APELUL

n faza judecii dup dezbaterile judiciare n urma deliberrii sentinei sau a unei alte
hotrrii judectoreti apare o posibilitate de atac n instana mai ierarhic superioar a hotrrilor
emise de instana de judecat care examineaz la momentul respectiv cazul penal. ns aceast
posibilitate nu este oferit mpotriva tuturor sentinelor judectoreti.
Apelul este o cale ordinar de atac.

I.

Consideraii introductive

n forma reglementat de actualul Cod de procedur penal, apelul face parte din desfurarea
normal, obinuit a procesului penal, mpiedicnd rmnerea definitiv a hotrrii date n prim
instan. Prin apel se poate face o reexaminare a cauzei i a judecii anterioare de ctre instana
superioar n grad. Apelul presupune o nou judecat n fond privind ansamblul chestiunilor de fapt
i de drept i tinde spre reformarea hotrrii date n prim instan n cazul n acesta nu reflect
adevrul.
I.1 Hotrrile supuse apelului
Conform art.408 alin.(1), pot fi atacate cu apel n primul rnd sentinele i ncheierile date n prim
instan. Toate sentinele sunt supuse apelului cu excepia:
a)
sentinelor privind infraciunile pentru care punerea n micare a aciunii penale se face la
plngerea prealabil a persoanei vtmate;
b)
sentinelor pronunate de tribunalele militare privind infraciunile contra ordinii i disciplinei
militare sancionate de lege cu pedeapsa nchisorii de cel mult 2 ani;
c)
sentinelor pronunate de Curile de apel i de Curtea Militar de Apel;
d)
sentinelor pronunate de secia penal a naltei Curi de Casaie i Justiie;
e)
sentinelor de dezinvestire (de restituire a cauzei la procuror, de declinare de competen
f)
sentinelor pronunate n materia executrii hotrrilor penale, precum i cele privind
reabilitarea. ncheierile date n prim instan pot fi atacate cu apel numai o dat cu fondul. Apelul
declarat mpotriva sentinei se socotete fcut i mpotriva ncheierilor, chiar daca acestea au fost
date dup pronunarea sentinei.1

Titularii apelului
Dreptul de a uza de o cale de atac ordinar aparine, n principiu, fiecrui subiect procesual ale crui
drepturi au fcut obiectul judecii. Subiecii procesuali care au drept de apel precum i ntinderea
acestui drept pentru fiecare dintre ei, sunt artai n art.409 Noul Cod de procedur penal. Aadar
pot face apel:
Procurorul
Inculpatul
Partea vtmat
Partea civil
Partea civilmente responsabil
Interpretul
Avocatul
Martorul
1

Zarafiu, Andrei, Procedura penal.Partea special,Beck, 2015, pg.456

Expertul
Orice persoan fizic ori juridic ale crei drepturi legitime au fost vtmate nemijlocit printro msur sau printrul act al instanei, n ceea ce privete dispoziiile care au provocat asemenea
vtmare
Termenul de apel, repunerea n termen
Conform art. 410 alin 1, termenul de declarare a apelului este de 10 zile. Adic apelul poate fi
declarat n decurs de 10 zile de la pronunarea hotrrii de ctre instana de judecat. Sau dup ce a
fost facut ncheierea. Deci numai dup ce cauza n instan a fost soluionat. n funcie de calitatea
celui care declar apelul, termenul curge de la momente diferite. Astfel:
pentru procuror, termenul curge de la pronunare. n cauzele n care procurorul nu a participat la
dezbateri, termenul curge de la nregistrarea la parchet a adresei de trimitere a dosarului. Dup
redactarea hotrrii, instana este obligat s trimit de ndat dosarul procurorului, iar acesta este
obligat s-l restituie dup expirarea termenului de apel;
pentru partea care a fost prezent la dezbateri sau la pronun are, termenul curge de la pronunare;
pentru prile care au lipsit att la dezbateri, ct i la pronunare, precum i pentru inculpatul deinut
ori pentru inculpatul militar n termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei
instituii militare de nvmnt ori pentru inculpatul internat ntr-un centru de reeducare sau ntr-un
institute medical-educativ, care au lipsit de la pronunare, termenul curge de la comunicarea copiei de
pe dispozitiv; n legtur cu acest aspect, n soluionarea unui recurs n interesul legii, Seciile Unite ale
naltei Curi de Casaie i Justiie au decis c termenul de declarare a apelului pentru inculpatul care a
lipsit att la dezbateri, ct i la pronunare, chiar dac a fost reprezentat de aprtor, curge de la
comunicare;
n cazul n care apelul a fost declarat de martor, expert, interpret i aprtor n ce privete
cheltuielile judiciare cuvenite acestora, el poate fi exercitat de ndat dup pronunarea ncheierii prin
care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare i cel mai trziu n 10 zile de la pronunarea sentinei
prin care s-a soluionat cauza. Judecarea apelului se face numai dup
soluionarea cauzei, afar de cazul cnd procesul a fost suspendat.2
Repunerea n termenul de apel dup expirarea termenului prevzut de lege este considerat ca fiind
fcut n termen dac instana de apel constat c ntrzierea a fost determinat de o cauz temeinic
de mpiedicare, iar cererea de apel a fost fcut n celmult 10 zile de la nceperea executrii pedepsei
sau a despgubirilor civile. Cu alte cuvinte, n vederea repunerii n termen, instana trebuie s constate
existena a dou condiii cumulative:
ntrzierea s fie determinat de o cauz temeinic de mpiedicare a exercitrii apelului; de
exemplu: o boal grav care a nlturat discernmntul prii sau posibilitatea de aciune, o inundaie,
o nzpezire;
cererea de apel s fie fcut n cel mult 10 zile de la nceperea executrii pedepsei sau a
despgubirilor civile. Cererea de repunere n termen poate fi fcut i nainte de nceperea executrii
pedepsei sau a despgubirilor civile, aadar, oricnd dup expirarea termenului legal de exercitare a
apelului, dar nu mai trziu de data artat. Deci nu este necesar s se atepte nceperea executrii
pedepsei sau a despgubirilor civile pentru a exercita apelul i a cere repunerea n termenul de apel.
Repunerea n termen este invocat de regul la instana de apel care, n cazul n care o gsete
2

Udroiu, Mihail, Procedura penal. Partea special,ed. Beck, 2015,pg. 250

ntemeiat, dispune repunerea n termen, consider c apelul declarat n dup expirarea termenului
legal este valabil i trece la judecarea apelului. Prin repunerea n termen, hotrrea atacat, care
devenise definitiv la expirarea termenului legal de apel, i pierde acest caracter. n acest sens,
legiuitorul a prevzut i faptul c, pn la soluionarea repunerii n termen, instana de apel poate
suspenda executarea hotrrii atacate, iar dup repunerea n termen, executarea este anulat ca efect
al apelului declarat, considerat n termen.
Apelul peste termen. n ceea ce privete apelul peste termen, art. 365 Cod procedur penal arat c
partea care a lipsit att la judecat, ct i la pronunare poate declara apel i peste termen, dar nu mai
trziu dect 10 zile de la data, dup caz, a nceperii executrii pedepsei sau a nceperii executrii
dispoziiilor privind despgubirile civile. Apelul declarat peste termen nu suspend executarea.
Instana de apel poate suspenda executarea hotrrii atacate.
Declararea apelului, renunarea la apel i retragerea apelului
Referitor la declararea apelului, sunt incidente dispoziiile art. 412 Noul C. proc. pen., n care
se arat c apelul se declar prin cerere scris, iar cererea trebuie semnat de persoana care face
declaraia. Pentru persoana care nu poate s semneze, cererea va fi atestat de un grefier de la
instana a crei hotrre se atac sau de aprtor. Cererea poate fi atestat i de primarul sau
secretarul consiliului local ori de funcionarul desemnat de acetia, din localitatea unde domiciliaz.
Cererea de apel nesemnat ori neatestat poate fi confirmat n instan de parte ori de reprezentantul
ei. Procurorul i oricare dintre prile prezente la pronunarea hotrrii pot declara apel oral n edina
n care s-a pronunat hotrrea. Instana ia act i consemneaz aceasta ntr-un proces-verbal. n ce
privete instana la care se depune apelul, se arat c cererea de apel se depune la instana a crei hotrre
se atac. n ce privete persoana care se afl n stare de deinere, aceasta poate depune cererea de apel
i la administraia locului de deinere. Dac apelul este declarat oral, aceasta se constat ntrun proces-verbal.
Renunarea la apel exprim dorina prii ca hotrrea s rmn definitiv fa de ea la data
expirrii termenului de apel, fiind i un ndemn pentru celelalte pri de a proceda la fel. Este
prevzut n art. 414 Noul C. proc. pen., unde se precizeaz c, dup pronunarea hotrrii i pn la
expirarea termenului de declarare a apelului,prile pot renuna n mod expres la aceast cale de atac.
Partea poate renuna tacit a exercitarea apelului lsnd s se mplineasc termenul n care ar fi trebuit
s exercite calea de atac. Renunarea poate fi fcut i nainte de a se mplini termenul de apel, printr-o
declaraie scris fcut la instana care a pronunat hotrrea, sau verbal, fcut n edin public , dup
pronunarea hotrrii.3 Partea poate renuna la calea apelului i printr-un mandatar, mputernicit
special n acest scop.Asupra renunrii, cu excepia apelului care privete latura civil a cauzei,se
poate reveni nuntrul termenului pentru declararea apelului.Renunarea sau revenirea asupra
renunrii poate fi fcut personal de parte sau prin mandatar special.Fa de partea care a renunat la
apel, hotrrea devine definitiv la data renunrii pentru latura civil i la data expirrii
termenului de apel pentru latura penal .
Retragerea apelului se face n condiiile art. 415 Noul C. proc. pen., astfel c, pn la
nchiderea dezbaterilor la instana de apel, oricare dintre pri i poate retrage apelul declarat.
Retragerea trebuie s fie fcut personal de parte sau prin mandatar special, iar dac partea se afl n
stare de deinere, printr-o declaraie atestat sau consemnat ntr-un proces-verbal de ctre conducerea
3

Zarafiu, Andrei, op.cit., pg.459

locului de deinere.Reprezentanii legali pot retrage apelul cu respectarea, n ceea ce privete latura
civil, a condiiilor prevzute de legea civil. Inculpatul minor nu poate retrage apelul declarat
personal sau de reprezentantul su legal, instituindu-se astfel o garanie pentru aprarea intereselor
sale legitime.Apelul declarat de procuror poate fi retras de procurorul ierarhic superior.Apelul
declarat de procurer i retras poate fi nsuit de partea n favoarea creia a fost declarat.Declaraia de
retragere a apelului sau a recursului se poate face n scris, la instana a crei hotrre a fost atacat, dar de
aceast retragere ia act numai instana de apel. Retragerea apelului poate fi fcut i direct, oral sau n
scris la instana sesizat cu judecarea i soluionarea apelului.Asupra retragerii apelului nu se mai
poate reveni.Fa de partea care i-a retras apelul hotrrea rmne definitiv la data expirrii
termenului de apel, dac declaraia de retragere s-a fcut n termenul de apel. n celelalte cazuri,
hotrrea rmne definitiv la data declaraiei de retragere, fie c s-a fcut la prima instan , fie c sa fcut la instana de apel.

I.2

Efectele apelului

Declaraia de apel, n cazul n care este admisibil i este exercitat n termenul legal, produce
urmtoarele efecte (conform art. 416 419 Noul Cod procedur penal):
Efectul suspensiv
Efectul devolutiv
Neagravarea situaiei n propria cale de atac ( non reformatio in peius)
Efectul extensiv.
Efectul suspensiv. Apelul declarat n termen este suspensiv de executare, att n ce privete
latura penal, ct i latura civil, n afar de cazul cnd legea a dispus altfel. Este o consecin a
pezumiei de nevinovie4, potrivit creia o persoan este considerat nevinovat pn cnd vinovia
sa nu a fost stabilit printr-o hotrre definitiv de condamnare. Se accept deci idea c dispoziiile
din hotrrea primei instane pot fi modificate n urma controlului exercitat de instana de apel.
Executarea dispoziiilor hotrrii este suspendat n totalitate, cu excepia cazurilor prevzute de
lege, n perioada termenului de apel, fa de toate prile din proces. Dup exercitarea apelului n
termen se suspend executarea hotrrii fa de partea care a declarat apel i calitatea sa procesual,
pn la soluionarea cauzei n apel sau retragerea apelului. Pentru prile care au declarat apel sau
fa de care apelul declarat nu se refer, hotrrea este executorie la data expirrii termenului de apel.
Din acest punct de vedre, efectul suspensiv al apelului poate fi total sau parial, limitat la anumite
dispoziii din hotrrea atacat5. Efectul suspensiv al apelului opereaz dac aceast cale de atc este
admisibil, declarat n termen i nu exist vreo dispoziie legal care prevede altfel. Astfel, un apel
inadmisibil, declarat de o persoan fr calitate (partea vtmat declar apel ntr-o cauz unde
aciunea penal se exercit din oficiu6, nu poate duce la suspendarea executrii hotrrii. Dac apelul
nu este declarat n termenul prevzut de lege, nu ptoduce nici un effect, deci nu va avea nici effect
suspensiv. n acest caz hotrrea primei instane se poate pune n executare de ndat, independent
de introducerea apelului, este de menionat n asemenea situaii, c dei hotrrea devine executorie
imediat, cele dispuse nu capt autoritate de lucru judecat dect dup soluionarea apelului i
4

Udroiu, Mihail,op.cit.,pg. 260

5
6

C.A. Timisoara, dec. pen. nr. 171/A/1994, Dreptul nr. 12, 1995, pag. 92.

rmnerea definitiv a hotrrii7. n practic s-a decis, c dac inculpatul a lipsit la judecat i
pronunare i a declarat apel dup epuizarea termenului legal, dar nainte de nceperea executrii
hotrrii, instana nu avea dreptul s resping apelul ca tardiv, avnd obligaia soluionrii lui din
oficiu, ca un apel peste termen8.
Efectul devolutiv. Reprezint transmiterea cauzei de la prima instan la instana de gradul al
doilea cu toate chestiunile de fapt i de drept pe care le comport spre o nou judecat n fond9.
Controlul judiciar asupra hotrrilor judectoreti pronunate n prim instan nu se efectueaz din
oficiu, instana ierarhic superioar celei care a pronunat hotrrea n prim instan procednd la o
nou judecat a cauzei numai la cererea titularilor apelului. Rezult astfel c prin efectul devolutiv al
declaraiei de apel, instana de apel capat mputernicirea de a nfptui o nou judecat , verificnd,
cu aceast ocazie, legalitatea i temeinicia hotrrii atacate.
Efectul devolutiv este guvernat de principiul tantum devolutum, quantum appelantum. Din acest
punct de vedere, n concepia Codului de procedur penal, devoluiunea cauzei poate fi10:
Integral, cnd i n apel instana capt dreptul s reexamineze toate aspectele de fapt i de
drept care au format obictul judecii n prim instan;
Parial cnd instana de apel capt dreptul s reexamineze numai anumite aspect de fapt i
de drept ce au format obiectul judecii n prim instan.
Neagravarea situaiei n propriul apel. Conform art. 418 alin. 1 Noul Cod procedur
penal, soluionnd cauza, instana nu poate crea o situaie mai grea pentru partea care a declarat
apel. Aceast dispoziie se aplic i n cazul n care apelul a fost exercitat de procurer n favoarea
unei pri. Dac sunt mai multe apeluri declarate de persoane cu interese contrare sau este apelul
procurorului n defavoarea celui ce a declarat apel, nu se aplic principiul non reformatio in peius.
Efectul extensiv. n dispoziiile art. 419 se arat c instana de apel examineaz cauza prin
extindere i cu privire la prile care au declarat apel sau la care aceasta nu se refer, putnd hotr i
n privina lor, fr s poat crea acestor pri o situaie mai grea. Temeiul juridic al efectului extensiv
const n necesitatea de a da o rezolvare concordant cauzelor penale n care exist grupuri
procesuale i el se aplic prilor, neputnd viza situaia altor apelani. Acest efect este un remediu
procesual menit s nlture situaiile inechitabile care ar fi generate de rmnerea definitiv a
sentinei penale ca urmare a neexercitrii apelului, fa de prile care nu au declarat apel, i
modificarea sentinei fa de cei din acelasi grup procesual ca urmare a exercitrii apelului. Limita
stabilit de lege este, ca i n cazul n care partea a declarat apel, s nu creeze prilor fa de care s-a
extins apelul o situatie mai grea11.

II.

Judecarea apelului

Judecarea apelului se face cu aplicarea prevederilor art.420 Noul Cod de pr. pen., care
contin dispozitii speciale pentru aceasta cale de atac.
Intruct martorii, expertii au fost ascultati la judecata in prima instanta, nu se
maiciteaza la judecata de apel, afara de cazul cand instanta de apel dispune reascultarea lor. Panala
7

Noul Cod de procedur penal

Zarafiu, Andrei, op.cit., pg.467
9
Udroiu, Mihail, op. cit., 270
10
Zarafiu, Andrei, op.cit., pg.467
11
Zarafiu, Andrei, idem
8

data cand are loc sedinta de judecata, apelantul poate depune motivele de apel si
oriceinscrisuri noi.D in punct de vedere al structurii judecata in apel are trei mari
diviziuni: masurile premergatoare, judecarea propiu zisa a apelului in sedinta si solutionarea
apelului.
II.1 Msuri premergtoare sedinei de judecat n apel
Punerea dosarului in stare de judecata este precedata de anumite activitati cum
sunt: fixarea termenului de judecata, numirea completului de judecata, citarea partilor,
asigurareadreptului de aparare, afisarea listei cauzelor etc.La fixarea termenului de judecata,
presedintele instantei de apel trebuie sa tina seamade ordinea intrarii dosarelor, de cauzele cu
inculpatii arestati preventiv si de cauzele in care unii dintre inculpati sunt detinuti chiar si intr-o
alta cauza, judecata facandu-se cu precadere siin aceasta situatie.Lista cauzelor fixate pentru
judecata va fi intocmita si afisata la instanta, spre vedere,cu 24 de ore inainte de termenul
de judecata, tinandu-se seama de situatiile mentionate la fixarea termenului de judecata.Asa
cum aratam mai sus , la judecata in apel partile sunt citate potrivit
procedurii legale. Daca in cauza sunt inculpati aflati in stare de detinere, aducerea lor la
judecata este obligatorie, cu exceptia situatiei in care se judeca apelul declarat impotriva
hotararilor princare s-a dispus restituirea pentru completarea urmaririi sau prin care s-a solutionat
un conflictde competenta.Potrivit art.376 Cod de procedura penala, participarea procurorului la
judecarea apelului esteobligatorie oricare ar fi obiectul cauzei.
II.2

Desfurarea edinei de judecare a apelului

F iind o cale ordinara de atac, judecata in apel se supune in principiu normelor s i

regulilor ce guverneaza sedinta de judecata in prima instanta cu exceptia aspectelor care
nu sunt corespunzatoare apelului (nu se face strigarea nominala a martorilor si nici nu se
pune problema inlaturarii lor din sala, deoarece in apel nu se audiaza martori). Ca si in cazul
judecatii in prima instanta partile si procurorul au dreptul la replica.
II.3 Soluiile pronunate n apel
Dupa judecarea apelului, respectiv dupa incheierea dezbaterilor, completul trece
ladeliberare in vederea adoptarii unei solutii. Dispozitiile privind procedura deliberarii
in apelsunt aceleasi ca si la judecata in prima instanta.Potrivit art.421 Noul Cod de procedura
penala, instanta judecand apelul, poate da una din urmatoarele solutii: respinge apelul sau
admite apelul.12
A.Respin gerea apelului
Solutia de respingere a apelului este data atunci cand instanta constata ca
declarareaapelului s-a facut fara respectarea conditiilor cerute de lege sau aceasta nu se
justifica. Caurmare a respingerii apelului se mentine hotararea primei instante si evident urmeaza a
fi pusein executare dis pozitiile aces teia. Legea prevede trei situatii in care se
res pinge apelul si anume: cand acesta este tardiv, inadmisibil sau nefondat.13
a)Res pinger ea apelu lu i ca tar div
Respingerea apelului ca tardiv se face atunci cand acesta a fost declarat dupa expirareatermenului de
apel prevazut in art.421.Apelul poate fi declarat numai in termenul prevazut de lege care este de 10
zile, iar in anumiteccazuri de exceptie termenul este de 3 zile. Fiind un termen imperativ,
neexercitarea caii de atac in timpul acestui termen, atragedecaderea din exercitiul
12
13

Udroiu, Mihail,op.cit.,pg. 261

Zarafiu, Andrei, op.cit., pg.473

dreptului si respingerea apelului ca tardiv. Cu alte cuvinte un apel introdus tardiv este un apel
inexistent si pe cale de consecinta o examinare in fapt si in drept ahotararii atacate nu mai poate avea
loc, deoarece instanta superioara nu este legal investita.
b)Respingerea apelului ca inadmisibil
In situatiile in care exercitarea apelului nu este admisa de lege sau cand apelul
esteexercitat de persoane care nu au calitatea procesuala care se le confere acest drept, instanta
varespinge apelul ca inadmisibil.Referitor la prima situatie, anumite hotarari judecatoresti nu
pot fi atacate cu apel sidrept urmare apelul declarat impotriva unor asemenea hotarari va fi respins
ca inadmisibil.Cu privire la a doua situatie, mentionam ca este vorba de anumiti subiecti
care au ovocatie procesuala limitata in sensul ca pot actiona pe calea apelului numai intro anumitalatura sau numai cu privire la anumite aspecte. Exercitarea caii de atac a
apelului de catreacesti subiecti, sau de alte persoane, in afara limitelor conferite de lege
duce la respingereaapelului ca inadmisibil. De notat ca apelul inadmisibil ca si apelul
tardiv nu produc efectextensiv.In literatura de specialitate se face mentiunea ca daca apelul
introdus de un membru alunui grup procesual a fost respins ca inadmisibil, instanta nu
examineaza situatia celorlaltimembrii ai grupului cu privire la care exista o indivizibilitate de
imprejurari.
c)Respin gerea apelu lu i ca n efondat
Instanta va respinge apelul ca nefondat ori de cate ori constata ca hotararea atacata nueste afectata
de vreun viciu, cu privire la stabilirea adevarului sau la aplicarea legii. Cu alte cuvinte,
instanta va respinge apelul ca nefondat atunci cand constata ca hotararea atacata estelegala si
temeinica. Spre deosebire de situatiile anterioare respingerea apelului ca
nefondat presupune o judecata de valoare asupra fondului hotararii atacate.Instanta de apel este
deci obligata sa verifice hotararea atacata pentru a se convingedaca a fost data cu
respectarea tuturor conditiior legale si daca este conforma cu adevarul faptelor stabilit prin
probe.In literatura de specialitate se face precizarea ca instanta de apel poate sa
respingaapelul si deci sa confirme hotararea atacata fie insusindu-si motivele primei
judecati fie in baza unei motivari proprii.3
B.Admiterea apelului
Potrivit art.421, pct.2, instanta superioara desfiinteaza sentinta primei instante si
procedeaza la o noua judecata sau dispune rejudecareacauzei de catre instanta competenta, dupa
caz.Desfiintarea hotararii primei instante poate fi totala sau partiala.In prima situatie, desi hotararea
desfiintata urmeaza a fi nesocotita in intregime, instanta are obligatia sa tina seama de prevedrile
art.422 si 423 Noul Cod de procedura penala, referitoare la efectul devolutiv si efectul
extensiv al apelului.
a)Admiterea apelului, desfiintarea hotararii primei instante si rejudecarea
cauzei decatre instanta de apel
Potrivit art.421 pct.2 , Cod de procedura penala, admitand apelul, instanta de apel
desfiinteaza sentinta primei instante si procedeaza practic ea insasi la o noua judecata infond, in
urma careia va pronunta o noua hotarare judecatoreas ca dand o noua
rezolvare actiunii penale si actiunii civile in raport cu motivele de apel formulate si
tinand seama deefectul extensiv al apelului. Cu alte cuvinte, instanta de apel poate pronunta oricare
din solutiile sub aspect penalsau civil le poate pronunta si prima instanta dispunand dupa caz
condamnarea inculpatului,achitarea sau incetarea procesului penal.
b)Admiterea apelului, desfiintarea hotararii primei instante si rejudecarea cauzei de
catre prima instnta

Legea reglementeaza cazurile in care instanta de apel adopta solutia casarii urmata detrimiterea
cauzei spre rejudecare la prima instanta. Astfel, potrivit. art.379, pct.2, lit.b, Cod de procedura
penala, va desfiinta hotararea atacata si va dispune rejudecarea cauzei de catre prima
instanta in urmatoarele cazuri :
judecarea cauzei la prima instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate ;
judecarea cauzei a avut loc in absenta partii, care desi legal citata, a fost
ini m p o s i b i l i t a t e d e a s e p r e z e n t a s i d e a i n s t i i n t a i n s t a n t a d e s p r e a c e s t a i
mposibilitate ;
hotararea primei instante nu a rezolvat fondul cauzei.In legatura cu primul caz, nelegalitatea
citarii trebuie apreciata in raport cu dispozitiileart.175-181 Cod de procedura penala, referitoare
la procedura de citare.Al doilea caz are in vedere 2 conditii care trebuie indeplinite
cumulative si anume: partea (legal citata) sa fi fost in imposibilitate de a se prezenta si in acelsi
timp sa se fi aflat inimposibilitatea de a instiinta instanta despre aceasta imposibilitate. In
literatura de specialitatese face precizarea ca imposibilitatea de prezentare trebuie sa priveasca
tremenul la care cauzaa fost solutionata in fond, iar nereprezentarea sa se datoreze unui
caz fortuit sau unui caz deforta majora, care sa fie nu numai obiectiv dar si imprevizibil.Cu
privire la al treilea caz, unii autori considera ca fondul cauzei nu a fost rezolvat cand in
considerentele hotararii primei instante nu se arata daca exista sau nu fapta imputata,4
daca inculpatul este vinovat sau nu si nu sunt examinate probele administrate pentru a
secunoaste adevarul cu privire la fondul cauzei.
c)Admiterea apelului, desfiintarea hotararii primei instante si rejudecarea
cauzei de catre instanta competenta
In partea finala a art.421, pct.2, noul Cod de procedura penala, se arata ca in situatiilein care
hotararea atacata cu apel este desfiintata pentru necompetenta, rejudecarea cauzei
seface de catre instanta competenta.Procedand la verificarea hotararii atacate, sub
toate aspectele de fapt si de drept, instanta de apel trebuie sa aibe in vedere si
problema competentei materiale si personale a primei instante.Rejudecarea de catre
instanta competenta se face potrivit tuturor regulilor aplicabile judecatii in prima
instanta, motiv pentru care sentinta pronuntata va putea fi atacata din nou cu apel.
P osibilitatea ins tantei de apel de a casa hotararea atacata pentru necompetenta
s itrimiterea spre rejudecare la instanta competenta este conditionata de prevederile art.418 Noul
Cod de procedura penala, referitoare la neagravarea situatiei partii . 14

III.

Continutul deciziei

Hotararile judectoresti prin care instanta de apel solutioneaza cauzele cu care

estesesizata prin calea de atac a apelului, se numesc decizii. Sub aspect structural
decizia trebuiesa contina o parte introductiva, o expunere si dispozitivul.Potrivit art.424 Noul
Cod de procedura penala, in partea introductiva, decizia instantei de apel trebuie sa
cuprinda mentiunile prevazute in art.402, iar in expunere vor fi mentionate temeiurile
de fapt si de drept care au dus, dupa caz, la respingerea sau admiterea
apelului, precum si temeiurile care au dus la adoptarea oricareia dintre solutiile
prevazute de art.421.
D ispozitivul trebuie s a cuprinda solutia data de instanta de apel, data pronuntarii
deciziei si mentiunea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica. Atunci cand inculpatul
14

Zarafiu, Andrei, op.cit., pg.474

s-aaflat in stare de detinere, in expunere si dispozitiv trebuie sa se arate timpul care se deduce
din pedeapsa.

Bibliografie

1. Noul Cod de procedur penal

2. Zarafiu, Andrei, Procedura penal. Partea special, ed. Beck,Bucureti, 2015
3. Udroiu, Mihail, Procedur penal. Partea special. Noul Cod de procedur penal,ed.Beck,
Bucureti, 2015