1.

Cadrul natural
1.1 . Caracteristicile fizico-geografice ale judeului Covasna.
Judeul Covasna este aezat n partea central a Romniei, ntre 45 grade 31`
latitudine N 46 grade 17 ` latitudine N si 25 grade 27` longitudine E 26 grade 27 `
longitudine E, in interiorul Carpailor de curbur, intre 480 m si 1777 m, ocupnd o
suprafaa de 3709 mp.
Din punct de vedere geologic, judeul Covasna aparine unitii Carpailor Orientali
a crei evoluie desfurat n mai multe cicluri de sedimentare afectate de cicluri
tectonice, faze de activitate vulcanica si eroziune, a determinat complexitatea
structurala si petrografia.
Sub aspect stratigrafic, depozitele acumulate aparin mezozoicului si paleogen
neogenului (zona fliului, zona vulcanitelor neogene si extremitatea vestica a
zonei cristalino-mezozoice, care se suprapun reliefului muntos ) si
cuaternarului ( zona depresiunilor post tectonice Braov si ntorsura Buzului).
In ansamblu formaiunile geologice de suprafaa din judeul Covasna sunt
reprezentate de:
1.
2.
3.
4.

roci eruptive
- 31.232 ha (9% din suprafaa judeului)
roci sedimentare mezozoice - 145.028 ha (4%)
roci sedimentare paleogene - 23.122 ha (6%)
roci sedimentare cuaternare - 122.960 ha (38 %)

Din punct de vedere morfostructural teritoriul judeului Covasna aparine unitii

carpatice muntoase care in acest sector are 3 subuniti:
a) subunitatea de fli (munii din sudul Carpailor Orientali)
b) subunitatea neovulcanic (munii Harghita)
c) subunitatea depresiunilor intra-montane- tectonice (Depresiunea Braov)
Relieful judeului Covasna aparine unei singure uniti de relief Carpaii Orientali,
in cadrul creia se disting 8 subuniti de relief:
Munii Harghita situai in N-V judeului, cu altitudinea medie cuprinsa intre
520 1558 m, panta intre 10 50 %, suprafaa de 33900 ha (9% din suprafaa
judeului), au pe teritoriul judeului Covasna urmtoarele subdiviziuni: etajul conurilor
vulcanice(Cucu, Pilisca, Ciomadu si Murgu), etajul platoului volcanic, depresiunea
Ozunca Bixad
Munii Nemirei - situai in N-E judeului, cu altitudinea medie cuprinsa intre
600 1640 m, panta intre 20 50 %, suprafaa de 27600 ha (7%), in cadrul crora se
disting 3 subuniti: munii Nemirei care nglobeaz versanii din depresiunea
Tg.Secuiesc, depresiunea Crpineni si Depresiunea Apa Roie.
Munii Bodoc - situai in partea central nordica a judeului, cu altitudinea
medie cuprinsa intre 600 1240 m, panta intre 20 50 %, suprafaa de 40500 ha
(11%), sunt delimitai spre V, S si E de depresiuni tectonice (Bixad si Braov)
Munii Baraolt situai in partea de V a judeului, cu altitudinea medie cuprinsa
intre 490 1019 m, panta intre 20 50 %, suprafaa de 44000 ha (12%), puternic
afectai de o reea de falii tectonice, rezultnd, prin urmare, o serie de subunitati: a)
subunitati muntoase (Hatod, Sugas, Ariusdsi Dealul Fagului) separate prin depresiuni
; b) subunitati depresionare tectonice cu altitudine medie de 608 m (Batani,Bodos,
Aita Seaca,Aita Medie, Cocos, Valea Mica,Belin Vale toate alctuind culuarul
3

depresionar Batani Belin Vale; Iaras, Debren, Valcele); c) subunitati depresionare

de eroziune (670 m)- reprezint nite lrgiri ale unor vai Hetea si Valea Zalanului
Munii Persani ( denumii si Munii Vrghiului)- situai in extremitatea
vestica a judeului, cu altitudinea medie cuprinsa intre 470 893 m, panta intre 20
50 %, suprafaa de 7180 ha (2%), au relief mai variat datorita apariiei unor suprafee
cu roci mai dure calcare si magmatite mezozoice
Munii Vrancei se intind parial in partea de E a judeului, cu altitudinea
medie cuprinsa intre 600 1777 m (vf.Lacaut), panta intre 20 50 %, suprafaa de
40350 ha (11%). Din aceasta grupa fac parte urmtorii muni: Brecului, Lacaut
Goru, Lepsei si Casinului.
Munii Buzului se ntind parial in partea de S a judeului, cu altitudinea
medie cuprinsa intre 550 1411 m, panta intre 20 50 %, suprafaa de 70750 ha (19
%). Din aceasta grupa, in jud.Covasna se ntlnesc urmtorii muni: munii ntorsurii
care au ntinderea cea mai nsemnata si cuprind Depresiunea ntorsura Buzului,
Depresiunea Cire Darnau si Depresiunea Comandau; munii Tataru, munii Podu
Calului si Munii Penteleu.
Depresiunea Braov unitate de relief cu cea mai mare pondere din judeul
Covasna , ocupnd 107000 ha (29 %), altitudinea medie cuprinsa intre 470 670 m,
panta intre 1 10 %. In cadrul depresiunii formele de relief sunt dispuse concentric si
etajat, in partea de jos ntlnindu-se luncile largi ale rurilor Olt, Rul Negru si
Cormos precum si sesurile aluviale cu exces de umiditate freatica ( esul Chichisului,
esul Bratesului). Urmtoarea treapta de relief este a teraselor (lacustre in cele mai
multe cazuri ) si apoi a teraselor lacustre cu aspect de dealuri. Un tip de relief aparte
l constitue relieful de dune, ondulat, din stnga Rului Negru (intre Reci si Surcea).
Depresiunea Braov este un ansamblu de compartimente care comunica prin pori,
fiecare din aceste compartimente constituind o adevrata depresiune. Astfel
,deosebim urmtoarele compartimente: depresiunea Baraolt (compartiment vestic),
depresiunea Brsei (sectorul Araci-Ariusd), depresiunea Sf.Gheorghe
compartiment central dominat de ntinse terase lacustre ce alctuiesc Cmpul
Frumos si Cmpul Ilienilor si de esul aluvial ;
Depresiunea Tg.Secuiesc compartiment estic cu ntinderea cea mai mare,
dominat de sesurile Bratesului si Estelnicului si de cmpurile de terase lacustre din
dreapta rului Negru, de la Lunga pana la Moacsa.
Hidrologia
Judeul Covasna este amplasat in bazinul mijlociu al Oltului si, intr-o mica
msura, in bazinul inferior al Siretului.
Principalul ru din jude, Oltul, strbate partea centrala si vestica a judeului, pe
o lungime de 150 km. Afluenii principali ai Oltului sunt: rul Negru -strabate
jumtatea estica a judeului de la NE spre SV pe o lungime de 106,3 km, bazinul sau
hidrografic ocupnd o suprafaa de 220 kmp., Baraoltul si Cormosul .
Rurile cele mai importante din bazinul Siretului sunt Buzul cu afluentul
Basca Mare, in sud estul judeului si Oituzul (afluent al Trotusului), in nord-estul
judeului.
Densitatea medie a reelei hidrografice este de 0,45 0,70 km/kmp in
Depresiunea Braov si de 0,60 0,80 km/kmp in muni.
Scurgerea medie lichida are valori mici, de 2-3 l/s/kmp (63-95 mm/an) in cea
mai mare parte a judeului depresiunea Brasov,muntii Baraolt si Bodoc; valori medii
de 3-7 l/s/kmp (95- 220 mm/an) si chiar mari, de 7-20 l/s/kmp (220-630 mm/an) in
muni.
Scurgerea medie de aluviuni in suspensie are valori mici de 0,5 1,0 t/ha/an in depresiunea Brasov,muntii Persani, Baraolt si munii din bazinul Buzului si valori
4

foarte mici in restul munilor. Aceste valori reflecta eroziunea actuala redusa pe
ansamblul terenurilor judeului.
Rurile din jude aparin tipului carpatic (ape mari de lunga durata), subtipului
cu ape mari de primvara si viituri de vara si iarna, alimentare pluvio nivala.
Din punct de vedere hidrogeologic, apele freatice din Carpai se
caracterizeaz printr-un drenaj intens pe interfluvii si printr-o influenta practice nula
asupra solurilor. Apele freatice din depresiuni, acumulate in depozitele pliocen
pleistocene in strate aflate la diferite adncimi, au o mineralizare mijlocie (400 800
mg/l), de tip bicarbonat calcic. Modulul scurgerii subterane se apreciaz la 4-5 l/s in
depresiunea Braov.
Rurile judeului Covasna prezint o deosebita importanta pentru economia
acestuia, att in alimentarea cu apa potabila si industriala cat si in procesul de irigare
a unor terenuri agricole. Rul Negru este o sursa de alimentare cu apa pentru oraul
Tg.Secuiesc si obiectivele sale industriale iar Oltul pentru oraul Sf.Gheorghe.
O caracteristica specifica judeului Covasna (situindu-l pe unele din primele
locuri din tara) este abundenta si varietatea izvoarelor minerale pe care le ntlnim pe
toata raza judeului(Balvanyos, Bixad, Malnas Bai, Bodoc, Sugas-Bai,zona
Covasna, Poian).
Oltul pentru oraul Sf.Gheorghe.
CLIMA
Judeul Covasna se ncadreaz in zona climatica temperat continentala, cu
influente oceanice din vest. Resursele climatice au o distribuie neuniforma datorita
diversitatii condiiilor fizico geografice din jude.
Temperatura medie anuala a aerului este 7,5 grade C. Temperaturile medii
anuale cele mai ridicate se nregistreaz in sectoarele centrale ale depresiunilor
Sf.Gheorghe si Baraolt ( 7-8 grade), iar cele mai sczute in Munii Vrancei, la peste
1500 m alt.
Tabel 1.1-1 Temperatura medie anual

Staia meteo

Temperatura aerului C
Medie
Maxima
anuala
absoluta
Sfantu Gheorghe 7,6
34,0 / 20.08
Targu Secuiesc
7,4
33,6 / 20.08
Lacauti
1,7
24,7 / 20.08
Baraolt
7,5
32,04 / 20.08

Minima
absoluta
-23,3 / 24.01
-22,4 / 24.01
-25,5 / 24.01
-26,5 / 24.01

Tabel 1.1-2 Temperatura medie lunara a suprafeei solului in anul 2006, la cele
patru staii meteo.

.Staia metro
Sfantu
Gheorghe
Targu
Secuiesc
Lacauti
Baraolt

Temperatura medie lunara a suprafeei solului C

I
II
III IV
V
VI
VII VIII IX
2, 11, 17, 22, 24, 22, 16,
-6.1 3,5 2
8
6
5
5
1
8
1, 10, 15, 20, 23, 21, 16,
7,0 4,4 2
0
6
5
2
7
0
2, 12, 17, 23, 26, 22, 18,
5,9 3,8 8
4
7
5
9
9
2

X
10,
4
10,
2
11,
7

XI
3,
0
3,
4
3,
9

XII
0,7
1,0
0,5

Umezeala relativa a aerului este destul de ridicata atingnd valori de peste

75% in depresiunea Braov. De la 900 1000 m in sus umezeala depete 80 %.
Pe anotimpuri, iarna se nregistreaz cele mai mari valori din timpul anului.
5

Precipitaiile atmosferice fata de regiunile climatice din vestul tarii (mai

umeda) si din estul tarii (mai uscata),judeul Covasna are o situaie intermediara.
Sectorul cu cele mai multe precipitaii din jude partea centrala a depresiunii
Tg.Secuiesc primete 500 550 mm/an. In sectorul cu cele mai bogate precipitaii,
munii Lacaut, se nregistreaz 1000 1100 mm/an. In celelalte sectoare ale
judeului se inregistreza valori intermediare, care sunt de regula proporionale cu
altitudinea.
Tabel 1.1-3 Cantitati lunare de precipitatii

Staia meteo
I

II

III

Cantitati lunare de precipitatii (l/mp)

IV
V
VI
VII
VIII
IX
X

XI

XII

Sfantu
16,4 14,0 43,6 46,2 62,2 62,6
89,4
132,5 37,1 18,4 15,4 7,9
Gheorghe
Targu
18,2 7,3
20,4 36,7 52,7 57,9
35,6
104,0 27,5 23,3 14,9 8,1
Secuiesc
37,7 52,4 85,8 27,4 69,0 115,4 110,0 209,4 90,1 43,0 44,9 85,5
Lacauti
15,2 15,4 41,6 69,6 57.6 83,2
39,7
115,2 39,3 14,4 26,6 11,4
Baraolt
Tabel privind cantitile medii lunare de precipitaii in anul 2006 la cele 4 staii meteo.
Vntul : vntul dominant este cel din sector vestic, care depete anual 30
%, iar in cadrul acestuia direciile vest si sud vest au cea mai mare pondere.
Vnturile din sectorul estic au deasemenea o frecventa ridicata ( in jur de 30%), cu
precdere din direcia N-E, care in depresiunea Tg.Secuiesc depaseste 20 %. Viteza
vntului depinde de formele de relief, astfel, in depresiuni, valorile medii anuale
variaz intre 2,2 2,7 m/s iar pe culmile muntoase ele depasesc frecvent 7 m/s. In
anul 2006 msurtorile efectuate la staiile meteorologice din jude, indica valori
medii sub mediile multianuale.
Tabel 1.1-4 Viteza medie anual a vntului

Vnt-viteza medie anuala

Staia meteo
(m/s)
Sfantu Gheorghe 1,6
Targu Secuiesc
1,7
Lacauti
5,0
Baraolt
Fenomene atmosferice deosebite: ceata in medie intre 20 35 zile/an in
depresiunea Braov ; bruma in medie 30 40 zile/an in depresiunea Braov iar pe
inaltimile mijlocii ce nconjoar depresiunea, se nregistreaz in peste 85 zile/an;
grindina
1.2. Resurse naturale
Capitalul natural reprezint totalitatea sistemelor ecologice
naturale i
seminaturale care se autontrein i se dezvolt. Din punct de vedere al modului de
funcionare i al duratei de regenerare, toate tipurile de resurse produse de capitalul
natural, biologice, de ap, solul, combustibilii fosili, mineralele i materia prim pentru
lucrrile de construcii (nisip i pietri) sunt regenerabile. Totui scara de timp
geologic la care se produc materia prim pentru construcii i formarea
combustibililor fosili i a mineralelor face ca aceste resurse s fie considerate ca
neregenerabile.
Din punct de vedere managerial acest lucru este extrem de important pentru c
acesta trebuie s ne duc la concluzia c pentru resursele regenerabile trebuie s
adoptm strategii de conservare a integritii funcionale i productivitii
6

componentelor capitalului natural meninind rata de exploatare a resurselor sub sau

foarte aproape de rata la care sunt produse acestea ,iar pentru resursele
neregenerabile se impune s adoptm strategii flexibile care s implice deopotriv
msuri de limitare a ratelor de exploatare, de identificare a unor resurse alternative i
n mod special, pentru materiile prime minerale, msuri tehnice de reciclare.
1.2.1.Resurse naturale regenerabile din judeul Covasna
Resursele naturale regenerabile sunt
sisteme ecologice naturale i
seminaturale i sisteme ecologice antropizate.
1.1.2.1. Sistemele ecologice naturale i seminaturale conin:
-ecosisteme terestre
-pduri de foioase i rinoase
-puni i finee
-ecosisteme de step
-ecosisteme acvatice
-zone umede
-lacuri, bli
1.1.2.2. Sistemele ecologice antropizate conin:
-agrosisteme
-plantaii forestiere
-ferme zootehnice
-lacuri de acumulare
-zone umede artificiale
1.2.2. Resurse naturale neregenerabile
Favorizat de o aezare central pe teritoriul Romniei, judeul Covasna cuprinde
o important suprafa din depresiunea Braovului, care este intens folosit n
dezvoltarea economiei agricole. Aceast zon depresionar este nconjurat de
nalimile muntoase cu altitudini mijlocii, acoperite de pduri ntinse, care alctuiesc
un bogat fond de exploatare forestier. Pe lang aceste resurse naturale de la
suprafaa solului, ca urmare a evenimentelor geologice care s-au succedat, subsolul
acestei regiuni geografice, dominat de depozite sedimentare ale flisului cretacic, de
formaiunile dure ale reliefului vulcanic si depozitele cuaternare, deine importante
rezerve de roci utile necesare att in industrie ct i n lucrarile de construcie.
Principalele zcminte din judeul Covasna sunt:
zcminte de lignit - aflate n zona nord-vestica a judeului sunt exploatate prin
lucrri miniere de suprafa i n subteran n cadrul perimetrelor miniere Cpeni
Baraolt i Raco Sud. Din motive tehnice sau economice sectoarele miniere SNC
Ploiesti SA EM Capeni: - mina Baraolt Vest la o capacitate de cca. 80.000 t/an
lignit; cariera Bodo la o capacitate de cca. 4.000 t/an; au fost nchise, n prezent,
continundu-se exploatarea n urmatorul sector: cariera Raco Sud la o
capacitate de 200.000 t/an.
zcminte de andezit le intlnim n partea sudica a munilor Harghita precum i n
nord-estul munilor Bodoc, sub form de curgeri de lav consolidat, cu aspect
masiv, de stlpi sau cu aspect de neckuri. Exploatarea andezitelor se face n cele
ase cariere de pe Valea Oltului, situate ntre Bixad si Malna Bi. n aceste cariere
se exploateaza andezite bazaltice de culori variate, de la cenuii-brune la cenuii
rocate i se utilizeaz ca material de construcii. n anul 2005 s-au exploatat
zcminte de andezit de ctre SC Carpat Agregate SA n cariera Malna, SC
Lafarge SA cariera Malna in conservare, SC Carb SA in cariera Bixad I si II.
zcminte de argil un zcmnt mai important se afla la Bodoc de unde se
exploateaz argila folosit la fabricarea crmizilor 15.000 t/an de SC Granit SRL
7

zcminte de nisip i pietri se exploateaz n cariera rk - Sf. Gheorghe 20

000 t / an, balastiera de la Ghidfalu 25.000 mc / an, balastiera de la Chilieni
20.000 mc / an de catre SC Terracotta Star SA, de SC Axon SRL n cariera de la
Zoltan - 125.000 mc / an, SC Domark SRL Olteni 67.500 mc/an, balastiera de la
Chilieni SC Conection SRL 45.000 t/an, SC Explo Construct SRL Malna-Bi
200.000 t/an