronice severe (s.c., p.o., transdermic)
- preanestezie (i.m.);
C.I.:copii sub 2 ani;

METADONA
Farmacocinetica:
- abs p.o. buna(lipofilie mare);
- biodisponibilitate buna:70-95%;
- are tendinta de cumulare;
- T 1/2 lung: 10-40 h (legare mare de proteinele plasmatice si tisulare);
- Durata de actiune relativ lunga( cu variabilitate mare):4-48 h si cu tendinta de cumulare;
Farmacodinamie:
- analgezic cu eficacitate maxima si potenta relativ similara cu morfina, durata mai mare
- latenta 45 minute, durata relativ lunga: 6-8 h cu larga variabilitate;
Farmaxotoxicologie: Avantaj
- euforizant si toxicomanogen mai slab comparativ cu morfina.

ATENTIE: - sindromul de abstinenta este mai temperat cu debut mai lent, manifestandu-se dupa 36-72 h, cu
durata mai lunga cca. 2 saptamani.
- in tratamentul intoxicatiei acute cu metadona, naloxonul trebuie repetat la 8h, deoarece acesta are durata
scurta(1-3h) iar metadona are durata lunga(4-48h), riscul de reaparitie a deprimarii respiratorii fiind mare !!!!
Farmacoterapie si Farmacografie:
Indicatii:
- durere intensa;
- tratamentul toxicomaniei la morfina si derivatii sai;
ATENTIE!!: - adm p.o. dupa masa sau cu lapte;
- in tratamentul injectabil de lunga durata se alege calea i.m. (calea s.c. provoaca iritatie si durere mai
puternica);
d) Heroina
e) LSD
Bilet 8
LP: Tranchilizante( teste de agilitate) - Lp-5
1. Farmacodependenta, reactii toxice
2. Parasimpatomimetice cu actiune antiglaucomatoasa
1. Farmacodependenta

Stare psihica (uneori si fizica), rezultat al interactiunii dintre medicament si organism caracterizata prin
modificari de comportament si alte reactii, implicand intotdeauna nevoia imperioasa de a lua substanta, in mod
continuu sau periodic pentru a resimti efectele sale psihice si uneori pentru a evita suferintele privatiunii
Factori ce conditioneaza aparitia farmacodependentei
Factori dependenti de medicament
Caracteristici farmacodinamice
Cantitati administrate
Frecventa administrarii
Caile de administrare
Factori dependenti de organism
Particularitatile subiectului
Antecedentele subiectului
Factori dependenti de alte conditii
Factori care tin de mediul socio-cultural general
Factori tinand de mediul socio-cultural imediat (familie, grup social, nivel cultural)
In functie de substantele incriminate se disting:
-Toxicomanii minore: barbiturice, tranchilizante, alcool)
-Toxicomanii majore: opiu, morfina, heroina, LSD
Farmacodependenta (dependenta, toxicomania)este o stare de intoxicatie cronica, care se caracterizeaza printro necesitate constrangatoare de administrare a unor medicamente sau toxice.
In forma ei completa prezinta patru caracteristici:
Dependenta psihica
Toleranta
Dependeta fizica

Psihotoxicitatea
Medicamente capabile sa provoace farmacodependenta:
Morfina, heronia, amfetamine, alcool etilic, nicotina, cafeina
Dependenta psihica
Necesitatea de ordin psihologic de administrare a unui medicament sau toxic
Consta in modificari de comportament si o stare mentala particulara cu necesitate psihica imperioasa de
admnistrare periodica sau continua a unui medicament procurat prin orice mijloace
Toleranta
Apare pentru efectele nervos centrale mai putin pentru efectele periferice
Explicatia tolerantei poate fi de ordin farmacocinetic si/sau farmacodinamic
Dependenta fizica
Stare patologica cauzata de administrarea repetata a unor medicamente sau toxice psihotrope care determina
aparitia unor simptome specifice si caracteristice numite sindrom de abstinentain cazul intreruperii
administrarii sau, uneori la reducerea importanta a dozelor
Sindromul de abstinenta este caracteristic pentru fiecare grupa de medicamente sau toxice
Majoritatea simptomelor corespund unor efecte inverse celor provocate de substanta responsabila de
farmacodependenta
Ex. Convulsii dupa barbiturice
Psihotoxicitatea
Tulburari de comportament care apar in cazul folosirii indelungate de doze mari de substante care dezvolta
farmacodependenta (alcool, cocaina, amfetamina)
Tratamentul profilactic
Tratamentul curativ se face in conditii de spitalizare, sub supraveghere medicala
2.

A) PILOCARPINA:
La nivelul ochiului: mioza activa (prin contractia muschiului circular al irisului) cu scaderea presiunii
intraoculare; contractia muschiului ciliar, cu focalizarea vederii pentru aproape si scaderea acuitatii vederii la
distanta
Indicatii:
Glaucom cronic cu unghi deschis;
Glaucom acut congestiv cu unghi inchis (tratament de urgenta, inaintea corectarii chirurgicale sau cu laser);
Irite si irido-ciclite, alternand cu midriatice, pentru prevenirea aderentelor intre iris si cristalin;
Xerostomie (stare de uscaciune a cavitatii bucale, datorata unei hiposecretii salivare avansate sau chiar
absentei secretiei);
Intoxicatie cu atropina (administrare i.v.) antagonizeaza numai efectele periferice;
Farmacografie:
in glaucomul cronic, pilocarpina clorhidrat sau nitrat, colir sau gel oftalmic Ocusert

B) CARBACOL:
sin:carbaminoilcolina
- Predominanta actiunii pe: tub digestiv, aparat excretor renal si ochi
Farmacoterapie Indicatii:

 Local, ca miotic in oftalmologie (tratamentul glaucomului rezistent si in cursul interventiei chirurgicale)

C) Fisostigmina:
In glaucom, mioza are latenta de aprox 20 minute si durata 24-48 de ore
Farmacoterapie:
Administrare locala, in sacul conjunctival, indicata in:
Glaucom
Keratita
Ulcere ale corneei (alternand cu atropina)
Administrare i.v. lenta, indicata ca antidot in supradozarea medicamentelor anticolinergice (tip atropina,
antidepresive triciclice) si in sindromul anticolinergic
Farmacografie: fisostigmina salicilica colir
D) Neostigmina:
Farmacodinamie:
- efecte muscarinice, predominant la niv tubului digestiv si al vezicii urinare;
- efecte nicotinice, somatice si ganglionare, stimulatoare in doze mici si inhibitoare, paralizante in doze mari;
- efecte somatice:
Farmacoterapie:Indicatii:
- stari de atonie intestinala(atonie post-operatorie)
- pregatirea pentru urografie(evacuarea gazelor);
- retentie urinara (postoperatorie, postpartum);
- tahicardie paroxistica(supraventriculara) refractara la alte tratamente;
- glaucom-forme primare cu unghi inchis, deschis;
Bilet 9
LP: Tranchilizante - Lp5
1. Reactii adverse
2. Parasimpatomimetice cu actiune antiglaucomatoasa
1. Curs 1(de intrebat)
2. A) PILOCARPINA:
La nivelul ochiului: mioza activa (prin contractia muschiului circular al irisului) cu scaderea presiunii
intraoculare; contractia muschiului ciliar, cu focalizarea vederii pentru aproape si scaderea acuitatii vederii la
distanta
Indicatii:
Glaucom cronic cu unghi deschis;
Glaucom acut congestiv cu unghi inchis (tratament de urgenta, inaintea corectarii chirurgicale sau cu laser);
Irite si irido-ciclite, alternand cu midriatice, pentru prevenirea aderentelor intre iris si cristalin;
Xerostomie (stare de uscaciune a cavitatii bucale, datorata unei hiposecretii salivare avansate sau chiar
absentei secretiei);
Intoxicatie cu atropina (administrare i.v.) antagonizeaza numai efectele periferice;
Farmacografie:
in glaucomul cronic, pilocarpina clorhidrat sau nitrat, colir sau gel oftalmic Ocusert

B) CARBACOL:
sin:carbaminoilcolina
- Predominanta actiunii pe: tub digestiv, aparat excretor renal si ochi
Farmacoterapie Indicatii:
Local, ca miotic in oftalmologie (tratamentul glaucomului rezistent si in cursul interventiei chirurgicale)
C) Fisostigmina:
In glaucom, mioza are latenta de aprox 20 minute si durata 24-48 de ore
Farmacoterapie:
Administrare locala, in sacul conjunctival, indicata in:
Glaucom
Keratita
Ulcere ale corneei (alternand cu atropina)
Administrare i.v. lenta, indicata ca antidot in supradozarea medicamentelor anticolinergice (tip atropina,
antidepresive triciclice) si in sindromul anticolinergic
Farmacografie: fisostigmina salicilica colir
D) Neostigmina:
Farmacodinamie:
- efecte muscarinice, predominant la niv tubului digestiv si al vezicii urinare;
- efecte nicotinice, somatice si ganglionare, stimulatoare in doze mici si inhibitoare, paralizante in doze mari;
- efecte somatice:
Farmacoterapie:Indicatii:
- stari de atonie intestinala(atonie post-operatorie)
- pregatirea pentru urografie(evacuarea gazelor);
- retentie urinara (postoperatorie, postpartum);
- tahicardie paroxistica(supraventriculara) refractara la alte tratamente;
- glaucom-forme primare cu unghi inchis, deschis;
Bilet 10
LP: Parasimpatomimetice - Lp13
1. Analgezice antipiretice, derivati de para amino fenol(paracetamol)
2. Medicamente care pot afecta metabolismul serotoninergic
1.

Paracetamol:

medicamentele cuprinse in aceasta grupa manifesta proprietati analgezice-antipiretice de intensitate

moderata fiind aproape lipsite de efect antiinflamator
toxicitate relativ mare
Farmacocinetica:
- abs p.o. rapida si aproape completa;
- efectul primului pasaj hepatic este redus;

ATENTIE:la copii sub 2 ani glucuronoconjugarea este lenta si incompleta.

Farmacodinamie:
- analgezic si antipiretic moderat;
- nu este antiinflamator;
- in doza mica, eficacitatea analgezica este comparata cu a AAS.
Farmacotoxicologie:
RA posibile la doze mari:
- methemoglobinemie slaba ( efect puternic la indivizii cu enzimopatie de NADH-methemoglobin-reductaza);
- trombocitopenie(rar)- purpura trombocitopenia;
- toxicitate hepatica, la doze mari- citoliza hepatica, hepatita acuta prin leziuni necrotice;
- toxicitate renala la doze mari- nefrita interstitiala, necroza tubulara, insuficienta renala cronica;
- rabdomiolize- distrugeri ale muschilor striati;
- eruptii cutanate- eritem pigmentat fix, prurit.
ATENTIE- cosensibilizare cu sulfamide si procaina.
- antidot specific in caz de supradozare-Acetilcisteina- administrare in primele 24 h.
Farmacoepidemiologie contraindicatii:
-insuficienta hepatica si renala;
- precautii: durata tratamentului peste 5 zile, numai cu avizul medicului
ATENTIE: A nu se lasa la indemana copiilor, in special preparatele pentru copii (suspensii pt adm p.o.,
comprimate masticabile)
Farmacoterapie si Farmacografie- Indicatii:
- ca analgezic, antipiretic singur sau in asociere cu alte analgezice-antipiretice;
-algii usoare si moderate-nevralgii, mialgii, cefalee, dismenoree;
- febra de etiologie diversa- infectii microbiene si virale;
- antipiretic de electie la copii mici, in viroze- caz in care AAS este contraindicat din cauza riscului de Sindrom
Reye;
- dureri reumatice;
2. Reprezentani: buspirona, gepirona, ipsapirona, tiospirona
Mecanism de aciune indirect:

agonist al receptorilor 5-HT1A presinaptici cu diminuarea eliberrii i favorizarea recaptrii

serotoninei;
Profil farmacodinamic:
- selectiv anxiolitic.
- actiunile sedativ-hipnotica, miorelaxanta si anticonvulsivanta lipsesc
Efectul se instaleaza lent, dupa o sapt de tratament.

Buspirona:
Prin metabolizare d natere unui metabolit activ
Este util n anxietatea cronic
Ineficace n atacurile de panic
ALTE TRANCHLIZANTE
Hidroxizin: act antispastica, utila in manifestarile psihosomatice cu localizare digestiva; antihistaminic H1 si

antiserotoninic cu efect antiemetic;

Meprobamat: Efect miorelaxant intens, efect secundar miastenie (contraindicat n miastenia gravis)
A. INHIBITORII RECAPTRII NORADRENALINEI I SEROTONINEI

1. Mianserina (amin tetraciclic)

Inhib relativ recaptarea NA
antagonist 5-HT2, alfa-2 i H1
AD cu component psihomotorie sedativ
Durata de aciune medie
Indicat in toate tipurile de depresii
RA: sedare, convulsii, agranulocitoz (mec alergic)
Avantaje:
Nu prezint RA cardiovasculare i anticolinergice
IT la supradozare este ridicat

2. Trazodona (amin biciclic)

Inhib recaptarea 5-HT
Antagonist 5-HT2 i alfa2
Antidepresiv cu component psihomotorie intens sedativ, slab anxiolitic
Durata de aciune relativ scurt
Ind: n depresii cu sau fr anxietate
Avantaje:
nu prezint RA anticolinergice
IT la supradozare este ridicat
RA: sedare, confuzii, HTA, aritmii, greata;
B. INHIBITORI SELECTIVI AI RECAPTRII SEROTONINEI

1.

Fluoxetina

Exist i sub forma unui amestec de enantiomeri

Biotransf. de ctre SOMH, prin demetilare la norfluoxetin (metabolit activ)
Eliminare lent (t1/2 lung)
Inhibitor enzimatic puternic (inhibiie ncruciat, efecte de supradozare cu med metabolizate de acelai
sistem)
Nu prezint hTA, efecte anticolinergice sau cardiotoxice
Nu are efect sedativ;
RA:
stimulare SNC cu anxietate, insomnie sau somnolen (5-HT1A)
Grea, vom (5HT3) i diaree
Anorexie cu pierdere n greutate (5+HT2C)
Disfuncii sexuale
Erupii cutanate (imunoalergice)
Cefalee vasculara, ameteli, tremor
Convulsii (supradozare);
Pruden:
Epilepsie
Diabet

 Insuficien renal i hepatic

Supravhegherea tendinei la suicid
Ind:
depresie major
Afeciuni obsesiv-compulsive
Stare de panic
Bulimie nervoas
Asocierea cu IMAO sau alte medicamente serotoninergice cu simptomatologie grav
C. BLOCANTE MODERNE ALE RECEPTORILOR ALFA-2
PRESINAPTICI

1. Mirtazapin
- Mec de actiune prezentat anterior;
Ind: depresie
-p.o.
-In priz unic seara
Avantaj:
RA de tip serotoninergic (5-HT), sunt reduse deoerec blocheaz i receptorii psotsinaptici 5- HT2 i 5-HT3)
Serotonina acumulat n fanta sinaptic va aciona predominant pe receptorii 5+HT1A

Bilet 11
LP: Parasimpatolitice - Lp14
1. Analgezice opioide - farmacotoxicologia
2. Efecte adverse si cum actioneaza acidul acetil salicilic.
1) FARMACOTOXICOLOGIE
Potenial de farmacodependen (toxicomanogen) ridicat la agonitii 1;
Cile implicate n toxicomanie
Cile opoid-ergice (1);
Cile dopaminergice ale plcerii: opioizii;
Dependena psihic este consecina activrii cilor dopaminergice mezolimbice;
Tolerana dobndit (mecanism de reglare down), instalat pentru unele dintre efecte (analgezie, deprimare
respiratorie, emez, vagotonie), dar nu i pentru altele (constipaie, mioz)
Dependena psihic i fizic cu sindrom de abstinen este produs de agoniti .
Dependen fizic limitat produc agonitii kappa (tip pentazocin)
Sindromul de abstinen (de sevraj)
Mecanism: consecin a unei heteroreglri up, cu sensibilizarea i externalizarea unui numr ridicat de
receptori adrenergici i P- ergici, n sinapsele activatoare modulate de heterosinapsele opioid- adrenergice i
opiod P-ergice, unde acioneaz opiodul; Efectele majoritare sunt de tip adrenergic(midriaza, tahicardie, hta,
transpiratie masiva, frisoane cu polierectie, agitatie) si P-ergic(mialgii puternice, crampe abdominale);
Sindromul de abstinenta poate sa apara la nou-nascut si sugar, in cazul mamelor toxicomane.
Tratamentul intoxicaiei cronice (farmacodependenei, toxicomaniei) se efectueaz n spitale de psihiatrie,
prin reducerea treptat a dozei i nlocuirea cu opioide cu potenial toxicomanogen mai redus (metadon,

petidin, propoxifen),
apoi prin reducerea treptat a substituentului.
Mai pot fi utilizate analgezice agoniti 2 presinaptici (clonidina)
Efecte secundare
Deprimarea respiraiei (deprimarea centrului resp bulbar prin agonisti 2) mai intensa la adm pe cale
injectabila; la gravide, inainte de expulzie, intarzie aparitia respiratiei la nou-nascut;
Greuri, vrsturi (stimularea centrului vomei)
Constipaie, retenie urinar, oligurie;
hTA, bradicardie;
Efecte de psihostimulare, pn la delir i convulsii;
Imunodepresie (3);
Reacii alergice (prurit urticarie)
Sunt consecina eliberrii de histamin (morfin i analogi) structurali, precum codeina, buprenorfina,
butorfanol.
- reactii de anafilactoid;
Sinergism prin mecanism farmacodinamic (NU e corect);
Supradozarea i intoxicaia acut
Frecvent la toxicomani
Simptome:
Mioz accentuat(excitatie petidina si in hipoxia accentuata)
Respiraie de tip Cheyne-Stokes, pn la apnee; cianoz
hTA, fr oc
Retenie urinar
Coma
Exitus prin paralizia centrului respirator
Antidot:
Antagonitii (nalorfin, naloxon, naltrexon) care combat deprimarea respiratorie
2.

Actiunea analgezica:
- este de intensitate moderata( intensitate slab-medie), inferioara analgezicelor opioide;
- in cond. de farmacodinamie clinica sunt eficace in special fata de durerile somatice, indeosebi de natura
inflamatoare(ex: in bolile reumatismale) ca si in cazul unor dureri viscerale( cefalee, dismenoree, dureri
postoperatorii);
- durerea pornita de la viscerele cavitare este mai putin influentata de acest tip de medicamente;
Mecanism de actiune:
Periferic-analgezic si antiinflamator prin inhibarea biosintezei de PG implicate in nociceptie si inflamatie,
inhiband enzima cu rol important in formarea lor, COX.
PG au rol hiperalgeziant, sensibilizand terminatiile nociceptive la actiunea substantelor algogene (bradikinina,
5-HT);
PG ( PG E2 si PG I2) cresc sensibilitatea terminatiilor nervoase nociceptive (nociceptorilor) precum si
eliberarea de substanta P, provocand hiperalgezie;
Eficacitatea analgezicelor-antipiretice este mai mare in durerile somatice(nevralgii, artralgii).

Actiunea antipiretica:

-antipireticele reduc febra, nu sunt hipotermizante;

Mecanism de actiune:
Readuc la normal nivelul functional ridicat al centrilor termoreglatori (vasodilatatie periferica, sudoratie etc.).
La nivel vascular si molecular, inhibarea biosintezei PG E2 cu efect de ridicare a nivelului functional al
centrului termoreglator hipotalamic.

Actiunea antiinflamatoare: va fi prezentata la AINS;

Actiunea antispastica: mecanism musculotrop (de tip papaverina- alcaloid din opiu cu structura
izochinoleinica).
Acid acetilsalicilic
Farmacodinamie:
Actiuni farmacodinamice:
analgezic moderat: mec. periferic de inhibare a biosintezei de PG hiperalgeziante si mec. central talamic - >
inhibarea COX;
antipiretic moderat: mec. hipotalamic;
antiinflamator, antireumatic puternic: mec. de inhibare a biosintezei de PG inflamatoare prin acetilarea
ireversibila a COX inductibile de tip COX-2.
antiagregant plachetar - la doze mici, subanalgezice(1-2 mg/Kg/p.o./zi): mec. de inhibare a biosintezei
plachetare de TX A2 proagregant, prin acetilare ireversibila a COX constitutive detin COX-1.
uricozuric- prin inhibarea reabsorbtiei tubulare active a ac. uric, hipocolesterolemiant, hipoglicemiant.
Farmacotoxicologie:
a. Efecte secundare:
Aparat digestiv: efect ulcerogen prin hipersecretie gastrica acida si scaderea cantitatii de mucus protector
(mec. inhibarea biosintezei de PG I2 si PG E2 citoprotectoare gastrice prin acetilarea ireversibila a COX-1), cu
gastralgie si reactivarea ulcerelor gastrice la ulcerosi; Microhemoragii gastrice (la doze de 1-3g/zi)
Sange:
Hipocoagulare (antiagregant plachetar la doze mici si hipoprotrombinizant la doze mari) cu favorizarea
microhemoragiilor si anemiei;
Hiperagregare plachetara la doze foarte mari antiinflamatoare (inhibarea biosintezei PG I2 antiagregante prin
acetilarea ireversibila a COX-1 din endoteliul vascular) cu favorizarea accidentelor trombotice.
Aparat respirator: bronhoconstrictie cu agravarea astmului bronsic. Mec: inhibarea biosintezei PGE2
bronhodilatatoare, prin acetilarea ireversibila a COX-1.
Aparat renal: Reducerea filtrarii glomerulare. Mec: inhibarea biosintezei de PG E2 vasodilatatoare prin
inhibarea ireversibila a COX-1 si retentie hidrosalina.
SNC si analizatori: Euforie, Tulburari de echilibru si auditive, Acufene (zgomote in urechi);
b. Reactii alergice :(mai frecvente pe teren alergic)
- eruptii cutanate(eritem polimorf, eritem neobs., eritem pigmentat fix.), purpura, porfirie;
- edem angioneurotic si laringian;
- soc anafilactic;
ATENTIE!! Sensibilizare incrucisata in grupa AINS
c. Sindrom Reye: encefalopatie cu fenomene toxice hepatice si nervoase( edem cerebral) frecvent fatal, aparut la

copii sub 4 ani tratati cu AAS ca antipiretic in infectii virale(gripa, varicela, viroze respiratorii, hepatita). NU SE
ADM ASPIRINA COPIILOR SUB 4 ANI!
Intoxicatia acuta:
initial, alcaloza respiratorie (prin stimularea centrului respirator cu hiperventilatie)
ulterior, acidoza metabolica (prin paralizia centrului respirator cu acumulare de CO2)
convulsii, delir
exitus la copil (la doze de 10 g AAS)
Bilet 12
LP: Parasimpatolitice - Lp14
1.Neuroleptice. Efecte adverse si actiune
2.Status epilepticus
1. 1. Neurolepticele deprim sistemul nervos vegetativ att n componenta central ct i cea periferic.
a. proprieti blocante alfa-adrenergice periferice i simpatice centrale. ex: hipotensiunea ortostatica (mai
relevanta pt cele sedative) apare dupa primele zile de tratament; congestie nazala;
b. Aciuni anticolinergice periferice i/sau centrale: uscaciunea gurii, tulburari de vedere, constipatie,
tahicardie, mictiune dificila, tulburari ale functiilor sexuale, cresterea presiunii intraoculare la pacientii cu
glaucom sau la ochiul cu susceptibilitate anatomica pt. boala glaucomatoasa.
2. Efect antivomitiv:
- realizat prin deprimarea zonei chemoreceptoare declansatoare a vomei din bulb.
- efectul se obtine la doze inferioare celor antipsihotice.
3. Aciune hipotermizant:
- realizata prin inhibarea centrului termoreglator;
- reprezinta un avantaj pentru anumite interventii chirurgicale care necesita scaderea metabolismului;
4. Aciuni la nivelul sistemului endocrin
- la femei: se poate produce o crestere a secretiei de prolactina avand consecinta: amenoree, galactoree, teste de
sarcina fals pozitive;
- la barbati: ginecomastie, scaderea libidoului;
5. Tulburri extrapiramidale
- factori favorizant: persoanele in varsta, consumul de bauturi alcoolice, hipocalcemia;
a. Fenomenele parkinsoniene : se pot dezvolta dupa o luna de tratament: rigiditate, tremor, Facies imobil
-o tulburare motorie inrudita cu Parkinson este tremorul peritoneal(sindromul iepurelui) care poate aparea la
mai multe luni de tratament.
b. Acatisia: se caracterizeaza prin neliniste, tendinta de miscare continua, apare in primele 2 luni de
tratament;
c. Reacii distonice acute:
- sunt mai frecvente la capii si adultii tineri;
- apar in primele zile de tratament;
- se caracterizeaza prin spasme tonice, grimase faciale, torticolis, scolioza, lordoza, opistotonus;
d. Diskinezia tardiv: apare dupa adm indelungata de neuroleptice . reprezinta o complicatie grava; factori
favorizanti: varsta tanara, sex feminin, schizofrenie cu simptome predominant negative;
6. "Sindromul malign": declansat de tratamentul cu neuroleptice( mec de aparitie este necunoscut); se
caracterizeaza prin:
- rigiditate musculara;

- hipertermie;
- sudoratie profunda;
- deshidratare;
- iritabilitate vegetativa;
Neurolepticele sunt foarte active fata de manifestarile acute ale schizofreniei: halucinatii, delir, agitatie,
comportament agresiv sau de izolare;
La bolnavii cu agitatie intensa se prefera neuroleptice sedative: clorpromazina, levomepromazina;
O alt indicaie important a neurolepticelor o constituie faza acut a psihozei maniacale cnd se utilizeaz
neuroleptice incisive p.o. sau injectabil
Neurolepticele n doze mici sunt utile n diferite tulburri neurologice (Ex. Coreea Hungtinton), care sunt
datorate predominanelor dopaminergice la nivelul corpului striat. Tratamentul se ncepe de obicei pe cale oral
cu doze relativ mari i se crete progresiv;
- Ca antivomitive n greuri i vome intense
- n anestezia general (neuroleptanalgezie)

FARMACOTOXICOLOGIE-FARMACOEPIDEMIOLOGIE:
RA sunt de tip obisnuinta si dependenta fizica sau de tip efecte secundare;
Unele reacii adverse sunt ncadrate n sindromul neuroleptic;
Pot fi posibile:

Reacii de natur toxic (tioridazina miocard) sau imunoalergic

Agranulocitoz (clozapina)

Icter colestatic

Erupii cutanate

Depozite in cornee i cristalin (clorpromazina), retin (tioridazina)

2.
Starea de rau epileptic (status epilepticus),
atacuri subintrante de mare rau (>30 minute);
reprezinta o urgenta medicala, mortalitate pana la 15% din cazuri
Starea de rau epileptic: fenitoina, fenobarbital (i.v)-la noi in tara nu se adm., diazepam, clonazepam, fenitoina,
fenobarbital;

Fenobarbital: (la examen tb trecut prin toate grupele de medicamente)

Puternic inductor enzimatic, induce toleranta dobandita, incrucisata cu alte medicamente (ac orale,
contraceptive, glucocorticoizi)
RA in trat. cronic cu doze mari: sedare, anemie megaloblastica, osteomalacie. La intreruperea brusca: sindr. de
abstinenta (convulsii tonico-clonice)
Ind: marele rau epileptic, de electie la copii, starea de rau epileptic;

Fenitoina:
Biotransforamta de sistemul oxidazic microzomal hepatic dependent de Cit P450.
Obs. deoarece capacitatea de metabolizare este limitata, la doze mari de fenitoina nu se respecta cinetica de
ordinul I dependenta de concentratie, procesul decurge dupa o cinetica intermediara, Michaelis Menten.

Consecinta: t1/2 6-24 ore.

RA: tulburari nevoase (confuzie, dizartrie, halucinatii)
Tulburari de vedere (cataracta, nistagmus)
Anemie megaloblastica
Hiperplazie gingivala
Distensie abdominala (pana la ileus paralitic)
Gastralgii
Icter
Hiperglicemie, glicozurie
Efecte toxice cutanate (dermatita exfoliativa)
Efecte teratogene: fisuri palatine, anomalii cardiace, crestere retardata, deficit mental;
Pe cale i.v. poate declansa:
Hipotensiune arteriala
Deprimare respiratorie
Fibrilatie ventriculara
Stop cardiac
Ind:
Epilepsie: marele rau epileptic, epilepsia psihomotorie
Aritmii cardiace (antiaritmic)

Clonazepam:
Nu exista o corelatie buna intre concentratie plasmatica si eficacitate
IND: micul rau epileptic, crize mioclonice, status epilepticus (i.v)
Efect secundar major: deprimare SNC;
Bilet 13
LP: Efecte gradate. Efecte cuantale.
1. Atropina
2. Petit mal... micul rau epileptic
1. Carte curs 13-14, pag 5
ATROPINA
2. Micul rau epileptic (experimental in convulsiile prin excitante SNC): oxazolidione (trimetadiona),
succinimide (etosuximida), acetazolamida, acidul valproic, lamotrigin

Acid valproic:
Nu exista o corelatie buna intre concentratiile plasmatice si efectele terapeutice, respectiv toxice
(supravegherea pe criterilul clinic este obligatorie)
Hepatotoxicitate cu afectare hepatica, rara, dar grava (monitorizarea functiei hepatice)
Efecte teratogene( spina bifina,, malformatii la nivelul degetelor, cardiovasculare si orofaringiene)
IND: marele rau epileptic, micul rau epileptic, crize mioclonice
Este utilizat ca sare sau amida, biotransformata rapid la acid valproic;

Clonazepam:
Nu exista o corelatie buna intre concentratie plasmatica si eficacitate
IND: micul rau epileptic, crize mioclonice, status epilepticus (i.v)

 Efect secundar major: deprimare SNC;

Bilet 14
LP: Anestezice locale - Lp12
1. Intoleranta dobandita
2. Proprietatile sinapsei colinergice
1. Def: Intoleranta este o reactie adversa medicamentoasa ce se manifestata prin raspuns anormal la
medicament
Intoleranta dobandita
Reactie adversa datorata interventiei unor mecanisme imune (alergie) ce implica contactul prealabil al
medicamentului cu organismul afectat.
Antigenii completi sunt macromolecule proteice sau polizaharidice cu capacitate antigenica proprie
Antigenii incompleti sunt haptene care devin antigenice dupa legarea de proteine.
Ex. peniciline, acid acetilsalicilic, sulfamide, procaina
Reactii alergice de tip anafilactic (I)
Sunt reactii imediate, frecvente la persoanele cu atopie
Socul anafilactic manifestarea acuta caracterizata prin dispnee acuta (risc de sufocare), hipotensiune
accentuata, colaps, urticarie
Daca nu se intervine cu tratament in timp util, poate fi letal
Manifestarile clinice mai putin grave, de alergie anafilactica,frecvent intalnite, sunt: urticaria, edemul, rinita
seroasa, astm bronsic
La administrarea unor medicamente pot sa apara reactii anafilactoide, datorita eliberarii de histamina dar in
care nu este implicat mecanismul imun
Apar dupa injectarea i.v. de morfina si alte morfinomimetice (opiacee), dextran.
Reactii alergice de tip citotoxic (II)
Se datoresc formarii de anticorpi IgM, IgG directionati specific impotriva unor constituienti celulari, care ca
urmare a interactiunii cu anumite medicamente devin antigenici
-Ex: anemii hemolitice imune
Un caz particular de alergie de tip II sunt reactii citotoxice autoimune. Acestea se pot produce sub influenta
unor medicamente, formandu-se anticorpi fata de antigeni nativi de pe suprafata unor celule
Ex anemia hemolitica dupa metildopa, hepatita cronica dupa fenibutazona
Reactii alergice prin complexe imune (III)
Se datoresc formarii de complexe intre antigeni si anticorpi IgG
Manifestari clinice frecvente: boala serului (febra, urticarie), edem, vascularite
Peniciline, nitrofurantoin
Reactiile alergice mediate celular (IV)
Sunt reactii intarziate datorate interventiei limfocitelor sensibilizate care elibereaza limfokine, producand
fenomene inflamatorii
Manifestaraile sunt cutanate (de obicei) cea mai caracteristica este dermatita de contact
Ex. Gentamicina, neomicina

2. Tipuri de sinapse vegetative:

In funcie de localizarea la nivelul structurilor vegetative exist dou tipuri de sinapse:
Interneuronale (n ganglionii vegetativi i SNC)
Neuroefectoare (sinapse terminale sau jonciuni neuroefectoare) ntre fibrele postganglionare i celulele
efectoare.
Procesul de transmitere sinaptic (sinapsa neuro- efectoare parasimpatic)
Neurotransmitorul: Acetilcolina
Biosinteza acestuia se produce n citoplasma neuronilor colinergici din colin i acetat activ sub aciunea
enzimei colinacetiltransferaza.
Colina este captata de terminatia axonala colinergica printr-un mec transportor specific. Acetil-Co A se
formeaza din piruvat la nivelul mitocondriilor iar esterificarea colinei cu radicalul acil este catalizata de enzima
coli-acetil-transferaza, enzima solubila prezenta in conc mare in terminatiile nervoase colinergice;
Acetilcolina este depozitata in veziculele sinaptice (impreuna cu ATP), probabil printr-un mec. transportor activ(
reprezentat de ATP-aza Mg dependenta).
Procesul de transmitere sinaptica: potentialul de actiune propagat ajuns la capatul axonului colinergic provoaca
depolarizarea membranei postsinaptice care comanda deschiderea canalelor lente cu influx de ioni de Ca care
impreuna cu calmodulina stimuleaza excitoza veziculelor sinaptice. Acestea fuzioneaza cu membrana
presinaptica descarcandu-se continutul de neurotransmitatori in fanta sinaptica; Acetilcolina utilizata se fixeaza
pe receptorii muscarinici la niv membranei postsinaptice a celulelor efectoare. Prin activitatea acestor receptori
se produce o modificare a permeabilitatii membranei iar translocatia ionica consecutiva produce fie
depolarizare(Na intra in celula, K iese) cu excitatie, fie cu hiperpolarizare cu inihibitie(Cl intra, K iese).
Bilet 15
LP: Parasimpatolitice - Lp14
1. Neuroleptice. Reactii adverse si actiune
2. Anticonvulsivante in marele rau epileptic
1. Neurolepticele sunt medicamente care prezint activitate antipsihotic (fac parte din psiholeptice si mai sunt
denumite: neurologice, neurolitice, tranchilizante majore, antipsihotice)
Efectul neuroleptic se manifesta prin trei tipuri de aciuni:

Aciuni psihofiziologice

Aciuni clinice: antipsihotice

Aciuni neurologice
1. Neurolepticele deprim sistemul nervos vegetativ att n componenta central ct i cea periferic.
a. proprieti blocante alfa-adrenergice periferice i simpatice centrale. ex: hipotensiunea ortostatica (mai
relevanta pt cele sedative) apare dupa primele zile de tratament; congestie nazala;
b. Aciuni anticolinergice periferice i/sau centrale: uscaciunea gurii, tulburari de vedere, constipatie,
tahicardie, mictiune dificila, tulburari ale functiilor sexuale, cresterea presiunii intraoculare la pacientii cu
glaucom sau la ochiul cu susceptibilitate anatomica pt. boala glaucomatoasa.
2. Efect antivomitiv:
- realizat prin deprimarea zonei chemoreceptoare declansatoare a vomei din bulb.
- efectul se obtine la doze inferioare celor antipsihotice.

3. Aciune hipotermizant:
- realizata prin inhibarea centrului termoreglator;
- reprezinta un avantaj pentru anumite interventii chirurgicale care necesita scaderea metabolismului;
4. Aciuni la nivelul sistemului endocrin(dau R.A.)
- la femei: se poate produce o crestere a secretiei de prolactina avand consecinta: amenoree, galactoree, teste de
sarcina fals pozitive;
- la barbati: ginecomastie, scaderea libidoului;
5. Tulburri extrapiramidale (dau R.A.)
- factori favorizant: persoanele in varsta, consumul de bauturi alcoolice, hipocalcemia;
a. Fenomenele parkinsoniene : se pot dezvolta dupa o luna de tratament: rigiditate, tremor, Facies imobil
-o tulburare motorie inrudita cu Parkinson este tremorul peritoneal(sindromul iepurelui) care poate aparea la
mai multe luni de tratament.
b. Acatisia: se caracterizeaza prin neliniste, tendinta de miscare continua, apare in primele 2 luni de
tratament;
c. Reacii distonice acute:
- sunt mai frecvente la capii si adultii tineri;
- apar in primele zile de tratament;
- se caracterizeaza prin spasme tonice, grimase faciale, torticolis, scolioza, lordoza, opistotonus;
d. Diskinezia tardiv: apare dupa adm indelungata de neuroleptice . reprezinta o complicatie grava; factori
favorizanti: varsta tanara, sex feminin, schizofrenie cu simptome predominant negative;
6. "Sindromul malign": declansat de tratamentul cu neuroleptice( mec de aparitie este necunoscut); se
caracterizeaza prin:
- rigiditate musculara;
- hipertermie;
- sudoratie profunda;
- deshidratare;
- iritabilitate vegetativa;
Neurolepticele sunt foarte active fata de manifestarile acute ale schizofreniei: halucinatii, delir, agitatie,
comportament agresiv sau de izolare;
La bolnavii cu agitatie intensa se prefera neuroleptice sedative: clorpromazina, levomepromazina;
O alt indicaie important a neurolepticelor o constituie faza acut a psihozei maniacale cnd se utilizeaz
neuroleptice incisive p.o. sau injectabil
Neurolepticele n doze mici sunt utile n diferite tulburri neurologice (Ex. Coreea Hungtinton), care sunt
datorate predominanelor dopaminergice la nivelul corpului striat. Tratamentul se ncepe de obicei pe cale oral
cu doze relativ mari i se crete progresiv;
- Ca antivomitive n greuri i vome intense
- n anestezia general (neuroleptanalgezie)

FARMACOTOXICOLOGIE-FARMACOEPIDEMIOLOGIE:
RA sunt de tip obisnuinta si dependenta fizica sau de tip efecte secundare;
Unele reacii adverse sunt ncadrate n sindromul neuroleptic;
Pot fi posibile:

Reacii de natur toxic (tioridazina miocard) sau imunoalergic

Agranulocitoz (clozapina)

Icter colestatic

Erupii cutanate
Depozite in cornee i cristalin (clorpromazina), retin (tioridazina)

2. Marele rau epileptic si celelalte forme cu exceptia micului rau (experimental in convulsii prin electrosoc):
fenobarbital, fenitoina, primidona, carbamazepina, topiramat
Fenobarbital: (la examen tb trecut prin toate grupele de medicamente)
Puternic inductor enzimatic, induce toleranta dobandita, incrucisata cu alte medicamente (ac orale,
contraceptive, glucocorticoizi)
RA in trat. cronic cu doze mari: sedare, anemie megaloblastica, osteomalacie. La intreruperea brusca: sindr. de
abstinenta (convulsii tonico-clonice)
Ind: marele rau epileptic, de electie la copii, starea de rau epileptic;

Fenitoina:
Biotransforamta de sistemul oxidazic microzomal hepatic dependent de Cit P450.
Obs. deoarece capacitatea de metabolizare este limitata, la doze mari de fenitoina nu se respecta cinetica de
ordinul I dependenta de concentratie, procesul decurge dupa o cinetica intermediara, Michaelis Menten.
Consecinta: t1/2 6-24 ore.
RA: tulburari nevoase (confuzie, dizartrie, halucinatii)
Tulburari de vedere (cataracta, nistagmus)
Anemie megaloblastica
Hiperplazie gingivala
Distensie abdominala (pana la ileus paralitic)
Gastralgii
Icter
Hiperglicemie, glicozurie
Efecte toxice cutanate (dermatita exfoliativa)
Efecte teratogene: fisuri palatine, anomalii cardiace, crestere retardata, deficit mental;
Pe cale i.v. poate declansa:
Hipotensiune arteriala
Deprimare respiratorie
Fibrilatie ventriculara
Stop cardiac
Ind:
Epilepsie: marele rau epileptic, epilepsia psihomotorie
Aritmii cardiace (antiaritmic)

Carbamazepina:

Blocant al canalelor de Na
Interactiuni cu asocierea cu alte antiepileptice datorate inductiei sau inhibitiei enzimatice
Hepatotoxicitate grava
CI: sarcina
IND:
Epilesie, marele rau epileptic, epilepsia psihomotorie
Nevralgie de trigemen

 Diabet insibid hipofizar

Depresie respiratorie si coma la adm cronica; efecte teratogene (spina bifida si malformatii cardiace);

Acid valproic:
Nu exista o corelatie buna intre concentratiile plasmatice si efectele terapeutice, respectiv toxice
(supravegherea pe criterilul clinic este obligatorie)
Hepatotoxicitate cu afectare hepatica, rara, dar grava (monitorizarea functiei hepatice)
Efecte teratogene( spina bifina,, malformatii la nivelul degetelor, cardiovasculare si orofaringiene)
IND: marele rau epileptic, micul rau epileptic, crize mioclonice
Este utilizat ca sare sau amida, biotransformata rapid la acid valproic;
Bilet 16
LP: Lp2
1. Parasimpatolitice. Anticonvulsivante in grand mal
2. Neuroleptice. Efecte adverse
1. Fenobarbital: (la examen tb trecut prin toate grupele de medicamente)
Puternic inductor enzimatic, induce toleranta dobandita, incrucisata cu alte medicamente (ac orale,
contraceptive, glucocorticoizi)
RA in trat. cronic cu doze mari: sedare, anemie megaloblastica, osteomalacie. La intreruperea brusca: sindr. de
abstinenta (convulsii tonico-clonice)
Ind: marele rau epileptic, de electie la copii, starea de rau epileptic;

Fenitoina:
Biotransforamta de sistemul oxidazic microzomal hepatic dependent de Cit P450.
Obs. deoarece capacitatea de metabolizare este limitata, la doze mari de fenitoina nu se respecta cinetica de
ordinul I dependenta de concentratie, procesul decurge dupa o cinetica intermediara, Michaelis Menten.
Consecinta: t1/2 6-24 ore.
RA: tulburari nevoase (confuzie, dizartrie, halucinatii)
Tulburari de vedere (cataracta, nistagmus)
Anemie megaloblastica
Hiperplazie gingivala
Distensie abdominala (pana la ileus paralitic)
Gastralgii
Icter
Hiperglicemie, glicozurie
Efecte toxice cutanate (dermatita exfoliativa)
Efecte teratogene: fisuri palatine, anomalii cardiace, crestere retardata, deficit mental;
Pe cale i.v. poate declansa:
Hipotensiune arteriala
Deprimare respiratorie
Fibrilatie ventriculara
Stop cardiac
Ind:
Epilepsie: marele rau epileptic, epilepsia psihomotorie

 Aritmii cardiace (antiaritmic)

Carbamazepina:
Blocant al canalelor de Na
Interactiuni cu asocierea cu alte antiepileptice datorate inductiei sau inhibitiei enzimatice
Hepatotoxicitate grava
CI: sarcina
IND:
Epilesie, marele rau epileptic, epilepsia psihomotorie
Nevralgie de trigemen
Diabet insibid hipofizar
Depresie respiratorie si coma la adm cronica; efecte teratogene (spina bifida si malformatii cardiace);

Acid valproic:
Nu exista o corelatie buna intre concentratiile plasmatice si efectele terapeutice, respectiv toxice
(supravegherea pe criterilul clinic este obligatorie)
Hepatotoxicitate cu afectare hepatica, rara, dar grava (monitorizarea functiei hepatice)
Efecte teratogene( spina bifina,, malformatii la nivelul degetelor, cardiovasculare si orofaringiene)
IND: marele rau epileptic, micul rau epileptic, crize mioclonice
Este utilizat ca sare sau amida, biotransformata rapid la acid valproic;
2.
1. Neurolepticele deprim sistemul nervos vegetativ att n componenta central ct i cea periferic.
a. proprieti blocante alfa-adrenergice periferice i simpatice centrale. ex: hipotensiunea ortostatica (mai
relevanta pt cele sedative) apare dupa primele zile de tratament; congestie nazala;
b. Aciuni anticolinergice periferice i/sau centrale: uscaciunea gurii, tulburari de vedere, constipatie,
tahicardie, mictiune dificila, tulburari ale functiilor sexuale, cresterea presiunii intraoculare la pacientii cu
glaucom sau la ochiul cu susceptibilitate anatomica pt. boala glaucomatoasa.
2. Efect antivomitiv:
- realizat prin deprimarea zonei chemoreceptoare declansatoare a vomei din bulb.
- efectul se obtine la doze inferioare celor antipsihotice.
3. Aciune hipotermizant:
- realizata prin inhibarea centrului termoreglator;
- reprezinta un avantaj pentru anumite interventii chirurgicale care necesita scaderea metabolismului;
4. Aciuni la nivelul sistemului endocrin
- la femei: se poate produce o crestere a secretiei de prolactina avand consecinta: amenoree, galactoree, teste de
sarcina fals pozitive;
- la barbati: ginecomastie, scaderea libidoului;
5. Tulburri extrapiramidale
- factori favorizant: persoanele in varsta, consumul de bauturi alcoolice, hipocalcemia;
a. Fenomenele parkinsoniene : se pot dezvolta dupa o luna de tratament: rigiditate, tremor, Facies imobil
-o tulburare motorie inrudita cu Parkinson este tremorul peritoneal(sindromul iepurelui) care poate aparea la
mai multe luni de tratament.
b. Acatisia: se caracterizeaza prin neliniste, tendinta de miscare continua, apare in primele 2 luni de
tratament;

c. Reacii distonice acute:

- sunt mai frecvente la capii si adultii tineri;
- apar in primele zile de tratament;
- se caracterizeaza prin spasme tonice, grimase faciale, torticolis, scolioza, lordoza, opistotonus;
d. Diskinezia tardiv: apare dupa adm indelungata de neuroleptice . reprezinta o complicatie grava; factori
favorizanti: varsta tanara, sex feminin, schizofrenie cu simptome predominant negative;
6. "Sindromul malign": declansat de tratamentul cu neuroleptice( mec de aparitie este necunoscut); se
caracterizeaza prin:
- rigiditate musculara;
- hipertermie;
- sudoratie profunda;
- deshidratare;
- iritabilitate vegetativa;
Neurolepticele sunt foarte active fata de manifestarile acute ale schizofreniei: halucinatii, delir, agitatie,
comportament agresiv sau de izolare;
La bolnavii cu agitatie intensa se prefera neuroleptice sedative: clorpromazina, levomepromazina;
O alt indicaie important a neurolepticelor o constituie faza acut a psihozei maniacale cnd se utilizeaz
neuroleptice incisive p.o. sau injectabil
Neurolepticele n doze mici sunt utile n diferite tulburri neurologice (Ex. Coreea Hungtinton), care sunt
datorate predominanelor dopaminergice la nivelul corpului striat. Tratamentul se ncepe de obicei pe cale oral
cu doze relativ mari i se crete progresiv;
- Ca antivomitive n greuri i vome intense
- n anestezia general (neuroleptanalgezie)

FARMACOTOXICOLOGIE-FARMACOEPIDEMIOLOGIE:
RA sunt de tip obisnuinta si dependenta fizica sau de tip efecte secundare;
Unele reacii adverse sunt ncadrate n sindromul neuroleptic;
Pot fi posibile:

Reacii de natur toxic (tioridazina miocard) sau imunoalergic

Agranulocitoz (clozapina)

Icter colestatic

Erupii cutanate

Depozite in cornee i cristalin (clorpromazina), retin (tioridazina)

Bilet 17
LP: Anestezice locale - Lp12
1. Sinapsa de la parasimpatomimetice
2. Toleranta
1. Tipuri de sinapse vegetative:
In funcie de localizarea la nivelul structurilor vegetative exist dou tipuri de sinapse:
Interneuronale (n ganglionii vegetativi i SNC)
Neuroefectoare (sinapse terminale sau jonciuni neuroefectoare) ntre fibrele postganglionare i celulele
efectoare.

 Procesul de transmitere sinaptic (sinapsa neuro- efectoare parasimpatic)

Neurotransmitorul: Acetilcolina
Biosinteza acestuia se produce n citoplasma neuronilor colinergici din colin i acetat activ sub aciunea
enzimei colinacetiltransferaza.
Colina este captata de terminatia axonala colinergica printr-un mec transportor specific. Acetil-Co A se
formeaza din piruvat la nivelul mitocondriilor iar esterificarea colinei cu radicalul acil este catalizata de enzima
coli-acetil-transferaza, enzima solubila prezenta in conc mare in terminatiile nervoase colinergice;
Acetilcolina este depozitata in veziculele sinaptice (impreuna cu ATP), probabil printr-un mec. transportor activ(
reprezentat de ATP-aza Mg dependenta).
Procesul de transmitere sinaptica: potentialul de actiune propagat ajuns la capatul axonului colinergic provoaca
depolarizarea membranei postsinaptice care comanda deschiderea canalelor lente cu influx de ioni de Ca care
impreuna cu calmodulina stimuleaza excitoza veziculelor sinaptice. Acestea fuzioneaza cu membrana
presinaptica descarcandu-se continutul de neurotransmitatori in fanta sinaptica; Acetilcolina utilizata se fixeaza
pe receptorii muscarinici la niv membranei postsinaptice a celulelor efectoare. Prin activitatea acestor receptori
se produce o modificare a permeabilitatii membranei iar translocatia ionica consecutiva produce fie
depolarizare(Na intra in celula, K iese) cu excitatie, fie cu hiperpolarizare cu inihibitie(Cl intra, K iese).

2. TOLERANTA
Consta intr-o sensibilitate redusa sau absenta sensibilitatii unui individ (unei specii), la unele actiuni ale
medicamentelor
Tipuri de toleranta:
innascuta
dobandita
Toleranta innascuta
de specie: ex. iepurele tolereaza atropina deoarece dispune de o atropinesteraza capabila sa metabolizeze
alcaloidul
de grup
hidroxilatori rapizi prezinta rezistenta la anticoagulante
acetilatori rapizi prezinta rezistenta la medicamente metabolizate prin acetilare
Toleranta dobandita
A.Toleranta acuta (tahifilaxia)
Diminuare progresiva a intenstatii efectului prin administrari repetate la intervale scurte de timp
Caracteristici:
Se instaleaza repede
Poate fi completa
Este reversibila
Este de scurtadurata dupa intreruperea tratamentului
Mecanisme
Saturarea receptorilor
Mecanisme de desensibilizare
B. Toleranta cronica (obisnuinta)
Toleranta aparuta oricand in timpul vietii

Poate fi diferita de la o substanta la alta, un individ la altul

Consta in:
Scaderea absorbtiei substantei
Accelerarea metabolizarii sau eliminarii
Diminuarea sensibilitatii celulelor
Toleranta adevarata se dezvolta lent si nu este niciodata completa, durata este variabila
C. Toleranta incrucisata
Apare intre doua sau mai multe medicamente metabolizate de acelasi sistem enzimatic sau care actioneaza pe
acelasi substrat reactiv
Consumatorii de alcool sunt mai putin sensibili la actiunea anestezicelor generale
Bilet 18
LP: Lp 1
1. Anticonvulsivante utilizate in marele rau epileptic
2. Atropina
1. Bilet 15
2. Bilet 13
Bilet 19
LP: Parasimpatomimetice - Lp13
1. Analgezice opioide. Farmacotoxicologie
2. Cum actioneaza Aspirina. Farmacodinamie.
1. Bilet 11
2. Actiunea analgezica:
- este de intensitate moderata( intensitate slab-medie), inferioara analgezicelor opioide;
- in cond. de farmacodinamie clinica sunt eficace in special fata de durerile somatice, indeosebi de natura
inflamatoare(ex: in bolile reumatismale) ca si in cazul unor dureri viscerale( cefalee, dismenoree, dureri
postoperatorii);
- durerea pornita de la viscerele cavitare este mai putin influentata de acest tip de medicamente;
Mecanism de actiune:
Periferic-analgezic si antiinflamator prin inhibarea biosintezei de PG implicate in nociceptie si inflamatie,
inhiband enzima cu rol important in formarea lor, COX.
PG au rol hiperalgeziant, sensibilizand terminatiile nociceptive la actiunea substantelor algogene (bradikinina,
5-HT);
PG ( PG E2 si PG I2) cresc sensibilitatea terminatiilor nervoase nociceptive (nociceptorilor) precum si
eliberarea de substanta P, provocand hiperalgezie;
Eficacitatea analgezicelor-antipiretice este mai mare in durerile somatice(nevralgii, artralgii).

Actiunea antipiretica:
-antipireticele reduc febra, nu sunt hipotermizante;
Mecanism de actiune:
Readuc la normal nivelul functional ridicat al centrilor termoreglatori (vasodilatatie periferica, sudoratie etc.).

La nivel vascular si molecular, inhibarea biosintezei PG E2 cu efect de ridicare a nivelului functional al

centrului termoreglator hipotalamic.

Actiunea antiinflamatoare: va fi prezentata la AINS;

Actiunea antispastica: mecanism musculotrop (de tip papaverina- alcaloid din opiu cu structura
izochinoleinica).
Acid acetilsalicilic
Farmacodinamie:
Actiuni farmacodinamice:
analgezic moderat: mec. periferic de inhibare a biosintezei de PG hiperalgeziante si mec. central talamic - >
inhibarea COX;
antipiretic moderat: mec. hipotalamic;
antiinflamator, antireumatic puternic: mec. de inhibare a biosintezei de PG inflamatoare prin acetilarea
ireversibila a COX inductibile de tip COX-2.
antiagregant plachetar - la doze mici, subanalgezice(1-2 mg/Kg/p.o./zi): mec. de inhibare a biosintezei
plachetare de TX A2 proagregant, prin acetilare ireversibila a COX constitutive detin COX-1.
uricozuric- prin inhibarea reabsorbtiei tubulare active a ac. uric, hipocolesterolemiant, hipoglicemiant.
Farmacotoxicologie:
a. Efecte secundare:
Aparat digestiv: efect ulcerogen prin hipersecretie gastrica acida si scaderea cantitatii de mucus protector
(mec. inhibarea biosintezei de PG I2 si PG E2 citoprotectoare gastrice prin acetilarea ireversibila a COX-1), cu
gastralgie si reactivarea ulcerelor gastrice la ulcerosi; Microhemoragii gastrice (la doze de 1-3g/zi)
Sange:
Hipocoagulare (antiagregant plachetar la doze mici si hipoprotrombinizant la doze mari) cu favorizarea
microhemoragiilor si anemiei;
Hiperagregare plachetara la doze foarte mari antiinflamatoare (inhibarea biosintezei PG I2 antiagregante prin
acetilarea ireversibila a COX-1 din endoteliul vascular) cu favorizarea accidentelor trombotice.
Aparat respirator: bronhoconstrictie cu agravarea astmului bronsic. Mec: inhibarea biosintezei PGE2
bronhodilatatoare, prin acetilarea ireversibila a COX-1.
Aparat renal: Reducerea filtrarii glomerulare. Mec: inhibarea biosintezei de PG E2 vasodilatatoare prin
inhibarea ireversibila a COX-1 si retentie hidrosalina.
SNC si analizatori: Euforie, Tulburari de echilibru si auditive, Acufene (zgomote in urechi);
b. Reactii alergice :(mai frecvente pe teren alergic)
- eruptii cutanate(eritem polimorf, eritem neobs., eritem pigmentat fix.), purpura, porfirie;
- edem angioneurotic si laringian;
- soc anafilactic;
ATENTIE!! Sensibilizare incrucisata in grupa AINS
c. Sindrom Reye: encefalopatie cu fenomene toxice hepatice si nervoase( edem cerebral) frecvent fatal, aparut la
copii sub 4 ani tratati cu AAS ca antipiretic in infectii virale(gripa, varicela, viroze respiratorii, hepatita). NU SE
ADM ASPIRINA COPIILOR SUB 4 ANI!
Intoxicatia acuta:

 initial, alcaloza respiratorie (prin stimularea centrului respirator cu hiperventilatie)

ulterior, acidoza metabolica (prin paralizia centrului respirator cu acumulare de CO2)
convulsii, delir
exitus la copil (la doze de 10 g AAS)