Prtile

Reclamantul: Flaminio Costa

Prtul: ENTE NAZIONALE ENERGIA ELECTRICA (E.N.E.L.)
Obiectul cazului
Obiectul cazului este reprezentat de cererea adresat Cur ii, de
interpretare a articolelor 102, 93, 53, 37 in temeiul art. 177 din Tratatul
CEE, pentru pronunarea unei hotrri preliminare in cazul litigiului in
curs.
Faptele
Prin Legea Nr. 1643 din 6 Decembrie 1962 si decretele ulterioare,
guvernul italian a naionalizat producia si distribu ia energiei electrice si
au creat organizaia E.N.E.L., careia i-au fost transferate activele
intreprinderilor din domeniu.
Flaminio Costa, fost actionar la Edison Volta, companie afectat de
naionalizare, a refuzat s plateasc factura de electricitate, pe motivul
ca naionalizarea este
contrara
Constituiei italiene si anumitor
prevederi dinTratat. De asemenea, el a cerut instanei competente din
Milano s aplice articolul 177 din Tratatul CEE si s ob in n acest fel o
interpretare a articolelor 102, 93, 53 si 37 ale Tratatului, care au fost
nclcate de legea respectiva.
Ca si norma comunitara relevanta pentru acest caz se observ ca
este vorba despreTratatul instituind Comunitatea Europeana. Principiile
generale ale dreptului comunitar.Articolul 177 se bazeaz pe o separare
clar a funciilor ntre instanele naionale i Curtea de Justiie si nu o
poate abilita pe cea din urma nici s investigheze cazul si nici s critice
motivele si scopul cererii de interpretare. Articolele 102, 93, 53 si 37 din
Tratatul CEE nu conin prevederi care sunt capabile s creeze drepturi
individuale pe care instanele naionale trebuie sa le protejeze. Raportul
dintre dreptul european si dreptul constitutional national este marcat
de principiul
prioritatii
de aplicare
a dreptului
comunitar.
Referitor la acest principiu, Curtea de Justiie a Uniunii Europene a
statuat in jurisprudenta sa c dreptul european este parte integranta din
sistemul de drept al statelor membre si trebuie aplicat de instan ele
acestora.
Soluia
Curtea a hotrt parial in favoarea Guvernului, deoarece legea
relevant din Tratat a fost una pe care doar Comisia o poate contesta
Guvernului Italian. Ca persoan fizica,Costa nu putea sa invoce nici unul
dintre articolele din Tratat mentionate mai sus.
Prin Hotrrea din 15 iulie 1964, in Cauza 6/64 referitoare la
cererea
de
pronuntare
a
unei hotrri preliminare, formulat de Giudice Conciliatore din Milano, in
litigiulFlaminio Costa impotriva Enel, Curtea de Justi ie a Comunita ilor

Europene a consacrat principiul prioritii dreptului comunitar, declarnd

ca reglementrile emise de instituiile europene se integreaz n
sistemele juridice ale statelor membre care sunt obligate sa le respecte.
Curtea a artat c, spre deosebire de tratatele interna ionale
ordinare, Tratatul CEE a instituit o ordine juridica proprie, integrat in
sistemul
juridic
al
statelor
membre
de
la
momentul intrrii in vigoare a tratatului si care se impune instanelor
acestora.
Prin instituirea unei comunitati cu durat nelimitat, dotat cu
instituii proprii, cu personalitate i cu capacitate juridica, cu o capacitate
de reprezentare interntionala si, mai precis, cu puteri reale provenite
dintr-o limitare a suveranitaii sau dintr-un transfer de competen e
din partea statelor ctre Comunitate, acestea i-au limitat drepturile lor
suverane si au creat astfel un corp de drept aplicabil resortisan ilor
acestora si lor insele.Transferul drepturilor si obliga iilor corespunztoare
dispoziiilor tratatului, realizat de ctre state de la ordinea lor juridic
intern in beneficiul ordinii juridice comunitare, determin, prin urmare, o
limitare definitiv a drepturilor lor suverane.
In consecin, daca o norma naional este contrar unei dispoziii
europene, autoritile statelor membretrebuie sa aplice dispozitia europe
an, iar norma naional nu este nici anulat, nici abrogat, insa i se
suspenda fora sa obligatorie.
Referitor la costurile suportate de catre CEE si Guvernul Italian,
acestea nu sunt recuperabile, urmnd ca litigiul de recuperare a
cheltuielilor sa fie soluionat ulterior in instanta.
Cauza Costa vs. E.N.E.L. are o importanta deosebita pentru
dreptulcomunitar,deoarece consacrexistenta unui principiu esenial n
ceea ce privese raportul drept comunitar - drept intern al statelor
membre. Practic, CJCE afirm faptul c, n conflictul care apare ntre o
norma comunitar si o norm national contrar, ntotdeauna prima
dintre ele va avea prioritate, deci o forta juridica superioara.
In cauza Costa/ENEL, Curtea de Justitie a emis dou concluzii
fundamentale cu privire la relaia dintre dreptul Uniunii si dreptul national:
n primul rnd, se arat c statele membre au transferat definitiv
drepturi suverane ctre o comunitate creat de acestea, n acest context
eventuale msuri ulterioare, unilaterale, ar fi incompatibile cu conceptul
de drept al UE.
n al doilea rnd, c dreptul Uniunii este unul uniform si general
aplicabil pe ntreg spatiul Uniunii Europene. Aceste constatri au
evideniat o dat n plus realitatea potrivit creia dreptul Uniunii are
ntietate fa de orice dispozitii contrare din legislatia statelor membre,

prevalnd nu doar asupra legislatiei naionale anterioare, dar exercitnd

un rol restrictiv si coercitiv si asupra legilor adoptate ulterior.
n concluzie, supremaia dreptului Uniunii asupra dreptului na ional
const n aceea c n cazul unei contradictii ntre dispozitii legale, dreptul
national care ncalc dreptul Uniunii nceteaz s mai fie aplicabil si nici
o dispozitie legislativ national nu poate fi introdus dac nu este
complet rezonant cu dreptul Uniunii. Aceste principii esen iale se aplic
congruet si n sectorul achiziiilor publice, chiar dac la nivel na ional
dispozitiile directivelor europene n domeniu s-au transpus n acte
normative specifice.
Particularitile fiecrui stat precum si constrngerile de natur
socio-economic au impus si permis, n consecin , ajustarea cadrului
legislativ european cu scopul modelrii acestuia n func ie de necesittile
si specificitatea fiecrui stat membru.
Odat cu aderarea Romniei la Uniunea European s-a impus
armonizarea ntregului sistem de drept naional cu prevederile
comunitare. Astfel, n domeniul achizitiilor publice statul romn a avut
obligaia transpunerii celor mai noi directive, si anume Directiva
2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor
de lucrri, de furnizare i de servicii si Directiva 2004/17/CE privind
coordonarea procedurilor de achiziie aplicate de entitile care opereaz
n sectoarele ap, energie, transport i servicii potale.
n concluzie, din momentul transpunerii legislatiei comunitare n
sistemul de drept national prin intrarea n vigoare a O.U.G. nr. 34/2006
privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de
concesiune de lucrari publice i a contractelor de concesiune de servicii,
precum si a celorlalte acte normative emise n vederea aplicrii acesteia,
Romnia s-a integrat, devenind parte a unui sistem de achizi ii publice
construit pe principiile fundamentale ale Tratatatului si pe principiile ce
deriv din acestea. n cazul apariiei unor incongruen e legislative ntre
sistemul european si cel national, generat tocmai de particularit ile
nationale ale statelor membre, va prevala, dup cum am artat,
reglementarea de drept european. Pe cale de consecint, hotrrile
Curii Europene de Justiie pot si trebuie s constituie izvor de drept
national, ilustrnd interpretarea prevederilor comunitare, interpretare ce
ar trebui extins, n consecint, si soluionrii litigiilor similare din cadrul
procedurilor de atribuire interne.