DEZBATEREA CAUZEI N EDIN PUBLIC

Lupta judiciar se realizeaz n cadrul dezbaterilor publice i

contradictorii. Principiile fundamentale ale procesului se afirm pe deplin n
aceast etap, care are drept scop stabilirea faptelor i a normelor juridice
aplicabile, pe baza administrrii probelor.

edina de judecat
1. Conducerea edinei de judecat
edina de judecat este condus de preedintele completului sau de
judectorul unic atunci cnd completul este alctuit dintr-un singur
judector.
Art. 122-123 Cod de procedur civil se refer n mod expres la
modul n care este realizat poliia edinei de judecat, deoarece
disciplina procesual este una din cele mai importante condiii pentru
administrarea optim a justiiei.
Astfel, art.123 prevede: (1) Presedintele exercita politia sedintei,
putand lua masuri pentru pastrarea ordinii si bunei-cuviinte.
(2) Daca nu este loc in sala de sedinta, presedintele poate inlatura pe cei
ce ar veni mai tarziu sau pe cei ce depasesc numarul locurilor.
(3) Nimeni nu poate fi lasat sa intre cu arme in sala de sedinta, afara
numai daca le poarta in vederea serviciului ce indeplineste in fata instantei.
(4) Acei care iau parte la sedinta sunt obligati sa aiba o purtare
cuviincioasa. Acel ce vorbeste instantei trebuie sa stea in picioare.
Presedintele poate incuviinta exceptii de la aceasta indatorire.
(5) Pot fi indepartati din sala cei minori si persoanele care s-ar infatisa
intr-o tinuta necuviincioasa.
(6) Presedintele poate chema la ordine orice persoana care tulbura mersul
dezbaterilor. Daca aceasta chemare ramane fara rezultat, el poate obliga pe
tulburator sa paraseasca sala si la nevoie va da ordin sa fie scos din sala.
(7) Daca in cursul sedintei se savarseste o fapta penala, se aplica
dispozitiile din Codul de procedura penala.
(8) Presedintele poate sa ordone indepartarea tuturor persoanelor din sala,
daca altfel nu se poate pastra ordinea.

2. Desfurarea edinei de judecat

Art. 121, 127 Cod de proc.civ. consacr, n mod expres, publicitatea
i oralitatea dezbaterilor.
Deschiderea dezbaterilor se face de ctre preedintele completului sau
judectorul unic: Presedintele deschide, suspenda si ridica sedinta. (art.128
al.1).
Procesele se dezbat n ordinea de pe lista aflat la intrarea n sal i
afiat cu cel puin o or naintea nceperii edinei. Totui, pricinile
declarate urgente si cele ramase in divergenta se vor judeca inaintea
celorlalte. Partile pot cere schimbarea randului, daca impricinatii avand
pricini fixate inaintea lor nu se impotrivesc. (art.125)
La nceputul edinei, partile pot cere instantei amnarea pricinilor
care nu sunt in stare de judecata, daca aceste cereri nu provoaca dezbateri.
Aceasta amnare se poate face si de un singur judecator.
Dezbaterea fiecrei pricini ncepe prin apelul prilor, care se face de
ctre grefier; acesta va arta, pe scurt, obiectul cererii, stadiul procesului i
modul n care s-a ndeplinit procedura de citare pentru acel termen.
De asemenea, subliniem c n fata primei instante judectorii au
datoria de a incerca impacarea partilor. In acest scop ei pot solicita
infatisarea personala a partilor, chiar daca acestea sunt reprezentate. (art.129
al.2, art.131). Mai mult, conform modificrii aduse art.131 prin Legea
nr.202/2010, n litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul medierii,
judectorul poate invita prile s participe la o edin de informare cu
privire la avantajele folosirii acestei proceduri i va putea recomanda prilor
s recurg la aceasta (vezi art.131 al.2,3).
n vederea susinerii cauzei de ctre pri, presedintele va da cuvintul
mai intai reclamantului si in urma paratului. In caz de trebuinta,
presedintele poate da cuvantul de mai multe ori, putandu-l margini in timp
de fiecare data. (art.128 al.2,3)
Prile au indatorirea ca, in conditiile legii, sa urmareasca
desfasurarea si finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligatia sa
indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite
de lege sau de judecator, sa-si exercite drepturile procedurale cu bun
credin, precum si sa-si probeze pretentiile si apararile.(art.129 al.1)
Instana va examina excepiile procesuale invocate de pri, apoi le va
da cuvntul asupra probelor, pronunndu-se asupra admisibilitii acestora.
Va urma administrarea efectiv a probelor propuse de pri pentru
demonstrarea susinerilor acestora.

Menionm c n cursul judecii pot aprea incidente care s

influeneze desfurarea normal a procesului: suspendarea judecii,
perimarea, etc.
Dup administrarea probelor, prile vor pune concluzii n fond, adic
vor prezenta a sintez a preteniilor i aprrilor lor, artnd modul n care
acestea au fost dovedite n faa instanei.
Dezbaterile din edina public se vor consemna ntr-o aa-numit
ncheiere (proces-verbal).
3. Prima zi de nfiare
Un moment esenial al dezbaterilor este prima zi de nfiare, care nu
se confund cu primul termen de judecat: Este socotita ca prima zi de
infatisare aceea in care partile, legal citate, pot pune concluzii. (art.134 Cod
de proc.civ.).
Legea leag de acest moment exercitarea unor drepturi ale prilor:
depunerea ntmpinrii i a cererii reconvenionale, modificarea cererii de
chemare n judecat, propunerea probelor, invocarea excepiilor relative, etc.
(a se vedea art.132 Cod de proc.civ.)

NCHEIEREA DE EDIN
1. Noiune
ncheierea de edin reprezint actul procedural n care se
consemneaz coninutul dezbaterilor care au loc la fiecare termen de
judecat. Conform art.147 Cod de proc. civ., Dezbaterile urmate in sedinta
se vor trece in incheierea de sedinta, care va fi semnata de judecatori si de
grefier.
ncheierea de edin este un act de dispoziie al instanei, prin care se
iau diferite msuri procesuale: se dispune administrarea unor probe, se
amn procesul, se soluioneaz excepii i incidente de procedur, etc.
Art.255 prevede: (1) Hotararile prin care se rezolva fondul cauzei in
prima instanta se numesc "sentinte", iar hotararile prin care se solutioneaza
apelul, recursul, precum si recursul in interesul legii ori in anulare se numesc
"decizii".
(2) Toate celelalte hotarari date de instanta in cursul judecatii se
numesc "incheieri".

Aadar, ncheierea de edin reprezint o hotrre a instanei, dar nu

poate fi asimilat cu hotrrea final (sentin, decizie) prin care se
soluioneaz litigiul.
2. Clasificare
Pornind de la dispoziiile art. 268 Cod de proc. civ., se disting dou
categorii de ncheieri premergtoare hotrrii finale: ncheieri preparatorii i
ncheieri interlocutorii.
ncheierile preparatorii sunt acelea prin care instana adopt diverse
msuri procesuale, fr ca prin acestea s anticipeze asupra deciziei finale.
n principiu, instana poate reveni oricnd, dar motivat, asupra msurilor
luate prin astfel de ncheieri (ncheierea prin care se dispune amnarea
cauzei, administrarea unei probe, etc.).
ncheierile interlocutorii sunt acelea prin care se adopt msuri
decisive pentru soarta procesului, anticipndu-se decizia final. Instana nu
mai poate reveni asupra acestor ncheieri, judectorii fiind legai de
acestea (vezi art. 268, al. 3). Exemple: ncheierea de admitere n principiu a
interveniei voluntare, ncheierea prin care se respinge excepia autoritii de
lucru judecat, etc.
3. Coninut
ncheierea de edin trebuie s cuprind aceleai elemente ca orice
hotrre judectoreasc: practicaua (partea introductiv), considerentele
(motivele) i dispozitivul.
Subliniem c toate aceste elemente trebuie adaptate la specificul fazei
procesuale; ele trebuie s fie concise, dar s permit instanei de control
judiciar s aprecieze asupra desfurrii legale a procesului civil.
Menionm c n cazul ncheierilor de edin nu este necesar
ntocmirea unei minute.
ncheierea trebuie semnat de ctre judectori i grefier sub sanciunea
nulitii.