1.

INTRODUCERE
1.1. Generalitati
Mecanica este o stiinta fundamentala a naturii, un capitol al fizicii care studiaza forma cea mai
simpla de miscare a materiei, care consta din deplasarea relativa a corpurilor, sau a unor parti din
acestea, unele in raport cu altele .
Miscarea este forma de existenta a materiei . Nu poate exista materie fara miscare si nici miscarea
fara materie .
Mecanica clasica are anumite delimitari si anume viteza corpurilor macroscopice v << viteza
luminii = 3 108 m /s .
Mecanica clasica se imparte in :
- mecanica solidului rigid ( Mecanica teoretica );
- mecanica solidului deformabil ( Rezistenta materialelor + Teoria elastica si plastica );
- mecanica lichidelor ( Hidraulica );
Mecanica clasica opereaza cu doua categorii de marimi si anume : marimi fundamentale si
marimi derivate .

1.2. Marimi fundamentale ale mecanicii clasice

Dintre marimile fundamentale utilizate frecvent in mecanica se citeaza spatiul, timpul si masa ca
forme concrete de manifestare a materiei.
a. Masa m
Masa reprezinta marimea fizica scalara de stare, care masoara proprietatea materiei de a fi inerta si
de a produce un camp gravitational . Altfel spus masa reflecta doua din cele mai importante insusiri
ale materiei :
- gravitatia (atractia reciproca a corpurilor);
- inertia (opozitia fata de orice schimbare a starii de miscare sau de repaus) .
mm
Fenomenelor gravitationale le corespunde masa gravifica (legea atractiei universale F = f 1 2 2 ,
r
iar fenomenelor inertiale masa inerta ( legea fundamentala a mecanicii F = m.a ) .
Experientele lui Eotvos (1848 1919) au demonstrat ca masa gravifica si masa inerta sunt riguros
egale, ele reprezentand doar doua aspecte diferite ale aceleiasi realitati .
In mecanica clasica masa este considerata constanta , in timp ce in mecanica relativista este
variabila, dependenta de viteza .
b. Spatiul s
Spatiul generalizeaza notiunea de distanta, marime, forma, intinderea obiectelor materiale. Are
urmatoarele proprietati :
- tridimensional (3 dimensiuni);
- respecta postulatul lui Euclid (geometria clasica);
- continuu, omogen, izotrop, absolut.
c. Timpul t
Timpul generalizeaza notiunea de durata, de succesiune a fenomenelor naturii .
Are proprietatile :
- o singura dimensiune;
- infinit, continuu;

- monoton crescator (numai valori pozitive);

- absolut.
Dintre marimile derivate se citeaza forta, viteza, acceleratia, impulsul, lucrul mecanic, energia
etc.
Forta este o masura a interactiunii mecanice dintre corpuri materiale.
Corpurile materiale au o multitudine de proprietati, fapt pentru care in mecanica, pentru
simplificarea studiului se introduc o serie de modele teoretice ale acestora si anume :
- punctul material un punct geometric caruia i se atribuie o anumita masa . Punctul
material nu exista in realitate, el este un concept care usureaza calculele matematice .
- sistemul de puncte materiale este un model definit ca o multime finita de n puncte
materiale in interactiune mecanica .
- continuu material (corp) este un model care are la baza ipoteza simplificatoare ca intreg
spatiul ocupat de corp este plin cu substanta, desi se cunoaste structura atomica
discontinua a materiei .
Avand in vedere modul sau de deformare continuu, materialul poate fi : elastic, plastic,
vascos, fluid .
- corpul solid rigid (rigidul) este modelul care reprezinta un continuu material
nedeformabil
Ca solide rigide amintim : bara, placa, blocul, firul flexibil, inextensibil si torsionabil .
- sistemul de solide rigide este un ansamblu de corpuri rigide care interactioneaza . Orice
masina sau mecanism este un sistem de solide rigide .

1.3. Principiile mecanicii clasice (Newton 1686)

Principiul inertiei Un corp isi pastreaza starea de repaus sau miscare rectilinie si uniforma
atat timp cat nu intervine vreo actiune mecanica, care sa-i modifice aceasta stare .
Principiul actiunii fortei Daca asupra unui punct material de masa m actioneaza o forta F
(fig. 1.1), atunci acesta capata o miscare cu acceleratia a dirijata dupa suportul fortei, data de relatia:
F = ma

(1)

A(m)
a

Fig. 1.1
F =0, ma =0, a =0, v =const., punctul material are o miscare rectilinie uniforma sau este in repaus.
Principiul actiunii si reactiunii Actiunile reciproce a doua puncte materiale sunt egale si de
sens contrar (fig. 1.2) .
A1(m1 )

F1 , 2 = F2 ,1

F1, 2

F2 ,1

A2(m2)

(2)

Fig. 1.2
Relatia (2) nu este o relatie de echilibru.
Acest principiu se aplica in mecanica clasica atat in cazul contactului direct dintre corpuri , cat si in
cazul interactiunii lor de la distanta.
Principiul paralelogramului Doua forte care actioneaza simultan asupra unui punct material
au acelasi efect mecanic asupra punctului ca si o forta unica avand marimea si directia diagonalei
paralelogramului construit cu cele doua forte ca laturi (fig. 1.3) .
R = F1 + F2

(3)
7

Regula paralelogramului operatia de compunere a doua forte concurente R - rezultanta

F1 - componente
F2

F1

A(m)

A(m)

F2
Fig. 1.3

1.4. Diviziunile mecanicii clasice

Statica partea din mecanica care se ocupa cu studiul fortelor si echilibrul sistemului de
forte .
Cinematica partea din mecanica care se ocupa cu studiul miscarii corpurilor independent
de actiunea fortelor care actioneaza asupra lor .
Dinamica partea care se ocupa cu studiul miscarii corpurilor, tinand seama de fortele care
actioneaza asupra acestora .

1.5.

Sisteme de vectori

Marimile scalare si vectoriale fac parte dintre marimile fizice utilizate in mecanica cu o deosebita
importanta teoretica si practica .
Marimile scalare sunt acele marimi pentru care este suficient sa se indice un numar . Exemplu de
marimi scalare : aria unei suprafete, temperatura, turatia arborelui unui motor. Marimile vectoriale
sunt caracterizate de urmatoarele trei elemente : marime (modul), directie si sens .
Simbolul matematic atasat unei marimi vectoriale se numeste vector, conventional el fiind
reprezentat printr-un segment de dreapta orientat (fig . 1.4) .
v vector
o origine
modul v
A extremitate
()
v
sens
A
- suport
O
Fig. 1.4
Se defineste versor sau vector unitate vectorul al carui modul este egal cu 1 .
Notand cu u versorul directiei v si prin v modulul acestuia (fig. 1.5) putem scrie :
v = vu

(4)
O

u=

v
v

(5)

Fig. 1.5
8

Orice alt vector a avand aceeasi directie se exprima prin a = a u , unde a este marimea
(modulul) acestuia .
Clasificarea vectorilor : - liberi
- legati
- alunecatori
- Vector liber punctul sau de aplicatie poate fi luat in mod arbitrar . Rezulta ca vectorii liberi se pot
deplasa paralel cu ei insisi, ramanand egali .
- Vector legat un vector al carui punct de aplicatie este fix .
Exemplu forta aplicata unui punct material (fig. 1.6)

F
A(m)
Fig. 1.6
- Vector alunecator vectorul caruia i se poate muta punctul de aplicatie de-a lungul suportului sau.
Ex . forta aplicata unui corp rigid, efectul ei fiind acelasi la deplasarea sa pe dreapta suport
(fig.1.7) .

F
A

F
B

()

F
C

Fig. 1.7
O multime de vectori constituie un sistem de vectori .
Deci putem vorbi de sistem de vectori alunecatori, sistem de vectori legati, sistem de vectori liberi .

1.6 Operatii elementare cu vectori liberi

a) Adunarea vectorilor se face aplicand regula paralelogramului sau regula triunghiului (fig. 1.8).
b

b
a

c
b

c= a +b
regula paralelogramului

c= a +b
regula triunghiului
Fig. 1.8
9

( )

c 2 = a 2 + b 2 + 2ab cos a , b

(6)

Pentru adunarea mai multor vectori se aplica metoda poligonala (fig. 1.9) .
c

c
b

d
b

a
a
Fig.1.9
d= a +b+c
Proprietati ale adunarii vectorilor :

(7)

a + b = b + a - comutativi tate

(8)

(a + b ) + c = a + (b + c) - asociativi tate

(9)

b) Diferenta a doi vectori (fig. 1.10)

( )

d= ab=a+ b

(10 )

a
d

a
regula paralelogramului

regula triunghiului

Fig. 1.10
c) Proiectia unui vector pe o dreapta ( scalar ) (fig. 1.11)

(11)

pr v = v cos

()
Fig. 1.11

10

d) Descompunerea unui vector

- dupa doua directii in plan (fig. 1.12)

(12 )

v = vxi + vy j
v=

vx + v y
2

(13)

vy
j
i

vx

Fig. 1.12
- dupa 3 directii in spatiu (fig. 1.13)
v = v x i + v y j + vz k

(14)

v = v x 2 + vy 2 + vz 2

(15 )

v
k
i

y
j

Fig. 1.13
e) Produsul scalar a doi vectori este o marime scalara !
(fig. 1.14)

( )

(16)

a b = ab cos a , b

Proprietati :
- produsul scalar este comutativ
a b = b a
(17 )
- produsul scalar este nul daca a b
- daca = 0

a b = ab
- produsul scalar este distributiv fata de adunarea
vectoriala

a
Fig. 1.14

a b+c = ab+ac
(18)
- expresia analitica a produsului scalar este:
a b = a x bx + a y by + a zbz

(19 )

cu : a = a x i + a y j + a z k
b = b x i + b y j + bz k
tinand cont ca :

ii =1
j i = 0
k i = 0

ij=0
j j = 1
k j=0

i k = 0
jk = 0
k k =1

11

f) Produsul vectorial a doi vectori prin definitie este un vector pe planul acestora si dat de
relatia :
b
d = a b = ab sin a, b
(20)
a
Elementele de definitie (fig. 1.15):
- sens : dat de regula burghiului drept
d
b
- modul : d = a b sin , =<(a,b)
- suport : pe planul determinat de cei doi

vectori

( )

Fig. 1.15
Proprietati :
- = adica a b a b = 0
- produsul vectorial este anticomutativ
a b = b a
sin = sin ( )
- produsul vectorial este asociativ fata de amplificarea cu un scalar:

) ( )

( ) (

a b = a b = a b = a b
-

(21)

produsul vectorial este distributiv fata de adunarea vectoriala:

a b + c = a b + a c
-

(22)

expresia analitica a produsului vectorial al vectorilor:

i
ax b = a x
bx

j
ay
by

k
az
bz

(23)

unde:
a = a x i + a y j + az k

b = bx i + by j + bz k

Observatie. Produsul vectorial a doi vectori este tot o marime vectoriala!

g) Produsul mixt produsul mixt a trei vectori a , b , c este produsul scalar dintre unul din vectori
si produsul vectorial al celorlalti doi ;

(a , b, c ) = a (b c ) = b (c a ) = c (a b )

(24)

- expresia analitica a produsului mixt al vectorilor a , b , c :

a = a x i + a y j + az k
b = bx i + by j + bz k
c = cx i + cy j + cz k

este

ax
a b c = bx
cx

ay
by
cy

az
bz
cz

(25)

12

Sistem de referinta se intelege un reper nedeformabil fata de care se raporteaza pozitiile

punctelor
unui sistem material (fig. 1.16) .
Pentru probleme de tehnica obisnuita consideram ca sistem de referinta fix sistemul fata de pamant.

y
x

triedru de referinta triortogonal drept xOyz

Fig. 1.16

13