2.1.

2 Modificarea neliniara a contrastului

Principalul dezavantaj al tehnicii liniare pe portiuni prezentate este faptul
ca modificarea
contrastului este aceeasi pe un ntreg interval de nivele de gri, si nu este
posibila o
modificare neuniforma a contrastului pe ntregul interval de nivele de gri
sau n jurul
unui anume nivel de gri. Tehnicile neliniare au aceste proprietati.
O prima varianta este compandarea domeniului [9], definita de o curba
logaritmica si cu
punctele fixe (0, 0) si (L 1, L 1):
v = T(u) =
L1
lg L
lg(1 + u) (2.5)
Contrastul va varia neuniform de-a lungul scalei de gri, marindu-se la
capatul inferior
(negru) si micsorndu-se la capatul superior (alb). n mod reciproc se
poate defini expandarea
domeniului, ca transformare inversa celei de compandare, si deci avnd o
alura
exponentiala:
v = T(u) = (L 1)
eu 1
eL1 1
(2.6)
Contrastul va varia neuniform de-a lungul scalei de gri, marindu-se la
capatul superior
(alb) si micsorndu-se la capatul inferior (negru). Termenii de compandare
si de
expandare au fost dati prin asemanare cu transformarile folosite n teoria
codarii si cuantiz
arii (ce intervin n metodele de cuantizare a semnalului vocal pentru
telefonia digitala,
cunoscute sub numele de legea A n Europa si legea n America). Trebuie
nsa subliniat
ca n prelucrarea imaginilor aceste transformari nu afecteaza domeniul de
valori, care
ramne [0, L 1].
Alte transformari neliniare pot fi obtinute prin folosirea unor functii de tip
putere; si
acestea au nivelele de gri extreme ca puncte fixe ((0, 0) si (L 1, L 1)). O
prima
varianta este functia putere:
v = T(u) = (L 1)

u
L1
r
(2.7)
Dupa valorile parametrului-putere r se pot obtine doua comportari
diferite: pentru r < 1
comportarea este de acelasi tip cu al functiei de compandare logaritmice,
iar pentru r > 1
comportarea este de tipul functiei de expandare. Trebuie remarcat ca legile
de variatie
ale contrastului vor fi nsa diferite.
Exista nsa si o varianta la care se mai adauga un punct fix (T, T),
functia devenind cu
doua intervale de definitie:
v = T(u) =

u
T

r , daca u [0; T]
L 1 (L 1 T)

L1u
L1T

r , daca u [T,L 1]
(2.8)
Functia are o alura de tipul celei prezentate n figura 2.6.
23
Fig. 2.6: Modificare neliniara a contrastului, cu trei puncte fixe
n [9], n cadrul operatiilor punctuale de mbunatatire a imaginilor sunt
prezentate si
operatii aritmetice simple, ca de exemplu negativarea. Negativarea este
descrisa de:
v = T(u) = L 1 u (2.9)
Efectul acesteia de modificare a contrastului se bazeaza doar pe
caracteristicile sistemului
vizual uman, pentru care contrastul depinde de diferenta de luminozitate
ntre pixeli
apartinnd unui obiect, respectiv fundalului, raportata la luminanta medie
a fundalului.
O categorie aparte de aplicatii n care sunt utile asemenea inversiuni este
analiza imaginilor
medicale, care pentru o analiza automata trebuiesc inversate; un astfel de
exemplu
este imaginea angiografica din figura 2.7.
Fig. 2.7: Imagine originala si negativata (dintr-o aplicatie medicala)

Alte operatii posibile (tratate n [9], dar de mai mica semnificatie

practica) sunt repre24
zentarea planelor de bit (pentru fiecare pixel al imaginii, fiecare bit al
reprezentarii binare
a nivelului de gri este considerat ca valoarea unui pixel al unei imagini
binare), transformarea
de lipire clipping (care pastreaza nemodificate nivelele de gri dintr-un
anumit
interval si le anuleaza pe celelalte - imaginea rezultata continnd
obiectele de interes pe
fond negru) si transformarea de taiere slicing (care transforma nivelele de
gri dintr-un
interval fixat n alb si tot restul n negru; nu este altceva dect un alt tip de
binarizare).