!

BOWTECH*
^

IL4 QtsA^oJL W*. ltcL**a*u

Ck/L \J i,al
'O-:i /

Ou

MANUAL DE INSTRUIRE
MODUI I I I 1 & 2

Oswald Rcntsch mhuioarmuii

Hlaine Rentsch mu>p tom w*

Prezentai in Romania dc Andrew Zoppos

Dip.CM, V5.M, Mi M A B I M B A A . M B B U C II, M V C.tll.
Instructor Superior Internaional. Membru Onorific pe Viata al Academici
de Terapie Bowen din Australia

CUPRINS

INTRODUCERE.......................................................................................

MICAREA BOWEN............................................................................................................ 10

PROGRAM INTERNATIONAL DE INSTRUIRE BOWTECH...................................................

12

INDICAII DE UTILIZARE....................................................................................................

13

MICRI DE BAZA PENTRU RELAXARE (BRM)

BRM 1- PROCEDURA PT. PARTEA INFERIOARA A SPATELUI................................. 16
BRM 2 - PROCEDURA PT. PARTEA SUPERIOARA A SPATELUI..................................... 20
BRM 3 - PROCEDURA PT. GAT................................................................................... 24

PROCEDURA PENTRU CRAMPE........................................................................................... 28

PRCEDURA PENTRU UMR................................................................................................... 30

PROCEDURA RESPIRATORIE..................................................................................... 36

PROCEDURA PENTRU GENUNCHI.......................................................................................... 40

PROCEDURA PENTRU RINICHI.............................................................................................. 44

PROCEDURA PENTRU CAP.............................................................................................

46

pLOSAR................................................................................................................ 48
REFERINE RAPIDE........................................................................................................ 51

EXAMINARE PROGRESIVA - ZIUA a 4-a...................................................................

GHID DE NTOCMIRE AL STUDIILOR DE CAZ..................................................................
FORMULAR PENTRU STUDII DE CAZ..............................................................................
TERAPIA BOWEN - Instruciuni pentru pacieni........................................................... 69

g> o) uTpi

FISA PERSONALA....................................................................................... ..........

O) & (OrV|

ANEXE:

BOWTECH
- TEHNICA BOWEN INTRODUCERE
Ce este Tehnica Bowen - Bowtech?
BOWTECH este un sistem dinamic de terapie pentru muchi i esut conjunctiv, sistem care
revoluioneaz domeniul sntii din lumea ntreag. De mai mult de 40 de ani a fost folosit succesiv
pentru a trata mii de oameni suferind de diferite boli. Conceput de Tom Bowen n Australia, este un
sistem unic care a uimit terapeui ai tuturor disciplinelor. Micrile delicate aplicate esuturilor moi,
stimuleaz fluxul de energie, activnd resursele proprii ale corpului pentru ca acesta s se poat
vindica singur. BOWTECH poate fi aplicat oricui, de la nou nscui pn la persoane de vrst naintat
i produce efecte durabile de nlturare a durerii i disconfortului. Att terapeuii alopai, cat i cei care
practic medicina alternativ, au fost generoi in elogierea acestei tehnici.
BOWTECH echilibreaz corpul n aa fel nct i se permite s se vindece singur
Metoda const ntr-o serie de micri precise asupra unor puncte specifice ale corpului. Aceste micri
sunt uoare i pot fi fcute peste mbrcminte. ntre fiecare dintre seriile de micri se fac pauze
frecvente, foarte importante pentru a da timp corpului s beneficieze de fiecare dintre ele. Aceast
tehnic folosete micri pozitive care iniiaz un flux de energie pozitiv i micri negative care
izoleaz aceast energie pe suprafee specifice. Pentru a face aceasta, terapeuii trebuie s-i
dezvolte o sensibilitate deosebit in depistarea tensiunilor din esuturi, pentru a sesiza corect existena
celor mai subtile instabiliti la nivelul acestora.
Micrile BOWTECH constituie un studiu al delicateei. Structura (muchi, tendon sau teaca nervului)
este identificat cu ajutorul degetelor. Pielea relaxata este tras uor n direcia opus micrii dorite.
Apoi, muchiul este provocat s se mite, cu ajutorul unei presiuni uoare,

Tn direcia dorit. In final,

pielea se va deplasa peste structur pn la limita pe care aceasta o permite. Chiar dac micrile
practicate individual pot produce un efect pozitiv, beneficiul integral al tehnicii este obinut printr-o erifi!
de proceduri complementare. Numai un numr limitat de secvene este necesar

n fiecare edin

terapie, astfel c tehnica este uor de aplicat i uor de suportat pentru pacient.
BOWTECH permite corpului s se vindece, cu intervenie minim, n contrast cu alte discipline
manipulatorii, n care terapeutul impune mecanismul de vindecare pacientului prin tehnica practicat.
Alte forme de terapii manipulative, practicate cu 4-5 zile naintea unei edine de terapie BOWTECH,
pot s interfere cu efectele acesteia, dar BOWTECH nu interfer cu efectele altor discipline terapeutice.

SCURTA istorie a bowtech

Domnul Tom Bowen a conceput terapia cunoscut ca tehnica Bowen. n Geelong, statul Victoria. Dup
ce a luptat n cei de al doilea rzboi mondial, domnul Bowen a devenit interesat de alinarea suferinei
umane. El a observat c anumite micri executate asupra corpului au efecte specifice. Domnul
Bowen a descoperit tehnica fr s fi avut vreo pregtire intr-un domeniu medical, el declarnd c

aceasta metoda a fost, pur si simplu, un dar de la Dumnezeu. El a dezvoltat sistemul, aa cum se
practica acum i a deschis, in cele din urma, o clinic cu program ntreg,
n 1975, investigaiile guvernamentale ale statului Victoria n domeniul medicinei alternative, l-au
menionat pe domnul Bowen, apreciind c a tratat 13000 de pacieni anual,
n 1974, domnul Bowen i-a invitat pe domnul Oswald Rentsch i pe soia sa, Elaine, s studieze
mpreun cu el pentru o perioad de doi ani i jumtate. Domnul Bowen nu avea notie, plane sau
manuale, dar sub directa sa ndrumare, soii Reutsch au observat i consemnat aceasta tehnic.
Acest lucru a fost verificat mai trziu de domnul Bowen i de asistenta sa, doamna Renee Horwood, ca
fiind o reprezentare fidela a tehnicii originale.
Conform nelegerii, soii Rentsch nu au nceput s predea aceast tehnic dect dup moartea
domnului Bowen. Primul seminar al soilor Rentsch a avut loc n 1986 n Perth, Australia de Vest
Patru ani mai trziu, soii Rentsch predau n Australia, Noua Zeeland, America de Nord, Anglia i
Comunitatea European.
Dedicai pstrrii aceastei tehnici in forma ei original i asigurndu-se c este predat fidel, soii
Reutsch au fondat n 1987 Academia de Terapie Bowen, n Australia, numind aceast metoda
BOWTECH - Tehnica Bowen.
n timpul cursului de instruire de baz oferit de Academie, studenii capata cunotine practice pentru
aplicarea imediata a acestei tehnici. Instructorii acreditai de Academie, predau prin demonstraii
practice i note de curs. Nu exist condiionri, deci toi cei care au absolvit cursul de baz sunt
capabili s pun n practic, imediat, terapia BOWTECH.
Sunt recomandate pentru studeni cunostiinte de anatomie, fiziologie i practica terapeutica, similare
celor predate la cele mai respectate universiti.

MODELUL DE VIBRAIE ARMONIC BOWTECH

0 posibil teorie a mecanismlui BOWTECH este modelul de rezonan demonstrat de instrumentele

muzicale cu coarde. O coarda apasata si atinsa intr-un anumit punct, va stabili o rezonan care
creaz un ton distinct. Schimbnd punctul n care coarda este tinuta, se va creea un tipar vibraonal
care corespunde unei frecvene specifice.

?
Toi muzicienii $bu c, localizarea corecta a punctul exact In care coarda instrumentului trebuie
apa sa ta este extrem de importanta, deoarece orice mici deviaie creaz un ton sau o frecvena total
diferite Deasemenea, calitatea acelui ton este afectat si de modul In care este atins coarda

Corpul poate fi comparat cu un instrument muzical complicat, care cere o acordare adecvat pentru a
funciona corect, Aa cum un muzician i pune minile cu precizie pe coarda instrumentului, tot astfel
i terapeuii BOWTECH trebuie s realizeze fiecare micare cu precizie. Corpul este la fel de sensibil la
atingere ca un fin Stradivarius. Aa cum pe o coard trebuie lucrat cu grij pentru a crea sunetul dorit,
tot astfel trebuie ca structurile corpului s fie activate corect pentru a obine un rezultat BOWTECH
complet.

Folosirea sunetului i a muzicii In vindecare nu este un concept nou. Pitagora a cunoscut relaia dintre
vindecare i armonia muzical i a pus la punct o ntreag coal de vindecare bazat pe aceast
relaie. Sunetul a fost folosit ca o disciplina terapeutica In cele mai multe culturi. Studiul sunetului n
relaie cu vindecarea bolilor sugereaz c anumite frecvene specifice afecteaz anumite pri ale
corpului. Este posibil ca, genernd aceleai modele vibraionale, n alt mod n afar de sunet structurile
importante ale corpului s fie de asemenea afctate. Se crede c BOWTECH stabilete modele
vibraionale care corespund unor anumite zone ale corpului. Corpul i modific astfel frecventa de
vibraie, pentru a atinge acele modele vibraionale ideale i astfel ajunge prin sine nsui la o stare de
armonie.

CEEA CE BOWTECH NU ESTE

BOWTECH nu este masaj.

Masarea sau atingerea prelungita a unei zone recent tratate cu metoda BOWTECH, pot afecta
eficienta acestei tehnicii. Micrile Bowtech nu sunt mai profunde de nivelul fasciei muchilor superficial
accesibili si este necesara doar o presiune foarte delicata.

2.

BOWTECH nu este presopunctura.

Unele zone de aciune vor coincide cu punctele de acupunctur, ultimele fiind att de numeroase, dar
BOWTECH nu este presopunctura.

3.

BOWTECH nu efe chiropractici

Nu exista o ajustare a structurii oaselor. Majoritatea terapistilor si muli pacieni observ o deplasare
vertebral, dar aceasta este rezultatul realinieni corpului prin propia aciune.

A. QOWTECH nu este o practic a direcionrii energiei.

Practica energetic poate fi invaziva si concentrat pe obinerea unui rezultat dorit, care poate sau nu
s coincid cu nevoile pacientul. Prin contrast, terapeuii BOWTECH sunt ncurajai s se concentreze
numai pe execuia corect a unei micri precise, dup care, vor pleca din camera unde are loc
tratamentul.

5.

BOWTECH nu este fizioterapie sau reeducare neuro-muscular.

Fizioterapia se adreseaz pacientului printr-o varietate de exerciii i terapii, avnd drept int diferite
probleme de sntate. Se crede c rezultatele sunt obinute prin aceasta tehnic. Prin contrast,
BOWTECH consta intr-o serie de micri care stimuleaz corpul sa-i rezolve singur propriile
probleme.

6.

BOWTECH nu este o terapie a punctelor energetice

Unele puncte sunt n mod inevitabil similare, dar cele mai multe puncte energetice se gsesc n centrul
muchilor, n timp ce micrile BOWTECH sunt fcute pe suprafee mai mari. n zone unde se gsesc
grupuri de cte doi sau mai muli muchi suprapusi.

7.

BOWTECH nu este o tehnica de relaxare a esutului conjunctiv.

Cu fiecare micare BOWTECH, fascia este deplasata pe moment, dar nu separata fortat. Dup o serie
de edine de terapie BOWTECH, aderenele se pot slbi i esuturile cicatrizate se pot relaxa, ca
urmare a stimulrii procesului de vindecare natural.

8.

BOWTECH nu este masaj limfatic.

BOWTECH stimuleaz circulaia limfatic. Sinusurile pot fi drenate n timpul edinei terapeutice si au
fost cazuri raportate de noduli la san ce s-au redus n dou sptmni. BOWTECH nu folosete
micri viguroase sau masajul limfatic.

$ BOWTECH nu asta o tehnica de echiiibrare emoponai

Scopul unei edine de terapie BOWTECH nu este acela de a oferi pacienilor echilibrare emoional,
dar multe rapoarte au artat c cel mai uimitor rezultat al practicii BOWTECH este un efect de uurare
al spiritului i de subtil, dar puternic, atenuare a tulburrilor emoionate. Muli terapeui se
concentreaz contiincios asupra acestei interfee ntre aspectul fizic i cel emoional, ncercnd s
ating ceea ce este ascuns sub un zid protector de musculatur ncordata. Prin comparaie,
BOWTECH confirm c cel mai bun acces este realizai prin cea mai puin agresiva abordare.

BOWTECH este un instrument esenial pentru a facilita vindecarea ntregului corp. Micrile terapiei
BOWTECH fac posibil obinerea unor rezultate incredibile prin activarea propriei abiliti a corpului de
a se autovindeca, de a stimula un proces imediat de vindecare. Acest proces nu este limitat la
Simptomele fizice evidente, ci se extinde i la aspectele emoionale, cognitive i spirituale ale persoanei
tratate.

Recunoaterea corpului ca pe o unitate complex, dependent de echilibrul tuturor acestor aspecte

este eseniala in succesul terapiei BOWTECH, care se poate dovedi ca fiind cea mai mare descoperire
n lumea terapeutic: o micare BOWTECH efectuat asupra unui corp se adreseaz de fapt persoanei
ca intreg.

BOWTECH - ASPECTE IMPORTANTE DE SUBLINIAT

Dac este considerat necesar, un terapeut poat s cear opinia unui medic naintea oricrei
proceduri BOWTECH.

n terapia BOWTECH nu se fac manevre puternice.

BOWTECH poate fi aplicat ntr-o gam variat de situaii - de la accidentele sportive pn la

boli cronice.

BOWTECH este o terapie sigur pentru oricine, de la nou nscui pn la btrni.

BOWTECH produce un rezultat integral asupra corpului, mbuntind circulaia, drenarea
limfatic i venoas, ajutnd la asimilarea nutrienilor i la eliminarea toxinelor.

BOWTECH asigur o ameliorare substanial chiar i dup o singur edin de terapie.

Procedurile BOWTECH sunt fcute mai nti pe partea stng a corpului, dac nu se

Terapeuii BOWTECH trebuie s adere la un cod de etic profesional.

Terapeuii BOWTECH trebuie s se asigure c unghiile lor sunt tiate foarte scurt.

menioneaz altfel. Partea stanga a corpului are incarcatura negativa, iar dreapta pozitiva.

PREGTIRE

Cteva idei pentru pregtirea n vederea aplicrii terapiei BOWTECH asupra unui pacient:
1.

CAMERA - trebuie s fie o atmosfer plcut i relaxant fr afie referitoare la plat. inei

cont c prima impresie are influen asupra efectului terapiei.

2.

PRIMIREA - trebuie s fie plcut, politicoas i curtenitoare.

3.

RELAXAREA - atmosfera trebuie s creeze pacientului o stare de relaxare.

4.

PROGRAMRILE - trebuie s fie un flux lejer de pacieni prin clinic (s nu fie prea muli

programai n acelai timp), fcnd pe fiecare s se simt n largul su. Pacienii trebuie s fie primii
individual i s fie informai asupra ntregii proceduri.
5.

REFACEREA - invatati sa acordai ncredere tratamentului, alocnd de la 5 la 10 zile unui corp

pentru a se reface. Patru zile nainte de BOWTECH nu trebuie s se fac nici un alt tratament, pentru
a lsa tratamentul respectiv s-i fac efectul i pentru a permite terapeutului o evaluare corect a strii
pacientului.
6.

RSPUNS - un mod de lucru plin de grij dar profesional, va ncuraja pacientul s aib

ncredere n terapeut si sa contribuie la procesul de vindecare.

7.

RECOMPENSA recompensa terapeutului este faptul de a acorda ajutorul cuiva.

Pacienii nu trebuie s fac alt tratament cinci zile dup BOWTECH.

Pacienii pot reveni pentru un nou tratament dup 5 -10 zile. 7 zile fiind considerate ideale.

Suprafaa corpului care a fost tratat cu BOWTECH nu trebuie s fie expus la cldur sau frig
dup tratamenL

ncurajai pacieni s fac exerciii moderate i s se asigure c beau suficiente lichide pentru
ameliorararea durerilor remanente.

CONTRAINDICAII

A nu se folosi procedura pentru coccis n cazul unei femei nsrcinate.

A nu se folosi procedura pentru sni n cazul pacientelor cu implanturi de silicon.

PREGTIREA PACIENTULUI

Apreciai alinierea corporala a pacientului.

Verificai fia medical (istoricul bolilor) a pacientului.

ntrebai pacientele dac sunt sau pot fi nsrcinate.

Explicai pacientului necesitatea pauzelor de doua minute.

 Plasai perne sub pacient dac considerai c aceasta 11 va face s se simt mai comfortabil,
Tratai pacientul aa cum ai dori s fii tratat.
Cu pacientul ntins pe pat, pe fata sau spate, terapeutul trebuie s lucreze stnd Tn partea
stng a patului.

N TIMPUL TRATAMENTULUI

Plasai capul pacientului ntors pe partea unde se simte cel mai comfortabil, daca nu este indicat
altfel.

Este necesar un efort de concentrare mentala din partea dumneavoastr.

Nu executai micrile grbit; fii lent i hotrt.

Fii pozitiv n gndire i aciune.

Nu facei micri prea in for.

Pastrati-va minile relaxate, in asa fel incat s folosii numai degetele.

Formai-v o imagine mental n legtur cu ceea ce este sub piele.

CUM AJUTM PACIENTUL S SE RIDICE (dup tratament)

Asigurai-v c pacientul este ntins pe spate.

Plasai minile pacientului sub zona lombara a spatelui.

Plasai minile dumneavoastr pe partea toracic superioara a spatelui pacientului.

Cerei pacientului s se ridice singur in ezut

Cerei pacientului sa-i coboare picioarele pentru a sta la marginea patului.

ntrebai pacientul dac se simte ameit sau "cu capul in nori".

-

dac da, lsaM s mai stea nc 30 de secunde i apoi ntrebaii din nou.
dac da, ntindei pacientul n poziia fetus-ului i acoperiii timp de 10 minute.
dac nu, spunei pacientului s se dea jos din pat, lasand greutatea pe ambele picioare,
n acelai timp.

INSTRUCIUNI PENTRU PACIENT, PENTRU RESTUL ZILEI

dac st aezat acas, ia serviciu sau conduce maina, s nu stea aezat mai mult de 30 de

minute fr a face o scurt plimbare. Corpul ncearc s se realinieze singur i dac poziia este
incorect, tratamentul ar putea fi neutralizat.

ncurajai pacientul s bea ap.

NOTA BENE: In cadrul unei singure edine, se poate repeta aceeai micare de maxim doua ori.

O micare Bowen consta in patru pai, separai si distrincti:

Pasul I. Poziia degetelor

Amplasati'va degetele mari sau degetele aratatoare, dup cum este necesar, pe creasta (cea mai proeminenta paite)
a corpului muchiului, tendonului sau altei structuri. Sprijinii cefelatte degete, uor, pe corpul pacientului.

Pasul 2. Deplasai pielea.

La sfarsitui expiraiei, deplasai delicat pielea disponibila ctre marginea structurii, in direcie opusa micrii ce se va
executa. Cantitatea de piele disponibila, va depinde de poziia micrii si de pliabilitatea pielii. Acolo unde pielea este
in exces, deplasai numai atata piele, cat sa va permit sa ajungei la marginea structurii. Acolo unde pielea este |
ntinsa, deplasai atata piele cata este disponibila. Cnd deplasai pielea, este vital sa aplicai numai atata presiune cat I
este necesara pentru deplasarea acesteia, tara a influenta structurile de dedesubt Daca se aplica prea multa presiune
In timpul deplasrii pielii, se vor transmite mesaje contradictorii ctre creier, ce ar putea anula micarea. In general,
micarea cu degetele mari ia sau trage pielea nspre dumneavoastr, iar micarea cu degetele aratatoare mpinge I
pielea in direcie opusa.

Pasul 3. Provocarea
In timp ce deplasai pielea disponibila, permitei detelor mari sau aratatoare sa se "scufunde" pe langa structura >'
Aplicai apoi o uoara presiune asupra structurii, pentru a ntinde fascia. Presiunea aplicata va putea diferi de la o'*
micare la alta, dar nu trebuie niciodat sa fie atat de puternica incat sa cauzeze durere, sau tensionarea esutului.
Meninei aceasta 'provocare" pentru aproximativ doua sau trei secunde.

Pasul 4. Efectuai micarea

Meninei aceeai presiune ca in momentul provocrii si rolati degetele mari sau degetele aratatoare peste structura,
folosindu-va de pielea disponibila pentru a ajunge de pe o parte, pe cealatta a structurii. Acionai asupra unei parti cat
mai mari din structura, pentru a obine eficienta micrii. Folosindu-va de ncheieturile minilor, in timp ce efectuai
micarea de rolare, va va ajuta sa meninei presiunea. La Sfritul micrii, indepartati-va minile de pacient.

Un comentariu cu privire la presiune:

Fiecare micare Bowen se executa cu o anumita presiune, provocare si viteza de execuie unice, depinznd de poziia
pe corp si de sensibilitatea pacientului. Folosii o presiune suficient de ferma pentru stimularea receptorilor aflai in
structura careia va adresai, fara a cauza durere sau discomfort.
Numai scota co au rbdarea de a executa lucrurile simple perfect, vor capa fa indemanarea se executa lucrurile dificile cu uurina.

PROGRAM INTERNATIONAL DE INSTRUIRE BOWTECH

MODULELE 1+2
BRM 1: Procedura pentru partea inferioara a spatelui
BRM 2: Procedura pentru partea superioara a spatelui
BRM 3: Procedura pentru gat
Procedura pentru crampe
Procedura pentru rinichi
Procedura pentru umr (cu asistent); Procedura pentru umr (fara asistent)
Procedura respiratorie; Procedura pentru nou nscui si copii
Procedura pentru genunchi
Procedura pentru cap
Examinare scrisa si practica
MODULELE 3+4
Recapitularea procedurilor precedente
Proceduri noi:

Procedura pentru tendonul popliteu (hamstring).

Procedura pentru pelvis
Procedura sacrala
Procedura pentru cot / ncheietura minii
Procedura pentru antebra

Procedura pentru glezne, pentru degete deformate, monturi

Bowtech aezat pe scaun
Procedura bandajului
Examinare scrisa si practica
MODULELE 5+6
Recapitularea procedurilor precedente
Proceduri noi:
Procedura pentru coccis

Procedurile Nord, Est, Sud si Vest

Procedura pentru vezica biliara

Procedura pentru piept

Procedura pentru tractul respirator superior si TMJ
Examinare scrisa si practica
MODULUL 7
Recapitularea procedurilor precedente
Proceduri noi:
Procedura pentru bursite

Procedura perineala

Procedura toracica

Procedura pentru muchiul piriformis

Procedura pentru copii

Procedurile 5a si 7a Mediale

Examinare scrisa si practica pentru obinerea diplomei

INDICAII DE UTILIZARE
MICRI DE BAZ PENTRU
RELAXARE (BRM)

PROCEDURA PENTRU UMR

Orice restricii n micarea
braelor

PROCEDURA BRM 1 PENTRU

PARTEA INFERIOAR A SPATELUI
Execuie necesara naintea
procedurii pentru partea inferioar

Orice problema a prtii inferioare a

spatelui

Relaxare general

Echilibrarea corpului

Alergii

Orice disconfort n zona umerilor

Probleme ale braelor i minilor

ntinderi sau iuxaii repetate ale

alergii de primavara

antebraului i cotului

Ameeli

Oislexie

a spatelui

PROCEDURA PENTRU TRACTUL

RESPIRATOR SUPERIOR &
ARTICULAIA TEMPOROMANDIBULAR (TMJ)

- ^AslA
PROCEDURA PENTRU GENUNCHI
Probleme asociate cu genunchii,

Probleme ale urechii

- infecii

gleznele, zona lombar, rinichi,

- surditate

ficat, umeri
PROCEDURA BRM 2 PENTRU
PARTEA SUPERIOARA A SPATELUI
Execuie necesara naintea
procedurilor pentru gt

Dureri i tensiune muscular

Contribuie la echilibrarea corpului

Stimuleaz fluxul de energie

- bronit
- rceli

Drenare limfatic

- emfizem

Migrene/Dureri de cap

- alergii de primavara

Anormaliti palatine

Probleme gastro-intestinale,

Aliniere greit (defectuoas) a TMJ

incluznd:

discomfort abdominal / colici

- balonri

- scrasnirea dinilor

- hernie hiatal

- nclecarea dinilor

- indigestii / arsuri la stomac

PROCEDURA BRM 3 PENTRU GT

Paralizii faciale/paralizia Bell

Febr glandular

zona cervical pn n zona

lombar

Gripa

Probleme respiratorii, pectorale i

Probleme musculare i osoase din

Probleme de vedere

diafragmatice

- senzaie de zgomot

- simptome de astm
(ncordare) n zona umerilor

- boala Meniere

Stimuleaz fluxul energetic

PROCEDURA RESPIRATORIE
Boli respiratorii

Probleme ale tractului respirator

superior

- probleme hepatice, pancreatice,

Execuie necesara naintea

procedurii pentru tractul respirator

astm

ale vezicii biliare

- rceli

-grea

- sinuzite

superior i pentru articulaia

- faringite

temporo-mandibular (ATM)

PROCEDURA PENTRU CRAMPE

Probleme musculare i osoase din

zona cervical pn n zona

centurii scapulare

Dureri de cap, migrene

Pacientul are crampe sau crcei

pe parcursul
sesiunii;
Pacientul nu reuete sa-si
gaseasca o poziie confortabila pe
patul de masaj;
Disconfort la micarea umerilor

Contribuie la echilibrarea corpului

Stimuleaz fluxul de energie

sau la rotatia

Iniiaz detoxrfierea organismului

mediala a umrului

PROCEDURA TORACICA

Dureri pectorale de origine

necunoscut

Angin

Scolioz

Coaste fisurate

Dureri stemale

1
PROCEDURA

PENTRU

COCCIS

incontinenta nocturna la copii

PROCEDURA PENTRU PELVIS

Poziie anormal

Leziuni ale coccisului

- la mers

Diaree sau constipaie

- a petvisului

Boli ginecologice

- diferena de lungime a

sindrom premenstrual

picioarelor

menopauz

- asimetrie a muchilor fesieri

fibrom

- picioare rsucite

probleme ovariene sau uterin

Discomfort al muchilor
oldurilor sau pelvisului

Incontinen

Infertilrtate

Dureri n partea de jos a

- hernie

spatelui, sciatic

- discomfort al muchilor

Migrene

Probleme ale prostatei

Epicondilite laterale si mediale

Probleme ale ncheieturii minii
Entorse repetate ale minii
Dureri la umeri
Dureri ale antebraului.
ncheieturii, palmelor sau
degetelor mari
Sindromul tunelului carpian

PROCEDURA
TENDONUL
(HAMSTRING)

PENTRU
POPLITEU

Probleme inghinale, inclusiv:

abductori

PROCEDURA PENTRU COT SI

NCHEIETURA MINII

- discomfort al muchilor

Probleme ale zonei lombare

Probleme ale genunchilor
Probleme ale gleznei
Tendonul popliteu ncordat sau
afectat
OsteoRi la calcai

aductori
PROCEDURA PENTRU RINICHI

spatelui

Probleme ale spatelui care nu

rspund

favorabil

procedurilor

anterioare

Ameeli

Edeme generale

Incontinen

Drenare limfatic

Dureri in partea inferioar a

Fasciite plantare

Circulaie periferic slab

Dureri de gambe cauzate de

efort

PROCEDURA PENTRU PIEPT

Chisturi

Lacta(ie neregulat

Restricie generala de micare

Artrite la sold
Dureri sciatice
Dureri lombare
Dureri de spate in cazul
femeilor nsrcinate
Inflamaii si dureri in zona
sacrala

PROCEDURA PENTRU GLEZNE

neomogena

Probleme ale gleznei

Probleme ale genunchilor
Picioare reci
Probleme cu circulaia
periferica
Monturi

Mastite

Degete deformate
Fasciite plantare

Relaxare

Dureri ale muchilor pectorali

OsteofHi la calcai

Stres

Sindrom premenstrual

PROCEDURA BANDAJULUI

Infecii ale tractului urinar

Dureri de cap

Sinuzite

PROCEDURA PENTRU
ANTEBRA

Orice discomfort n zona snilor

Scolioza sau dureri toracice

PROCEDURA PENTRU CAP

PROCEDURA SACRALA

Dureri la antebra. ncheietura,

mini sau degete
Sindromul canalului carpan
Luxatii repetate

Moduli sau structura

Glezne slbite sau entorse

Susinere in timpul activitatilor

solicitante

Dureri ca urmare a unei traume

a clciului

4 Calcai "despicat"

Calcai dureros la atingere

OsteofHi la calcai

'

PRECAUIE:Terapeutul trebuie s cear

avizul unui medic specialist, dac este
necesar.
PREGTIRE PREALABILA NECESARA
Totdeauna ncepei tratamentul BOWTECH fn
zona lombar, apoi trecei la umeri. Procedura
nu trebuie inversat.
POZIIA PACIENTULUI
ntindei pacientul cu faa n jos, cu capul ntors
ntr-o parte, cu minile pe lng olduri.
Asigurai-v c pacientul st comfortabil,
adugnd perne, dac este necesar.
POZIIA TERAPEUTULUI
Terapeutul st n partea stng a pacientului.
MICAREA 1: Efectuai o micare mediala
asupra muchiul erector spinae stng
POZIIA MINILOR
Terapeutul cu ambele palme in jos, cu degetele
ntinse, amplaseaza degetele mari, care se
ating ntre ele, deasupra crestei iliace, pe
muchiul erector spinae din parte stng.
MICARE: Deplasai pielea lateral. Apucai
presiune pe marginea lateral a muchiului
erector spinae, inei apasat timp de trei
secunde si apoi, meninnd presiunea, micai
medial erectorul spinae, ridicnd ncheietura
minii.
MICAREA 2: Efectuai o micare mediala
asupra muchiul erector spinae drept (prin
partea stanga).
Tehnica este aceei ca la micarea 1, dar se
folosesc degetele arttoare (Micrile 1 i 2
se numesc si Stoperi sau Blocri de Energie.)

MICAREA 3: Deplasat) marginea muchiului

mare fesier stng in direcia postero-median.
POZIIA MINILOR:Terapeutul pune ambele
degete mari n punctul de mijloc al marginii
superioare a muchiului mare fesier.
MICARE: Tragei numai pielea, lateral, peste
aceasta margine. Acum aplicai o presiune mai
ferm, ntorcndu-v pe mijloc, din zona
anterioar spre cea posterioar prin rulare
peste marginea superioara.
Presiunea aplicat va ajunge la fibrele
superioare de adncime ale acestui muchi.
Aceste fibre pornesc de pe partea posterioara
a crestei iliace i se insereaz cu muchiul
tensor si fascia lata n osul tibia prin banda iliotibial. Unele din fibrele inferioare ale
muchiului mare fesier se insereaz direct n
femur. Att muchiul mare fesier cat i
muchiul tensor si fascia lata i exercit
influena asupra oldurilor i genunchilor.
Se trece pe partea dreapt a pacientului.
MICAREA 4: Deplasai marginea muchiului
mare fesier drept, postero-medlal. Tehnica
este aceeai ca i n cazul Micrii 3.
Lsai pacientul n repaus timp de dou minute
(minimum).
Urmtoarele patru micri sunt fcute asupra
membrelor inferioare cu pacientul culcat cu faa
n jos, ncepnd din partea stanga.

17
MICAREA 5: Deplasai captul scurt din

stanga al muchiului biceps femural (aplicarea

%
*
*
%
i

v
i
i
i

Punctului de Activare)

POZIIA MINILOR: Plasai degetele minii

stngi, adnc, Tn punctul din mijloc al pliului
fesier - Punctul 5 a (sub tuberozitatea
ischiatica, la nceputul captului lung al
muchiului biceps femural). Punctul 5a se
numete Punct de Activare. Urmtoarea
poziie este cu degetul mare deasupra fibrelor
captului scurt al muchiului biceps femural,
medial fata de tendonului biceps femural Punctul 5 (deasupra fosei popliteale, ca in
desen)
MICARE - Tragei pielea lateral cu degetul
mare drept pn se ajunge la zona median a
tendonului. Opriti-va i aplicai o presiune mai
ferm pentru a afecta fibrele situate in
adncime ale captul scurt al muchiului.
Acum ntoarcei-v cu precizie la punctul de
pornire, meninnd presiunea. O execuie
reuit a acestei micri poate fi confirmat
printr-un rspuns simtrt n Punctul 5 a.
Retrageti acum ambele mini.
Nota: Faptul ca atat capatul scurt cat si
cptui lung al muchiului sunt implicate in
micare, poate explica de ce impulsul simtit in
Punctul Ischial de Activare nu ar fi atat de
puternic, daca ar fi micat numai tendonul
singur.
MICAREA 6: Deplasai posterior punctul din
mijloc al muchiului vastus lateralis din partea
stanga.

i
i

POZIIA MINILOR: Plasai ambele degete

mari la punctul din mijloc al muchiului vastus
lateralis (cptui lateral al muchiului
cvadricepts femural), deasupra benzii iiiotibiale.
MICARE: Pentru nceput, deplasai pielea de
la acest punct, anterior. Apoi, pana la limita
mobilitii pielii, efectuai o micare posterioara.
aplicnd doar o presiune uoara.
Deplasati-va pe partea dreapta a pacientului.
MICAREA 7: Deplasai cptui scurt al
muchiului biceps femural din partea dreapta
(se aplica Punctul de Activare 7a)
POZIIA MINILOR: Inversai poziia minilor
din Micarea 5, cu mana dreapta adivand
Punctul Ischial de Activare.
MICARE: Aceeai ca la micarea 5. doar ca
folosii mana dreapta.
MICAREA 8: Deplasai in direcie posterioara
punctul din mijlocul muchiului vastus lateralis.
Tehnica este aceeai ca si in cazul Micrii 6.
Lasati pacientul singur timp de doua minute
(minim).
MICAREA S: Repetai Micarea 3 pe
muchiul mare fesier din partea stanga.
MICAREA 10: Repetai Micarea 4 pe
muchiul mare fesier din partea dreapta.
Asteptati doua minute inainte de a ntoarce
pacientul.
Micarea 1 din Procedura pentru genunchi
completeaz fRM 1.

PRECAUII
Terapeutul trebuie s cear avizul medicului
dac este necesar.

MICAREA 4
Pe partea dreapta.
MICARE: Aceeai ca la micarea 2.

PREGTIRE PREALABILA NECESARA

Totdeauna, tratamentul BOWTECH ncepe cu
regiunea lombar, apoi se trece la umeri.
Aceast procedur nu trebuie inversat.
POZIIA PACIENTULUI
ntindei pacientul cu fata in jos, cu capul ntors
ntr-o parte i minile pe lng olduri.
Asigurai-v c pacientul st comfortabil.
adugnd perne dac este necesar.
POZIIA TERAPEUTULUI
Terapeutul st n partea stng a pacientului.
MICRILE 1,2,3 i 4 sunt paramediane i
acioneaz de asemenea ca Stoperi.

MICAREA 1
Deplasai medial partea stng ilicostal a
muchiului erector spinae
POZIIA MINILOR
Terapeutul, are ambele mini cu palmele n jos
i cu degetele ntinse, iar degetele mari se
ating.
MICARE: Pe linia inferior-median a
unghiului inferior al omoplatului stng, tragei
pielea lateral. Aplicai o presiune pe marginea
lateral a muchiului erector spinae timp de trei
secunde, apoi, meninnd presiunea, deplasai
muchiul erector spinae medial, ridicnd
nchef/ra minii.
MICAREA 2
Deplasai muchiul erector spinae drept in
direcie mediana, din partea stng.
MICARE: Tehnica este aceeai ca la
micarea 1, dar, cu folosirea degetelor
aratatoare.
MICAREA 3
Pe partea stanga.

Ateptai dou minute.

MICAREA 5
Efectuai o micare semicirculara peste
muchiul mare romboidal.
POZIIA MINILOR
Terapeutul poziioneaz palma stng cu fata
in jos, vertical, n planul superior al trapezului.
Degetul mare este plasat pe muchiul mare
romboidal, adiacent la marginea omoplatului
stng, aproximativ la o treime din distana de la
unghiul superior al omoplatului.
Degetul aratator de ia mna dreapt este
amplasat mai jos de degetul mare de la mna
stng, pe muchiul mare romboidal.
MICARE: De la marginea omoplatului stng,
tragei pielea n jos, apoi efectuai o micare
semicirculara peste muchiul mare romboidal,
de jos n sus. Degetele se mica toate la fel.
MICAREA 6
Efectuai o micare asupra muchiului ridictor
al omoplatului.
POZIIA MINILOR:
n completare la MICAREA 5, terapeutul
menine poziia degetului mare de la mna
stng, pe umr. Ridicai degetul mare,
mpingei uor cu indexul de la mna dreapt,
nlocuii apoi cu degetul mare de la mna
stng.
MICARE: Efectuai o micare, n direcie
oblic-iateral, asupra muchiului mic romboidal
i muchiul ridictor al omoplatului, trecnd
peste unghiul median superior al omoplatului.
MICAREA 7: Pe partea dreapt, ca
MICAREA 5.
MICAREA 8: Pe partea dreapt, ca
MICAREA 6.

MICARE: Aceeai ca la micarea 1, dar cu

2,5 cm sau 1 inch mai sus.

Ateptai dou minute.

Dac nu exist nici o reacie, dac muchii

romboidali sun! nc ncordai, utilizai
MICRILE 3a i 4a
MICRILE 3A i 4A
MICRILE 3a i 4a sunt localizate la
marginea lateral a marelui dorsal, la nivelul
unghiului inferior al omoplatului. Executai
aceste micri stnd n partea stng a
pacientului. Executai micrile BOWTECH
folosind degetele mari pentru partea stng
(3a). Stai n partea stng i ajungei la
partea dreapta fcnd micri similare cu
degetele mijlocii (4a).
Ateptai dou minute, dup care repetai
micrile de ta 1 pn la 8, dac este necesar.
MICRILE 9 i 10:
mprii n patru zona dintre BRM 2 Procedura pentru partea superioar a spatelui
MICRILE 1 i 2 i BRM 1 - Procedura
pentru partea inferioar a spatelui (o zon
mrginit n partea de jos de nivelul superior al
crestelor iliace i n partea de sus de marginea
inferioar a omoplatului. Aplicai dou micri
mediane la punctele 9 i 10.
MICRILE 11 i 12
Aplicai dou micri laterale la punctele 11 i

12.
MICRILE 13 i 14
Aplicai dou micri mediane la punctele 13 i
14.
MICRILE 15 i 16
Aplicai dou micri laterale la punctele 15 i
16.
NOTA: Micrile de la 9 la 16 sunt micri
aplicate muchilor erector spinae, in direcia

indicata.

Notitc:

N t r & o r l e c U 1 urCj&rih. ?
Jy / P po

_u_pznor ! ,2,3f6.

_T---------------------------------.-JiMU
kyjU. .

-----------

I----------a/

PRECAUIE. Terapeutul trebuie s cear opinia

medicului de specialitate, dac este necesar.

al capului, prin jartea craniana plat a trapezului

(i mal jos demuschiul splenius al capului).

PREGTIRE PREALABILA NECESARA:

Totdeauna tratamentul BOWTECH ncepe cu
zona lombar, apoi se trece la umeri. Procedura
nu se inverseaz.
Dac pacientul are rifoz sau scolioz este util s
se plaseze o pern mic sub capul pacientului,
pentru mai mult comfort.

MICAREA 4: Repetai micarea 3 pe partea

dreapt folosind degetul mijlociu de la mna
dreapt.

POZIIA PACIENTULUI: Dup efectuarea

complet a BRM 2 - Procedura pentru partea
superioar a spatelui, ntoarcei pacientul cu faa
n sus, cu minile pe langa corp.
POZIIA TERAPEUTULUI
- Terapeutul st la capul pacientului
MICAREA 1: Efectuai o micare peste
muchiul scalenus stng.

Ateptai dou minute.

MICAREA 5: Deplasai trapezul drept in direcie
mediana
POZIIA MINILOR : Plasai degetul mijlociu de
ia mna stng pe corpul muchiului trapez din
partea stng (aproximativ la mijlocul distanei
dintre lobul urechii i nivelul umrului).
MICARE: Tragei pielea uor lateral l aplicai o
presiune pe marginea lateral a trapezului. In
timp ce se menine presiunea asupra trapezului,
efectuai o micare, foarte ncet, in direcie
mediana.

POZIIA MINILOR: Introducei degetul mare de

la mna stng nainte de trapez, rmnnd n
triunghiul posterior al gtului n partea lateral a
muchiului scalenus posterior.

MICAREA 6: Repetai MICAREA 5 pe partea

dreapt folosind degetul mijlociu de la mna
dreapt.

MICARE: Efectuai o mifcare nainte (anterior)

de-a lungul marginilor laterale ale muchilor
scalenus posterior si scalenus medius, pn la
scalenus anterior, pe acelai nivel vertical.

Ateptai minimum dou minute pentru ca

tensiunea muscular s scad n intensitate.
Repetai MICRILE 5 i 6 apreciind tensiunea
muscular n timpul lucrului.

MICAREA 2: Repetai MICAREA 1 pe partea

dreapt folosind degetul mare de la mna

Ateptai cel puin nc dou minute.

dreapt.

Dapi tensiunea este inca evident, se pot repeta

inc o data MICRILE de la 1 la 6.

MICAREA 3: Efebtuati o micare n partea de

susacreastei cefei.
PdZlIA MINILOR : Plasai minile 7n spatele
gtului relaxat al pacientului, mai intai cu palmele
cu fata la partea superioara stng.
Plasai degetul mijlociu de la mna stng pe
corpul muchiului semispinalis al capului (care se
afla mai n adncime dect fibrele trapezului i ale
muchiului splenius al capului), lateral-inferior
fa de condilul occipitalului.
MICARE: Terapeutul trage uor pielea
disponibila, lateral si apoi se deplaseaz uor,
mediart, peste corpul muchiului semispinalis

-;

>

Indicaii de utilizare
Pacientul are crampe sau crcei pe
parcursul sesiunii;
Pacientul nu reuete sa-si gaseasca o
poziie confortabila pe patul de masaj;
Disconfort la micarea umerilor sau la
rotatia mediala a umrului.
Precauie: Solicitai sfatul medicului,
daca este necesar

Executai o micare laterala cu degetele

aratatoare peste muchiul erector spinae
stng (Micarea 15 BRM2 - Procedura
pentru partea superioara a spatelui) urmata
de o micare laterala peste muchiul erector
spinae drept, cu degetele mari (Micarea 16
BRM 2 - Procedura pentru partea
superioara a spatelui).
Imediat, executai Micarea 3a BRM2:
Procedura pentru Partea superioara a
spatelui, urmata de Djffcarea 4a BRM2 -

PREGTIRE PREALABILA NECESARA

Nu exista o pregtire necesara, aceasta
procedura putnd fi executata in orice
moment al unei sesiuni de tratament.
Acionai imediat, cnd sesizai indiciile.
Procedura
Nota: Aceasta procedura mprumuta
micrile de la BRM2: Procedura pentru
partea superioara a Spatelui. Pentru
descrierea completa a acestor micri,
recitii capitolul respectiv.

NOTA: Aceasta procedura este

deasemenea eficienta folosind Micarea
15 si apoi 3a ale BRM2: Procedura pentru
partea superioara a spatelui, urmate de
Micarea 16, apoi 4a BRM2: Procedura
pentru partea superioara a spatelui.
Notite:

Micrile 15 & 16 BRM2 : Procedura pentru

partea superioara a spatelui, urmate de
Micrile 3a & 4a.

PRECAUIE: Terapeutul trebuie s

cear avizul medicului de
specialitate, daca este necesar.
PREGTIRE PREALABILA
NECESARA: nainte de a efectua
procedurile specifice, pregtii
pacientul aplicndu-i procedurile
specifice de relaxare de baz:
MICRILE 1-8 BRM 2 Procedura pentru partea
superioar a spatelui, plus

MICRILE 1-6 BRM 3Procedura pentru gt.

Dup ce gtul i umerii s-au relaxat,
cerei pacientului s se ridice in
picioare.
MICAREA CETII
Aceast micare este realizat pe un
pacient relaxat cu ajutorul unui
asistent care susine braele
pacientului, in timp ce terapeutul
ruleaz vertical bordura posterioar a
muchiului deltoid, deasupra axilei.
Urmtoarea descriere este pentru
umrul drept, iar atunci cnd lucrm
umrul stng se inverseaz direciile.
Nota: ntotdeauna se lucreaz
ambele brae, ncepnd cu braul cel
mai sntos.
A. CU AJUTORUL UNUI ASISTENT
POZIIA PACIENTULUI: In picioare
POZIIA ASISTENTULUI: Asistentul
st n faa pacientului. Cotul drept al
pacientului este inut n mna stng
a asistentului, iar ncheietura minii
drepte a pacientului este sprijinit de
antebraul drept al asistentului.
Asistentul ine cotul flexat la 90 i
permite ncheieturii s se flexeze intro poziie relaxat. Antebraul trebuie
s fie la nivelul i direct n faa
pieptului pacientului.
POZIIA TERAPEUTULUI: Stnd n
spatele pacientului, cu faa spre
umrul drept al acestuia.

MICAREA 1: POZIIA MINILOR

Terapeutul i poziioneaz ambele
degete mari cu unghiile atingndu-se,
sub marginea posterioar a
. deltoidului, mai sus de axil.

MICARE:
Terapeutul deplaseaz uor pielea In direcie
inferioar, pentru a provoca marginea posetrioara
a deltoidului in sus, eventual permind ambelor
degete mari s ruleze peste marginea acestui
muchi. Simultan, asistentul duce ncet cotul drept
al pacientului spre umrul stng ai acestuia. La
punctul tn care degetele mari ruleaz peste
marginea deltoidului, asistentul trebuie s simt
un rspuns n triceps.
Punctul A - n mod obinuit, rspunsul este sub
form de vibraie, simtita cu zona dintre buricul si
articulaia de mijloc a degetului mare. aproape de
zona mediana a epicondilului humerusului.
Recunoaterea acestui rspuns este necesar
pentru ca micarea s fie eficient.
Odat ce rspunsul a fost recunoscut, cotul
continu s fie dus spre umr.
Scopul este deplasarea maxima a umrului drept
al pacientului de ctre asistent, care acum si
plaseaz mna dreapt pe deltoidul stng ai
pacientului, cu antebraul drept al pacientului
rmnnd pe antebraul drept al asistentului i
trgnd cotul drept spre umrul stng (cu mna
stng a asistentului) astfel nct pacientul s se
simt comfortabil.

MICAREA 2
Aceast poziie este meninut pn ce terapeutul
lovete partea lateral a umrului drept (deasupra
corpului principal al deltoidului) cu baza palmei
drepte.

MICAREA 3
Asistentul aduce braul napoi la poziia iniiala,
susinnd cotul i ncheietura minii, in aceast
poziie, terapeutul efectueaz o micare uoara n
sus si uor lateral, peste fibrele anterioare ale
deltoidului, fie cu degetele mari fie cu celelalte.
Dup aceea, braul pacientului este cobort cu
grija de ctre asistent.
Aspecte eseniale:
1. Dac asistentul nu nregistreaz nici un
rspuns la cot, terapeutul trebuie s reia
ntreaga procedura de la nceput.
2. De ndat ce asistentul simte rspunsul i
antebraul ncepe s se mite, trebuie s
se continue deplasarea in direcia umrului
pn ce deltoidul este lovit de terapeut.
Executarea deplasrii inainte de primirea
rspunsului, va anula procedura.

DURA PROCEDURA CETII

Repetai tratamentul dup 7 zile i apoi din
nou patru sptmni mai trziu. Pot s apar
variaii, depinznd de trecutul pacientului.
Se recomand ca pacientul s fac ase
exerciii de rotaie complet cu fiecare bra, n
fiecare diminea, cu rotirea capsulei si
aplicnd presiune (vezi exerciii recomandate).

B. METODA SOLO (UMARUL STNG)

Notite:

POZIIA PACIENTULUI
Pacientul trebuie s stea aezat pe un scaun.

------------_______

POZIIA TERAPEUTULUI
Terapeutul st n picioare cu faa spre partea
dreapt a pacientului.

-------------

MICAREA 1:

POZIIA MINILOR
Cotul stng al pacientului este inut de mna
stng a terapeutului, antebraul pacientului
sprijinindu-se pe antebraul terapeutului.
Terapeutul isi plaseaz acum piciorul drept
intre genunchii pacientului.
MICARE:
ncepei prin a duce cotul pacientului spre
umrul drept. In timpul acestei micri,
deplasai marginea inferioar a prii
posterioare a deltoidului n sus cu degetele de
la mna dreapt. Terapeutul trebuie s simt o
vibraie similarfl cu cea menionat mai nainte,
n mana stng, aparuta la cotul stng al
pacientului. Dac nu simii aceast vibraie,
repetai micarea.

MICAREA 2
Meninei umrul stng n poziia de maxim
deplasare i lovii partea lateral a deltoidului
stng cu baza palmei drepte. Uor, aducei
braul pacientului n poziia iniial.
MICAREA 3:
Deplasai n sus fibrele inferioare ale deltoidului

anterior cu degetul mare de ia mna dreapt.

Repetai inca o data, daca este necesar.

EXERCIII PENTRU UMR

EXERCIIUL U
Oc

Invatati pacientul sa execute urmtoarele exerciii,

ncepnd din ziua imediat urmtoare
tratamentului:

; JL, -j*,

Acest exerciiu se va executa doar daca pacientul

poate sa~si ridice braul, comfortabil, cel puin la
90.

EXERCIIUL I
Pacientul sta in picioare, uor aplecat, sprijininduse cu o mana de sptarul unui scaun, pentru
stabilitate. Celalalt bra este lasat liber in jos, pe o
direcie perpendiculara pe sol.

Pacientul isi va sprijini mana de un perete, cu

braul ridicat la 90. la nivelul umerilor, cu cotul
blocat in extensie. Corpul pacientului se va "roti"
apoi in jurul braului, de sase ori, flexand si
extinznd astfel, ncheietura umrului.

Se rotete braul, descriind un cerc imaginar, de

sase ori in direcie orara si de sase ori in direcie
anti-orara.

Exerciiul se incheie cu aducerea bazinului cat

mai aproape de perete, cu braul in etensie
dorsala.

Acest exerciiu se executa, mai intati, cu braul

mai sntos, apoi cu braul celalalt.

Se repeta exerciiul si cu celalalt brat.

In ziua urmtoare, se va incearca acelai

exerciiu, cu marirea diametrului cercului descris
de micare.

E.IM

ANTERIOR ASPEO

POSTERIOR ASPEO

PRECAUIE
Terapeutul trebuie s cear avizul medicului
acolo unde este necesar.
PREGTIRE PREALABILA NECESARA
n fiecare caz urmai procedurile primare,
Micrile 14 ale BRM 2 pentru partea
superioar a spatelui.
<< ^

MICAREA 2
Repetai micarea pe partea cealalt.
Deplasatl-v n partea dreapt a pacientului i
repetai micarea, inversnd reperele
corespunztor (N.B.: inclusiv direcia
capului).
Ateptai dou minute.

POZIIA PACIENTULUI: Pacientul se ntinde

pe burt, cu faa ntoars spre stnga.
POZIIA TERAPEUTULUI: Terapeutul st n
partea stng a pacientului! i flexeaz
genunchiul stng relaxat al acestuia, la 90.
Piciorul este apoi micat lateral att de
departe ct este confortabil (rotaia intern a
femurului). Terapeutul ine ferm piciorul
pacientului cu mana dreapta.
MICAREA 1
La nceput, cerei pacientului s inspire adnc
i s expire. Micarea este executat la
sfritul expiraiei. Terapeutul trage uor
pielea n partea din mijloc cu degetele de la
mna stng i apoi efetueaza o micare
laterala asupra muchiul iliocostalis drept,
chiar deasupra nivelului unghiului inferior al
omoplatului.

MICAREA 3
ntoarcei pacientul pe spate.
Aplicai o presiune uoar cu mna stng pe
epigastru, mai jos de procesul xifoid. Acesta
este Punctul 3 de Activare, care este tinut
apasat in timpul execuiei procedurilor 4 si 5..
MICAREA 4
Aceasta micare se executa, deasemenea, la
sfritul expiraiei.
Simultan, cu degetul mare de la mna
dreapt, efectuai o micare laterala i uor
oblica asupra inseriei muchiului rectus
abdominal stng, de-a
lungul marginii coastelor.
Nota: Micarea trebuie s fie efectuat pe
marginea coastelor i nu mai jos de acestea
i indinata in sus.

MICAREA S
Aceast micare este executat de
asemenea la sfritul unei expiraii. Cu o
presiune uoar meninut tnc pe epigastru,
deplasai lateral muchiul redus abdominal
drept, cu degetul mijlociu de la mna dreapt,
ntr-o maniera similara.

La acelai nivel cu unghiul inferior al

omoplatului adivai muchiul iliocostalis,
efedund o micare median pe partea
stng, apoi o micare similar pe partea
dreapt.
Urmeaz imediat o micare lateral stnga i
apoi lateral dreapta pe aceleai punde.

MICAREA 6
Indepartati mna stng de pe epigastru
(Punctul 3) i plasai degetul mijlociu de la
mna dreapt cu aproximativ 2 cm (3/4 inch)
mai jos de procesul xifoid. Pe expiraie,
tragei uor pielea n sus i executai o
micare uoar, in jos, asupra muchiului
redus abdominal.
Pulsul poate fi imediat simit mal puternic n
Punctul 3 i ar putea urma i o expectorase.
Executai aceast procedur nainte de a
ncepe s facei orice procedura pentru
gt
Pacienii astmatici trebuie atenionai s evite
Produsele ladate
Flori tiate n cas
Cini i pisici n cas
Salcmi, arbori de ceai, secar si polen de
brad
Spray-uri cu aerosoli i un mediu ncrcat
cu praf
NOU NSCUI l COPII CU COLICI l
SIMPTOME OE ASTM
Tratamentul consta in urmtoarea procedura
modificat:
Copilul sau nou-nscutul trebuie ntins pe
burt sau inut de un asistent

Aeznd copilul pe spate, urmai aceeai

procedur ca i pentru aduli, eliminnd
condiia de expiraie nainte de Micrile 4 i
5, dar avnd grij s se execute Micarea 6
dup expiraie.

EXERCIIU RECOMANDAT IN CAZURILE

DE ASTM:
Recomandai pacienilor bolnavi de astm sa
execute urmtorul exerciiu:
Pacientul isi tine cutia toracica cu ambele
mini. Se aplica presiune, in timpul inspiraiei
si se menine aceeai presiune si in timpul
expiraiei. Se repeta exerciiul, de cate ori
este comfortabil, de mai multe ori pe zi. Acest
exerciiu va intari muchii cavitatii toracice.
Dup primele doua edine Bowtech, puteti
invata pacientul sa-si efectueze singur
micarea 6 din Procedura Respiratorie, in
cazul unei crize de astm sau a respiraiei
ingreunate.
Daca Simptomele de astm nu dispar dup
tratamentul Bowtech, pacientul trebuie sa
elimine complet din dieta produsele ladate si
orice preparate ce conin lactoza.

Nlo

3ft

tte;

3p '/
^ a-'^4. cfn dJb\^*d^>C .A<k.

iClM,^

XT

xxu-U
*< , /Qa<
Ax^k. ~^
q;
(j2.

/Ua.

IV

->-

K-M^ :

^V-iQ

V<W- A-t^Oft\i
^ * ^cOigKor
/Vh iT^Aa<\

/ .. ------------------------------------------------------- -------:----^L(fr<ulV<? pl- ^i^x^^ '

-------C&4V-^> QA*W^_______________________

asu biir^tuAeu'*nt* !
------------------------------Q^*\. rM 4 ^ ~*d^Cl 2

v
:scLjA^ /V^p'vs3-^\x.
/ ----------------------- " -------------------------------- T * 3 \ - A J U ^ < = > - Y m

f? r

r^ifpA'X*
y

v37v^~"
w

PRECAUIE: Terapeutul trebuie s

cear avizul medicului de specialitate
daca este necesar.
PREGTIRE PREALABILA
NECESARA
Dac avei dubii n legtur cu
posibilitatea existenei unei probleme
lombare, trebuie tratata mai nti zona
lombar, prin procedura BRM 1
pentru partea inferioar a spatelui,
apoi continuai dup cum urmeaza
POZIIA PACIENTULUI
Pacientul este culcat pe spate, cu
perne pentru activarea genunchilor,
daca este necesar confortului
pacientului, sau pacientul poate fi
aezat pe scaun, cu piciorul aezat pe
genunchii terapeutului, si el aezat
POZIIA TERAPEUTULUI
Terapeutul st n partea lateral a
genunchiului care trebuie tratat.
Verificai cu cele dou degete
arttoare i cu degetele mari dac
rotula este meninut n stare de
imobilitate de ctre cvadricepsul
ncordat, ncercnd s micai rotula
pe direcie mediana si transversala.
MICAREA 1 HIT THE LAT
POZIIA
MINILOR
Cu genunchiul relaxat, degetele mari
sunt plasate sub marginea posterolaterala a tendonului vastus lateralis,
la 1-2 cm (1/2 - 3/4 inch) distanta de
inseria acestuia pe rotul.
MICARE: Efectuai o micare
nainte i spre mijloc, adiancent la
rotul, cu fermitate i foarte ncet.
MICAREA 2
Micai fibrele retinaculare ale
mijlocului rotulei, cu degetele
arttoare, ntr-o direcie oblicmedian (supero-posterioar), peste
mijlocul condilului femural.
MICAREA 3
Micai fibrele retinaculare ale lateralei
rotulei cu degetul mare n direcie
oblic-lateral (supero-poeterior), peste
condilul lateral femural.
Ateptai dou minute.

 W**'

i*V

J0SCAREA 4
Deplasai muchiul vastus medialus obliqus
n direcie lateral.Aceasta va ajuta la
eliberarea articulaiei genunchiului. Punctul
de inceput al acestei micri se afl la o
distan de trei - patru limi de deget
deasupra rotulei, imediat deasupra crestei
centrale supracondilare a femurului.
Rotula este ataat n partea de sus de
fibrele inferior-laterale ale muchilor vastus
lateralis i vastus medialus obliquus i n
partea de jos de condilul tibiei, prin
tendonul rotulei.
Cei doi muchi se contract astfel nct s
reduc subluxaia rotulei n orice direcie i
menin astfel stabilitatea.
Un exemplu important este prevenirea
subluxaiei laterale n extensia (ntinderea)
forat de ctre muchiului vastus medialus
obliquus.
Dac rotula este inut imobila de
ncordarea cvadricepsilor, ncercai s
micai din nou rotula, dup Impacientul a
expirat adnc.

MICRILE &i 6
Plasai genunchiul n poziie flexat la
aproximativ 90.
Punei degetele n poziie central pe
corpurile muchiului, pe capetele centrale
i laterale ale muchiului gastrocnemian, la
aproximativ 4 cm (1 % inch) sub inseria
tendoanelor popliteu. Separai capetele
centrale i laterale cu o micare spre
interior i apoi cu o micare lateral.
Ateptai dou minute.

MICRILE 7-16
Separai uor muchiul gastrocnemian
('Tachinai gastrocnemianul"), cu micri
alternative, centrale i laterale, avansand
pe centru spre cptui apropiat al
tendonului lui Abile.
Aceasta va ajuta la drenares naturala a
fluidului de la genunchi.

MICAREA 17
Executai trei micri n partea de mijloc, la
1 cm (1/2 inch) distanta i deplasati-va pe
centru peste tendonul lui Ahle.
Ateptai dou minute.

MICRILE 16-21 ("nchiderea

muchiului gastrocnemius")
Executai micri spre linia de mijloc a
muchiului gastrocnemius, uor, la
punctele 18,19, 20 i 21.
Aceste micri sunt utile de asemenea
pentru crampe i ajut la relaxarea
muchilor gambei.
MICAREA 22
La un punct situat la o distan de dou
limi de deget deasupra captului central
al maleolei tibale i la o lime de deget
distan n spatele acesteia,1 deplasai
nervul tibial i fasciculul neurovascular spre
in fata.
Repetai procedura peste 7 zile, dac nu
apare o alta trauma, intre timp. Nu se va
folosi cldura sau masajul i nu se vor face
exerciii timp de o sptmn.
(Desenul de mai jos indic poziia piciorului
flexat, pentru micrile 5-21).

,, (- Exerciiu pentru

genunchi:s f

Pacientul isi va Iscate o greutate uoara (un

pachet de 1kg. de orez) de fiecare picior, pe
aspectul dorsal 0 gleznei. Stand aezat pe un
scaun nalt sau pe o masa, cu picioarele
neatingand solul, pacientul va ridica piciorul cu
genunchiul ntins, in extensie aproape completa.

Se repeta micarea de 15 ori, in aceeai sesiune

de exerciii.

Acordai atentie senzaiei de "tremur* al muchilor

cvadricepsi^femurali- Muchii trebuie sa atinga
acest stadiile parcursul exerciiului; Daca

muchii ntremurau nainte de micarea a 15-a,

reducei greutatea.

Se executa exerciiul cu fiecare picior.

12 o'dock

PROCEDURA PENTRU RINICHI

PRECAUIE
Terapeutul trebuie s cear avizul medicului
specialist, daca este necesar.
PREGTIRE PREALABILA NECESARA
Aplicai mai nti procedura BRM 1 pentru
partea inferioar a spatelui i apoi BRM 2
pentru partea superioar a spatelui.
EVALUAREA ZONEI LOMBARE
Zona lombara este o regiune mrginit n
partea superioar de a 12-a coast, la mijloc
de coloana vertebral i n partea inferioar
de creasta iliac superioar.
Fie una sau ambele pri ale zonei lombare ar
putea fi afectate.
Observai dac exist vreo asimetrie ntre
musculatura paraspinala de pe fiecare
parte.
Cu palma inut deasupra regiunii
lombare, la 2-4 cm (3/4 -1 14 inch)
inaligie, observai orice diferena de
temperatur prin comparaie cu partea
opus.
Evaluai sensibilitatea ambelor pri ale
zonei lombare prin palpare delicat
POZIIA PACIENTULUI
Pacientul se ntinde cu fata in jos, cu capul
ntoars spre stnga.
POZIIA TERAPEUTULUI
Terapeutul st n picioare, n partea stng a
pacientului i i fexeaz genunchiul stng,
relaxat, la 90. Piciorul este apoi micat
lateral, att de departe ct este confortabil
(rotirea intern a femurului). Terapeutul ine
nemicat piciorul pacientului cu mna
dreapt.

MICAREA
Terapeutul trage pielea uor spre cnfru i /
apoi face o micare lateral asupra
muchiului erector spinae drept. Aceast
micare trebuie sa fie direcional la 35 - 40
superior-lateral.

.
atve

MICAREA 2
Repetai pe partea cealalt, deplasandu-va pe .
partea dreapt a pacientului i repetnd |
MICAREA asupra muchiului erector spinae
stng, inversnd punctele corespunztoare, ,
inclusiv orientarea capului pacientului i
]
flexarea genunchiului drept.
Amintii-v regula celor trei repere pe partea
stnga:
Pacientul are capul ntors spre stanga
Terapeutul st n partea stng a
pacientului
ndoirea si meninerea piciorului stng n
poziie lateral

Nota: Pentru a trata partea dreapt, inversai

toate poziiile i micrile anterioare

I
I

a
a
i

PROCEDURA PENTRU CAP

PRECAUIE
Aceastd procedura nu rezolv cauza durerilor de
cepT dar poate fi util pentru uurarea acestor
dureri i pentru relaxare.
Terapeutul trebotes cearfl avizul medicului In
caz de necesitate.
POZIIA PACIENTULUI
Pacientul st ntins pe spate.
POZIIA TERAPEUTULUI
Terapeutul se plaseaz n spatele capului
pacientului.
Procedura const ntr-o serie de apsri
succesive asupra unor Puncte de Activare.
MICAREA 1
POZIIA MINILOR: Terapeutul folosete zona
interioara a degetului mijlociu pentru Punctul de
Activare 1.
MICARE: Aplicai o presiune egal pe cele dou
puncte 1 indicate pe desen, n acelai timp.
MICAREA 2.
POZIIA MINILOR: Terapeutul folosete
degetele arttoare pentru Punctele de activare 2.
MICARE: inei degetele timp de patru secunde
i aplicai o presiune egal i Tn acelai timp n
cele dou Puncte de activare 2 nainte de a nceta
presiunea n Punctele 1.
MICAREA 3
POZIIA MINILOR: Terapeutul folosete
degetele mari pentru Punctele de activare 3.
MICARE: Aplicai o presiune In Punctele 3
nainte de a nceta presiunea n Punctele 2.
MICAREA 4
POZIIA MINILOR: Terapeutul folosete
degetele inelare pentru Punctele de activare 4.
MICARE: Aplicai o presiune n Punctele 4
nainte de a nceta presiunea n Punctele 3.
Executai de patru ori.
MICAREA 5. Aplicai o presiune n Punctele 4
cu podul palmelor timp de 8-10 secunde.
MICAREA 6 Asezati-va palma stanga pe fruntea
pacientului, iar mana dreapta sub occipital,
sprijinindu-i capul in uoara extensie. Susinei

poziia pentru aproximativ 30 secunde, apoi, uor,

indepartati-va minile.
MICAREA 7.Efectuati o micare de translaie cu
degetele mari, incepand de la linia de mijloc a
frunii, deasupra sprncenelor, cobornd peste
urechi. Repetai de inca trei ori, de fiecare data
incepand la un nivel superior fata de precedentul.
MICAREA 8 Cu vrful degetelor de la ambele
mini unite si palmele in forma de piramida,
efectuai o micare pe deasupra fotei pacientului,
incepand de la frunte si pana la brbie, fara a-i
atinge fota. Ajuni la brbie, amplasati-va palmele
sub brbie si efectuai o micare de translaie
pana in zona occipitala, urcnd podul palmelor
astfel incat degetele mari sa atinga Punctele de
Activare 2 ale Micrii 2. Retrageti degetele spre
rdcin parului si apucai intre degete uviele de
par, continund micarea in jos, pe toata
lungimea firului de par.
MICAREA 9: Tragei uor, apucand cu degetele
de la ambele mini, cate o uvia de par. Repetat!
de cateva ori.
Permitei pacientului s se odihneasc 1 5 - 2 0
minute.

Notite:

Pxs-CjL'i?

GLOSAR
Acesta este un glosar al termenilor descriptivi folosii n text. Informaiile i definiiile referitoare la
muchi, nervi i alte structuri anatomice pot fi obinute din orice carte de anatomie.
Poziie anatomic - poziia adoptat de corp folosit ca baza pentru termenii anatomici
descriptivi.
Poziia este stnd n picioare, cu picioarele unite, cu minile de o parte i de alta a corpului, cu
palmele deschise ndreptate nainte.
Linie de mijloc - un plan care mparte corpul n dou jumti, dreapt i stng.
Urmtorii termeni sunt folosii pentru a descrie locaia unui punct raportat la alt punct, n poziie
anatomic.
Anterior - un punct care se situeaz mai n fa n raport cu alt punct
Posterior - un punct care se situeaz mai n spate n raport cu alt punct
Ventral - similar cu anterior, dar folosit in general pentru repere in abdomen (folosit rar)
Dorsal similar cu posterior. Utilizarea acestui termen tinde s fie restrns la suprafaa unui
membru, mn sau picior. De retinut c suprafaa dorsal a picioarelor (dorsum) este aspectul
care nu implic susinerea greutii
Palmar - un punct pe suprafaa minii sau a degetelor care se situeaz anterior altui punct
Plantar - un punct situat n apropierea suprafeei de pe talpa piciorului, care susine greutatea,
mai aproape de aceast suprafa dect alt punct
Medial / median - un punct care este mai aproape de linia de mijloc dect alt punct
Lateral- un punct care se afl mai departe de linia de mijloc dect altul
Contralateral - se refer la partea opus prii care se trateaz
Bilateral - implic ambele pri
Cubftal - se refera doar la punctele Ipcalizate pe antebra si mana. Inseamna ca punctul descris
este mai aproape de marginea cubitala (partea minii care conine cubitusul). In poziie anatomica,
cubiial si medial sunf sinonime. Deoarece minile vor adopta si alte poziii, este mai simplu sa ne
referim la zona cubitala si la cea radiata.
Radlal - mai aproape de marginea radiat (de partea osului radius al antebraului)
Superior - un punct situat mai aproape de cap dect de picioare
Inferior - un punct situat mai aproape de picioare dect de cap

Cranial - similar cu superior

4ft

Proximal - utilizat Tn primul rnd pentru membre; descrie un punct mai apropiat de trunchi
(torace, abdomen i pelvis) dect alt punct
Membru superior - parte a corpului situat de la umr pn la mn, inclusiv (Nu este sinonim cu
bra)
Bra,- acea parte din membrul superior, situat ntre umr i cot
Membru inferior - acea parte a corpului situat ntre old i laba piciorului (Nu este sinonim cu
picior")
Coaps - acea parte a membrului superior situat ntre old i genunchi
Picior- Parte a membrului inferior situat ntre genunchi i glezn
Gamba - aspectul posterior al piciorului formata din muchii gastrocnemius si soleus.
Clrcumducle - se refer Tn mod uzual la ncheietura minii, umrului sau oldului; gama totala de
micri combinate posibile pentru articulaie: combina aducia, extensia, abducie i flexie, n
succesiune.
Plan coronal - plan vertical imaginar care exist n orientarea antero-posterioar. mprind corpul
n dou pri: partea anterioara si partea posterioara.
Plan sagltal plan vertical imaginar care exist n orientarea antero-posterioar, mprind corpul
n dou pri: partea dreapta si partea stanga.

Urmtorii termeni descriu micri:

Abducie - se refer la membre - n raport cu trunchiul (n poziie anatomic), sau la degete - n
raport cu o linie de referina a minii sau piciorului. Micarea nseamn luarea prii desemnate,
deplasarea n planul poziiei anatomice, la distan de partea la care se face referin. De
exemplu, ambele membre superioare sunt abduse la nivelul umrului pentru a realiza poziia crucii.
Aducle - micare opus celei de abducie. fn general, o parte a corpului este necesar s fie
supus nti unei abducii i apoi unei aducii.
Flexie - este un termen folosit pentru a descrie o micare a unei articulaii. Flexia are loc atunci
cnd unghiul dintre oasele articulate descrete.
Flexfe dorsala - implica o micare a articulaiei gleznei, care mica piciorul in direcie dorsala
(opusa suprafeei plantare)
Flexie plantar - implic o micare a articulaiei gleznei care mic piciorul n direcie plantar
Flexie lateral - descrie micarea trunchiului i are prefixul dreapt sau stng n funcie de
direcia fa de linia de mijloc a corpului
Extensie - micare opus flexiei

Rotaie Intern - descrie o micare a unui membru care se rotete n lungul axei sale, aducndui partea lateral n fa i spre mijloc (partea median se rotete posterior i lateral)
Rotaie extern - micare invers rotaiei interne; descrie micarea unui membru care se rotete
n lungul axei sale, aducndu-i partea median n fa (anterior) i spre mijloc (partea lateral se
rotete posterior i lateral)
Rotaie median - similar rotaiei interne
Rotaie lateral - similar rotaiei externe
Deviaie cubitala - se refer la micrile care au loc n articulaia minii, atunci cnd mna se
mic n direcia marginii corespunztoare osului cubitus
Deviaie radlal - opus deviaiei anterioare, este o micare a articulaiei minii, cnd mna se
mic n direcia marginii radiale (corespunztoare osului radius)
Inversiune - se refer la micrile labei piciorului n care, de exemplu, suprafeele plantare sunt
direcionate aproximativ una spre cealalt. n aceast situaie, marginea median a piciorului se
mic n direcie dorsal, iar marginea lateral, n direcie plantar.
Eversfune se refer la micarea labei piciorului, opus inversiunii. Marginea mediala se
deplaseaz plantar iar marginea laterala se mica dorsal.

Glosar pentru altl termeni:

Fascia - un strat de tesut fibros; de grosime diferita, care nconjoar corpul, separnd grsimea de
muchi.
Ligament - o concentrare neelastic de esut fibros, care unete n mod uzual dou oase, n mod
rigid
Tendon - similar ligamentului; este compus din elemente fibroase de colagen i leag muchii de
oase, n special la inserie; poate fi concentrat ntr-un singur cordon sau poate fi plat.

Articulaie - unire ntre dou sau, uneori, mai multe oase

Origine - se folosete de obicei in sensul de cea mai apropiat zon de ataare a muchilor de
oase. Altfel, poate nsemna zona de prindere de oase, care trece prin cea mai scurta gama de
micri a doua oas {dmbele parti ale articulaiei), in timpul aciunii normale a muchiului.
Inserie- se folosete, de obicei, in sensul de cea mai deprtat zon de ataare a muchilor de
oase. Altfel, poate nsemna zona de prindere de oase, care trece prin cea mai lunga gama de
micri a doua oase (de ambele parti ale articulaiei), in timpul aciunii normale a muchiului.

JjLufc- Y*r

i^*- c6f IWA

^ | . ,,
au ^ jr^_ 77 rr*
c7j< .

'vfX4

9Cfb\+X IfeSH

REFERINE RAPIdT ^

'

'*y<u^

NOT;
BRM - de la Micri de baz de relaxare (Micri de relaxare de baz) i const n Procedura
pentru partea inferioar a spatelui, Procedura pentru partea superioar a spatelui i Procedura
pentru gt.

Alergii - Procedura pentru tractul respirator superior i articulaia temporo-mandibular (TMJ)

Alergii de primavara - Procedura pentru tractul respirator superior si TMJ
Ameeal - BRM, Procedura pentru tractului respirator superior si articulaia temporo-mandibular
(TMJ) i Procedura pentru cap

Amigdalite - Procedura pentru tractul respirator superior si articulaia temporo-mandibulara (TMJ)

Angin - Procedura toracica
Arsuri - otet din cidru de mere
Artrite - BRM plus proceduri pentru zonele afectate
Astm - Procedura respiratorie
Balonare Procedura respiratorie
Boli de inima - Procedura toracica
Bronit - Procedura respiratorie, Procedura pentru tractului respirator superior si articulaia
temporo-mandibular (TMj)

Candldoze - BRM i Procedura pentru coccis

Circulaie - BRM i Procedura pentru pelvis
Ciroz - BRM i Procedura pentru rinichi
Coaste fisurate - Procedura toracica
Colica - Procedura respiratorie

j 4u< <> hay +v/e /

Constipaie - 8RM si Procedura pentru Coccis

/5^-w*Cr- ,

Crampe ale picioarelor - BRM i procedura pentru pelvis

Crampe menstruale- Procedura pentru coccis
Degetele de la picioare deformate - Procedura pentru degetele de la picioare deformate
Depresie - BRM, Procedura respiratorie i Procedura pentru rinichi
Diaree - Procedura pentru coccis
Distensie abdominal - Procedura respiratorie
Diverticuiit Procedura pentru coccis i Procedura respiratorie
C ICC fe ( - j*~l h i l t % - / - )
c/^

.re.

Drenare limfatic* - BRM, Procedura pentru tractul respirator superior si articulaia temporo-

mandibular (TMJ), Procedura pentru sni i Procedura pentru pelvis

Durere a muchilor gambei, ca urmare a efortului - BRM si Procedura pentru pelvis
Dureri abdominale - Procedura respiratorie
Dureri ale vezicii biliare - Procedura respiratorie
Dureri de cap - BRM pe zonele de interes, Procedura pentru cap
Dureri de coccis - Procedura pentru coccis
Dureri de cot - Procedura pentru cot / ncheietura minii
Dureri de diafragm Procedura respiratorie
Dureri de dini l gingii - Procedura respiratorie i Procedura pentru tractul respirator superior si
articulaia temporo-mandibular (TMJ)
Dureri de spate - BRM
Dureri in piept - Procedura toracica
Dureri la san - Procedura pentru sni
Dureri sacrale - Procedura pentru sacrum
Dureri sternale - Procedura toracica
Eczeme - BRM, Procedura respiratorie i Procedura pentru rinichi
Edem BRM, Procedura pentru tractul respirator superior si articulaia temporo-mandibular.
Procedura pentru sni, Procedura pentru pelvis
Emfizem - BRM i procedura respiratorie
Evacuare suprarenala - BRM
Febr - BRM, Procedura pentru tractul respirator superior si articulaia temporo-mandibular,
Procedura pentru sni i Procedura pentru pelvis
Graviditate (disconfort) - BRM in poziia aezat si Procedura pentru sacrum
Grea - Procedura respiratorie
Grip - BRM, Procedura pentru tractul respirator superior si articulaia termporo-mandibuiar
(TMJ), Procedura pentru sni i Procedura pentru pelvis
Hemoroizi - Procedura pentru coccis
Hernie (inghinal) - Procedura pentru pelvis
Hernie de disc - BRM
Hernie hiatal - Procedura respiratorie
Impuriti fn snge - BRM i Procedura pentru rinichi
nclinare a pelvisulul - BRM si Procedura pentru pelvis

Incontinen (aduli) - Procedura pentru cocds. Procedura pentru pelvis i Procedura pentru
rinichi

Incontinenta nocturna - Procedura pentru Incontinenta nocturna

Indigestie - Procedura respiratorie
Infecii ale urechii - Procedura pentru tractul respirator superior ;i articulaia temporomandibular (TMJ)
Infertilitate (masculin i feminin) - Procedura pentru coccis

Inflamaii ale esutului plantar - Procedura pentru pelvis

Lactaie - Procedura pentru sni
Lactaie neregulat - Procedura pentru sni

Litiaza biliar - Procedura respiratorie

Lumbago - BRM ; Procedura pentru partea inferioar a spatelui
Menopauz - BRM i Procedura pentru coccis
Menstruaie - BRM i Procedura pentru coccis; abundenta - BRM i Procedura pentru coccis
Migren - BRM, Procedura tractului respirator superior si articulaia temporo-mandibular i / sau
Procedura pentru coccis

Monturi - Procedura pentru monturi

Noduli hemoroidali - Procedura pentru coccis
Moduli la san - Procedura pentru sni

Obezitate - BRM, Procedura respiratorie i Procedura pentru coccis

Osteoporoz - BRM, Procedura toracica
Paralizia Bell - Procedura pentru tractul respirator superior si articulaia temporo-mandibulara
(TMJ)

Probleme ale ficatului - BRM i Procedura pentru rinichi

Probleme ale gleznelor - Procedura pentru glezne
Probleme ale maxilarelor - Procedura pentru tractul respirator superior i articulaia temporomandibular

Probleme ale prului - BRM, Procedura respiratorie, Procedura pentru tractul respirator superior
si articulaia temporo-mandibular (TMJ) i Procedura pentru rinichi

Probleme ale pielii - BRM i Procedura respiratorie

Probleme ale plmnilor - Procedura respiratorie
Probleme ale urechii - Procedura pentru tractul respirator superior i articulaia temporomandibular (TMJ)

Probleme ale vederii - Procedura pentru tractul respirator superior i articulaia temporomandibutar (TMJ)
Probleme cu vezica urinara - Procedurile pentru coccis si saorum
Probleme digestive - Procedura respiratorie
Probleme glandulare - BRM, Procedura pentru tractul respirator superior si articulaia temporomandibular (TMJ) i Procedura pentru pelvis
Probleme la rinichi - Procedura pentru rinichi
Probleme musculo-scheletale - BRM
Probleme nervoase - BRM, zona afectata i Procedura pentru umr
Probleme oculare - Procedura pentru tractul respirator superior i articulaia temporomandibular (TMJ)
Probleme respiratorii - BRM si Procedura respiratorie
Prostat - Procedura pentru coccis -

. L[a *

Psoriazis - BRM i Procedura respiratorie f

- -krcsoU f

Retenle de lichide - BRM, Procedura pentru tractul respirator superior si articulaia temporomandibular (TMJ) i Procedura pentru pelvis
Rinichi i vezica urinar Procedura pentru coccis i Procedura pentru rinichi
Sciatic - BRM i/sau Procedura pentru coccis sau pelvis
Scolioz - BRM si mai trziu Procedura toracica
Sindromul Meniere - Procedura pentru tractul respirator superior si articulaia temporomandibular
Sinuzft - Procedura pentru tractul respirator superior i articulaia temporo-mandibular

Sistem imunitar - BRM i zonele afectate

Sterilitate - Procedura pentru coccis
Stres - BRM, zona afectata i Procedura pentru umr
Surditate - Procedura pentru tractul respirator superior i articulaia temporo-mandibular (TMJ)
Tensiune arterial (mic sau mare) - BRM + zonele afectate
Tensiune nchinata - Procedura pentru pelvis
Tensiune nervoasa - BRM, zona afectata i Procedura pentru umr
Tensiune oculara - Procedura pentru tractul respirator superior i articulaia temporo-mandibular
(TMJ)
Tensiune pre-mentrual - Procedura pentru coccis
Tiroida - Procedura pentru tractul respirator superior i articulaia temporo-mandibular
Tractul urinar - Procedura pentru coccis i Procedura pentru rinichi

56 ctul resP'Ta*0f
Tuse Procedura respiratorie, procedura pentru tra

mandibular (TMJ)
Ulcer duodenal Procedura respiratorie
Ulcer stomacal - Procedura respiratorie
Umr nepenit - Procedura pentru umr
Umr ridicat Procedura pentru umr
Valvula Ueocecat - Procedura respiratorie
Vene varicoase - BRM i Procedura pentru pelvis

r
5upen

articuiaV3

tempor0'

1. Este mai important ca pacientul sa fie intr-o poziie

confortabila, dect in poziia corecta,

~
CAdevart^ Fals

2. Terapeutul trebuie sa ceara sfatul medicului specialist,

atunci cnd este necesar

JASevaxaXj Fals

3. In timpul unei manevre Bowen, pielea se deplaseaz in

timpul inspiraiei

Adevrat /(FalT)

4. Executai ntotdeauna procedurile 1-4 pentru partea

superioara a spatelui, nainte de a incepe cu partea inferioara
a spatelui
,

Adevrat XfaTs")

5. Pe durata unui tratament Bowen, pacientul nu trebuie

intors dect o data

Adevrat / Fals -

6. Alte forme de terapii manipulatorii complementeaza

Bowen

Adevrat (/Talsj.

7. Zona tratata cu Bowen nu trebuie expusa la cald sau frig' (^Ad6varaT/> Fals
8. Tratamentele Bowen incep aproape ntotdeauna pe
partea stanga

C/Aflevarts; Fals

9. Intre micrile 8 si 9 pentru partea inferioara a

spatelui, exista o pauza
10. Micrile 9-16 ale BRM 2 sunt efectuate
asupra muchiului erector spinae

Fals

Rspundei la urmtoarele 10 intrebari incercuind rspunsul corect, fe A,B, C, sau D

11.

Bowtech se poate combina cu urmtoarele terapii:

A)
Masaj
CBHomeopatie
C)
Acupunctura
D)
Electro-terapie

12. In ce poziie trebuie sa fie capul pacientului?

A)
In spaiul pentru cap al mesei de masaj
B)
ntors spre partea stanga
C)
ntors spre partea dreapta
ntors intr-o parte, dar intotdeauna confortabil pentru pacient
13. De ce lasam picioarele pacientului sa atarne la maginea patului, cnd este culcat cu fata
in jos?
A) Pentru a ancora partea inferioara a corpului
Pentru a reduce ncordarea muchilor picioarelor
C)
Pentru a avea un reper direcional (cu fata in sus sau in jos)
0)
Pentru a obine un punct inferior pentru fluxul sanguin
uri completeaz procedura pentru partea inferioara a spatelui?
Repetarea procedurilor 3 si 4 ale BRM pentru partea inferioara a spatelui
Verificarea relaxrii muchilor pelvieni
Efectuarea Micrii 1 a procedurii pentru genunchi - Hit The Lat
Procedurile 1-4 pentru partea superioara a spatelui
de inceput ale procedurilor 5 si 7 pentru partea superioara a spatelui sunt:
Pe marginea mediana, superioara a omoplatului
La jumatatea marginii mediane a omoplatului
Pe marginea mediana, inferioara a omoplatului
La o treime in jos pe marginea mediana a omoplatului
16.

17.

Bowen agtioneaza asupra urmtoarelor sisteme anatomice:

A)/^ Oase
Muchi, ligamente si tendoane
Organe interne majore
D) ) Toate cele de mai sus
Termenul inferior se refera la un punct:
Ctre marginea corpului pacientului;
Aflat pe cealalta parte a corpului;
4ai apropiat de picioarele pacientului;
O) Mai apropiat de capul pacientului.

18. Bowtech este

A)
B)
C)

19' Termenul

cpJSl

S)

o tehnica de masaj
O tehnica de presopunctura
o terapie de stimulare a punctelor energetice
O unealta ce faciliteaz vindecarea ntregului corp
"posterior" se refera la:
Mai departe de planul median
Mai aproape de suprafaa spatelui corpului
Pe aceeai parte a corpului
. Dorsal si pe partea din fata a corpului

20.

Muchiul mare fesier este situat:

Pe centura pelviana
B)
Chiar deasupra gleznei
C)
Intre omoplat si ira spinrii
D)
Proximal fata de cot

<c3SC:>

Rspundei pe scurt la urmtoarele intrebari (fiecare rspuns corect se va puncta cu max. 2

puncte)
21. Menionai cum mai este numita micarea care deplaseaz tendonul vasus lateralis ctre
rotula.

---- ------------ LLii_L ______________________________

22. Care sunt procedurile necesar a fi efectuate in prealabil, ca pregtire pentru Procedura
pentru Rinichi?

R d H / Ai 2.

23. Daca pacientul are nevoie de mai mult dect un singur tratament, indicai numrul minim,
maxim si optim de zile care trebuie sa treaca intre edine.

s - io 24.
Unde se situeaz punctele de activare pentru micrile 5 si 7 ale BRM - pentru partea
inferioara a spatelui si care sunt numerele alocate lor.
2 deroAi?

/>!

fterrng'lvL*__ (V il Knall'

25.

Ce micri si ce procedura ati executa asupra muchiului scalenus?

-2-

j.odr
d

Hl-

26.
Daca nu exista o reacie pozitiva in urma efecturii micrilor 1-8 - BRM 2- partea
superioara a spatelui, ce alte proceduri mai pot ajuta?
___________________________________ o*'

________________________________

27. Ce sugerai pentru reducerea fluidului

la genunchi?
rea fluidului
ia genuncnir
cAc

>c

- Cu i

- - I c _______________

28. Ce tehnica este folosita pentru a detecta diferentele de temperatura dintre rinichi?

JX

ic^CL,

C-*\Qa_

29. Pe care parte (dreapta sau stanga) a muchiului erector spinae vei efectua prima
micare?
t

30. Care este dieta recomandata pentru probleme la rinichi?

^ A nX x

3> O ''--Jv

/Woz

GHID DE NTOCMIRE AL STUDIILOR DE CAZ

Ca
parte
integranta
a
programului
dumneavoastr de pregtire, trebuie sa
prezentai cate un studiu de caz pentru
zece pacieni diferii. Trebuie sa acordai
fiecrui pacient cel puin doua edine, dar
puteti avea si mai multe ntlniri cu acelai
pacient, daca sunt necesare mai multe
edine de tratament. O a treia edina,
sau cel puin, o convorbire telefonica, sunt
indicate pentru a putea trage concluziile cu
privire la progresul, sau la rspunsul
pacientului la tratament.

Hobiurile si activitatile sportive preferate,

deoarece
acestea
pot
contribui
ta
problemele cu care se prezint pacientul

Accidente, operaii sau afeciuni care pot

sau nu, sa contribuie la starea actuala.
Includei date si detalii.

Orice descriere a durerilor sau strii de

imobilitate. Pentru nivelul de durere,
folosii o scala de la 1 la 20 si nregistrai
nivelul de mobilitate (NM), fie grafic, fie
folosind numere sau unghiuri exprimate in
grade.

Motivul prezentrii lor si orice probleme

au (starea actuala). Daca este relevant,
comentai momentul in care clientul a
devenit contient prima oara de durere /
restricie / rana si cnd s-a produs
afeciunea / durerea (de ex. acasa, la
servici, pe terenul de sport, in accident de
maina). Descriei situaiile si factorii care
agraveaza sau amelioreaz disconfortul
pacientului.

Va trebui sa aflai si sa consemnai unele

informaii relevante despre pacient:

Orice tratament urmat de pacient pentru

afeciunea actuala si rezultatele acestuia.

Va rugam sa consemnai:

Orice alte detalii importante pe care

pacientul le menioneaz, de exemplu
rezultatele radiografiilor, efectul durerii /
afeciunii asupra vieii zilnice, abilitatea de
a continua sa lucreze, atitudinea fata de
munca, starea generala, viata de familie.

Doua studii de caz trebuie prezentate la

nceperea Modulului 3, inca doua la
Modulul 4, inca trei la Modulul 5 si in final,
inca trei la Modulul 6.
- Solicitai consimmntul pacienilor de a
fi utilizai pentru studii de caz.
- Pentru pastrarea confidenialitii, folosii
doar prenumele sau coduri numerice.

La prima ntrevedere:

Ocupaia pacientului, de cnd lucreaz

la locul de munca actual, istoricul
locului de munca (daca este relevant).

Pentru prima edina:

Pentru a doua sendinta si urmtoarele:

Consemnai procedurile in ordinea

aplicrii lor si argumentai alegerea
dumneavoastr (de exemplu, procedura
pentru umr, pentru a degaja imobilitatea
urmarului). Folosii abrevieri oriunde este
posibil (de exemplu, scriei BRM pentru
Procedurile de Relaxare Bowen si omiteti
cuvntul "procedura", deoarece se va
subnelege
daca
scriei
"Partea
superioara a spatelui" sau "Pelvis").
Menionai numrul de micri, atunci
cnd efectuai doar o parte din procedura
completa (de exemplu, atunci cnd
efectuai un numr minim de micri ce
sunt necesare nainte de o alta
procedura)

Consemnai ce reacii sau modificri

raporteaz pacientul, de la ultima edina.

Reanalizati starea pacientului si notati

modificrile pe care le observai.

Listati ordinea procedurilor efectuate in

aceasta edina si motivai alegerea lor.

Consemnai observaiile dumneavoastr

din timpul si dup edina si orice
comentariu relevant al pacientului.

Consemnai sfaturile, exerciiile fizice

propuse si recomandrile pe care le dai
pacientului dup edina.

Menionai orice abatere de la standardul

procedurii (intenionata sau inadecvata)

Adaugati pagini suplimentare, daca sunt

necesare si alte edine.

Dup ultima edina:

nregistrai orice observai in timpul

edinei sau dup terminarea acesteia,
de exemplu tensiunea din esuturi,
schimbrile de postura sau ale nivelului
de mobilitate. Consemnai si comentariile
semnificative ale pacientului cu privire la
edina.
Enumerai sfaturile, exerciiile fizice
propuse si recomandrile pe care le dai
pacientului dup edina. Consemnai ce
proceduri considerai ca vei executa la
urmtoarea edina.

Luai legtur cu pacientul, inca o data,

pentru a afla informaii suplimentare.

Menionai,
pe
scurt,
parerea
dumneavoastr
despre
progresul
nregistrat de pacient si eficacitatea
terapiei in acest caz.

Includei orice descoperire personala in

lucrul cu acest pacient.

Cea mal mare slbiciune a noastra este renunarea. Cea mai sigura cale spre succes este intotdeauna,
Inca o ncercare.

FORMULAR STUDII DE CAZ

Nume cursant:_________________ ______________________Studiu de caz nr.:___________
Numele instructorului____________________________ _______________ .______________ _
Prenumele sau codul pacientului:
____________________ Varsta:________ Sex:,
Ocupaie:______________________________________ .________________ _________________
Spoituri practicate / hobiuri / alte activitati:______ _________________________________
Istoric al operaiilor / accidentelor / bolilor. nregistrai datele si detaliile:___________

Localizarea durerii / restriciei de micare:

Afeciunile cu care se prezint:.

Tratamente efectuate anterior pentru afeciunile de mai sus:.

Alte comentarii relevante:.

EDINA 2 - Dala:__________________________ ________ _________

Comentariile pacientului: progrese / schimbri observate de la ultima edina:.

Evaluarea dumneavoastr:.

Proceduri aplicate in aceasta edina (menionai motivul alegerii lor):

Comentarii / observaii:.

Exerciii recomandate:.

Comentariile pacientului: progrese / schimbri observate de la ultima edina:.

Evaluarea dumneavoastr:

Proceduri aplicate in aceasta edina:.

Comentarii / observaii:

Exerciii recomandate:

LA FINALUL ULTIMEI EDINE CU PACIENTUL:

Evaluarea dumneavoastr cu privire la progresul nregistrat de pacient:.

Daca ati descoperit lucrul noi, pe parcursul tratani acestui pacient si care sunt acestea:

Felicitri, tocmai ati beneficiat de primul dumneavoastr tratament Bowen. Ati fcut acum,
primul pas spre vindecarea naturala si cel mai important aspect este ca, organismul
dumneavoastr deine controlul asupra propriei Bale vindecri. In urmtoarele patru sau cinci
zile, corpul dumneavoastr va lucra intens pentru a corecta orice dezechilibre existente si se
va afla ntr-un stadiu de dezintoxicare. Bowen incepe sa lucreze in momentul in care va
ridicai din pat, dup primul tratament; cele mai multe ameliorri se vor produce, in organismul
dumneavoastr, in primele douzeci si patru de ore, dar acestea pot continua pana la cinci
zile (noi numim acest efect - reacia de vindecare de cinci zile).
Va recomandam sa urmai cateva instruciuni, pentru a va ajuta in procesul de vindecare:
1. Va rugam sa nu ramaneti in poziie aezata, in ziua tratamentului, mai mult de jumtate de
ora. La fiecare jumtate de ora, in timpul zilei, ridicati-va si acordatl-va cateva minute
pentru o plimbare uoara. Acest lucru este vital pentru re-echilibrarea corpului
dumneavoastr.
2. Va rugam sa nu practicai sporturi de contact, cel puin douzeci si patru de ore dup
tratament. In funcie de severitatea afeciunii dumneavoastr, s-ar putea sa fie necesar sa
nu practicai astfel de sporturi, o saptamana.
3.

Pentru a va ajuta corpul sa elimine toxinele, va fi necesar sa bei sase - opt pahare de apa
pe zi. Daca avei vreo senzaie de greaa, aceasta nu trebuie sa va ngrijoreze - este doar
reacia datorata eliminrii toxinelor din organism.

4. Daca avei senzaii de durere, pe care nu le-ati mai avut, poate fi un semn pozitiv,
deoarece corpul incepe sa-si recapete poziia anatomica normala.
5. Pentru a indeparta orice discomfort, plimbati-va cat mai mult posibil; orice senzaie este
doar temporala si nu va dura mai mult de cateva ore. Plimbarea stimuleaz circulaia
sanguina si ajuta la drenarea limfatica a toxinelor acumulate in organismul
dumneavoastr.
6. Bowen nu trebuie combinata cu alte terapii, cum ar fi masajul, chiropractia, fizioterapia,
reflexologia. pasele energetice, ultra-sunetele, deoarece acestea vor anihila efectul
masajului delicat efectuat prin terapia Bowen.
7. Nu facei dusuri sau bai fierbini, nici dusuri scoiene; bai si dusuri calde sunt permise.
8. Daca afeciunea dumneavoastr este cronica, va rugam sa nu renunai uor, deoarece ar
putea fi necesar inca un tratament pentru a va ndrepta spre vindecare. Amintiti-va ca
afeciunea dumneavoastr cronica nu a aparut peste noapte.
9. Bowen s-a dovedit a fi o terapie sigura, ne-manipulativa, ce ajuta corpul sa-si
restabileasc starea de armonie propie. Bowen nu actioneaza mpotriva corpului, ci
mpreuna cu acesta, in ritmul sau.
VA ROG SA-MI TELEFONAT!, DACA AVEI NTREBRI