Examen Civil

2. Contractul de credit bancar.
Banca A a acordat SC B un credit n mrime de 600 000 lei pe termen de 3 ani pentru construcia
unei case de locuit. Potrivit contractului, dobnda urma s fie pltit lunar, ncepnd cu luna a asea.
Dat fiind faptul c B nu a pltit dobnda timp de 8 luni, banca a solicitat rambursarea imediat a
creditului, plata dobnzii restante i a penalitii de ntrziere n mrime de 0,2% pentru fiecare zi
ntrziere.
2.1 Noiunea contractului de credit bancar
Prin contractul de credit bancar, o banc (creditor) se oblig s pun la dispoziia unei persoane
(debitur)o suma de bani (credit), iar debitorul se oblig s restituie suma prtmit i s plteasc dobnda
i alte sume aferente prevzute de contract (art. 1236 (1) CC).
2.2 Caracterizai elementele contractului de credit bancar
Prile contractului sunt creditorul (banca sau alt instituie financiar autorizat conform legii. In
continuare- banc, pe de o parte i debitorul pe de alt parte.
Obiectul contractului l constituie serviciul bancar de punere la dispoziia debitorului a unei sume de bani
n condiieprevzute de contract.
Conform art. 1236 (2) CC, contractul de credit bancar se ncheie n form scris. Legea instituiilor
financiare n art. 32 (1) prevede c toate operaiunile de credit i garanieale bncilor trebuie consemnate
n docu mente cont ractuale din care s rezulte clar termenele stabilite i toate condiiile tranzaciilor
respective.
Forma scris a contractului este cerut ca condiie ad probationem i nu advalidatem. Nerespectarea
formei scrise atrage efectele prevzute de art. 211 CC. n practic, la ncheierea acestor contracte se
utilizeaz formulare tipizate alctuite de banc. Ca i celelalte contracte bancare, contractul de credit bancar este un contract de adeziune.
Legea nu precizeaz care sunt clauzele necesare ale contractului de credit bancar, n general. Cteva
repere pentru determinarea, n linii generale, a clauzelor acestui contract se conin n Legea instituiilor
financiare (art. 3).
Opernd cu sintagma documentaie de credit, prin care se nelege documentaia care st la baza unei
convenii ntre o banc i o alt persoan pentru acordarea unui credit, legea stabilete un minimum de
prevederi pe care trebuie s le cuprind aceast documentaie:
a) situaia financiar curent a solicitantului de credit i a oricrei persoane care constituie o garanie
personal;
b) descriere a modalitilor de garantare pentru plata integrala a datoriei i, dup caz, o evaluare a
bunurilor ce fac obiectul garaniei;
c) descriere a condiiilor creditului, cuprinznd valoarea creditului rata dobnzii, schema de
rambursare, obiectivul debitorului i scopul pentru care a solicitat creditul;
d) documentele cu semnturile persoanelor care au autorizat acordarea creditului n numele bncii;
2.3 Soluionai spea, argumentai rspunsul Creditorul poate rezilia contractul i cere restituirea creditului i a sumelor aferente dac: debitorul nu
pltete dobnda n termenul stabilit; debitorul nu a executat obligaia de restituire a cel puin 2 trane ale
creditului, atunci cnd contractul prevede restituirea creditului n rate; Rezilierea contractului suspend
imediat utilizarea creditului, ns creditorul va acorda debitorului un termen de cel puin 15 zile pentru
restituirea sumelor utilizate i a sumelor aferente. Conform art.1242. CC. Articolul 1243. Rspunderea
debitorului. n cazul neexecutrii de ctre debitor la scaden a obligaiei de restituire a creditului,
precum i a obligaiilor de plat a dobnzii i a altor sume aferente, creditorul poate pretinde plata unor
penaliti de ntrziere n modul i n mrimea prevzute de lege sau de contract. Deci, rezult c banca
este n drept s cear de la B rambursarea imediat a creditului, plata dobnzii restante i a penalitii de
ntrziere n mrime de 0,2% pentru fiecare zi ntrziere.,deoarece acesta nu i-a onorat obliga iile.
Testul nr. 5
1. Coninutul contractului de franchising.

1.1. Evideniai principalele drepturi i obligaii ale prilor 3 puncte.
Legea nr. 1335 cu privire la franchising, Capitolul III ,,DREPTURILE I OBLIGAIILE
PARTENERILOR LA FRANCHISING
Articolul 13. Drepturile i obligaiile franchiserului i ale prii denumite franchisee
Drepturile i obligaiile franchiserului i ale prii denumite franchisee se reglementeaz de
legislaie i de contractul de franchising.
Articolul 14. Relaiile de munc i asigurarea social
Relaiile de munc i asigurarea social n cadrul franchisingului se reglementeaz de
legislaia rii de reedin a prii denumite franchisee.
Articolul 15. Impunerea fiscal
ntreprinderile care au ncheiat contracte de franchising pltesc impozite i achit alte pli la
buget i n fondurile speciale conform legislaiei rii lor de reedin.
Articolul 10. Modificarea, prelungirea i rezilierea contractului de franchising
(1) La expirarea contractului de franchising, dac clauzele lui nu au fost nclcate, partea
denumit franchisee are dreptul preferenial de prelungire a contractului. n acest caz, clauzele
contractului pot fi modificate conform nelegerii dintre pri.
(2) Prile au dreptul s cear modificarea sau rezilierea contractului de franchising n caz de:
a) comun acord;
b) nclcare a clauzelor de ctre una din pri;
c) lichidare a unei pri persoan juridic;
d) faliment al unei pri;
e) pronunare de ctre instana de judecat a unei hotrri privind nulitatea documentelor de
constituire ale unei pri;
f) deces al unei persoane de rspundere care reprezenta prile la ncheierea contractului;
precum i
g) n alte cazuri prevzute de legislaie i/sau de contract.
(3) La expirarea contractului de franchising, precum i la rezilierea lui, prile snt obligate s
ntrerup activitatea de ntreprinztor i, n decursul unei luni, s aduc faptul la cunotina
Ageniei de Stat pentru Proprietatea Intelectual.
Cod Civil:
Articolul 1173. Obligaiile franchiserului
(1) Franchiserul este obligat s pun la dispoziia franchiseeului o totalitate de bunuri
incorporale, de drepturi, mrci de producie, de modele, aranjamente, decoraii, de concepte
asupra aprovizionrii, desfacerii i organizrii, precum i alte date sau cunotine utile
promovrii vnzrilor.
(2) Franchiserul este obligat, n plus, s protejeze programul comun de prestare a franchisei
mpotriva interveniilor unor teri, s-l perfecioneze pe parcurs i s sprijine franchiseeul n
activitatea acestuia prin ndrumare, informare i perfecionare profesional.
Articolul 1174. Obligaiile franchiseeului
Franchiseeul este obligat s plteasc o sum de bani a crei mrime se calculeaz, n
principiu, ca o fraciune din volumul de vnzri care s corespund cu contribuia programului de
prestare a franchisei la volumul de vnzri. El mai este obligat s utilizeze programul de prestare
a franchisei n mod activ i cu diligena unui bun ntreprinztor, precum i s procure bunuri i
servicii prin franchiser sau prin intermediul unei persoane desemnate de acesta dac msura
respectiv are legtur nemijlocit cu scopul contractului.
Articolul 1175. Obligaia de informare i confidenialitate
La ncheierea contractului, prile au obligaia de a se informa n mod deschis i complet
despre circumstanele care vizeaz franchisingul i de a pune la dispoziia celeilalte pri
informaia necesar n conformitate cu principiul bunei-credine. Prile snt obligate s pstreze
secretul asupra datelor confideniale, inclusiv n cazul n care contractul nu se mai ncheie.
Articolul 1177. Obligaia de concuren loial

(1) Prile snt obligate la o concuren loial i dup ncetarea contractului. n acest cadru, se
poate impune franchiseeului pe plan local interdicie de concuren care, ns, nu poate depi un
an.
(2) Dac interdicia de concuren are drept consecin periclitarea activitii profesionale,
trebuie s se acorde franchiseeului, indiferent de motivul ncetrii contractului, o compensaie
financiar corespunztoare.
Carte:
Contrctul de franchising este unul sinalagmatic, n care se stabilesc drepturi si obligaii reciproce.
n acest contract, se aplic regula general cu privire la contractele civile, conform creia
obligaia unei pri corespunde drepturilor celeilalte parti si invers.
Obligaiile de baza ale franchiserului sunt urmatoarele:
- transmiterea documentelor tehnice si comerciale, aocrdarea altei informatii necesare
franchiseerului pentru realizarea drepturilor prevazute de contract;
- instruirea franchisee si salariatilor lui in problemele ce tin de realizarea drepturilor
trasnimise;
- eliberarea franchisee licentelor prevazute de contract, asigurind perfectarea si renovarea
lor in ordinea stabilita;
- acordarea sprijinului tehnic si consultativ permanent franchise, inclusiv spijinul in
instruirea si perfectionarea salariatilor;
- asigurarea inregistrarii contractului de franchising, daca contractul nu prevede altfel;
- controlul calitatii marfurilor produse, serviciilor prestate, lucrarilor efectuate.
Contractual poate prevedea si alte obligatii ale franchiserului.
Obligatiile de baza ale fanchiseerului sunt urmatoarele:
- achitarea platilor in cuantumul , termenelor si formei stipulate in contract;
- folosirea numelui, marcii, desemnarii comerciale etc. al franchiseului in propria activitate
in modul stabilit de contract;
- asigurarea corespunderii calitatii produselor fabricate, lucrarilor executate, serviciilor
prestate, calitatii marfurilor, lucrarilor, seriviilor fabricare, executate nemijlocit de
franchisee;
- respectarea instruciunilor si indicatiilor farnchiserului;
- prestarea cumparatorilor (clientilor) serviciilor suplimentare, de care ei ar putea beneficia
producnd, comandnd marfurile (lucrarile, serviciile) nemijlocit de la franchiser;
- sa pastreze in taina secretele de producere ale farnchiserului, precum si alte informa ii
comerciale, confidentiale primite de la el;
- la expirarea contractului sau al rezilierea lui, sa intrerupa activitatea de intreprinzator.
Contractul poate prevedea si alte obligatii ale franchiserului.
1.2. Determinai clauzele eseniale ale contractului - 5 puncte.
Cod Civil:
Articolul 1171. Contractul de franchising
Prin contract de franchising, care este unul cu executare succesiv n timp, o parte (franchiser)
i cealalt parte (franchisee) ntreprinderi autonome se oblig reciproc s promoveze
comercializarea de bunuri i servicii prin efectuarea, de ctre fiecare din ele, a unor prestaii
specifice.
Articolul 1172. Forma i clauzele contractului de franchising
(1) Contractul de franchising se ncheie n scris sub sanciunea nulitii.
(2) n contractul de franchising, pe lng obligaiile reciproce clar precizate ale prilor, durata
contractului, dispoziiile referitoare la reziliere i la prelungire, i pe lng alte elemente
importante, se face i o descriere complet a programului de prestare a franchisei.
Articolul 8. Propunerile privind ncheierea contractului de franchising
(1) Contractul de franchising poate fi ncheiat la propunerea franchiserului sau a prii
denumite franchisee poteniale.
(2) Propunerea privind ncheierea contractului trebuie s conin business-planul cu
specificarea pentru producereai/sau comercializarea de produse (mrfuri), prestarea de servicii,
dimensiunile procesului de producie, cuantumul remunerrii angajailor, veniturile prezumtive,
cuantumul i destinaia investiiilor suplimentare, alte condiii, la cererea franchiserului sau a
prii denumite franchisee.
(3) Informaia despre partenerii la franchising, existeni sau poteniali, o culege i o pstreaz
Agenia de Stat pentru Proprietatea Intelectual.
(4) Potenialii franchiseri i franchisee au dreptul s solicite informaii Ageniei de Stat pentru
Proprietatea Intelectual contra plat, stabilit de agenie.
(5) Potenialii franchiseri i franchisee public propunerile lor n mass-media autohton sau
strin i/sau le comunic nemijlocit partenerului potenial.
(1) Raporturile dintre franchiser i franchisee se reglementeaz prin contractul de franchising.
(2) n contract se indic:
a) prile contractante;
b) denumirea, tipul i domeniul businessului;
c) cuantumul i termenele efecturii plilor (plata iniial unic, royalty (pli permanente),
taxa pentru reclam);
d) drepturile i obligaiile prilor, inclusiv dup expirarea contractului;
e) angajamentul franchiserului de a acorda asisten prii denumite franchisee;
f) responsabilitatea prilor pentru neexecutarea sau executarea neadecvat a stipulaiilor din
contract;
g) modul de soluionare a litigiilor;
h) teritoriul pe care va fi folosit marca franchiserului;
i) termenul de valabilitate a contractului i condiiile de modificare, prelungire sau reziliere a
acestuia;
j) sediul, datele bancare i semnturile prilor;
k) alte clauze convenite de pri, care nu contravin legislaiei.
(3) Contractul de franchising intr n vigoare la data semnrii lui sau la o alt dat prevzut n
contract.
(4) Contractele de franchising se nregistreaz la Agenia de Stat pentru Proprietatea
Intelectual. Plata pentru nregistrare se efectueaz n modul stabilit de Guvern.
1.3. Formulai principalele deosebiri ale reglementrilor juridice din Legea cu privire la
franchising i Codul Civil 7 puncte
Legea cu privire la franchising
Codul Civil
Noiunea
Articolul 1. Noiunea de franchising
Prin contract de franchising, care este unul cu
Franchisingul reprezint un sistem de raporturi
executare succesiv n timp, o parte (franchiser) i contractuale ntre ntreprinderi n care partea
cealalt parte (franchisee) ntreprinderi autonome se denumit franchiser acord prii denumite
oblig reciproc s promoveze comercializarea de franchisee dreptul de a produce i/sau a comercializa
bunuri i servicii prin efectuarea, de ctre fiecare din anumite produse (mrfuri), de a presta anumite
ele, a unor prestaii specifice.
servicii n numele i cu marca franchiserului, precum
i dreptul de a beneficia de asistena tehnic i
organizatoric a acestuia.
Mometul aplicrii
Legea a fost adoptata in 1997, fiind legalizat acest Odata cu adoptarea noului Cod Civil, acest contract
contract odata cu adoptarea legii.
si-a gasit reglementare si in acest act legislativ.

Plile
Articolul 1174. Obligaiile franchiseeului
Articolul 11. Plile acordate franchiserului
Franchiseeul este obligat s plteasc o sum de
(1) Plile prevzute de contract care se acord
bani a crei mrime se calculeaz, n principiu, ca o franchiserului se stabilesc n expresie bneasc sau
fraciune din volumul de vnzri care s corespund natural n form de plat iniial unic i de royalty.
cu contribuia programului de prestare a franchisei la
(2) Plata iniial unic se acord pentru dreptul de
volumul de vnzri.
folosire a mrcii pe teritoriul determinat, precum i
pentru compensarea cheltuielilor efectuate de
franchiser, inclusiv pentru instruirea personalului i
consultaii.
(3) Royalty reprezint recompense periodice
proporionale indicilor de activitate, convenite ntre
prile la contract.
(4) Cuantumul i formele plilor, modul i
termenele achitrii lor se stabilesc n contractul de
franchising.
Partea pe seama careia cade obligatia investirii in programul de prestare a franchisei
Articolul 1173. Obligaiile franchiserului
Articolul 12. Investiiile capitale
(1) Franchiserul este obligat s pun la dispoziia
Investiiile capitale prevzute n contractul de
franchiseeului o totalitate de bunuri incorporale, de franchising le efectueaz partea denumit franchisee
drepturi, mrci de producie, de modele, din contul mijloacelor lui i/sau din contul arendrii
aranjamente, decoraii, de concepte asupra fondurilor fixe din proprietatea franchiserului.
aprovizionrii, desfacerii i organizrii, precum i
alte date sau cunotine utile promovrii vnzrilor.
(2) Franchiserul este obligat, n plus, s protejeze
programul comun de prestare a franchisei mpotriva
interveniilor unor teri, s-l perfecioneze pe parcurs
i s sprijine franchiseeul n activitatea acestuia prin
ndrumare, informare i perfecionare profesional.
Articolul 4. Reglementarea juridic
(1) Franchisingul reprezint o totalitate de raporturi de arend, leasing, vnzare-cumprare, antrepriz, de
reprezentan, o ntreprindere mixt, o ntreprindere cu investiii strine.
(2) Franchisingul i raporturile juridice aferente lui se reglementeaz prin Codul civil, prin prezenta lege i
prin alte acte normative.
(3) Raporturile dintre franchiser i franchisee nereglementate prin actele menionate la alin.(2) se
reglementeaz prin contractul de franchising.
(4) Dac acordul internaional la care Republica Moldova este parte stabilete n domeniul franchisingului
alte norme dect cele prevzute de prezenta lege, ntreprinderile autohtone care au ncheiat contracte de
franchising cu ntreprinderi strine cad sub incidena normelor acordului internaional.
Testul nr. 6
1. Contractul de societate civil.
1.1. Dai noiunea contractului de societate civil i enumerai caracterele lui juridice - 3
puncte
Articolul1339.Contractuldesocietatecivil
Prin contract de societate civil, dou sau mai multe persoane (asociai, participani) se oblig
reciproc s urmreasc n comun scopuri economice ori alte scopuri, fr a constitui o persoan
juridic, mprind ntre ele foloasele i pierderile.
Din noiunea legala rezulta caracterul consensual al contractului de societate civila, care se
considera incheiat in momentul in care partile au convenit asupra clauzelor esentiale. Este
sinalagmatic cu toate ca unii autori considera ca este unilateral obligaional, dar deoarece
rezultatul depinde de aciunea tuturor participanilor in aceeai msur si fiecare dintre ei are
concomitent att calitatea de creditor cit si de debitor de aici reiese ca obligaiile lor sunt
reciproce, dar totusi aces contract este sinalagmatic din considerentul ca fiecare asociat se obliga
fata de celalalt sa contribuie u prestatia pe care o datoreaza. Este comutativ deoarece cu acordul
prilor poate fi schimbat pe parcursul contractului or intinderea drepturilor si obliagtiilor partilor
nu depinde de un eveniment viitor si sigut; Este cu executare succesiva deoarece scopurile
propuse nu pot fi ndeplinite la moment; Este cu titlu oneros deoarece fiecare urmareste
obtinerea unui avantaj patrimonial, insa nu pe seama prestatiei celeilalte parti, ci ca rezultat al
activitatii lor comune, toi participanii urmresc obinerea unui anumit rezultat si survenirea
efectului dorit cu att mai mult ca acest moment este nominalizat si in definiia la art.1339
CCRM.
1.2. Caracterizai regimul juridic al contribuiilor asociailor n contractul de societate
civil - 5 puncte
Carte:
n conformitate cu art. 1342 CC RM, participantii la societatea civila sunt obligate sa verse
contributiile convenite prin contract in modul si in termenul prevazut. Contributiile pot fi inegale
si de natura diferita, insa niciunul dintre asociati nu poate fi scutit de obligatia de a aduce un
aport. Marimea contributiei fiecarui asociat are o importanta determinanta la repartizarea
veniturilor si pierderilor ce rezulta din functionarea societatii civile. In lipsa unor clauze
contractuale contrare, asociatul participa la veniturile si suporta pierderile proportional coteiparti ce-i revine din patrimoniul social (art. 1346 CC RM). Daca marimea contributiilor nu a fost
determinata prin contract, partile se obliga la plata unor contributii egale.
Legea instutuie prezumtia transerului de proprietate asupra contributiei partilor. Potrivit alin 3 art
1342 CC RM, cnotributiile partenerilor sunt considerate proprietate comuna a participantilor, in
cazul in care contractul nu prevede altfel.
Cod Civil:
Articolul1342.Contribuiileparticipanilor
(1)Participaniitrebuiesversecontribuiileconveniteprincontract.nlipsaunordispoziiin
acestsens,eisntobligailaplataunorcontribuiiegale.
(2)Contribuiilepotconstadinbunuri,inclusivdindrepturipatrimoniale.
(3) Dac prin contract nu sa dispus altfel, contribuiile devin proprietate comun a
participanilor.Depatrimoniulsocialaparineceeacesadobnditnbazaunuidreptceinede
acel patrimoniu i ceea ce sa dobndit ca despgubire pentru distrugerea, pierderea sau
deteriorareaunuiobiectdinel.
(4)Contribuiaunuiparticipantnupoatefimajoratfrconsimmntulacestuia.
Articolul1343.Rspundereapentrucontribuii
(1)Pentrubunuldatncalitatedecontribuieasociatulrspundeconformregulilorprivind
rspundereavnztorului.
(2)Asociatuldatorcuosumdebanipecarenuadepusoestenntrzierededrept,urmnd
splteascdobndastabilitlaart.619frafiscutitidereparareaprejudiciilordacsar
cuveni.Aceastregulseaplicinprivinasumelorpreluatepentruscopuripersonaledincasa
societii,acrordobndsecalculeazdinziuaprelurii.
(3) n cazul n care dreptul de folosin asupra unui bun a fost transmis n calitate de
contribuieiacestdreptsestingeanteriortermenuluipentrucareafosttransmis,asociatuleste
obligatscompensezenbanicostulfolosineidecaresalipsitsocietatea.
(4)Asociaiicaresauobligatsdepunncomunprestaiinmuncpredausocietiitoate
ctigurileobinuteprinprestaiilecarefacobiectulsocietii.
(5)Lalichidareasocietii,fiecareasociataredreptulprioritarfadealiasociaideaprimi
bunulpecareladatncalitatedecontribuie.
Comentariul Codului Civil:
1. Chiar dac definiia contractului de societate nu prevede explicit (aa cum prevd toate celelalte definiii enunate
mai sus) obligativitatea aducerii aporturilor de ctre asociai, din economia general a reglementrilor cu privire la
contractul de societate, putem deduce c acest lucru este de esena societii. Chiar formularea acestui alineat vine s
ne ntreasc aceste afirmaii: participanii trebuie (s.n. S.G.) s verse contribuiile convenite prin contract (s.n.
S.G.). n continuare, pentru a preveni orice conflict legat de ntinderea contribuiilor, legiuitorul instituie o
prezumie de egalitate a contribuiilor fiecrui asociat, n lips de stipulaie contrar. Caracterul supletiv a acestei
dispoziii este n afara oricrui dubiu.
2. Alineatul (2) este confuz, putnd provoca probleme de interpretare n practic. Noiunea de bun este utilizat n
dou sensuri, n sens larg, n noiunea de bun sunt cuprinse att bunurile n materialitate lor ct i drepturile ce au
ca obiect aceste bunuri materiale, n sens restrns, bunul reprezint obiectul dreptului de proprietate sau a altui
drept. Dac se afirm c contribuiile pot consta n bunuri, este firesc c ele vor consta i n drepturile ce poart
asupra acelor bunuri, nefiind posibil de conceput transmiterea bunului fr transmiterea dreptului real (de proprietate
sau dezmembrmnt) sau de crean, asupra sau n legtur cu acel bun.
Pe de alt parte, prevederea este lacunar, nefiind prevzute toate modalitile prin care un asociat i poate aduce
aportul. De exemplu, aporturile n munc sau n industrie, care sunt prevzute, ns, la art. 1343 alin. 4. Astfel,
aceast dispoziie se prezint ca o enumerare enuniativ care are, ns, numai o singur poziie: bunurile n sens larg
(inclusiv drepturile care poart asupra lor), fiind mult mai restrns dect lista legiuitorului canadian: bunuri,
cunotine sau activiti (art. 2186) sau a legiuitorului rus: bani, alte bunuri, cunotine profesionale sau de alt
natur, ndemnarea sau priceperea asociatului, reputaia profesional sau alte legturi profesionale (art. 1042
Aporturile asociailor).
Problema care s-ar putea nate este dac, asociatul trebuie s aduc neaprat aporturi n natur (bunuri sau alte
drepturi patrimoniale) sau poate aduce i alte tipuri de aporturi, alternativ sau cumulativ. Chiar dac din interpretarea
acestui alineat nu rezult clar posibilitatea aducerii unor altfel de aporturi, nu rezult nici imposibilitatea (permisivul
pot consta n loc de restrictivul constau ne autorizeaz s tragem aceast concluzie). Astfel, considerm c
asociatul poate aduce numai aporturi n munc sau aporturi n munc i n bunuri, sau numai aporturi n bunuri,
neexistnd nici o ngrdire n acest sens.
3. Conform acestui alineat, aporturile asociailor devin proprietate comun pe cote pri a tuturor asociailor. Si
aceast norm este supletiv, prile, prin prevederi contractuale exprese, putnd modifica regimul juridic al
fondului lor social.
n continuare, legiuitorul prevede un caz de subrogaie real cu titlu particular: de patrimoniul social aparine...
ceea ce s-a dobndit ca despgubire pentru distrugerea, pierderea sau deteriorarea unui obiect din el. ntruct
subrogaia real cu titlu particular const n nlocuirea unui bun individual determinat cu un alt bun individual
determinat, privite izolat, ut singuli (Liviu Pop, Dreptul de proprietate i dezmembrmintele sale, Lumina Lex,
Bucureti, 1996, p. 20) i nu n nlocuirea unei valori cu o alt valoare (ca i n cazul subrogaiei reale cu titlu
universal), ea nu poate fi privit ca o funcie a patrimoniului, trebuind s fie prevzut expres de legiuitor.
4. Contribuia unui participant nu poate fi majorat fr consimmntul acestuia. Aceast dispoziie este un caz
particular de aplicare a principiului libertii contractuale. Oricine are libertatea de a se obliga contractual numai
dac i n limitele care dorete. Excepiile de la aceast regul trebuie s fie expres prevzute de lege.
1.3. Determinai particularitile contractului de societate civil n sistemul contractelor

civile. 7 puncte.
Articolul 1339. Contractul de societate civil
In cadrul contractului de societate civila, conform art.1339CC, in calitate de pri pot fi doi sau
mai muli asociai sau participani care se obliga reciproc si urmresc in comun scopuri
economice sau alte scopuri care au ca rezultat unor beneficii pentru sine nsi neconstituind o PJ
si mprind intre ei att veniturile cit si pierderile.
Acest contract este consensual; este sinalagmatic cu toate ca unii autori considera ca este
unilateral obligaional, dar deoarece rezultatul depinde de aciunea tuturor participanilor in
aceeai msur si fiecare dintre ei are concomitent att calitatea de creditor cit si de debitor de
aici reiese ca obligaiile lor sunt reciproce; este comutativ deoarece cu acordul prilor poate fi
schimbat pe parcursul contractului; este cu executare succesiva deoarece scopurile propuse nu
pot fi ndeplinite la moment; este cu titlu oneros deoarece toi participanii urmresc obinerea
unui anumit rezultat si survenirea efectului dorit cu att mai mult ca acest moment este
nominalizat si in definiia la art.1339 CCRM.
Elementele contractului:
In calitate de Pri sunt participanii sau asociaii care pot fi ntr-un numr nelimitat incepind de
la doua persoane.
Aceste persoane trebuie sa fie inzestrate cu capacitatea de a ncheia acte de dispoziie ns se
interzice participarea in calitate de pri contractante chiar si prin intermediul reprezentanilor,
minorii sau persoanele incapabile. Pot fi participani si organizaiile necomerciale in dependenta
de scopul propus.
Obiectul contractului sunt totalitatea aciunilor ntreprinse de ctre asociai sau participani si
desfurate in comun pentru atingerea scopului propus, acest scop poate fi economic, ceea ce
nseamn patrimonial sau lucrativ, adic atragerea unor economii, obinerea unor beneficii
patrimoniale, ridicarea unor edificii pentru necesitile unei asociaii, cit si scopul de alta natura
dect cel economic, nepatrimonial, si anume susinerea diferitor concursuri, organizarea diferitor
expoziii cu sau fr obinerea crorva beneficii materiale.
Forma contractului conform art.1341, alin.1 CC se accepta att forma verbala cit si forma scrisa,
ns se supune normelor generale cu privire la forma actelor juridice conform art.208-212 CC.
ns forma scrisa este necesara in toate cazurile in care este imposibil de a dovedi existenta
acestui contract prin proba cu martori.
Termenul contractului este determinat sau determinabil de ctre pri sau in dependenta de
scopul propus si termenul necesar pentru a se realiza. Conform art.1353CC termenul contractului
reprezint acel termen care este inclus la scurgerea cruia este un temei de a rezilia contractul.
Preul contractului:
Deoarece contraprestaia este realizata pentru sine nsi, nu putem spune c este vorba de preul
contractului ci de o contraprestaie din partea fiecrui participant pentru a obine scopul propus.
Drepturile si obligaiile prilor:
Principala obligaie pentru toi participanii este de a achita cota parte din preul rezultatului final
sau de a rambursa suma datorat persoanei care a achitat.
Daca participanii convin ca rezultatul final sa rmn in cote inegale conform contribuiei
fiecruia atunci aceasta se va nominaliza in contract si la ncetarea lui fiecare fost participant va
deveni proprietar al cotei indicate in contract daca este vorba de un rezultat patrimonial.
In afara de contribuii participanii sunt obligai sa ia parte la administrarea societii care
presupune administrarea fondului comun cu sau fr colectarea de mai departe a mijloacelor
bneti.
Persoanele care se afla in capul administrrii sunt obligate sa-si prezinte darea de seama a
asociaiilor si sa-si ndeplineasc cu buna credina si diligenta obligaiunile cu sau fr
respectarea indicaiilor date de ctre asociai asumndu-i urmrile si riscurile.
Din considerentul ca acest contract are un caracter personal, atragerea unor persoane tere este
acceptata doar cu acordul celorlali participani cit si nlocuirea unui asociat cu o persoana ter.
Cod Civil:
Articolul 1339. Contractul de societate civil
Articolul 1340. Obiectul contractului de societate civil
Contractul de societate civil trebuie s aib un obiect licit, constituit n interesul comun al
asociailor.
Articolul 1341. Forma i coninutul contractului de societate civil
(1) Contractul de societate civil poate fi ncheiat n scris sau oral.
(2) n cazul n care se ncheie n scris, contractul de societate civil trebuie s conin:
a) numele sau denumirea, adresa sau sediul participanilor;
b) drepturile i obligaiile fiecrui participant;
c) constituirea i funciile conducerii;
d) repartizarea ctigului i a pierderilor ntre participani;
e) procedura eliminrii unor participani;
f) durata societii;
g) procedura dizolvrii societii i mpririi patrimoniului ei.
(3) Contractul de societate civil nu poate fi modificat, n lipsa unei clauze contrare, dect prin
acordul comun al tuturor asociailor.
Articolul 1342. Contribuiile participanilor
(1) Participanii trebuie s verse contribuiile convenite prin contract. n lipsa unor dispoziii n
acest sens, ei snt obligai la plata unor contribuii egale.
(2) Contribuiile pot consta din bunuri, inclusiv din drepturi patrimoniale.
(3) Dac prin contract nu s-a dispus altfel, contribuiile devin proprietate comun a
participanilor. De patrimoniul social aparine ceea ce s-a dobndit n baza unui drept ce ine de
acel patrimoniu i ceea ce s-a dobndit ca despgubire pentru distrugerea, pierderea sau
deteriorarea unui obiect din el.
(4) Contribuia unui participant nu poate fi majorat fr consimmntul acestuia.
Articolul 1343. Rspunderea pentru contribuii
(1) Pentru bunul dat n calitate de contribuie asociatul rspunde conform regulilor privind
rspunderea vnztorului.
(2) Asociatul dator cu o sum de bani pe care nu a depus-o este n ntrziere de drept, urmnd
s plteasc dobnda stabilit la art.619 fr a fi scutit i de repararea prejudiciilor dac s-ar
cuveni. Aceast regul se aplic i n privina sumelor preluate pentru scopuri personale din casa
societii, a cror dobnd se calculeaz din ziua prelurii.
(3) n cazul n care dreptul de folosin asupra unui bun a fost transmis n calitate de
contribuie i acest drept se stinge anterior termenului pentru care a fost transmis, asociatul este
obligat s compenseze n bani costul folosinei de care s-a lipsit societatea.
(4) Asociaii care s-au obligat s depun n comun prestaii n munc predau societii toate
ctigurile obinute prin prestaiile care fac obiectul societii.
(5) La lichidarea societii, fiecare asociat are dreptul prioritar fa de ali asociai de a primi
bunul pe care l-a dat n calitate de contribuie.
Articolul 1344. Transmiterea cotelor ctre teri
(1) Cotele-pri din patrimoniul social sau alte drepturi decurgnd din contract nu pot fi
transmise terilor fr ncuviinarea celorlali asociai. ncuviinarea poate fi respins doar din
motiv temeinic.
(2) n cazul nstrinrii unei cote-pri din patrimoniul social, ceilali asociai au dreptul de
preemiune.
Articolul 1345. Administrarea i reprezentarea
(1) Dac n contract nu este prevzut altfel, asociaii gestioneaz mpreun actele societii
civile i reprezint mpreun societatea n exterior. Dac este exclus din conducerea societii,
asociatul poate cere oricnd informaii celor care exercit conducerea.
(2) Fiecare asociat are dreptul s participe la emiterea deciziilor comune. Orice clauz contrar
este nul.
(3) Dac, prin contract, conducerea societii civile este ncredinat unuia sau mai multor
asociai, fiecare are dreptul s acioneze de unul singur. Orice alt asociat poate ns obiecta la
ncheierea actului juridic n numele societii. n acest caz, se consider c actul nu s-a ncheiat
n numele societii.
(4) n msura n care unui asociat i revine, n baza contractului, funcia de a conduce
societatea civil, acesta este mputernicit, dac altfel nu este stipulat, i cu reprezentarea fa de
ter a celorlali asociai.
(5) Funcia acordat prin contract unuia dintre asociai poate fi retras doar prin decizie
unanim n cazul neexecutrii obligaiilor sale. Asociatul poate renuna s participe la
administrarea societii. Totodat, el poate cere oricnd lmuriri conducerii.
(6) Dac n contract nu este prevzut altfel, drepturile i obligaiile participantului la societatea
civil care are mputerniciri de administrare i reprezentare se determin n conformitate cu
normele privind contractul de mandat.
Articolul 1346. Participarea la venituri i pierderi
(1) Dac n contract nu este prevzut altfel, asociaii particip la venituri i suport pierderile
proporional cotelor-pri ce le revin din patrimoniul social.
(2) Clauza care atribuie unui asociat toate veniturile obinute de societate sau l elibereaz de
toate pierderile, care exclude un asociat de la mprirea venitului sau pune n sarcina acestuia
toate pierderile este nul.
(3) Fiecare asociat are dreptul de a cere oricrui alt asociat s urmreasc scopul societii
civile cu diligena necesar n raporturi de acest fel.
Articolul 1347. Concurena creanelor
(1) Dac este creditorul unei sume exigibile al unei persoane care este debitor cu o sum
exigibil i fa de societate, asociatul este obligat ca ceea ce primete de la un astfel de debitor
s repartizeze att n creditul societii, ct i n al su propriu, proporional ambelor creane,
chiar i n cazul n care chitana specific faptul c primirea s-a fcut numai pe seama creditului
su particular.
(2) n cazul n care chitana specific faptul c primirea s-a fcut numai n contul creditului
societii, se va urma aceast specificare.
Articolul 1348. Imposibilitatea cesiunii drepturilor asociailor
Drepturile i preteniile asociatului, care decurg din raporturile contractuale, fa de ceilali
asociai nu snt transmisibile.
Articolul 1349. Interzicerea compensrii
Asociatul rmne rspunztor fa de societate pentru prejudiciul cauzat din vina sa. Acest
prejudiciu nu poate fi compensat cu foloasele aduse societii prin prestaiile asociatului n alte
afaceri.
Articolul 1350. Obligaia de confidenialitate
Participanilor la societatea civil le revine obligaia de confidenialitate.
Articolul 1351. Rspunderea solidar
Asociaii rspund pentru obligaiile societii civile n mod solidar. n raporturile interne,
ntinderea rspunderii se stabilete dup cotele-pri din patrimoniul social dac n contract nu
este prevzut altfel.
Articolul 1352. Rezilierea contractului de societate civil
(1) Dac n contract nu este prevzut o durat determinat a societii civile, fiecare asociat
poate rezilia contractul cu un preaviz de 3 luni. Rezilierea nu poate avea loc n momentul sau n
mprejurrile n care s-ar produce un prejudiciu societii civile.
(2) Dac n contract este stabilit un termen, rezilierea nainte de termen este admisibil doar
pentru un motiv ntemeiat.
(3) Retragerea unui asociat are drept consecin dizolvarea societii. Contractul poate
prevedea ca retragerea s nu duc la dizolvarea societii, ci doar la eliminarea celui care a
reziliat contractul. n acest caz, cota-parte n capitalul social a celui care a reziliat majoreaz
corespunztor cotele asociailor rmai.
(4) Asociatul care a reziliat contractul are dreptul la valoarea n bani a cotei sale pri. Pentru
aceasta se iau n considerare i actele n curs de executare la momentul retragerii.
(5) Dac, la momentul retragerii, valoarea patrimoniului societii civile este insuficient
pentru acoperirea datoriilor comune, cel care se retrage este obligat s plteasc celorlali asociai
o sum proporional cotei sale pri din patrimoniu pentru acoperirea deficitului.
(6) Clauza care limiteaz sau elimin dreptul de retragere este nul.
Articolul 1353. Temeiurile dizolvrii societii civile
(1) Temeiurile dizolvrii societii civile snt:
a) expirarea termenului pentru care a fost constituit;
b) decizia asociailor;
c) declanarea procedurii lichidrii judiciare asupra patrimoniului societii civile;
d) imposibilitatea urmririi n continuare a scopului.
(2) Dac contractul nu prevede altfel, snt de asemenea temeiuri de dizolvare a societii
civile:
a) moartea unuia dintre asociai;
b) declanarea lichidrii judiciare a patrimoniului unuia dintre asociai;
c) lipsirea unui asociat de capacitatea de exerciiu;
d) rezilierea.
Articolul 1354. Efectele dizolvrii societii civile
(1) O dat cu dizolvarea, societatea civil trebuie lichidat. Actele n curs de executare trebuie
finalizate. Se ntocmete un inventar i partenerii dezbat n privina patrimoniului.
(2) n cursul dezbaterii n privina patrimoniului, trebuie achitate datoriile societii civile.
Dac patrimoniul nu ajunge, asociaii au obligaia de a acoperi deficitul proporional cotelor-pri
ce le revin din patrimoniu. Eventualele excedente se mpart ntre parteneri proporional acestor
cote-pri.
2. Contactul de depozit.
A a lsat vecinului B la pstrare un televizor, un casetofon i o valiz, urmnd s-i
plteasc acestuia remuneraie n mrime de 200 lei. Dup un anumit timp, n rezultatul unu furt,
a fost sustras valiza lui A. Furtul a avut loc n timpul cnd B, plecnd la magazin, a uitat ua
apartamentului deschis.
Dup ntoarcere, A a solicitat de la B restituirea costului valizei sustrase n mrime de
800 lei, refuznd plata remuneraiei pe motiv c acesta nu i a executat corespunztor obligaiile
de pstrare a bunului.
2.1. Noiunea contractului de depozit - 3 puncte.
Cod Civil:
Articolul1086.Contractuldedepozit
Prin contract de depozit o parte (depozitar) seoblig spstreze bunul mobil, predat de
cealaltparte(deponent),operioaddeterminatsaunedeterminatislrestituielacerere.
2.2. Caracterizai obligaia de pstrare a bunului dup cum depozitul este oneros sau
gratuit - 5 puncte .
Cod Civil:
Articolul1089.Obligaiadepstrareabunului
(1) n cadrul depozitului cu titlu oneros, depozitarul este obligat s se ngrijeasc de
integritateabunuluiprimitcuprudenaidiligenaunuibunprofesionist.
(2)ncazulncaredepozitularetitlugratuit,depozitarulesteobligatssengrijeascde
integritateabunuluicadepropriulbun.
ComentariulCoduluiCivil:
1.
1. Depozitarul este obligat s pstreze bunul primit la pstrare. Aceast obligaie se realizeaz diferit, dup
cum depozitul este oneros sau gratuit.
n contract urmeaz s fie stipulate msurile speciale pentru asigurarea pstrrii bunurilor, evitrii
furturilor, deteriorrii, pierderii i aceste condiii trebuie s fie respectate de ctre depozitar.
n cazul depozitului cu titlu oneros rspunderea depozitarului este mai sporit i culpa se apreciaz cu mai
mare rigoare, dup tipul abstract al omului prudent i diligent. Nerespectarea obligaiei de pstrare a
bunului dat n depozit atrage rspunderea depozitarului. n cazul dat grija de integritatea bunului ca de
propriul bun fiind suficient, acesta fiind obligat s repare prejudicii cauzate deponentului.
Regulile privitoare la rspunderea depozitarului sunt reguli supletive. Astfel fiind, prile pot stipula i o
cauz de neresponsabilitate, caz n care depozitarul rspunde pentru dol sau culp grav, clauz care trebuie
s fie acceptat expres de ctre deponent.
2. Dac depozitul este cu titlu gratuit, depozitarul trebuie s pstreze bunul ca pe al su propriu, culpa
depozitarului se apreciaz n concret, n funcie de grija depus n conservarea propriilor lucruri.
Deponentul nu poate pretinde depozitarului s pstreze bunul depozitat cu mai mare grij dect propriile
bunuri. Depozitarul va fi exonerat de rspundere pentru prejudiciul cauzat prin pierderea, deteriorarea sau
distrugerea bunurilor depozitate dac va proba c le-a pstrat ca pe ale sale proprii. De exemplu,
depozitarul nu va rspunde pentru pierderea, distrugerea sau deteriorarea bunului dac el n caz de pericol a
salvat numai bunurile sale i nu va dovedi, c salvarea bunurilor primite la pstrare gratuit a fost
imbosibil.
3. Depozitarul nu poart rspundere pentru distrugerea, pierderea sau deteriorarea bunului provenit din
fora major, inclusiv cazul fortuit, n afar de cazul n cnd a fost pus n ntrziere pentru restituirea
bunului.
Carte:
Contractul de depozit poate fi cu titlu oneros si cu titlu gratuit. Pretul contractului este numit
remuneratie. Deponentul datoreaza remuneratia daca contractul incheiat contine o clauza cu
privire la caracterul oneros al contractului. Contratele de depozit profesionalist se prezuma
oneroase, astfel incit deponentul va datora remuneratia chiar si atunci cind nu s-a convenit
expres. Clauza cu privire la pret nu reprezinta o conditie esentiala a contractului, n cazul n cnd
remuneratia nu a fost stabilita prin acordul partilor, potrivit alin 2 art 1088 CC RM se considera
ca ele au convenit asupra remuneratiei tarifare, iar in lipsa tarifului se va plati o remuneratie
obisnuita pentru astfel de servicii.
Intinderea obligatiei de pastrare a bunului este diferita in funtie de caracterul oneros sau gratuit al
contractului de depozit. Potrivit alin 1 art 1089 CC RM ncadruldepozituluicutitluoneros,
depozitarulesteobligatssengrijeascdeintegritateabunuluiprimitcuprudenaidiligena
unui bun profesionist. Aceasta il obliga pe depozitar sa intreprinda toate masurile necesare
pentruasigurareapastrariibunului,atatprevazutedecontract,citsineprevazute,insanecesare,
determinatedeimprejurarileconcrete.Neexecutareaobligatieidepastrareabunuluicerezulta
dintruncontractcutitluonerosseprezumaculpabila,depozitarulfiindtinutsarepareintegral
prejudiciulcauzat.
n cazul contractului cu titlu gratuit, depozitarul este dator s se ngrijeasc de integritatea
bunuluicadepropriulbun.(alin2art.1089CCRM).Depozitarulgratuitseincheie,deregula,la
initiativa deponentului si in interesul lui. Din acest considerent nu i se poate pretinde
depozitaruluiogrijamaimarefatadebunuriledeponentuluidecitdepropriilebunuri.Alegind
depozitarul, deponentul isi asuma si riscurile legate de propria alegere. Daca deponentul se
asteapta ca bunul sau sa fie pastrat in conditii mai bune, trebuia sa aleaga o persoana mai
diligenta.Incazdeneexecutaresauexecutarenecorespunzatoareaobligatieidepastrare,culpa
depozitarului va fi apreciata de fiecare data pornind de la diligenta depusa de depozitar la
conservareapropriilorlucruri.Astfel,dacadepozitarulaexpusunuipericolbunurilesale,in
urma careia au pierit sau au fost distruse si bunurile deponentului, depozitarul trebuie sa
demonstrezecaapastratbunuriledeponentuluiinegalamasuracubunurilesale,elefiindexpuse
aceluiasipericol.
2.3. Soluionai spea. Argumentai rspunsul 7 puncte.
n speta data suntem in prezenta unui contract de depozit cu titlu oneros, incheiat intre vecinul A,
care a lasat contra intelegeri a unei sume de 200 de lei spre pastrare, bunuri. Conform art. 1089
alin 1 CC al RM n cadrul depozitului cu titlu oneros, depozitarul este obligat s se ngrijeasc
de integritatea bunului primit cu prudena i diligena unui bun profesionist. Astfel n cazul
depozitului cu titlu oneros raspunderea depozitarului este mai sporita si culpa se apreciaza cu
mai mare rigoare, dup tipul abstract al omului prudent i diligent, nerespectarea obligaiei de
pastrare a bunului dat in depozit atrage raspunderea depozitarului. n speta data depozitarul nu a
a manifestat prudena i diligena unui bun profesionist, caci plecind din casa acesta a uitat sa
inchida usa, respective stiind ca are o obligatie de pastrare a integritatii bunurilor, acesta nu a dat
dovata de precautie in protejarea lor. Respectiv, depozitarul, B, va fi supus restituirii costului
valizei sustrase, n urma stabilirii conform art 602 alin 1 CC Rspundereapentruneexecutarea
obligaiei(1)ncazulncarenuexecutobligaia,debitorulesteinutsldespgubeascpe
creditorpentruprejudiciulcauzatastfeldacnudovedetecneexecutareaobligaieinuieste
imputabil.
Testul nr. 7
1. Contractul de franchising.
1.1.Enumerai obligaiile prilor la etapa precontractual - 3 puncte
Note de curs:
La etapa pre-contractual eventualul franchiseul face cunotin i se informeaz
deschis si complet despre totalitatea condiiilor i circumstanelor care stau la baza
activitii franchiserului n cadrul contractului de fanchising. I se aduce la
cunotina franchiseului informaia cu privire la costurile sau preurile obiectului
contractului, care poate s includ n dependen de presupusa direcie de activitate
sau de marketing, necesitatea treningurilor sau procurarea utilajului, amplasarea
filialei firmei-fiice care va desfura activitatea de producere cu sau fr acordare
de servicii ct i acordarea serviciilor de comercializare.
Potenialul franchiseu, nectnd la faptul dac ncheie sau nu ncheie contractul pe
parcurs cu firma-mam, el este obligat s pstreze confidenialitatea informaiei
care i-a devenit cunoscute pentru un termen de cel puin 10 ani sau conform
nelegerii prilor.
Articolul 8. Propunerile privind ncheierea contractului de franchising
(1) Contractul de franchising poate fi ncheiat la propunerea franchiserului sau a prii
denumite franchisee poteniale.
(2) Propunerea privind ncheierea contractului trebuie s conin business-planul cu
specificarea pentru producereai/sau comercializarea de produse (mrfuri), prestarea de servicii,
dimensiunile procesului de producie, cuantumul remunerrii angajailor, veniturile prezumtive,
cuantumul i destinaia investiiilor suplimentare, alte condiii, la cererea franchiserului sau a
prii denumite franchisee.

(3) Informaia despre partenerii la franchising, existeni sau poteniali, o culege i o pstreaz
Agenia de Stat pentru Proprietatea Intelectual.
(4) Potenialii franchiseri i franchisee au dreptul s solicite informaii Ageniei de Stat pentru
Proprietatea Intelectual contra plat, stabilit de agenie.
(5) Potenialii franchiseri i franchisee public propunerile lor n mass-media autohton sau
strin i/sau le comunic nemijlocit partenerului potenial.
contract;
acestuia;
contract.
Cod Civil:
Articolul1175.Obligaiadeinformareiconfidenialitate
Lancheiereacontractului,prileauobligaiadeaseinformanmoddeschisicomplet
despre circumstanele care vizeaz franchisingul i de a pune la dispoziia celeilalte pri
informaianecesarnconformitatecuprincipiulbuneicredine.Prilesntobligatespstreze
secretulasupradatelorconfideniale,inclusivncazulncarecontractulnusemaincheie.
1.2. Caracterizai obligaiile prilor la etapa contractual - 5 puncte
Note de curs:
La etapa contractual, franchiseul trebuie s achite sumele de bani menionate in
contract in dependenta de franchisa pe care o desfoar, trebuie sa foloseasc
programul care este propus de franchiser cu diligenta unui bun ntreprinztor in
mod activ.
Trebuie sa procure bunuri si servicii de la franchiser sau de la persoanele indicate
de acesta. Trebuie sa produc, s vnd sau sa presteze serviciile sub denumirea de
firma a franchiserului numai acelea care sunt indicate si permise in contract fr
careva modificri sau adugri chiar daca ar avea o calitate mai buna, pstrndu-se
toate caracteristicile iniiale.
Franchiseul trebuie sa accepte si sa permit in orice moment controlul din partea
franchiserului, sa respecte limitele teritoriale indicate in contract si sa foloseasc
marca de producie numai la producia primita conform contractului dat.
s.a.drepturi si obligaii.
Franchiserul este obligat sa pun la obligaia franchiseului, conform prevederilor

contractuale totalitate bunurilor indicate sa-i acorde drepturile propuse, mrcile de
producie, diferite modele, decoraii si alte elemente de individualizare cit si sa
organizeze diferite treninguri sau cursuri si in baza de cunotine sa fa evaluri si
promovri.
Franchiserul trebuie sa informeze, s ndrumaze cit si poate sa verifice activitatea
franchiseului si respectarea tehnicilor si metodelor propuse si la rndul sau are
dreptul de a impune limitele teritoriale ale zonei unde in continuare va activa
franchiseul conform contractului.
Cod Civil:
Articolul1171.Contractuldefranchising
Princontractdefranchising,careesteunulcuexecutaresuccesivntimp,oparte(franchiser)
i cealalt parte (franchisee) ntreprinderi autonome se oblig reciproc s promoveze
comercializareadebunuriiserviciiprinefectuarea,dectrefiecaredinele,aunorprestaii
specifice.
Articolul1172.Formaiclauzelecontractuluidefranchising
(1)Contractuldefranchisingsencheienscrissubsanciuneanulitii.
(2)ncontractuldefranchising,pelngobligaiilereciproceclarprecizatealeprilor,durata
contractului, dispoziiile referitoare la reziliere i la prelungire, i pe lng alte elemente
importante,sefaceiodescrierecompletaprogramuluideprestareafranchisei.
Articolul1173.Obligaiilefranchiserului
(1) Franchiserul este obligat s pun la dispoziia franchiseeului o totalitate de bunuri
incorporale, de drepturi, mrci de producie, de modele, aranjamente, decoraii, de concepte
asupra aprovizionrii, desfacerii i organizrii, precum i alte date sau cunotine utile
promovriivnzrilor.
(2)Franchiserulesteobligat,nplus,sprotejezeprogramulcomundeprestareafranchisei
mpotrivainterveniilorunorteri,slperfecionezepeparcurs issprijinefranchiseeuln
activitateaacestuiaprinndrumare,informareiperfecionareprofesional.
Articolul1174.Obligaiilefranchiseeului
Franchiseeul este obligat s plteasc o sum de bani a crei mrime se calculeaz, n
principiu,caofraciunedinvolumuldevnzricarescorespundcucontribuiaprogramuluide
prestareafranchiseilavolumuldevnzri.Elmaiesteobligatsutilizezeprogramuldeprestare
afranchiseinmodactivicudiligenaunuibunntreprinztor,precumisprocurebunurii
serviciiprinfranchisersauprinintermediuluneipersoanedesemnatedeacestadacmsura
respectivarelegturnemijlocitcuscopulcontractului.
Articolul 1. Noiunea de franchising
Franchisingul reprezint un sistem de raporturi contractuale ntre ntreprinderi n care partea
denumit franchiser acord prii denumite franchisee dreptul de a produce i/sau a comercializa
anumite produse (mrfuri), de a presta anumite servicii n numele i cu marca franchiserului,
precum i dreptul de a beneficia de asistena tehnic i organizatoric a acestuia.
Articolul 6. Formele franchisingului
(1) Franchisingul poate fi corporativ sau comercial.
(2) Franchisingul corporativ prevede participarea prii denumite franchisee la ntregul ciclu
de producie al franchiserului i se caracterizeaz prin:
a) contacte permanente ntre franchiser i franchisee;
b) schimb permanent de informaii;
c) reglementare detaliat a activitii i grad nalt de responsabilitate a prii denumite
franchisee.
(3) Franchisingul comercial prevede comercializarea de producie finit (mrfuri) sau
prestarea de servicii de ctre franchisee i se caracterizeaz prin:
a) specializarea ngust a prii denumite franchisee n comercializarea unui anumit tip de
produse (mrfuri) sau n prestarea unui anumit tip de servicii;
b) plata redevenei ctre franchiser din volumul total de vnzri;
c) riscul prii denumite franchisee legat de comercializarea de produse (mrfuri) sau de
prestarea de servicii;
d) gradul sczut de reglementare a obligaiilor prii denumite franchisee.
contract;
acestuia;
contract.
Articolul 11. Plile acordate franchiserului
(1) Plile prevzute de contract care se acord franchiserului se stabilesc n expresie bneasc
sau natural n form de plat iniial unic i de royalty.
(2) Plata iniial unic se acord pentru dreptul de folosire a mrcii pe teritoriul determinat,
precum i pentru compensarea cheltuielilor efectuate de franchiser, inclusiv pentru instruirea
personalului i consultaii.
(3) Royalty reprezint recompense periodice proporionale indicilor de activitate, convenite
ntre prile la contract.
(4) Cuantumul i formele plilor, modul i termenele achitrii lor se stabilesc n contractul de
franchising.
Articolul 12. Investiiile capitale
Investiiile capitale prevzute n contractul de franchising le efectueaz partea denumit
franchisee din contul mijloacelor lui i/sau din contul arendrii fondurilor fixe din proprietatea
franchiserului.
1.3.Formulai principalele deosebiri ale contractului de franchising de alte instituii
asemntoare - 7 puncte
Contract de
franchising:
- Art. 1171.
Prin contract de
Contract de factoring:
Contract de mandat:
- Art. 1290.
(1) Prin contract de factoring,
Contract de societate
civila:
Noiunea
- Art. 1030. Contractul
de mandat
Contract de administrare
fiduciara:
- Art. 1339. Contractul

de societate civil
- Art. 1053.
Prin contractul de
franchising, care este

unul cu executare
succesiv n timp, o
parte (franchiser) i
cealalt parte
(franchisee)
ntreprinderi autonome
se oblig reciproc s
promoveze
comercializarea de
bunuri i servicii prin
efectuarea, de ctre
fiecare din ele, a unor
prestaii specifice.
o parte, care este furnizorul de

bunuri i servicii (aderent), se
oblig s cedeze celeilalte pri,
care este o ntreprindere de
factoring (factor), creanele
aprute sau care vor aprea n
viitor din contracte de vnzri de
bunuri, prestri de servicii i
efectuare de lucrri ctre teri,
iar factorul i asum cel puin 2
din urmtoarele obligaii: a)
finanarea aderentului, inclusiv
prin mprumuturi i pli n
avans;
b)
inerea
contabilitii
creanelor;
c)
asigurarea
efecturii
procedurilor de somare i de
ncasare a creanelor;
d)
asumarea
riscului
insolvabilitii debitorului pentru
creanele preluate (delcredere).
- Este consensual,
sinalagmatic, cu titlu
oneros, cu executare
succesiva, comutativ,
real, i conform
prerilor unor specialiti
n domeniu ntr-o
oarecare msura este
intuitu-personae.
- Este sinalagmatic,
consensual, cu titlu
oneros, cu executare
succesiva, este
comutativ, ns este si
riscant.
In cazul contractului de
factoring e observa
faptul ca acesta este
unul complex care
include in sine elemente
ale creditului bancar ci
si a prestrii serviciilor
financiare iar pe de alta
parte el are asemnri
cu cesiunea de crean.
(1) Prin contractul de

mandat o parte
(mandant)
mputernicete cealalt
parte (mandatar) de a o
reprezenta la ncheierea
de acte juridice, iar
aceasta, prin acceptarea
mandatului, se oblig
s acioneze n numele
i pe contul
mandantului.
Prin contract de
societate civil, dou
sau mai multe persoane
(asociai, participani)
se oblig reciproc s
urmreasc n comun
scopuri economice ori
alte scopuri, fr a
constitui o persoan
juridic, mprind ntre
ele foloasele i
pierderile.
administrare
fiduciar, o parte
(fondator
al
administrrii,
fiduciant)
pred
bunuri
n
administrare
fiduciar celeilalte
pri (administrator
fiduciar, fiduciar), iar
aceasta se oblig s
administreze
patrimoniul
n
interesul
fondatorului
administrrii.
Caracterele
- Este consensual, este
cu titlu gratuit sau
oneros este comutativ,
cu executare succesiva,
este sinalagmatic, in
msur prevederilor
legale deoarece nefiind
de fiecare data cu titlu
oneros este vorba de
buna credina a
mandantului acionarea
ca un bun proprietar, iar
in cazurile cnd
mandatul este nfptuit
de ctre un profesionist,
legea prevede expres ca
este sinalagmatic ,este
cu titlu oneros, iar
obligaiunile
mandatarului si le
nfptuiete cu diligena
unui bun profesionist
(serviciile auditului
independent, serviciile
avocatului, si alte
servicii de reprezentanta
a actelor juridice in
numele persoanei de
ctre o persoan
profesionist)
- Este consensual; este

sinalagmatic cu toate ca
unii autori considera ca
este unilateral
obligaional, dar
deoarece rezultatul
depinde de aciunea
tuturor participanilor in
aceeai msur si fiecare
dintre ei are
concomitent att
calitatea de creditor cit
si de debitor de aici
reiese ca obligaiile lor
sunt reciproce; este
comutativ deoarece cu
acordul prilor poate fi
schimbat pe parcursul
contractului; este cu
executare succesiva
deoarece scopurile
propuse nu pot fi
ndeplinite la moment;
este cu titlu oneros
deoarece toi
participanii urmresc
obinerea unui anumit
rezultat si survenirea
efectului dorit cu att
mai mult ca acest
moment este
nominalizat si in
definiia la art.1339
CCRM.
- Este consensual, este

cu titlu gratuit sau
oneros daca prile au
prevzut expres in
contract, este comutativ,
cu executare succesiva,
sinalagmatic in msura
prevederilor
contractuale.
Prile
Prile sunt franchiserul
(numit i concedent) i
Pari: sunt factorul,

aderentul si
Prile contractului
In calitate de pri sunt
In calitate de
Pri sunt
In calitatea de pri sunt

fiduciantul adic fondatorul
francheseeul (numit i
concesionar) care
conform legii cu privire
la franchising
nr.1335/13, 1 oct. 1997,
franchiserul este
ntreprinderea-mam
productoare, care are
un anumit nume pe pia
destul de cunoscut, ce
reprezint un interes de
calitate, are o marca
proprie i i permite
franchiseeului, firmeifiice, de a activa n baza
i pe numele ei, i
reputaia sa pentru o
anumit perioad de
timp determinat sau
nedeterminat pe un
anumit teritoriu indicat
n contract sau
prezumat.
Franchiserul,poate fi
orice persoan fizic sau
juridic, din RM cit i
de peste hotare care
activeaz cu franchisee
att de la noi din ar ct
i de peste hotare.
Franchiseul este o
ntreprindere-fiic care
activeaz in baza
contractului ncheiat cu
franchiserul, firmamam, i tot poate fi o
persoan fizic sau
juridic, care se
nregistreaz in modul
stabilit de legea cu
privire la franchising,
unde se indic obiectul
contractului. Adic tipul
franchisei: de producere,
de comercializare,
prestri servicii.
persoana ter unde

factor poate fi o
ntreprindere de
factoring adic
instituii financiare
care in conformitate
cu Legea cu privire
la instituiile
financiare si la
BNM au dreptul de
a acorda asemenea
servicii conform
statului sau.
In calitate de
aderent poate fi
orice persoan care
activeaz ntr-o
anumit direcie
conf.art.1290 alin(1)
CC, si are
necesitatea de a fi
finanat pentru a-si
menine activitatea
si in schimbul
acestei finanri ea
transmite drepturile
de crean de la
persoana tera ctre
sine factorului.
mandatarul si mandantul , unde

mandatar trebuie sa fie o
persoana cu capacitate de
exerciiu deplina fiindc in
actele juridice pe care le ncheie
in numele si pe contul
mandantului prevaleaz
consimmntul liber exprimat
care este valabil doar daca vine
de la o persoana care
contientizeaz aciunile sale.
Atunci cnd dese vorba de u
mandat profesionist persoana
mandatar trebuie sa
ndeplineasc condiiile legii
pentru a putea sa-si
ndeplineasc atribuiile
(avocatul-liceniat, auditulcontabilitate, economie).
Conform art. 1032,andatul poate
fi special sau general, atunci
cnd mandatul se elibereaz
pentru o operaie juridica sau
pentru anumite afaceri de acelai
gen, el este special. Iar mandatul
general include toate afacerile
mandatului in msur in care
aceste sunt nominalizate in
contractul de mandat. Daca in
contract nu sunt enumerate
detaliat si numite aciunile in
dependent de afacere, atunci
mandatarul are dreptul doar de a
administra si conserva
proprietatea sau bunurile
mandantului. Conform art. 1031
acceptarea mandatului poate fi
expresa sau tacita daca reiese
din aciunile mandatarului.
Conform art. 1037 Cod civil pot
fi desemnai mai muli
mandatari, in acest caz ei vor fi
obligai sa acioneze si sa
rspund conform prevederilor
contractuale. In calitate de
mandant poate fi orice persoana
care are capacitatea juridic
necesara conform prevederilor
legii de a putea fi parte in
raporturile juridice pe care le va
ncheia mandatarul cu
persoanele tere. Mandantul are
dreptul de a desemna mai muli
mandatari doar cu acordul si
acceptul acestora.
Obiectul contractului
participanii
sau asociaii
care pot fi ntrun numr
nelimitat
incepind de la
doua persoane.
Aceste persoane
trebuie sa fie
inzestrate cu
capacitatea de a
ncheia acte de
dispoziie ns se
interzice
participarea in
calitate de pri
contractante
chiar si prin
intermediul
reprezentanilor,
minorii sau
persoanele
incapabile. Pot fi
participani si
organizaiile
necomerciale in
dependenta de
scopul propus.
care are calitatea si de

creditor si poate fi orice
PF/PJ in interesul creia se
ntocmete acest contract.
Aceasta persoana trebuie sa
aib capacitate de exerciiu
deplina si trebuie sa fie
deintor a unui drept real
asupra bunurilor ce
formeaz obiectul material
al contractului de
administrare fiduciara.
Administratorul fiduciar
poate fi orice PJ/PF ce are
capacitatea deplina de
exerciiu cu excepia APL.
Administrarea fiduciara
poate fi instituita att in
folosul fondatorului cit si
in folosul unei persoane
tere si in acest caz vom
avea o a 3-a parte ca
persoana participanta la
contact, aa-numitul
beneficiar, ns atunci cnd
contractul este cu titlu
oneros obligaiile rmn tot
pe seama finanatorului,
deoarece beneficiarul doar
beneficiaz de rezultatele
activitii fiduciarului, are
dreptul de a cere
executarea obligaiunilor
de ctre fiduciar si este
obligat doar de a nu
mpiedic activitatea
fiduciarului.
- Obiectul contractului
de fanchising l
reprezint franchisa,
care include acordarea
de servicii, producerea
de bunuri, distribuirea
produciei.
ns franchiseeul este
obligat atunci cnd
produce in baza
contractului, s
foloseasc doar utilajul
propus de fanchiser ct
i materialele iniiale
propuse, pentru a nu
schimba calitatea
produsului final ct i
forma si coninutul
produsului.
Obiectul contractului l
constituie creanele
transmise sau cedate de
ctre aderent, factorului.
In contract trebuie sa fie
numaidect indicate
concret toate acele
prestaii la care se
obliga fiecare parte
contractanta.
Sunt totalitatea
aciunilor pe care le
ntreprinde
mandatarul la
ncheierea actelor
juridice in numele
mandantului. Obiectul
contractului trebuie sa
fie licit , iar
mandatarul nu are
dreptul de a
ntreprinde careva
aciuni ilicite pentru
atingerea scopului
propus si ndeplinirea
condiiilor finale ale
contractului. In unele
cazuri se elibereaz si
procura, ca mijloc de
probaiune a
contractului de
mandat, sau ca cerina
legala expresa (in
instan).
Obiectul contractului
sunt totalitatea
aciunilor ntreprinse
de ctre asociai sau
participani si
desfurate in comun
pentru atingerea
scopului propus, acest
scop poate fi
economic, ceea ce
nseamn patrimonial
sau lucrativ, adic
atragerea unor
economii, obinerea
unor beneficii
patrimoniale,
ridicarea unor edificii
pentru necesitile
unei asociaii, cit si
scopul de alta natura
dect cel economic,
nepatrimonial, si
anume susinerea
diferitor concursuri,
organizarea diferitor
expoziii cu sau fr
obinerea crorva
beneficii materiale.
Obiectul contractului are 2

laturi: juridica si materiala
unde obiectul juridic l
formeaz totalitatea
aciunilor materiale si a
actelor juridice pe care le
nfptuiete administratorul
fiduciar in vederea
executrii obligaiunilor
contractuale.
Obiectul material l
formeaz totalitatea
bunurilor materiale care
sunt incluse in patrimoniul
ce urmeaz a fi administrat,
adic totalitatea drepturilor
si obligaiilor patrimoniale
care pot fi evaluate in bani
si reprezint valori active si
pasive ale fiduciantului.
Forma contractului
conform art.1341, alin.1
CC se accepta att
forma verbala cit si
forma scrisa, ns se
supune normelor
generale cu privire la
forma actelor juridice
conform art.208-212
CC. ns forma scrisa
este necesara in toate
cazurile in care este
imposibil de a dovedi
existenta acestui
contract prin proba cu
martori.
Forma contractului este

scrisa, conf. art.1054
CCRM, unde se indica
totalitatea drepturilor si
obligaiilor prilor
contractante, cit si
beneficiarul daca exista
o asemenea persoana.
Termenul contractului
este determinat sau
determinabil de ctre
pri sau in dependenta
de scopul propus si
termenul necesar pentru
a se realiza. Conform
art.1353CC termenul
contractului reprezint
acel termen care este
inclus la scurgerea
cruia este un temei de a
Termenul contractului se
stabilete de ctre pri si
poate fi att determinat
cit si nedeterminat cu
indicarea acestui fapt in
contract.
Forma
Forma contractului,
conform art.1172 CC
este scris, sub
sanciunea nulitii i n
contract se indic
obligaiile prilor,
durata contractului,
dispoziiile cu privire la
prelungire sau reziliere
cit si descrierea detaiata,
precisa si concreta a
programului de prestare
a franchisei.
Forma contractului
este scrisa art.1290
alin.2 CCRM. Si se
determina in funcie
de forma contractului
care se ncheie intre
aderent si persoana
tera, din aceste cauze
poate fi forma scrisa
simpla sau
autentificata notarial.
Forma contractului
Conform art. 1031,
deoarece acceptarea
mandatului este
expresa sau tacita,
forma contractului se
supune normelor
generale verbal sau
scris.
Termenul
se stabilete de ctre
pri avndu-se n
vedere obiectul
contractului (tipul
franchisei). Conform
art.1176 CC, poate fi
att determinat ct i
nedeterminat. Atunci
cnd termenul nu este
determinat sau
rmne la discreia
persoanelor-pri ale
contractului si reiese din
condiiile uzanele si
ndeplinirea in termen a
obligaiunilor
contractuale.
depinde de o aciune sau
mai multe aciuni pe
care le ntreprinde
mandatarul sau conform
art. 1032, daca este
mandate special sau
general.
rezilia contractul.
depete 10 ani,
fiecare parte
contractant poate
cere rezilierea
contractului n orice
moment, ns
respectnd un termen
de preaviz de un an de
zile. Iar daca nici una
dintre pri nu doresc
s rezilieze contractul
atunci contractul se
prelungete de fiecare
data cu o perioada de
2 ani.
Preul
Preul se stabilete n
echivalent bnesc sau n
natur reieind din
obiectul contractului
adic franchis iar plata
iniial este denumit
royalty i se achit
pentru dreptul de
folosire a mrcii pe
teritoriul indicat ct i
pentru compensarea
cheltuielilor pe care le-a
suportat franchiserul n
cadrul instruirii
franchiseului ct i
pentru utilajul propus i
acordat de franchiser.
Utilajul are o importan
deosebit deoarece doar
datorit folosirii unui
anumit utilaj care are
anumite caracteristici se
poate obine rezultatul
final dorit si ateptat de
franchiseu.
Preul contractului
reprezint comisionul pe
care l primete factorul
pentru serviciile sale
prestate aderentului.
Si acest comision
reprezint un anumit
procent din drepturile
sau creanele transmise
de ctre aderent,
factorului.
In afara de aceasta
pentru asumarea riscului
insolvabilitii
debitorului, pentru
creanele asumate de
ctre factor si preluate
de la debitor, poate fi
stabilita o anumita taxa.
Conf art.1295 alin.(2)
atunci cnd factorul cere
o parte din suma
creanei pentru
acoperirea riscurilor
legate de desfurarea
contractului, suma
prevzut nu trebuie aa
depeasc 20% din
suma totala creanei.
Preul contractului
Se va nominaliza doar
in cadrul contractelor cu
titlu oneros si
remuneraia poate fi
stabilita de ctre pri
sau poate fi conform
carorva tarife.
Preul contractului:
Deoarece contraprestaia
este realizata pentru sine
nsi, nu putem spune
c este vorba de preul
contractului ci de o
contraprestaie din
partea fiecrui
participant pentru a
obine scopul propus.
Preul contractului se
nominalizeaz si se indica
atunci cnd contractul este
cu titlu oneros.
Drepturi i obligaii
Drepturile si obligaiile
prilor sunt etalate si
mprite pentru 3 etape de
desfurare a activitii n
cadrul contractului de
fanchising i anume: etapa
pre- contractuala,
contractuala i postcontractual.
La etapa pre-contractual
eventualul franchiseul face
cunotin i se informeaz
deschis si complet despre
totalitatea condiiilor i
prilor:
Aderentul se obliga sa
cedeze creanele sale
existente sau viitoare
condiionate care sunt
determinate concret sau
viitor la momentul
ncheierii contractului sau
cu certitudine in viitor.
Creanele date pot si din
diferite domenii de
activitate ale aderentului
pe care se obliga sa le
parilor
Mandatarul trebuie sa-si
ndeplineasc
obligaiunile cu diligena
unui bun profesionist sau
proprietar, daca in mod
expres sau tacit, a
acceptat ncheierea
mandatului.
Conform art. 1037 in
cazul desemnrii mai
multor mandatari ei vor
fi obligai si vor
prilor:
Principala obligaie pentru
toi participanii este de a
achita cota parte din preul
rezultatului final sau de a
rambursa suma datorat
persoanei care a achitat.
Daca participanii convin
ca rezultatul final sa
rmn in cote inegale
conform contribuiei
fiecruia atunci aceasta se
va nominaliza in contract
- Drepturile si
obligaiilor
prilor
administratorului
- Administratorul
fiduciar se obliga
sa administreze si
sa conserveze
bunurile in nume
propriu dar pe
contul si pe riscul
fiduciantului;
- Drepturile si
obligaiile
circumstanelor care stau la

baza activitii
franchiserului n cadrul
contractului de fanchising. I
se aduce la cunotina
franchiseului informaia cu
privire la costurile sau
preurile obiectului
contractului, care poate s
includ n dependen de
presupusa direcie de
activitate sau de marketing,
necesitatea treningurilor sau
procurarea utilajului,
amplasarea filialei firmeifiice care va desfura
activitatea de producere cu
sau fr acordare de servicii
ct i acordarea serviciilor
de comercializare.
Potenialul franchiseu,
nectnd la faptul dac
ncheie sau nu ncheie
contractul pe parcurs cu
firma-mam, el este obligat
s pstreze
confidenialitatea
informaiei care i-a devenit
cunoscute pentru un termen
de cel puin 10 ani sau
conform nelegerii prilor.
La etapa contractual,
franchiseul trebuie s achite
sumele de bani menionate
in contract in dependenta de
franchisa pe care o
desfoar, trebuie sa
foloseasc programul care
este propus de franchiser cu
diligenta unui bun
ntreprinztor in mod activ.
Trebuie sa procure bunuri si
servicii de la franchiser sau
de la persoanele indicate de
acesta. Trebuie sa produc,
s vnd sau sa presteze
serviciile sub denumirea de
firma a franchiserului numai
acelea care sunt indicate si
permise in contract fr
careva modificri sau
adugri chiar daca ar avea
o calitate mai buna,
pstrndu-se toate
caracteristicile iniiale.
Franchiseul trebuie sa
accepte si sa permit in
orice moment controlul din
partea franchiserului, sa
respecte limitele teritoriale
indicate in contract si sa
foloseasc marca de
producie numai la producia
transmit ctre factor.

Pentru a justifica aceste
creane att existente cit si
cu certitudine viitoare si se
notifica ntinderea acestor
creane si se transmit
factorului toate
documentele care sunt
necesare pentru a justifica
existenta acestor creane.
Aderentul se obliga sa
execute obligaiile
contractuale fata de debitor
ca in continuare factorul sa
poat cere sau sa poat
atepta executarea
obligaiilor debitorului in
vederea transmiterii
creanelor aderentului ctre
factor.
Aderentul are dreptul sa
ceara de la factor
ndeplinirea obligaiunilor
contractuale in termenul
stabilit si a celor
obligaiuni care mai sunt
incluse in contract
conform art.1290 alin.(1)
CC. El este parte a
contractului care are
dreptul de a determina
volumul de creane ce vor
fi transmise ulterior
factorului contra prestaiei
lui de finanarea. Si din
totalitatea drepturilor sau
creanelor el poate alege
care anume vor fi
transmise cele care exista
la momentul contractului
sau cele care vor aprea pe
parcurs.
factorului:
Factorul se obliga sa
finaneze aderentul in
modul si termenele
indicate in contract si daca
in calitate de clauza
contractuala conf. art.1290
alin.1. lit.d, este si
asumarea riscului
insolvabilitii debitorului,
atunci el trebuie sa
informeze debitorii
aderentului despre acest
fapt in termenii stipulai in
contract.
Factorul are dreptul sa
ceara de la aderent
executarea obligaiunilor
contractuale fata de
debitor, are dreptul sa
rspunde in msur
prevederilor si
acceptrilor contractuale.
Conform art. 1038,
mandatarul poate sa
reprezinte doua persoane
dubla reprezentare si in
cazul dat va fi obligat sa
acioneze imparial fata
de fiecare mandant.
Mandatarul poate sa
ncheie un act juridic cu
sine nsi doar daca
mandantul tie de acest
lucru si accepta.
Conform art. 1040,
(abaterile de la
obligaiile mandantului)
pot avea loc doar daca nu
este in defavoarea
mandantului, sau daca pe
parcurs se dovedete ca
mandatarul a ntreprind
toate aciunile necesare
pentru a obine ce le mai
performante rezultate.
mandatarului
La art. 1041 mandatarul
este obligat de a informa
mandantul si de a
prezenta drile de seama,
de a pstra
confidenialitatea
informaiei care ia
devenit cunoscuta, este
obligat de a preda
rezultatele executrii
mandatului, nu are
dreptul de a folosi
informaia care ia
devenit cunoscuta sau
bunurile mandantului
pentru sine. Are dreptul
de a cere de la mandant,
compensarea
cheltuielilor prevzute
sau neprevzute dar
exagerate. Care au fost
suportate de el pe
parcursul ndeplinirii
contractuale. Este obligat
sa restituie prejudicial
adus mandantului daca
nu va dovedi ca
prejudicial nu a fost
cauzat din culpa sa.
mandantului
Mandantul este obligat
sa informeze mandatarul
sau mandatarii in msur
deplina despre obiectul
si la ncetarea lui fiecare

fost participant va deveni
proprietar al cotei indicate
in contract daca este vorba
de un rezultat patrimonial.
In afara de contribuii
participanii sunt obligai
sa ia parte la administrarea
societii care presupune
administrarea fondului
comun cu sau fr
colectarea de mai departe a
mijloacelor bneti.
Persoanele care se afla in
capul administrrii sunt
obligate sa-si prezinte
darea de seama a
asociaiilor si sa-si
ndeplineasc cu buna
credina si diligenta
obligaiunile cu sau fr
respectarea indicaiilor
date de ctre asociai
asumndu-i urmrile si
riscurile.
Din considerentul ca acest
contract are un caracter
personal, atragerea unor
persoane tere este
acceptata doar cu acordul
celorlali participani cit si
nlocuirea unui asociat cu
o persoana ter.
administratorului
fiduciar conform
art.1056 CCRM;
Drepturile si
obligaiile
fiduciantului:
- Este obligat sa
informeze corect
si sa pun la
dispoziia
fiduciarului
bunurile in
msura
prevederilor
contractuale; este
obligat sa
restituie
fiduciarului
cheltuielile pe
care le-a suportat
in cadrul
administrrii;
este obligat sa
suporte toate
cheltuielile de
administrare si
suporta riscul
pieirii fortuite sau
deteriorrii
bunurilor daca nu
se demonstreaz
ca
administratorul
fiduciar se face
vinovat de acest
fapt;
- are dreptul de a
verifica procesul
de administrare
fiduciara a
patrimoniului sau
fr a se implica
daca nu are
acordul
administratorului
fiduciar.
Drepturile si
obligaiile
beneficiarului:
Beneficiarul,
daca este
nominalizat,
poate cere
executarea
obligaiilor
contractuale de
ctre
administrator fata
de sine sau poate
refuza in folosul
fondatorului
administrrii.
primita conform
contractului dat. s.a.drepturi
si obligaii.
Franchiserul este obligat sa
pun la obligaia
franchiseului, conform
prevederilor contractuale
totalitate bunurilor indicate
sa-i acorde drepturile
propuse, mrcile de
producie, diferite modele,
decoraii si alte elemente de
individualizare cit si sa
organizeze diferite
treninguri sau cursuri si in
baza de cunotine sa fa
evaluri si promovri.
Franchiserul trebuie sa
informeze, s ndrumaze cit
si poate sa verifice
activitatea franchiseului si
respectarea tehnicilor si
metodelor propuse si la
rndul sau are dreptul de a
impune limitele teritoriale
ale zonei unde in continuare
va activa franchiseul
conform contractului.
In perioada postcontractuala, ambele pri
contractante trebuie sa
respecte si sa activeze
conform principiului de
concurenta loiala (art.1177
CCRM) care nu poate
depi un an de zile. Dac
acest fapt prejudiciaz
franchiseul el are dreptul sa
ceara o compensaie
financiara corespunztoare.
Ambele pri sunt obligate
de a pstra confidenialitatea
fata de toata informaia care
le-a devenit cunoscuta pe
parcursul activitii in baza
contractului de fanchising.
ceara de la aderent conf.

art.1295 att plata datorata
in termenii stipulai cit si
efectuarea garaniei in
suma de pn la 20% din
suma creanei transmise de
ctre aderent factorului.
Factorul are dreptul de a
cumpra crean de la
aderent, in acest caz pot
aprea relaii intre
ntreprinderea de factoring
si persoana tera in mod
direct.
ncetarea contractului: are
loc o data cu executarea
obligaiunilor contractuale
de ctre factor fata de
aderent si de ctre
persoana tera ctre factor,
ns este important faptul
ca executarea
obligaiunilor contractuale
de ctre aderent ctre
persoana tera debitor are o
importanta deosebita si
este o veriga inevitabila de
executare a obligaiunilor
contractuale in toate 3
pri.
contractului de mandat,
este obligat sa repare
prejudiciul, cauzat
mandatarului art. 1047,
are dreptul conform art.
1050 la denunarea
mandatului. ncetarea
contractului de mandat
Contractul nceteaz in
termenii convenii in
dependent de faptul daca
este mandat general sau
special , sau in cazul
cnd este denunat de
ctre una dintre pri, iar
in cazul decesului sau
incapacitii mandantului
raporturile contractuale
vor nceta, doar daca nu
sa convenit altfel sau
daca aceasta este
condiionat de moartea
mandantului. ncetarea
raporturilor contractuale
prin moartea
mandatarului nceteaz
doar daca aceasta rezulta
din obligaia contractuala
(intuito personae) sau
daca sa prevzut in
contract. La art. 1052
sunt prevzute aciunile
motenitorilor
mandatarului in legtur
cu faptul dat.
ncetarea
contractului are
loc la cererea
prilor in msura
prevederilor
legale fcnd
trimitere la
contractul de
mandat.
2. Contractul de depozit.
A a ncheiat cu B contract de depozit, prin care ultimul se obliga s pstreze 20 tone de
cartofi. Cartofii au fost depozitai ntr-o ncpere special.
n legtur cu ridicarea apei din ru, ca urmare a ploilor toreniale, cartofii au fost
inundai i s-au alterat. A a solicitat de la B restituirea a 20 tone de cartofi din alt depozit. B, n
cadrul instanei de judecat, a declarat c cartofii sunt bunuri individual-determinate, deoarece se
pstrau ntr-o ncpere separat i, drept urmare, riscul peirii fortuite urmeaz a fi suportat de A.
n edin a fost prezentat un certificat care confirma c au avut loc inundaii, dar ridicarea apei
nu a depit limitele obinuite pentru aceast perioad.
2.1. Relatai despre obiectul contractului de depozit - 3 puncte;
Cod Civil:
Articolul 1086. Contractul de depozit

Prin contract de depozit o parte (depozitar) se oblig s pstreze bunul mobil, predat de
cealalt parte (deponent), o perioad determinat sau nedeterminat i s-l restituie la cerere.
Carte:
Obiectul juridic al contractului de depozit sunt serviciile deponentului de asigurare a pastrarii
bunului, iar obiectul material bunurile transmise spre pastrare. Din noiunea legala a cotractului
desprindem ca spre pastrare pot fi transmise doar bunurile mobile. Bunurile care pot fi obiect al
contractului de depozit trebuie sa fie individual determinate, deoarece la expirarea termenului
contractului depozitarul este obligat sa restituie acelasi bun. Depozitul neregulat are ca obiect
bunuri determinate generic. n acest caz, potrivit art. 1104 CC RM, depozitarul in lipsa unei
clauze contractuale contrare, devine proprietarul bunului, fiind obligat la scadenta sa restituie ca
si imprumutatul bunuri de aceeasi calitate si in aceeasi cantitate. n calitate de obiect material al
contractului de depozit pot fi si banii sau documentele constatatoare de drepturi (titluri de
valoare, testamente, contracte etc.).
Obiect al contractului de depozit pot fi orice bunuri mobile corporale. Pot forma obiectul contractului i creanele
( bunuri incorporale ) constatate printr-un titlu la purttor, asimilate bunurilor mobile corporale. ntruct depozitarul
este obligat s restituie bunul depozitat, obiectul contractului trebuie s fie individual determinat.
Depozitul poate avea ca obiect i bunuri determinate generic. n asemenea caz depozitarul va fi obligat s restituie
deponentului alte bunuri de acelai gen, aceiai cantitate i calitate ( art. 1104 Cod civil). Obiect al depozitului
prestat de camere de pstrare sunt bagaje ( pct. 34 a Regulamentului transporturilor auto de cltori i bagaje ), iar
cel prestat de lombard bunuri de uz personal i casnic. Lombardul nu are dreptul s primeasc la pstrare valut
strin, valori mobiliare, bunuri imobile, obiecte de anticariat, monede din metale preioase, care constituie materie
prim, mijloace de transport (pct. 19 a Regulamentului cu privire la modul de organizare, funcionare i liceniere a
activitii lombardurilor, adoptat prin hotrrea Guvernului Republicii Moldova din 28.03.1995 ).
Nu pot fi obiect al contractului, de depozit animalele, deoarece n aa cazuri pot fi ncheiate contracte de prestri de
servicii. Animalele de regul se dau la ntreinere sau folosin.
2.2. Stabilii particularitile depozitrii bunurilor determinate generic - 5 puncte ;

CodCivil:
Articolul1104.Depozitareabunurilordeterminateprincaracteristicidegen
Dac n depozit au fost predate bunuri determinate generic, bunurile trec, n lipsa unei
nelegeri contrare, n proprietatea depozitarului. n astfel de caz, depozitarul se oblig s
restituiedeponentuluiocantitatedebunuriegalsaustipulatdepri,deacelaigenide
aceeaicalitate.
1. n cazul dat bunurile fiind fungibile i consumptibile, nu trebuie s fie restituite n individualitatea lor, ci prin alte
bunuri asemntoare.
Astfel de relaii contractuale pot fi ntlnite la depozitare n depozitele de fructe i legume, produse agricole, n
elevatoare etc.
2. n cazul predrii n depozit a bunurilor determinate generic, depozitarul devine proprietarul lor, putnd folosi,
culege fructele i despune de ele, dar n calitate de proprietar suport i riscul pieirii ori degradrii fortuite.
3. La cerere depozitarul este obligat s restituie lucruri de acelai gen, de aceiai calitate i cantitate, inclusiv fructele
percepute, deponentul fiind titularul unei creane.
Deoarece n cazul dat contractul de depozit este translativ de proprietate, deponentul trebuie s fie proprietarul
bunurilor sau s fi acionat cu mputernicire din partea proprietarului.
4. De asemenea nu este aplicabil nici dreptul de retenie, deoarece depozitarul n calitate de proprietar, suport
eventualele cheltuieli de conservare.
Carte:
n cazul depozitarii bunurilor determinate prin genul lor, depozitarul este tinut sa restituie bunuri
de aceeasi calitate si in aceeasi cantitate. Obligatia de restituire urmeaza a fi exexutata, in lipsa
unei intelegeri speciale, la locul unde bunul a fost predat depozitarului (art. 1098 CC RM).
Magazinajul este o varietate a contractului de depozit, care prevede predarea bunurilor spre
pastrare la un depozit de marfuri.
Cod Civil:
Articolul1118.nmagazinareabunurilordeterminateprincaracteristicidegen
(1)ncazulnmagazinriiunorbunurideterminategeneric,magazinerulestendreptitsle
amestececubunurideacelaigendoardacisapermisnmodexpres.
(2) Fa de stocul total rezultat prin amestec, proprietarii bunurilor amestecate snt
coproprietaripecotepri.Cotapartesedetermin,ncazulncarenusaconvenitaltfel,n
funciedecantitateadebunurinmagazinate.
(3)Magazinerularedreptuliobligaiadeapredafiecruideponent,dinstocultotal,parteace
isecuvine,frncuviinareacelorlalideponeni.
ComentariulCoduluiCivil:
1. n cadrul contractului civil de depozit, dac spre depozitare au fost predate bunuri determinate generic, acestea
trec, n lipsa unei nelegeri contrare, n proprietatea depozitarului. n calitate de proprietar al bunurilor, depozitarul
poate s le amestece i s dispun de ele dup bunul su plac, fiind obligat s restituie deponentului (posesorului
recipisei de magazinaj) o cantitate de bunuri egal sau stipulat de pri, de acelai gen i de aceeai calitate.
Conform articolului comentat, pentru contractul de magazinaj este stabilit o regul diametral opus, n sensul c
magazinerul nu devine proprietarul bunurilor de acelai gen, recepionate spre pstrare de la diferii deponeni i
doar atunci poate s le amestece, cnd acest drept este prevzut expres n contractul ncheiat ntre pri. Mai mult ca
att, chiar dac a amestecat, fiind ndreptit, bunurile de acelai gen, magazinerul nu obine dreptul de proprietate
asupra stocului rezultat prin amestecare.
Reglementnd contractul civil de depozit, scopul legiuitorului a fost de a proteja deponentul, care nu este comerciant
i particip de multe ori la raportul respectiv n calitate de consumator. n acest sens, riscul pieirii fortuite a bunurilor
depozitate, determinate prin caracteristici de gen a fost pus pe umerii depozitarului, datorit prezumiei c acesta
devine proprietar al bunurilor respective dup predarea lor de ctre deponent. n cazul contractului de magazinaj
aceast soluie devine contraefectiv, deoarece ambii participani la raport snt, de regul, comerciani, iar datorit
faptului c magazinerul activeaz cu o marj de profitabilitate mic, dar cu cantiti mari de mrfuri, transferarea
riscului pieirii fortuite a bunurilor determinate prin caracteristici de gen asupra lui nu este echitabil din punct de
vedere al repartizrii riscurilor contractuale. Pe de alt parte, aplicarea aceleiai soluii ca i n cazul contractului de
depozit ar face imposibil circulaia recipiselor de magazinaj la ordin i recipiselor de gaj al nmagazinrii.
Dac conform contractului magazinerul este ndreptit s amestece bunurile deponentului determinate prin
caracteristici de gen cu bunuri de acelai gen ale altor deponeni, acest fapt urmeaz a fi consemnat n recipisa de
magazinaj.
2. Cel mai frecvent anume contractele de nmagazinare a produselor agricole, zcmintelor minerale i altor materii
prime prevd dreptul magazinerului de a amesteca produsele de acelai gen i calitate, recepionate de la diferii
deponeni, fapt ce se datoreaz n mare parte particularitilor tehnologice de recepionare, stocare i pstrare a
mrfurilor respective. Proprietarii mrfurilor amestecate devin coproprietari pe cote-pri n privina stocului rezultat
prin amestec, iar cota parte a fiecruia se determin n dependen de cantitatea mrfurilor depuse spre pstrare.
n principiu, rareori se determin o cot procentual de care dispune fiecare deponent din stocul global al mrfii
nmagazinate, aceast operaiune fiind greu realizabil cnd marfa este depozitat i restituit incontinuu sau pe
parcursul unor perioade ndelungate. La restituirea mrfii, fiecruia dintre deponeni i se restituie mrfurile n
volumul depozitat, sczndu-se procentajul pierderii tehnologice obinuite la pstrare pentru marfa respectiv,
proporional perioadei pentru care a fost depozitat. Utilitatea determinrii cotei procentuale din proprietatea
comun devine evident atunci cnd o parte din marf a fost distrus sau a degradat substanial, proprietarii
suportnd pierderile proporional cotei fiecruia. Magazinerul va fi nevoit s efectueze operaiunea de determinare a
cotei-pri ideale a fiecrui deponent i partajarea proprietii comune rmase conform acestor cote-pri, indiferent
de faptul dac deponenii s-au adresat concomitent sau la anumite intervale de timp pentru restituirea mrfii.
3. n cazul n care unul sau o parte din deponenii (posesorii recipiselor de magazinaj), coproprietari pe cote-pri ai
stocului rezultat prin amestecare, se adreseaz ctre magaziner cu cererea de restituire a mrfurilor, acesta din urm
are dreptul i obligaia de a preda fiecrui deponent partea ce i se cuvine din stocul total, fr ncuviinarea celorlali
deponeni. n acelai timp, acionnd cu diligena unui bun profesionist, nainte de eliberarea prii ce se cuvine unui
deponent, magazinerul urmeaz s aprecieze starea ntregului stoc, pentru a constata pierderile extranormative a
mrfurilor i a evita prejudicierea celorlali coproprietari prin eliberarea unui volum de marf neproporional coteipri a deponentului respectiv. n caz contrar, magazinerul va purta rspundere fa de ceilali deponeni pentru
imposibilitatea restituirii mrfii n volumul ce li se cuvine fiecruia dintre acetia.
2.3. Soluionai spea. Cum are loc individualizarea bunurilor n contractul de depozit? - 7
puncte
n speta data suntem in prezenta unui contract de deposit, incheiat intre A si B, prin care B se
obliga sa pastreze 20 tone de cartofi intr-o incapere speciala. In speta nu se cunoaste titlul cu care
a fost incheiat acest contract fie gratuit, fie oneros pentru a se stabili, daca conform art. 1089,
acesta trebuia s se ngrijeasc de integritatea bunului primit cu prudena i diligena unui bun
profesionist in cazul depozitului cu titlu oneoros sau trebuia s se ngrijeasc de integritatea
bunului ca de propriul bun in cazul depozitului cu titlu gratuit. Astfel daca nu este stabilit
expres acest fapt, conform art 1088 alin 1 CC Depozitul are titlu gratuit dac n contract nu este
prevzut altfel. Astfel B era obligat s se ngrijeasc de integritatea bunului ca de propriul bun.
n conformitate cu Articolul 294 alin 2 CC Bunul determinat generic se consider bunul care
posed semnele caracteristice tuturor bunurilor de acelai gen i care se individualizeaz prin
numrare, msurare, cntrire. Bunul determinat generic este fungibil. Astfel, prin natura lor,
cartofii sunt bunuri determinate generic, si faptul ca au fost depozitai ntr-o ncpere special, nu
le schimba natura sa.
Conform art. 1095 (1) Depozitarul este obligat s restituie bunul n starea n care se afl la
momentul restituirii. Totodata aliniatul mai prevede ca Riscul pieirii sau deteriorrii fortuite
rmne n sarcina deponentului. Riscul peirii fortuite pentru a fi suportat de careva parte trebuie
probata. In spata daca, precum in instanta nu s-a stabilit o careva calamitate naturala, nu ii putem
imputa deponentului riscul peirii fortuite.
In temeiul art 1093 alin 2 CC n cazul n care modificarea condiiilor depozitului este strict
necesar pentru nlturarea riscului de distrugere, pierdere sau deteriorare a bunului, depozitarul
este n drept s modifice modul, locul i alte condiii de pstrare fr a cere deponentului
ncuviinarea. Astfel daca se constata cu adevarat starea de forta majora, adica nivel ridicat al
apelor, depozitarul se bucura de protectia normelor civile daca actiona in modul stabilit de CC.
Fiind obligat s se ngrijeasc de integritatea bunului ca de propriul bun, acesta nu a actionat in
asemenea mod.
Conform Articolul 1104 CC. ,,Depozitarea bunurilor determinate prin caracteristici de gen
Dac n depozit au fost predate bunuri determinate generic, bunurile trec, n lipsa unei
nelegeri contrare, n proprietatea depozitarului. n astfel de caz, depozitarul se oblig s
restituie deponentului o cantitate de bunuri egal sau stipulat de pri, de acelai gen i de
aceeai calitate.
Astfel fiind obligat sa repare prejudiciul cauzat, B va trebui sa restituie lui A 20 tone de cartofi de
aceeasi calitate.
Testul nr 8
1. Dreptul de motenire.
A a decedat n rezultatul unui accident. Mama acestuia, locuind n alt ora, a venit la
nmormntarea, achitnd datoriile celui ce a lsat motenirea i pltind facturile pentru
apartament timp de 2 luni. Dup 2 luni din momentul deschiderii motenirii, ea s-a ntors n
oraul su.
Dup expirarea unui an din momentul decesului, mama celui ce a lsat motenirea s-a
adresat soiei acestuia cu propunerea de a mpri motenirea. Potrivit ei, motenirea urma s fie
mprit la trei motenitori mama, soia celui ce a lsat motenirea i o fiic nscut n afara
cstoriei.
Soia celui ce a lsat motenirea a declarat c unicul motenitor este ea, deoarece mama
defunctului a depit termenul de acceptare a motenirii, iar fiica lui nu are dreptul la motenire,
ntruct a fost nscut n afara cstoriei.
1.1. Noiunea motenirii - 3 puncte.

Motenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lsat
motenirea) ctre succesorii si, Motenirea este o transmisiune de drepturi pentru cauz de
moarte, universal, unitar i indivizibil, Motenirea are loc conform testamentului (succesiune
testamentar) i n temeiul legii (succesiune legal).
1.2. Caracterizai acceptarea motenirii i formele ei - 5 puncte.
Succesiunea este acceptat de succesor indiferent de faptul dac este testamentar sau succesor
legal.
Succesiunea se consider acceptat cnd motenitorul depune la notarul de la locul deschiderii
succesiunii o declaraie de acceptare a succesiunii sau intr n posesiunea patrimoniului
succesoral.
Dac succesorul a intrat n posesiunea unei pri din patrimoniu, se consider c a acceptat
ntregul patrimoniu, oriunde s-ar afla i din ce ar consta. Termenul de acceptare a succesiunii este
de 6 luni de la data deschiderii ei.
1) declaratia de acceptare a succesiunii: se depunde personal de catre mostenitor, vointa
succesorului de a accepta expres mostenirea trebuie sa fie manifestata in forma scrisa, autentica
sau sub semnatura privata. Instanta de judecata are atributia ca in caz de ceva sa analizeze
continutul actului pt a concluziona in sensul acceptarii exprese a mostenirii.
2) depunerea cererii de eliberare a certificatului de mostenitor (in cazul copiilor/ persoanelor
incapabile declaratia se depune de catre reprezentantii legali ai acesto persoane)
3) Intrarea in posesia bunurilor succesorale reprezinta posedarea de fapt a bunurilor defunctului,
actiunin concludente din care reiese intentia succesorului de a accepta si a dobandi mostenirea.
Ex: administrarea si folosirea bunurilor succesorale, plata impozitelor pe immobile, darea in
arenda sau locatiune a bunurilor. Nu: cheltuieli de inmormantare, a preluat obiecte ca amintiri de
familie.
1.3. Soluionai spea. Stabilii cercul de motenitori i cotele ce li se cuvin - 7 puncte.
Mostenitori legali:
1. Mama 1/2 cota parte din patrimoniul succesoral, din motiv ca aceasta in perioada de 6 luni a
intrat in posesia bunurilor succesorale prin faptul ca a achitat impozitele pt apartament
2. Sotia cota parte din patrimoniul succesoral din motiv ca aceasta la fel ca prima e
mostenitor de clasa 1, aici depinde daca ea a intrat in posesia bunurilor defunctului sau daca a
depus declaratia de acceptare a mostenirii la notar
3. Copilul in afara casatoriei la fel e mostenitor de clasa 1, indiferend ca e dinafara casatoriei,
dar din motiv ca aceasta nici nu a intrat in posesia bunurilor si nici nu a depus declaratia propriu
zisa la notar a pierdut dreptuld e a dispune de cota sa parte din patrimoniul succesoral.
1. Dreptul succesoral.
n luna martie 2002 Mereacre a ntocmit un testament prin care testa toat averea sa
nepoelului su Vasile, inclusiv cot-parte din cas. n acelai an Mereacre a decedat, iar
nepoelul Vasile n decurs de 6 luni nu acceptat succesiunea. Soia defunctului a acceptat ntreaga
motenire i a nregistrat pe numele su i cot-parte din cas, care conform testamentului
urma s fie atribuit motenitorului testamentar nepotului Vasile.
Vasile a naintat cerere de chemare n judecat privind prelungirea termenului de
acceptare a succesiunii, motivnd c a aflat despre testament n luna august 2003, iar n
septembrie a aceluiai an a primit duplicatul testamentului.
1.1. Stabilii modalitile de acceptare a motenirii legale i a celei testamentare i termenul
de acceptare a motenirii.
Succesiunea este acceptat de succesor indiferent de faptul dac este testamentar sau succesor
legal.
Succesiunea se consider acceptat cnd motenitorul depune la notarul de la locul deschiderii
succesiunii o declaraie de acceptare a succesiunii sau intr n posesiunea patrimoniului
succesoral.
Dac succesorul a intrat n posesiunea unei pri din patrimoniu, se consider c a acceptat
ntregul patrimoniu, oriunde s-ar afla i din ce ar consta. Termenul de acceptare a succesiunii este
de 6 luni de la data deschiderii ei.
1) declaratia de acceptare a succesiunii: se depunde personal de catre mostenitor, vointa
succesorului de a accepta expres mostenirea trebuie sa fie manifestata in forma scrisa, autentica
sau sub semnatura privata. Instanta de judecata are atributia ca in caz de ceva sa analizeze
continutul actului pt a concluziona in sensul acceptarii exprese a mostenirii.
2) depunerea cererii de eliberare a certificatului de mostenitor (in cazul copiilor/ persoanelor
incapabile declaratia se depune de catre reprezentantii legali ai acesto persoane)
3) Intrarea in posesia bunurilor succesorale reprezinta posedarea de fapt a bunurilor defunctului,
actiunin concludente din care reiese intentia succesorului de a accepta si a dobandi mostenirea.
Ex: administrarea si folosirea bunurilor succesorale, plata impozitelor pe immobile, darea in
arenda sau locatiune a bunurilor. Nu: cheltuieli de inmormantare, a preluat obiecte ca amintiri de
familie.
1.2. Determinai cine poate prelungi termenul de acceptare a motenirii i n prezena cror
motive, cu ct se poate prelungi termenul de acceptare a motenirii i cine va avea calitatea
de prt?
Termenul de acceptare a succesiunii de 6 luni poate fi prelungit de ctre instana de judecat cu
cel mult 6 luni. Motivele pot fi: imposibilitatea de a fi prezent pt ca era in strainatate, imprejurari
care nu-I sunt imputabile reclamantului, Parat va fi ?
1.3. Soluionai litigiu n esen. Pronunai-v asupra necesitii declarrii nulitii
certificatului de motenitor eliberat soiei celui ce a lsat motenirea n cazul prelungirii
termenului de acceptare a motenirii pentru motenitorul testamentar.
Instana de judecat poate dispune repunarea n termen numai atunci cnd constant c
mprejurrile ce l-au mpiedicat pe cel chemat la motenire s-i execite dreptul de opiune nu-i
sunt imputabile. Repunarea n termen nu poate fi acordat atunci cnd se constat c depirea
termenului de prescripie se datoreaz unei culpe a reclamantului. n ipoteza n care succesibilul
a luat cunotin mai trziu de calitatea sa de motenitor, termenul se calculeaz de la data lurii
la cunotin a acestei caliti. Astfel, termenul de 6 luni incepe a curge din momentul in care
Vasile a aflat ca este mostenitor, adica din august 2003. Astfel, va fi cenesar de declarat nul
certificatul de mostenitor eliberat sotiei, si toata mostenirea o va dobandi Vasile.
2. Principalele noiuni n asigurare.
2.1. Noiunea primei de asigurare.
Suma pe care asiguratul este obligat sa o plateasca asiguratorului, la eliberarea politei de
asigurare, in modul si in termenul prevazut de contractul de asigurare, in schimbul preluarii de
catre asigurator a riscului asigurat.
2.2. Caracterizai suma asigurat.
Suma asigurata este limita maxima a raspunderii asiguratorului in cazul producerii evenimentului
pt care s-a incheiat contr de asigurare. In asigurarea de viata suma data se numeste indemnizatia.
In asigurarea de bunuri si raspunderea civila suma se numeste depagubire de asigurare. Se
plateste in bani de catre asigurator. Pt fiecare zi de intirziere din vina asiguratorului, acesta va
plati asiguratului, beneficiarului, pagubitului penalitate de 0.1 % din suma indemnizatiei sau
despagubirii.
2.3. Stabilii deosebirile i asemnrile dintre suma asigurat i despgubirea de asigurare.
Suma asigurata descrirea este mai sus. Despagubirea de asigurare este suma pe care asiguratorul
o datoreaza asiguratului in vederea compensarii pagubei produse de evenimentul asigurat in
asigurarea de bunuri si de raspundere civila. La asiguraea de bunuri, desbagubirea de asigurare
nu poate depasi valoare bunurilor la data producerii evenimentului asigurat si nici cuantumul
prejudiciului real suportat. Daca contractul de asigurare s-a incheiat pt o suma asigurata
inferioara valorii bunului supus asigurarii, despagubirea cuvenita se reduce proportional

raportului dintre suma prevazuta in contract si valoare bunului (daca in contr nu e prev altfel)
Testul nr. 10
A, B i C au ncheiat contract de societate civil, avnd drept obiect construcia i
exploatarea unei case de locuit. Potrivit contractului, activitatea societii urma s fie gestionat
prin acord comun de participani, acetia participnd la venituri i pierderi n pri egale (cte
20de apartamente).
Dup nceperea construciei, A (avnd probleme financiare) a convenit s-l atrag pe D la
construcia casei, ultimul urmnd s obin 6 apartamente (cte 2 apartamente de la fiecare
participant). Dup finisarea construciei, C a refuzat s-i transmit lui D 2 apartamente.
1.1. Enumerai caracterele juridice ale contractului de societate civil 3 puncte.
- oneros (fiecare parte urmareste un avantaj patrimonial)
- cu executare succesiva (asociatii raman obligati pe toata durata contractului unul fata de altul)
- bilateral sau multilateral
- caracter personal (asociatul nu poate ceda drepturile ce decurg din contractul de societate civila
unui tert, fara incuviintarea celorlalti asociati)
1.2. Caracterizai modul de administrare i reprezentare a societii civile 5 puncte.
Dac n contract nu este prevzut altfel, asociaii gestioneaz mpreun actele societii civile i
reprezint mpreun societatea n exterior. Dac este exclus din conducerea societii, asociatul
poate cere oricnd informaii celor care exercit conducerea.
(2) Fiecare asociat are dreptul s participe la emiterea deciziilor comune. Orice clauz contrar
este nul.
(3) Dac, prin contract, conducerea societii civile este ncredinat unuia sau mai multor
asociai, fiecare are dreptul s acioneze de unul singur. Orice alt asociat poate ns obiecta la
ncheierea actului juridic n numele societii. n acest caz, se consider c actul nu s-a ncheiat
n numele societii.
(4) n msura n care unui asociat i revine, n baza contractului, funcia de a conduce
societatea civil, acesta este mputernicit, dac altfel nu este stipulat, i cu reprezentarea fa de
ter a celorlali asociai.
(5) Funcia acordat prin contract unuia dintre asociai poate fi retras doar prin decizie
unanim n cazul neexecutrii obligaiilor sale. Asociatul poate renuna s participe la
administrarea societii. Totodat, el poate cere oricnd lmuriri conducerii.
(6) Dac n contract nu este prevzut altfel, drepturile i obligaiile participantului la societatea
civil care are mputerniciri de administrare i reprezentare se determin n conformitate cu
normele privind contractul de mandat.
1.3. Soluionai spea 7 puncte
Contractul de societate civila asociatii, in cazul dat A, B si C, se obliga reciproc sa urmareasca in
comun scopuri economice, in cazul dat: constructia si exploatarea unei case de locuit, fara a
costitui o persoana juridica, impartind intre ele foloasele si pierderile. In speta, A l-a atras pe D
din motiv ca avea probleme finaciare si tot el a decis ca D va obtine 6 apartamente din casa care
urma sa fie contruita si exploatata. Legea prevede ca cotele-parti din patrimoniu nu pot fi
transmise tertilor (in cazul dat D) fara incuviintarea celorlalti asociati (respectiv B si C). In cazul
dat C este indreptatit sa refuze sa-i transmita lui D 2 apartamente, daca initial nu a incuviintat
acest lucru. .
2.Motenirea legal.
La 15.11.2004, n rezultatul unui accident, au decedat soii Nichitiuc. Soul a decedat la locul
accidentului, iar soia 4 ore mai trziu. Dup decesul lor au rmas 2 copii comuni, mama
soului, tatl soiei i fratele ei major.
2.1. Stabilii clasele de motenitori legali 3 puncte
n cazul succesiunii legale, motenitori cu drept de cot egal snt:
a) de clasa I descendenii (fiii i fiicele celui ce a lsat motenirea, la fel i cei nscui vii
dup decesul lui, precum i cei nfiai), soul supravieuitor i ascendenii privilegiai (prinii,
nfietorii) celui ce a lsat motenirea;
b) de clasa a II-a colateralii privilegiai (fraii i surorile) i ascendenii ordinari (bunicii, att
din partea tatlui, ct i din partea mamei) ai celui ce a lsat motenirea;
c) de clasa a III-a colateralii ordinari (unchii i mtuile) ai celui ce a lsat motenirea.
2.2. Are soia supravieuitoare calitatea de motenitor? 5 puncte
In cazul dat sotii au vocatie succesorala reciproca, totusi nu putem considera ca acestea sunt
comorienti din motiv ca, desi au decedat in aceeasi imprejurare (accident rutier), totusi noi
cunoastem ca sotia a decedat 4 ore mai tirziu. Astfel sotia supravietuitoare (care a decedat 4 ore
mai tirziu) va avea calitatea de mostenitor.
2.3. Stabilii cercul de motenitori dup decesul fiecruia din soi i cotele ce li se cuvin (aplicai
transmisia succesoral). 7 puncte
Decesul sotului, mostenitori legali: sotia, copil 1, copil 2, mama sotului (fiecarui din acesti 4
mostenitori li se cuvine cate din patrimoniul succesoral)
* Sotia supravietuitoare a decedat dupa deschiderea succesiunii dar pana la aceeptarea
mostenirii, respectiv cota sa de va trece la mostenitorii sai (copil1, copil 2, mama)
Decesul sotiei, mostenitori legali: copil 1, copil 2, tatal sotiei (fiecarui din acesti 3 mostenitori li
se cuvine cate 1/3 cota parte din patrimoniul succesoral)
Testul nr. 13
Societatea comercial X s-a adresat cu o cerere de chemare n judecat ctre
societatea comercial Y prin care cere ncasarea sumei de 7000 lei n calitate de plat
pentru servicii de pstrare a 5 tone de gru. Societatea Y a naintat aciune
reconvenional, prin care a cerut restituirea a 5 500 kg gru, reprezentnd grul
mprumutat societii X i dobnda aferent. Prile n instan nu au putut prezenta vreun contract n form scris.
1.1. n ce form se ncheie contractul de depozit i contractul de mprumut? - 3 puncte
Cct de depozit se va incheia cu respectarea normelor generale privind forma actului juridic.
Nerespectarea obligatiei de a intocmi un simplu inscris decade partile din posibilitatea probrii
existentei contractuloui prin proba cu martori.
1.2. Delimitai contractul de mprumut de contractul de depozit - 5 puncte.
Imprumut: 1.partile imprumutator, imprumutat 2.obiectul banii, alte bunuri fungibile 3.
pretul- dobinda care tre sa fie intro relatie rezonabila cu rata de baza a BNM
Depozit: 1.partile sunt depozitar si deponent 2. obiectul juridic serviciile de pastrare a bunului;
obiect material bunurile 3. Preul, denumit remuneraie apare n cazul contractului cu titlu
oneros. 4. Contractul de depozit are urmatoarele varietati: depozitul hotelier, depozitul sechestru,
magazinaj.
1.3. Soluionai speta, argumentai rspunsul 7 puncte.
2. Motenirea legal.
2.1. Descriei principiile motenirii legale - 3 puncte.:
1.pr prioritii clasei de motenitori - clasele de motenitori snt chemate s culeag

patrimoniul succesoral n ordinea de preferin stabilit de Codul civil. Aa fiind, prima clas de
motenitori este chemat s culeag patrimoniul succesoral cu excluderea total a succesorilor
din celelalte clase. Clasa a doua de motenitori vine la motenire n lipsa oricror motenitori din
prima clas i cu excluderea succesibililor din clasa a treia. Clasa a treia de motenitori va fi
chemat la motenire n lipsa total de motenitori din primele dou clase.
2.Pr egalitatii- rudele de acelasi grad chemate la mostenire impart mostenirea in parti egale.
Sotul supravietuitor fiind mostenitor de clasa I va culege o cota egala cu copii si parintii celu
care lasa mostenire.
3.Pr proximitatii gradului de rudenie intre rudele din aceeasi clasa in cazul care din cadrul
aceleiasi clase fac parte mai multi mostenitori rudele de grad mai apropiat cu cel ce lasa
mostenirea ii inlatura de la succesiune pe cei de grad mai indepartat.
2.2. Caracterizai clasele de motenitori legali - 5 puncte.
Clasa I de mostenitori legali Mostenitorii de clasa I chemati la mostenire, sunt descendenii (fiii i
fiicele celui ce a lsat motenirea, la fel i cei nscui vii dup decesul lui, precum i cei nfiai), soul
supravieuitor i ascendenii privilegiai (prinii, nfietorii) celui ce a lsat motenirea.
Din categoria descendenilor fac parte:1. copiii din cstorie a celui care las motenirea 2. copiii
celui care las motenirea sau descendenii lui din afara cstoriei, cu singura condiie ca
paternitatea s fie stabilit potrivit legii; 3.copiii nfiai
Descendenii pot culege motenirea, n nume propriu sau prin reprezentare.
Ascendenii privilegiai snt prinii celui care las motenirea, adic tatl i mama din cstorie,
din afara cstoriei i din nfiere. Acetia pot fi:1.tatl i mama din cstoria crora s-a nscut cel
care las motenirea; 2.mama din afara cstoriei;3.-tatl din afara cstoriei n cazul n care i-a
stabilit paternitatea potrivit legii;3.nfietorii;
Ascendenii privilegiai pot veni la motenire numai n nume propriu, nu i pe calea
reprezentrii.
Soul supravieuitor face parte din prima clas de motenitori.
Pentru a avea vocaie succesoral la motenirea soul supravieuitor trebuie s ndeplineasc o
condiie special i anume: s aib calitatea de so la data deschiderii motenirii. De aceea
numai persoana care a fost cstorit legal cu cel care las motenirea, are vocaie succesoral la
motenirea acestuia.
Clasa a 2 de motenitori sunt: fraii i surorile defunctului bunicul i bunica
Colateralii privilegiai sunt fraii i surorile celui care las motenirea, precum i descendenii
acestora pn la gradul IV inclusiv (nepoi i strnepoi de frate ori sor), care vin la motenire
prin intermediul reprezentrii succesorale.
Fraii i surorile celui care las motenirea pot fi:-din aceeai cstorie a prinilor: frai buni i
surori bune; -din cstorii deosebite: -din afara cstoriei;-din nfiere.
Fraii i surorile celui care las motenirea vor culege o cot egal cu cea a bunicilor.
Bunicii vor moteni o parte egal cu cea a frailor i surorilor celui care las motenirea.
Clasa a 3 de motenitori sunt: unchii i mtuile a celui care las motenirea.
n cazul n care nu exist motenitori din primele dou clase sau dac acetia sunt nedemni sau
renuntori, legea cheam la motenire clasa a treia de motenitori adic rudele colaterale ale
celui care las motenirea, care nu snt frai sau surori ori descendeni ai acestora.Colateralii
ordinari pot veni la motenire numai n nume propriu i motenesc n pri egale .
2.3. Efectele reprezentrii succesorale. Limitele reprezentrii succesorale. Delimitai
reprezentarea succesoral de transmisia succesoral 7 puncte.
1.Reprezentarea succesoral este admis n dou cazuri i anume:
-n linie dreapt, n privina descendenilor copiilor defunctului;
-n linie colateral
- descendenii frailor i surorilor celui care las motenirea pn la gradul IV i pot reprezenta pe
ascendenii lor decedai la data deschiderii motenirii;
- descendenii unchilor i mtuilor a celui care las motenirea pn la gradul IV (verii) i pot
reprezenta pe ascendenii lor decedai la data deschiderii motenirii
2.Prin efectul reprezentrii, reprezentatul urc n locul i gradul ascendentului su predecedat.
3..Reprezentarea succesoral poate opera numai cu ndeplinirea cumulativ a urmtoarelor
condiii:
a)cel reprezentat s fie decedat la data deschiderii motenirii;O persoan nu poate fi
reprezentat atta timp ct este n via, chiar dac aceasta renun sau a fost nlturat de la
motenire pentru nedemnitate.
b)locul celui reprezentat s fie un loc util.Reprezentantul va putea s-l moteneasc pe cel care
las motenirea numai n cazul n care cel reprezentat dac s-ar fi aflat n via la momentul
deschiderii succesiunii celui care las motenirea ar fi putut s-l moteneasc pe acesta. .
c)reprezentantul s ndeplineasc toate condiiile necesare pentru a culege motenirea lsat de
defunct.
ntruct reprezentantul este chemat s moteneasc pe cel care las motenirea i nu persoana
reprezentat, reprezentantul trebuie s ndeplineasc toate condiiile pentru a-l putea moteni
anume pe cel care las motenirea.
4.Efectul principal al reprezentrii succesorale const n mprirea motenirii pe tulpini. Astfel,
n cazul reprezentrii succesorale indiferent de numrul reprezentanilor, acetea au dreptul
numai la partea din motenire care s-ar fi cuvenit ascendentului lor, dac acesta s-ar fi aflat n
via. Prin tulpin se nelege ascendentul decedat la data deschiderii motenirii, reprezentat de
ctre descendenii si. n cazul n care o tulpin a produs mai multe ramuri, partea de motenire
cuvenite acelei tulpini se va divide pe ramuri, descendenii din aceeai ramur culegnd pri
egale..
5.n raport cu vocaia succesoral a fiecruia, motenitorii care culeg motenirea prin intermediul
reprezentrii succesorale, dobndesc att drepturi ct i obligaii.
6.Motenitorii care beneficiaz de reprezentarea succesoral pot nu numai s accepte succesiunea
dar i s renune la aceasta.
Testul nr. 14
1. Consideraii generale privind asigurarea.
1.1. Noiunea asigurrii - 3 puncte.
Asigurarea un mijloc de prestare a serviciilor care se manifesta prin acumularea
depunerilor banesti intr-un fond de asigurare si repartizarea acestora personalor asigurate
care au suferit pierderi ca urmare a surveniri diferitor intimplari imprevizibile.
1.2. Caracterizai funciile asigurrii - 5 puncte.
a. Functia de compensare a pagubelor pricinuite de calamitati si de accidente pentru
asigurarilede bunuri si raspundere civila si plata sumelor asigurate in asigurarile de persoane este cea
mai importanta , si consta in plata despagubirilor , onorarea obligatiilor in cazul asigurarilor
deraspundere civila si plata sumelor asigurate cand este vorba de asigurari de persoane , in cazurilein
care in viata persoanelor asigurate intervin anumite evenimente.
b. Functia de repartitie /financiare se infaptuieste in procesul repartitiei produsului

national brut, cand se constituie , se repartizeaza si se utilizeaza fondul de asigurare.Primele
de asigurare incasate de societatile de asigurari de la agentii economici asigurati si de la
persoanele fizice reprezinta relatii de repartitie a produsului national brut.
c. Functia de control realizata de catre organele de specialitate ale societatilor de
asigurari in vederea identificarii cauzelor producatoare de daune,precum si asupra
constituirii,repartizarii si gospodaririi judicioase a fondului de asigurare.Controlul se
exercita sub urmatoarele forme: preventiv, concomitant si postoperativ.
d. Functia de prevenire a daunelor se realizeaza prin finantarea masurilor de prevenire

a daunelor de pe urma calamitatilor naturale si accidentelor(construirea de diguri
pentru protectia impotriva inundatiilor , executarea lucrarilor de impadurire , irigatii,desecari
,prin stabilirea conditiilor de asigurare care sa oblige pe asigurat la o conduita preventiva
permanenta (participarea asiguratilor la acoperirea unei parti din dauna, decaderea din
dreptul de despagubire in cazul neimplinirii masurilor de prevenire ,de limitare si de
combatere a pagubelor etc.).
1.3. Delimitai asigurarea de alte forme de protecie mpotriva riscurilor i de reparare a
daunelor 7 puncte.
Asigurarea benevola drepturile si obligatiile partilor se stabilesc, precum si celelalte clauze
contractuale de catre parti prin contractul de asigurare.
Asigurarea obligatorie drepturile si obligatiile partilor, marimea primelor de asigurare ,
termenul de achitare a acestora si alte clauze sunt stabilite de lege.
Asigurarea de daune, care include asigurarea de bunuri i de rspundere civil, are drept scop
repararea prejudiciului care amenina patrimoniul asiguratului, fie prin pierderea total sau
parial a bunului asigurat fie prin plata despgubirilor datorate terelor persoane ca urmare a
svririi de fapte ilicite cauzatoare de daune ce antreneaz rspunderea asiguratului (n
asigurarea de rspundere civil). Aceste asigurri au caracter de despgubire. n consecin,
despgubirea de asigurare se pltete de asigurtor numai n situaia n care exist prejudiciu, are
ca scop repararea prejudiciului i nu poate depi cuantumul acestuia.
Asigurarea de persoane nu are caracter de despgubire, deoarece plata sumei asigurate nu
depinde de existena i ntinderea prejudiciului. Asigurarea de persoane constituie o msur de
prevedere i acumulare a unor sume de bani.
n rezultatul unui accident, la ora 15 a decedat soul, iar la ora 21 a aceleiai zile a
decedat soia acestuia. Soia avea o fiic din prima cstorie. Ali motenitori soii nu
aveau.
Fiica soiei, dup expirarea unei luni din momentul deschiderii succesiunii, a depus
la notar cerere de acceptare a motenirii rmase dup decesul mamei i a tatlui vitreg. Ea
a declarat c, deoarece tatl vitreg nu are ali motenitori, patrimoniul acestuia se cuvine
mamei ei, care a decedat mai trziu, astfel nct ea (fiica) accept motenirea prin
intermediul instituiei transmisiei succesorale.
Notarul a refuzat eliberarea certificatului de motenitor asupra patrimoniului
succesoral rmas dup decesul soului decedat (tatlui vitreg).
2.1. Determinai, din spe, dac persoanele decedate sunt comorinei sau codecedai.
Argumentai rspunsul - 3 puncte.
Reiesind din datele spetei, persoanele decedate sunt comorinenti, deoarece ele sunt cu vocaie
succesoral reciproc sau unilateral care au decedat n aceeai mprejurare, n astfel de condiii,
nct nu este posibil de a stabili dac una a supraveuit alteia (de exemplu moartea ambilor soi
ntr-o catastrof aerian). Deci, sotii au decedat in aceeasi imprejurare, si anume accidentul.
2.2. Stabilii cazurile n care opereaz instituia transmisiei succesorale i efectele acesteia. 5 puncte
n caz de transmisie succesoral a motenirii, motenitorul legal ori testamentar dobndete el
succesiunea acestuia din urm i confundat cu a sa proprie o las propriilor si motenitori,
legali sau testamentari. n acest caz, persoanele care pretind drepturi asupra masei succesorale
prin transmisie succesoral, trebuie s dovedeasc existena motenitorului n momentul
deschiderii primei moteniri, i bineneles, propriile drepturi succesorale asupra motenirii lsate
de acesta.
Transmisia succesoral poate fi i succesiv.
Menionm, c transmisia succesoral opereaz chiar dac, motenitorul a decedat in decurs de 6

luni si nu a exercitat acest drept, nici nu a acceptat-o, dar nici nu a renunat. Fiindc din
patrimoniul transmisiei succesorale face parte i acest drept de opiune.Dac, ns, termenul de
opiune este expirat, beneficiarul transmisie succesorale trebuie s dovedeasc c motenitorul a
acceptat motenirea n termen sau c a murit nainte de expirarea termenului i acceptarea a fost
fcut de el, n caz contrar, stingndu-se, prin prescripie, titlul su de motenitor.
n cazul motenirii prin transmisie succesoral, termenul se calculeaz tot de la data deschiderii
succesiunii, motenitorii, avnd la dispoziie termenul rmas pentru exercitarea dreptului de
opiune succesoral, termenul pe care l mai avea succesibilul la data morii sale, iar dac acest
termen este mai mic de trei luni, el se prelungete pn la trei luni.
Se admite, ns sa exist i anumite derogri: n cazul unui copil conceput, dar nenscut la data
decshiderii succesiunii se admite, ca termenul de prescripie ncepe s curg de la data naterii.
n situaia declarrii judectoreti a morii, data deschiderii succesiunii este data prevzut n
hotrrea judectoreasc definitiv, ca fiind data morii. Se admite c dei data deschiderii
succesiunii este data stabilit prin hotrre, termenul de prescripie al dreptului de opiune
succesoral se calculeaz de la data rmnerii definitive a hotrrii judectoreti declarative de
moarte, pentru c numai din acel moment dreptul de opiune poate fi exercitat.
n ipoteza n care succesibilul a luat cunotina mai trziu de calitatea sa de motenitor, termenul
se calculeaz de la data lurii la cunotin a acestei caliti
n caz c motenitorul a omis termenul de acceptare a succesiunii prin transmisie sau el are
dreptul s se adreseze n instana de judecat pentru restabilirea termenului de acceptare a
succesiunii.
2.3. Soluionai litigiu n esen. Este legal refuzul notarului? 7 puncte
Conform art. 1441 alin 2 CC, motenirea lsat de fiecare comorient sau codecedat va fi culeas
de proprii motenitori. Asadar, refuzul notarului este legal in ceea ce priveste patrimoniul tatalui
vitreg ai fiicei, deoarece comorientii nu pot fi mostenitori intre ei, intrucit nesupravietuind una
fata de cealalta nu au capacitatea succesorala. Deci, fiica va putea mosteni doar averea
succesorala a mamei ei. Totodata, nu poate fi aplicata institutia transmisiei succesorale, deoarece
sotul nu a decedat dupa deschiderea succesiunii si pina la acceptarea ei (art. 1523 alin 1 CC)
Testul nr. 16
Societatea comercial X s-a adresat cu o cerere de chemare n judecat ctre societatea
comercial Y prin care cere ncasarea sumei de 7000 lei n calitate de plat pentru servicii de pstrare a 5
tone de gru. Societatea Y a naintat aciune reconvenional, prin care a cerut restituirea a 5 500 kg gru,
reprezentnd grul mprumutat societii X i dobnda aferent. Prile n instan nu au putut prezenta
vre-un contract n form scris.
1.1. Determinai form n care se ncheie contractul de depozit i contractul de mprumut .
n lipsa unor prevederi legale exprese cu privire la forma contractului de depozit si imprumut acestea se
vor ncheia cu respectarea normelor generale privind actul juridic.Nerespectarea obliga iei de a ntocmi
un simplu nscris decade prile din posibilitatea probrii existen ei contractului prin proba cu martorii.
O simpl recipis eliberat de mprumutat este suficient pentru a dovedi existen a i condi iile
contractului de mprumut.
1.2. Delimitai contractul de mprumut de contractul de depozit
Delimitarea contractului de depozit de contractul de mprumut prezint interes n cazul depozitului
neregulat. Att n cazul mprumutului, ct i n cazul depozitului neregulat. Att n cazul mprumutului,
ct i n cazul depozitului neregulat exist obliga ia de a restitui bunuri de aceea i calitate i n aceea i
cantitate. Distincia o vom face dup faptul n interesul cui este ncheiat contractul: depozitul se constituie
n beneficiul deponentului care este interesat n pstararea bunului su i care va achita serviciul oferit de
depozitar, iar mprumutul n interesul mprumuttorului, care beneficieaz de un serviciu din partea
mprumutatului, pentru care i achit dobnda.
1.3. Soluiona-i speta, argumentai rspunsul.

n lipsa unor prevederi legale exprese cu privire la forma contractului de depozit acesta se va ncheia cu
respectarea normelor generale privind privind actul juridic. Conform art 208 CC Actul juridic poate fi
ncheiat verbal, n scris sau n form autentic. Forma este o condiie de valabilitate a actului juridic
numai n cazurile expres prevzute de lege. Actul juridic care poate fi ncheiat verbal se consider ncheiat
i n cazul n care comportamentul persoanei arat vdit voina de a-l ncheia. Contractul ncheiat din
spe este valabil, deoarece a fost ncheiat n form verbal, Si din comportamentul pr ilor vdit arat c
este voina de a ncheia contractual.
2. Capacitatea i nedemnitatea succesoral.
2.1. Enumerai persoanele care au capacitate succesoral.
a) n cazul succesiunii testamentare persoanele care se aflau n via la momentul decesului celui ce
a lsat motenirea, precum i cele care au fost concepute n timpul vieii lui i s-au nscut vii dup decesul
acestuia, indiferent de faptul dac sunt sau nu copiii lui, precum i persoanele juridice care au capacitate
juridic civil la momentul deschiderii succesiunii;
b) n cazul succesiunii legale persoanele care se aflau n via la momentul decesului celui ce a lsat
motenirea, precum i copiii lui concepui n timpul vieii i nscui vii dup decesul acestuia.
2.2. Comorienii i codecedaii. Deosebirea dintre ei.
Comorienii sunt considerate dou sau mai multe persoane cu vocaie cuccesoral reciproc sau
unilateral, decedate n aceeiai mprejurare (accident n transport, calamit i naturale etc.), nct nu se
poate stabili dac una a supravieuit alteia i prezumndu-se c a murit concomitent. Vor fi recunoscu i
comorieni i persoanele declarate moarte prin hotrrea instan ei de judecat drept urmare a dispari iei
fr veste n aceleai circumstane. n acest caz, nu are importan momentul intrrii n vigoare a hotrrii
privind declararea morii acestor persoane.
Persoanele care au vocaie reciproc sau unilateral i care decedeaz n acela i timp( nu i n acelea i
mprejurre), fr a se putea determina ordinea deceselor, sunt numite codeceda i i se prezum c au
decdat concomitent.
Prezumia morii concomitente n cazul comorienilor i codeceda ilor face s exclud mo tenirea
reciproc a acestora, or, nesupraveuind una alteia de alta, ei sunt lipsi i de capacitatea succesoral.
Motenirea lsat de fiecare comorient sau codecedat va di culeas de mo tenitorii proprii.
2.3. Caracterizai cauzele de nedemnitate succesoral. Cum apreciai decderea motenitorului din
dreptul la motenire pentru svrirea unei fapte amorale mpotriva ultimei voine, exprimate n
testament, a celui ce a lsat motenirea? Nedemnitatea succesoral are un caracter de pedeaps civil, care se bazeaz pe motive de moralitate
public, neputndu-se admite ca o persoan vinovat de fapte grave fa de alta s o moteneasc pe
aceasta20, i se caracterizeaz prin urmtoarele:a)se aplic doar n cazul svririi faptelor prevzute
expres i limitativ de lege;b)opereaz doar n temeiul hotrrii instanei de judecat prin care se constat
circumstana care constituie temeiul nedemnitii. c)se aplic i produce efecte att fa de autorul faptei,
ct i fa de motenitorii lui
Nedemnitatea se limiteaz la motenirea persoanei fa de care au fost svrite faptele, fr a se extinde
la alte moteniri. Astfel, dac fapta a fost comis fa de un printe, autorul faptei va putea moteni
cellalt printe.
a)nedemnul trebuie s fi svrit faptele cu discernmnt, deoarece nu se poate vorbi de vinovie n lipsa
discernmntului.b)cel ce a lsat motenirea l poate ierta pe motenitorul nedemn.
Nu poate fi succesor testamentar sau legal, persoana care:
a)a comis intenionat o infraciune sau o fapt amoral mpotriva ultimei voine, exprimate n testament, a
celui ce a lsat motenirea;
b)a pus intenionat piedici n calea realizrii ultimei voine a celui ce a lsat motenirea i a contribuit
astfel la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la majorarea cotelor succesorale ale
tuturor acestora.
Rezult ca n cazul pentru svrirea unei fapte amorale mpotriva ultimei voine, exprimate n testament,
a celui ce a lsat motenirea va duce la decderea din dreptul la mo tenire .
Testul nr. 17
1. Asigurarea obligatorie de rspundere civil a deintorilor de autovehicule.
1.1. Stabilii obiectul asigurrii obligatorii de rspundere civil a deintorilor de autovehicule
Obiect al asigurrii obligatorii de rspundere civil auto l constituie rspunderea civil a posesorului i
utilizatorului de autovehicul pentru orice pagub sau vtmare corporal produs prin accident de
autovehicul n limitele teritoriale de acoperire ale asigurrii.
1.2. Caracterizai despgubirea de asigurare n asigurarea obligatorie de rspundere civil a
deintorilor de autovehicule
Asigurtorul acord despgubiri dac prejudiciile s-au produs din culpa asiguratului sau a utilizatorului de
autovehicul, precum i n cazul n care, la data accidentului:
a) utilizatorul nu este inclus n contractul de asigurare ncheiat ntre posesor i asigurtor;
b) utilizatorul sau asiguratul nu posed permis de conducere de categoria respectiv;
c) utilizatorul sau asiguratul nu a respectat obligaiile tehnice legale cu privire la starea i sigurana
autovehiculului.
n caz de vtmare corporal sau deces, despgubirile de asigurare se acord att pentru persoanele aflate
n afara autovehiculului care a produs accidentul, ct i pentru persoanele aflate n acel autovehicul, cu
excepia utilizatorului su.
Membrii de familie ai asiguratului, ai utilizatorului de autovehicul sau ai oricrei alte persoane a crei
rspundere civil este angajat ntr-un accident de autovehicul i este acoperit prin asigurare obligatorie
de rspundere civil auto nu snt exclui.
La avarierea sau distrugerea de bunuri, despgubirea de asigurare se acord pentru bunurile aflate n afara
autovehiculului care a produs accidentul, iar pentru bunurile aflate n acel autovehicul, numai dac ele nu
erau transportate n baza unui raport contractual ncheiat cu posesorul sau cu utilizatorul autovehiculului,
precum i dac nu aparineau posesorului sau utilizatorului rspunztor de accident.
Paguba provocat n accident rutier de o remorc va fi acoperit de asigurarea obligatorie de rspundere
civil auto a posesorului de autovehicul doar dac remorca: a) este tractat de acest autovehicul; b) s-a
separat de autovehicul i a continuat s se deplaseze.
Pagubele provocate de remorc vor fi acoperite de asigurarea obligatorie de rspundere civil auto a
posesorului ei dac remorca: a) nu este tractat de autovehicul; sau b) este separat de autovehicul i
staioneaz.
Despgubirile de asigurare se mai acord, atunci cnd: a) persoana care conducea autovehiculul este
vinovat de producerea accidentuluili i nu este posesorul acestuia, dar are o procur de la deintorul
autovehiculului b) persoanele pgubite nu sunt ceteni ai Republicii Moldova sau nu au domiciliul
permanent in republic c) vtmarea corporl sau decesul persoanei pgubite a survenit ca rezultat al
acridentului produs de un autovehicul neidentificat.
1.3. Stabilii coraportul dintre despgubirea de asigurare i suma asigurat n asigurarea
obligatorie de rspundere civil a deintorilor de autovehicule
Cuantumul despgubirii n caz de culp comun. n cazul n care prile au provocat din culp accidentul
sau majorarea pagubei, fiecare dintre ele va fi obligat s compenseze numai partea din pagub care i
este imputabil. n acest caz, ntinderea rspunderii fiecrei pri pentru producerea accidentului de
autovehicul va fi determinat prin acte i alte mijloace probatorii. Dac este imposibil determinarea, a
ntinderii rspunderii fiecrei pri pentru accidentul produs, rspunderea se va stabili n cote egale, n
funcie de numrul prilor implicate n accident, fiecare avnd dreptul la despgubire n proporia n care
nu poart rspundere de producerea accidentului.
Despgubirea de asigurare n cazul leziunilor corporale sau decesului persoanei nu se limiteaz la un
plafon maxim i se pltete n cuantumul real al pagubelor. n cazul distrugerii sau deteriorrii bunurilor
n urma unui accident rutier despgubirile de asigurare vor fi achitate n cuantumul real al pagubelor, dar
nu mai mult de zece mii de salarii minime, indiferent de numrul persoanelor vinovate sau pgubite n
unul i acelai accident rutier.
Testul nr. 18
1. Contractul de factoring.
1.1. Noiunea contractului de factoring. Prin contractul de factoring, o parte, care este furnizorul de bunuri i servicii (aderent), se oblig s
cedeze celeilalte pri, care este o ntreprindere de factoring (factor), creanele aprute sau care vor aprea
n viitor din contracte de vnzri de bunuri, presri de servicii i efectuare de lucrri ctre teri, iar
factorul i asum cel puin dou din urmtoarele obligaii:a)finanarea aderentului, inclusiv prin
mprumuturi i pli n avans;b)inerea contabilitii creanelor;c)asigurarea efecturii procedurilor de
somare i de ncasare a creanelor;d)asumarea riscului insolvabilitii debitorului pentru creanele preluate
1.2. Caracterizai elementele contractului de factoring. Prile: ntreprinderea de factoring (factor), care dobndete creanele de la partenerul su contractual i
care presteaz acestuia unele servicii sau efectueaz lucrri cu o ter persoan, i aderentul - furnizorul
de bunuri i servicii.
Prile factoringului pot fi doar persoanele ce constituie subieci de drept, care
practic activitatea de antreprenoriat i sunt nregistrate ntr-o form organizatorico-juridic, prevzut de
lege.
In calitate de ntreprindere de factoring n Republica Moldova pot activa instituiile financiare care au
dreptul de a efectua activiti financiare.
Obiectul contractului de factoring l constituie creanele cesionate sau serviciile prestate i lucrrile
efectuate de ctre factor. Prile sunt obligate s precizeze mrimea volumul, domeniul i carac teristicile
creanelor care fac obiectul contractului. Obiectul contractului de factoring pot fi toate creanele
aderentului sau doar o parte din el Cesiunea creanelor aderentului ctre factor are valoare juridic i n
cazul n care ntre aderent i debitor exist o convenie ce interzice o astfel de cesiune
Contractul de factoring se ncheie n form scris
Forma contractului se determin n dependen de forma tranzaciei pe care se bazeaz creana. Forma
poate fi simpl sau notificat. Contractul, conform cruia se efectueaz cesiunea creanelor existente sau
viitoare, legate de tranzacii care impun nregistrarea de stat, urmeaz s fie nregistrat n ordinea stabilit
pentru nregistrarea acestei tranzacii.
Pretul este comisionul ce se cuvine factorului pentru serviciile prestate. Comisionul constituie un anumit
procent din creanele cesionate, plus taxa stabilit pentru delcredere i alte servicii.Preul este o condiie
esenial a contractului de factoring, care, prin urmare, influeneaz valabilitatea acestei tranzacii.
Contractul este nul n cazul n care nu prevede n mod expres suma ce urmeaz s fie pltit
factoruluiPreul factoringului poate servi i drept garanie pentru factor .
1.3. Delimitai contractul de factoring, n calitate de contract complex, de alte instituii
asemntoare (credit, cesiune de crean, servicii financiare, etc.). Avnd la baz principiile cesiunii de crean, contractul de factoring se deosebete esenial de o cesiune
de crean obinuit prin urmtoarele caral teristici: a)obiectul cesiunii este un drept, o crean, pe cnd
obiectul factoringului pot fi i aciunile de finanare a aderentului, inclusiv mprumuturile i plile n
avans, inerea contabilitii creanei i altele; b)In cesiunea de crean, o dat cu cesiunea creanei, asupra
cesionarul lui, n virtutea legii, trec garaniile i alte drepturi accesorii, pe cnfl drepturile i garaniile
aderentului fa de debitor trec asupra factol rului o dat cu ncheierea transferului creanei asupra
factorului, dan numai n msura n care acest fapt este prevzut de contractul de faci toring; c)cesiunea de
crean poate avea loc nu numai n baza unui contract, darfl i n baza legii, a unei hotrri judectoreti
sau a unei decizii a autoritii publice, pe cnd transmiterea drepturilor aderentu-1 lui n raporturile de
factoring poate avea loc doar n baza contractului respectiv;
titularul unei creane o poate transmite, fr consimmntul debitorului, unui ter, dac aceasta nu
contravine esenei obligaiei, nelegerii ntre pri sau legii,pe cnd n contractul de factoring despre
cesiunea creanelor debitorii aderentului trebuie s fie notificai, iar n contractul de factoring acoperit fr notificarea creditorilor .
Factoringul difer de cesiunea de crean obinuit i prin componena prilor participante la el.
A a ntocmit un testament, n conformitate cu care a testat tot patrimoniul lui B. Dup decesul lui
A, B a fost chemat n judecat de ctre mama inapt de munc a celui ce a lsat motenirea, care solicita
atribuirea rezervei succesorale. La momentul deschiderii motenirii dup decesul lui A, au rmas
urmtorii motenitori legali de clasa I 2 fii majori, mama pensionar i soia supravieuitoare.
2.1. Enumerai tipurile de testamente. Testamentul poate fi ntocmit doar n una din urmtoarele forme:
a) olograf scris n ntregime personal, datat i semnat de testator;
b) autentic autentificat notarial, precum i asimilat cu cel autentificat notarial;
c) mistic scris n ntregime, datat i semnat de testator, strns i sigilat i apoi prezentat notarului, care
aplic inscripia de autentificare pe plic i l semneaz mpreun cu testatorul.
2.2. Stabilii care sunt efectele nclcrii dreptului la rezerv succesoral prin testament????? i
cine beneficiaz de dreptul la rezerv succesoral.
Dreptul de a dispune de patrimoniu prin testament poate fi exercitat numai n limitele determinate de lege.
Astfel de limitri sunt prevzute n favoarea unor rude apropiate defunctului (descendenii i ascendenii
privilegiai) i n favoarea soului supravieuitor, care au calitatea de motenitori rezervatari. Nu toate
rudele de Clasa I sunt motenitori rezervatari ns, ci doar acelea care sunt inapte de munc. Dac nu
exist motenitori legali rezervatari, dreptul de dispoziie al testatorului este nelimitat.
2.3. Soluionai litigiul. Stabilii cercul de motenitori rezervatari i testamentari i cotele ce li se
cuvin.
Conform art. 1505 Succesorii de clasa I inapi pentru munc au dreptul de a moteni, independent de
coninutul testamentului, cel puin o doime cot-parte din cota ce s-ar fi cuvenit fiecruia n caz de
succesiune legal.
Conform testamentului partea ramasa ii revine lui B ca mostenitor tastamentar Cota 1/2
Mostenitor rezervatar - mama inapt de munc a celui ce a lsat motenirea. Cota
2. Contractul de asigurare.
La data de 20.05.2004 Chircu a ncheiat contract de asigurare benevol a animalelor domestice pe un
termen de 1 an. Dup expirarea a 15 zile de la intrarea n vigoare a contractului de asigurare, bovina a
pierit ca urmare a unei afeciuni. ntocmind actele necesare pentru obinerea despgubirii de asigurare,
Chircu a cerut plata ei n mrime deplin, ns a primit refuz de la asigurtor.
2.1 Stabilii: forma n care trebuie ncheiat contractul de asigurare, care sunt consecinele juridice
ale nerespectrii formei i ce acte servesc ca dovad a ncheierii contractului de asigurare Contractul de asigurare urmeaz s fie ncheiat n form scris, iar o dovad de ncheiere a contractului de
asigurare o constituie polia de asigurare.
In polia de asigurare urmeaz s fie indicate toate elementele eseniale ale contractului de asigurare,
precum: a) numele sau denumirea, domiciliul sau sediul prilor contractante; b) obiectul asigurrii: bun,
persoan i rspunderea civil; c) riscurile ce se sigur; d) nceputul i durata asigurrii; e) suma
asigurat; f) prima de asigurare, locul i termenele de plat; g) alte date conform legii sau acordului dintre
pri.
2.2 Determinai coraportul dintre dauna cauzat i despgubirea de asigurare. Raportai acest fapt
la sistemul de acoperire n asigurri. - ???????
2.3 Soluionai litigiu n esen, argumentnd rspunsul. Conform art. 1313, Asigurarea ncepe din momentul achitrii primei de asigurare sau a primei trane a
acesteia i nceteaz la ora 24 a ultimei zile din termenul convenit pentru asigurare dac legea sau
contractul nu prevede altfel. Daca, Chircu a achitat transa, atunci poate cere despagubirea in marime
deplina, iar in cazul in care transa nu a fost achitata, refuzul de la asigurator este intemeiat.
Test 20
1. mprirea motenirii i confirmarea dreptului la motenire.
1.1 Enumerai formele partajului patrimoniului succesoral. - 3 puncte

a) Partajul convenional. Este posibil s se efectueze dac exist acordul valabil i unanim al
coproprietarilor, dupa primirea certificatului de mostenitor, dar pana la instrainarea unei cote parti de catre
unul din mostenitori. Beneficiarul unei cote nu beneficiaza si de dreptul de substituire a acestuia la actul
de partaj. Partajul reprezinta un act voluntary , care poate fi incheiat intre mostenitori daca acestia doresc
sa redistirbuie altfel averea dobandita prin mostenire. In lipsa acordului, partajul poate fi efectuat prin
intermediul instantei de judecata.
b)Partajul judiciar. Cazurile n care partajul judiciar este obligatoriu sunt urmtoarele:
cnd prile nu cad de acord asupra chestiunilor legate de partaj.
cnd unul dintre coproprietari este absent i nu are nici reprezentant la partajul convenional.
1.2 Stabilii actele care confirm dreptul la motenire; termenul eliberrii lor i relatai
despre certificatul de calitate de motenitor. - 5 puncte
Dreptul la motenire se confirm prin certificatul eliberat de ctre notarul de la locul deschiderii
motenirii. Certificatul de motenitor se elibereaz, de regul, dup 6 luni din ziua deschiderii motenirii.
ns, n cazul n care notarul dispune de dovezi suficiente c alti motenitori nu exist, el poate elibera
certificatul de motenitor pn la expirarea acestui termen.
Certificatul de motenitor este nscrisul oficial prin care se concretizeaz ncheierea procedurii notariale
succesorale i prin care se constat de ctre notar,att calitatea de succesor legal sau testamentar, ct i
componena masei succesoarle i ntinderea drepturilor succesoarale a fiecrui motenitor.
Certificatul de motenitor se elibereaz succesorilor n baza cererii scrise depuse notarului de la locul
de deschidere a succesiunii. La eliberarea certificatului de motenitor legal sau testamentar, notarul
verific faptul decesului celui ce a lsat motenirea, timpul i locul deschiderii succesiunii, raporturile de
rudenie, existena tesmentului, coninutul masei succesoarle i valoarea ei.
Motenitorii legali, lipsii de posibilitatea de a prezenta documentele, care confirm raporturile de
rudenie sau de cstorie cu cel ce a lsat motenire, pot fi inclui n certificatul de motenitor cu acordul
scris al celorlali motenitori care au acceptat succesiunea i au prezentat dovezi cu privire la raporturile
de rudenie sau de cstorie cu cel care a lsat motenire.
Cei care se consider vtmai n drepturile lor prin emiterea certificatului de motenitor se pot adresa
instanei judectoreti, solicitnd anularea acestuia i stabilirea drepturilor lor conform legii. Pn la
anularea prin hotrre judectoreasc, certificatul de motenitor face dovada deplin a calitii de
motenitor i a cotei sau a bunurilor care se cuvin fiecrui motenitor n parte. n cazul anulri
certificatului de motenitor, notarul elibereaz un nou certificat, pe baza hotrrii judectoreti definitve i
irevocabile. Despre eliberarea certificatului de motenitor pe numele minorului sau a persoanei lipsite de
capacitatea de exerciiu notarul informez autoritatea tutelar de la domiciliul motenitorului n scopul
proteciei intereselor lui patrimoniale.
Certificatul de motenitor trebuie s cuprind: data eliberrii; notarul care l elibereaz; numele i ultimul
domiciliu al defunctului; data decesului; meniunea dac motenirea este legal sau testamentar; numele,
calitatea i domiciliul motenitorilor; bunurile succesorale; cota sau bunurile ce revin fiecruia dintre
motenitori.
1.3 Evideniai asemnrile i deosebirile dintre mprirea motenirii i mprirea

bunurilor proprietate comun. - 7 puncte
n cazul mpririi bunul aflat n proprietate comun pe cote-pri se mparte materialmente ntre
coprtai, fiecare dintre acetia devenind proprietarul exclusiv asupra unei anumite pri
determinate din bunul care a format obiectul proprietii comune pe cote-pri. Ca rezultat al
mpririi bunului se face o repartizare concret a unor pri din bunul comun, adic fiecare
coproprietar primete o parte determinant din bun n locul prii nedeterminante. mprirea
bunului comun poate fi cerut oricnd dac legea, contractul sau hotrrea judectoreasc nu
prevede altfel. mprirea bunului comun poate fi cerut chiar dac bunul a fost folosit n
exclusivitate de un singur coproprietar. Dac, un coproprietar, va poseda bunul proprietate
comun, ntrunind condiiile necesare uzucapiunii, el va deveni proprietar exclusiv al ntregului
bun. n acest caz, nu se va putea cere mprirea bunului, fiindc acesta nu mai este un bun
comun ci aparine n exclusivitate unui singur proprietar. Proprietatea comun pe cote-pri poate
nceta prin dou forme de mpreal: a) prin nelegerea prilor, adic pe cale amiabil; i b)
prin hotrre judectoreasc.(la fel ca mostenirea) mprirea amiabil se efectueaz n baza unui
act juridic ncheiat ntre toi coproprietarii, act care poate fi ncheiat n orice form: scris sau
verbal. Un asemenea act de mprire va fi valabil doar, dac la el vor participa toi coproprietarii
i toi vor cdea de acord cu realizarea mpririi pe aceast cale, precum i cu clauzele actului de
mprire.
2.1 Noiunea contractului de credit bancar - 3 puncte
Contract de credit bancar o banca (creditor) se oblige sa puna ;la dispozitia unei personae
(debitor) o suma de bani (credit), iar debitorul se oblige sa restituie suma primiita si sa plateasca
dobanda si alte sume aferente prevazute de contract
2.2 Caracterizai elementele contractului de credit bancar - 5 puncte
Subiecti> 1. Creditorul (banca, alte insittutii financiare)care au capacitatea de a utilize surse
atrase de la pers fiz sau juridice pentru a acorda credite . aceste activitati pot fi exercitate in baza
autorizatiei emise de BNM.2.Debitor _ pers fizica sau juridical
Obiect > serviciul bancar de punere la dispozitia debitorului a unei sume de bani
Forma > forma scrisa, e ceruta ca conditie ad probationem si nu ad validate. Nerespectare
formei scrise atrage efectele art. 211 CC . in practica se utilizeaza formulare tipizate alcatuite de
banca, acesta fiin un contract de adeziune.
Pret > dobanda remuneratia bancii. Unitatea de calcul a dobnzii la credit este dobnda anual,
adic dobnda aferent sumei creditului pe care trebuie s-o plteasc debitorul pentru utilizarea
acestei sume n decurs de un an.Prile pot conveni asupra modalitii de plat a dobnzii. Astfel,
n contract poate fi stipulat plata dobnzii lunar, trimestrial, odat cu rambursaea sumei
creditului sau n alte termene. Prile contractului snt libere s stabileasc rata dobnzii aferente
creditului. n funcie de modul de stabilire a ratei dobnzii, aceasta poate fi fix sau flotant.
Dobnda este fix atunci cnd prile stabilesc rata ei la momentul ncheierii contractului i
convin ca aceast rat s rmm neschimbat pe tot termenul creditului. Dobnda este flotant ,
atunci cnd prile, la ncheierea contractului, convin c, n funcie de anumii factori prile pot
renegocia rata dobnzi.
Comisionul, ca i dobnda, este o parte component a remuneraiei bncii pentru creditul
acordat, comisionul se va plti numai n cazul n care prile au convenit n acest sens. Prile
snt libere s stabileasc mrimea comisionului precum i modalitile de plat a lui.
Termen > poate fi determinat de parti sau nedeterminat.
2.3 Soluionai spea. - 7 puncte
Banca A a acordat SC B un credit n mrime de 600 000 lei pe termen de 3 ani pentru construcia
unei case de locuit. Potrivit contractului, dobnda urma s fie pltit lunar, ncepnd cu luna a
asea. Dat fiind faptul c B nu a pltit dobnda timp de 8 luni, banca a solicitat rambursarea
imediat a creditului, plata dobnzii restante i a penalitii de ntrziere n mrime de 0,2%
pentru fiecare zi ntrziere.
ntruct plata dobnzii este o condiie esenial a contractului de credit bancar, creditorul este
ndreptit s rezilieze contractul n cazul n care debitorul nu execut aceast obligaie.
Rezilierea contractului nu afecteaz dreptul creditorului de a predinte penaliti de nttziere n

modul i n mrimea prevzute de lege sau de contract
2. Dreptul de motenire.
A locuia permanent n Chiinu. Aflndu-se n ospeie la fiica sa n Edine, acesta a decedat.
Dup decesul lui au rmas 2 nepoi de la fiul predecedat i fiica.
2.1 Stabilii locul deschiderii motenirii i importana lui - 3 puncte
2.2 Descriei reprezentarea succesoral - 5 puncte
2.3 Soluionai spea. Stabilii cercul de motenitori i cotele ce li se cuvin. - 7 puncte
1. Ca regul general, succesiunea se deschide la locul ultimului domiciliu al defunctului.
Domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta i are locuina statornic sau
principal. Persoana a crei domiciliu nu poate fi stabilit cu certitudine se consider
domiciliat la locul reedinei sale. Reedina persoanei fizice este locul unde i are
locuina temporar sau secundar. n lips de reedin, persoana este considerat c
domiciliaz la locul unde se gsete, iar dac acesta nu se cunoate, la locul ultimului
domiciliu. Deci, pentru stabilirea locului deschiderii succesiunii intereseaz nu att locul
unde a decedat cel care las motenirea i nici nu att locul reedinei, ci ultimul su
domiciliu n cazul decesului unei persoane care nu a avut domiciliu pe teritorilul
Republicii Moldova, locul deschiderii succesiunii se consider locul siturii celor mai
importante bunurilor succesorale. Dac domiciliul defunctului este necunoscut se aplic
regula deschiderii motenirii la locul unde se afl bunurile mai importante ca valoare ale
motenirii. Aceeai regul se aplic dac bunurile succesoarale se afl n locuri diferite.
Avnd n vedere c locul ultimului domiciliu al defunctului este o chestiune de fapt,
dovada lui se poate face prin orce mijloace de prob admise de lege. Legea locului
siturii bunurilor se aplic numai n situaia n care nu este cunoscut ultimul domiciliu al
defunctului. Deci, n primul rnd se va ine cont de situarea bunurilor imobile. Dac nu
exist bunuri imobile, atunci se va considera drept ultim domiciliu locul siturii bunurilor
mobile, i dac ultimile se afl n locuri diferite - locul deschiderii succesiunii va fi locul
siturii prii celei mai valoroase a acestor bunuri. Minorii, infiatii sau perosanele aflate
sub tutela isi au domiciliul la casa parintilor, infietorilor, tutorilor lor.
2. .Reprezentarea succesoral constituie un beneficiu al legii, n virtutea cruia un

motenitor mai ndeprtat n grad urc n locul i gradul ascendentului su, care este
decedat la data deschiderii motenirii, pentru a culege, n concurs cu motenitorii mai
apropiai n grad, partea care s-ar fi cuvenit celui pe care l reprezint, dac s-ar fi aflat n
via. Reprezentarea succesoral este o instituie juridic aparte i este altceva dect ceea
ce se nelege, n mod obinuit, n dreptul civil prin reprezentare. Instituia reprezentrii
succesorale, este de natur a mri cercul motenitorilor legali. Reprezentarea succesoral
este admis n dou cazuri i anume:

-n linie colateral> - descendenii frailor i surorilor celui care las motenirea pn la
gradul IV i pot reprezenta pe ascendenii lor decedai la data deschiderii motenirii; descendenii unchilor i mtuilor a celui care las motenirea pn la gradul IV (verii) i
pot reprezenta pe ascendenii lor decedai la data deschiderii motenirii.
Normele care reglementeaz instituia reprezentrii succesorale snt de strict
interpretare i, prin urmare, numrul eventualelor rude, care s-ar bucura de acest
beneficiu al legii nu poate fi mrit. n cazurile n care reprezentarea succesoral este
permis de lege, aceasta opereaz de drept i imperativ. Regulile reprezentrii succesorale
nu pot fi modificate prin voina defunctului, iar voina reprezentanilor poate influena
regulile reprezentrii succesorale numai prin faptul renunrii la motenire, dar nu i prin
faptul acceptrii acesteia cu efecte pariale sau sub condiie.
Reprezentarea succesoral poate opera numai cu ndeplinirea cumulativ a urmtoarelor
condiii:
a)cel reprezentat s fie decedat la data deschiderii motenirii;
b)locul celui reprezentat s fie un loc util. Condiia privind utilitatea locului celui
reprezentat nu va fi ndeplinit n situaia n care cel reprezentat a fost declarat nedemn
fa de cel care las motenirea, a renunat sau a fost nlturat de la motenire prin
dezmotenire.
c)reprezentantul s ndeplineasc toate condiiile necesare pentru a culege motenirea
lsat de defunct.
3. Predecedat, persoana care a incetat din viata inaintea celei pe care ar fi urmat sa o
mosteneasca. Predecedatului, nemaifiind in viata, ii lipseste calitatea de subiect de drept
si, deci, nu mai are nici capacitatea succesorala. Prin urmare, acesta va fi exclus de la
mostenirea ramasa dupa defunct. Cu toate acestea, succesorii predecedatului vor putea
veni la mostenirea in cauza prin reprezentare succesorala, in conditiile legii.
Astfel, in speta in cauza mostenitorii lui A vor fi fiica sa si copii fiului sau decedat. Testatorul
poate determina n testament cotele succesorale pentru motenitorii menionai n el sau poate
indica n mod concret crui motenitor ce parte din patrimoniu i va trece n proprietate. Dac n
testament nu exist astfel de indicaii, patrimoniul succesoral se mparte egal ntre motenitori.
Dac n testament snt menionai civa motenitori, dar este stabilit cot succesoral numai
unuia dintre ei, ceilali motenesc n pri egale patrimoniul rmas.
Testul 22
1. Contractul de franchising.
1.1 Noiunea i caracterele juridice ale contractului de franchising - 3 puncte
1.2 Caracterizai elementele contractului de franchising -5 puncte
1.3 Formulai particularitile i specificul contractului de franchising, evideniind principalele

deosebiri i asemnri ale contractului dat cu alte contracte civile asemntoare (de licen,
prestri servicii, locaiune, concesiune, etc.) 7 puncte
1. contractul de franchising - reprezint un sistem de raporturi contractuale ntre
ntreprinderi n care partea denumit franchiser acord prii denumite franchisee dreptul
de a produce i/sau a comercializa anumite produse (mrfuri), de a presta anumite servicii
n numele i cu marca franchiserului, precum i dreptul de a beneficia de asistena tehnic
i organizatoric a acestuia.
Caractere> consensual se incheie prin acordul de vointa al partilor, sinalagmaic- genereaza dr
si oblig recoproce ,oneros se urmaresc interese materiale, executare succesiva prestatiile se
executa in timp.
2. parti>> a)frachiser intreprindere producatoare reputata pe o anumita piata, dispune de
marca prorpie si a incheiat contract de franchising cu alta intreprindere. Poate fi o pers
fiz/ sau o pers jur din RM care a incheiat congtractul cu o intrepr autohtona sau straina,
sau poate fi o pers fiz sau pers jur straina care a incheiat contr cu o intreprindere
autohtina(conditii speciale). Sa se inregisreze, sa detina licneta daca legea o cere (conditi
generale)
b) franchisee - o pers fiz/ sau o pers jur din RM care a incheiat congtractul cu o intrepr
autohtona sau straina, sau poate fi o pers fiz sau pers jur straina care a incheiat contr cu o
intreprindere autohtina
obiectul>> complexitatea de dr exclusive, care formeaza obiectul proprietatii intelectuale. Ob
ale contractului sutn producerea si/sau comercializarea produselor/presatrea serviciilor care
corespund standartelor si cerintelor stabilite d efranchiser.
Froma scrisa, sub sanctiunea nulitatii. In contract se cere o descriere a programului de
prestare a franchisei.
Termen- determinat/nedeterminat, convenit de parti si inclus in contract.legea permite
incheierea contr pe o perioada nedeterm sau o perioada ft indelungata , dar daca durata e
nedeterminaat suau depaseste 10 ani, oricare din parti ar dreptul sa rezlieze contr cu
respectarea unui termen de preaviz de 1 an. Daca acest dreppt nu se exercita contr se
prelungeste de fiecare data cu 2 ani.
Pretul franshiseeul are obl de a plati pretul ( o fractiune din volumul de vanzari- in forma
baneasca/naturala, initiala/royalty. Plata initiala se acorda pt acordarea dr de foloire a marcii
pe termen determinat, pt compensarea cheltuielilor efectuate de franchiser, pt instruirea
personalului si consultatii. Royaty recompense periodice proportionale indicilor de
activitate, convenite de parti in contract.
3.?????????????????????
2. Contactul de societate civil
A, B i C au ncheiat contract de societate civil, avnd drept obiect construcia i exploatarea
unei case de locuit. Potrivit contractului, activitatea societii urma s fie gestionat prin acord
comun de participani, acetia participnd la venituri i pierderi n pri egale (cte 20 de
apartamente). Dup nceperea construciei, A (avnd probleme financiare) a convenit s-l atrag
pe D la construcia casei, ultimul urmnd s obin 6 apartamente (cte 2 apartamente de la
fiecare participant). Dup finisarea construciei, C a refuzat s-i transmit lui D 2 apartamente.
2.1 Enumerai caracterele juridice ale contractului de societate civil - 3 puncte

2.2 Caracterizai modul de administrare i reprezentare a societii civile - 5 puncte
2.3 Soluionai spea. 7 puncte
1. Acest contract este consensual;
este sinalagmatic cu toate ca unii autori considera ca este unilateral obligaional, dar
deoarece rezultatul depinde de aciunea tuturor participanilor in aceeai msur si fiecare
dintre ei are concomitent att calitatea de creditor cit si de debitor de aici reiese ca
obligaiile lor sunt reciproce;
este comutativ deoarece este cunoscuta intinderea dr si obligatiilor partilor;
este cu executare succesiva deoarece scopurile propuse nu pot fi ndeplinite la moment;
este cu titlu oneros deoarece toi participanii urmresc obinerea unui anumit rezultat si
survenirea efectului dorit cu att mai mult ca acest moment este nominalizat si in
definiia la art.1339 CCRM.
2. Dac n contract nu este prevzut altfel, asociaii gestioneaz mpreun actele societii
civile i reprezint mpreun societatea n exterior. Dac este exclus din conducerea
societii, asociatul poate cere oricnd informaii celor care exercita conducerea. Fiecare
asociat are dreptul sa participe la emiterea deciziilor comune. Orice clauza contrara este
nula. Dac, prin contract, conducerea societii civile este ncredinat unuia sau mai
multor asociai, fiecare are dreptul sa acioneze de unul singur. Orice alt asociat poate
ns obiecta la ncheierea actului juridic n numele societii. n acest caz, se considera ca
actul nu s-a ncheiat n numele societii. n msura n care unui asociat i revine, n baza
contractului, funcia de a conduce societatea civil, acesta este mputernicit, dac altfel nu
este stipulat, i cu reprezentarea fa de ter a celorlali asociai. Funcia acordat prin
contract unuia dintre asociai poate fi retras doar prin decizie unanima n cazul
neexecutrii obligaiilor sale. Asociatul poate renuna s participe la administrarea
societii. Totodat, el poate cere oricnd lmuriri conducerii. Dac n contract nu este
prevzut altfel, drepturile i obligaiile participantului la societatea civil care are
mputerniciri de administrare i reprezentare se determin n conformitate cu normele
privind contractul de mandat.
3. ???????????
Testul 23
1. Noiunea i felurile motenirii.
1.1. Noiunea motenirii - 3 puncte
1.2. Caracterizai felurile motenirii - 5 puncte
1.3. Delimitai transmisiunea drepturilor i obligaiilor prin motenire de transmiterea acestora
prin acte ntre vii, utiliznd caracterele juridice ale motenirii. 7 puncte
1. .Prin motenire se nelege transmiterea patrimoniului (totalitatea drepturilor i
obligaiilor patrmoniale care pot fi evaluate n bani, privite ca o sum de valori active i
pasive, strns legate ntre ele, aparinnd unor persoane fizice sau juridice determinate)
unei persoane fizice decedate ctre una sau mai multe persoane n via (persoane fizice,
persoane juridice ori stat). Prin urmare, normele care guverneaz instituia motenirii snt
aplicabile numai n cazul morii unei persoane fizice, dar nu i n cazul ncetrii existenei
unei persoane juridice. Prin motenire, mai nelegem stingerea drepturilor i obligaiilor
unei persoane, cauzat de moartea ultimei i naterea unor drepturi sau obligaii similare,
prin coninutul su sau a unor drepturi i obligaii analogice n activul i pasivul

persoanelor recunoscute de lege sau testament n calitate de motenitori. A moteni sau a
succede nseamn a lua locul unei alte persoane.
2. Dup izvorul ei, motenirea poate fi de dou feluri: legal i testamentar. Motenirea
este testamentar dac transmisiunea motenirii are loc n baza unui testament, adic cel
ce a lsat motenirea a desemnat prin propria voin acele persoane care l vor moteni.
Motenirea este legal dac cel ce a lsat motenirea nu a ntocmit un testament sau dac
dei exist testament, ultimul nu este valabil. Se vor aplica normele cu privire la
motenirea legal i n cazul n care cel care las motenirea a ntocmit testament, ns
acesta nu conine dispoziii referitoare la transmisiunea patrimoniului succesoral.
De fiecare dat cnd o persoan decedeaz fr a lsa un testament prin care s dispun
de bunurile sale dup moarte, transmiterea patrimoniului succesoral se va face
persoanelor, n modul, ordinea i n cotele determinate de lege. Regulile succesiunii
legale se vor aplica i n cazul n care defunctul a dispus prin testament doar de o parte
din bunurile sale, dac testamentul nu este valabil, precum i atunci cnd defunctul a lsat
testament, ns acesta nu se refer la transmiterea patrimoniului succesoral, ci la alte
dispoziii (numirea executorului testamentar, cu privire la funeralii, nlturarea de la
motenire etc.) Persoanele care dobndesc motenirea n temeiul legii sunt motenitori
universali, cu vocaie la ntregul patrimoniu lsat de defunct, chiar dac, atunci cnd
exist mai muli motenitori, ei beneficiaz numai de o fraciune din motenire.
Motenitorii legali nu pot avea vocaie numai la bunuri singulare, privite izolat, adic nu
pot exista motenitori legali cu titlu particular. Motenirea testamentar are loc n virtutea
voinei persoanei decedate, manifestate de acesta n timpul via, prin una din formele de
testament prevzute de lege. Cel care las motenirea n acest mod este numit testator, iar
cei chemai s moteneasc - motenitori testamentari, care pot fi: - universali, atunci
cnd culeg ntreg patrimoniul defunctului; - cu titlu universal, cnd dobndesc doar o
fraciune din patrimoniul succesoral; - cu titlu particular, cnd culeg doar un bun sau
anumite bunuri determinate. Motenirea testamentar i cea legal pot coexista. Astfel,
dac testatorul nu a testat ntregul su patrimoniu sau dac exist motenitori rezervatari,
care beneficiaz de dreptul la o parte din motenire chiar i mpotriva voinei testatorului,
partea rmas i rezerva succesoral se va atribui corespunztor motenitorilor legali i
motenitorilor rezervatari.
3. Transmiterea motenirii are loc numai la moartea unei persoane fizice prin efectul
acestei mori, fie c este vorba de moartea fizic constatat, fie c este vorba de moartea
declarat prin hotrrea instanei de judecat. Astfel, ceea ce deosebete transmisiunea
succesoral de transmisiunea prin acte ntre vii, este faptul morii persoanei fizice,
patrimoniul creia urmeaz a fi transmis ctre motenitorii si. Prin motenire se
transmite un patrimoniu sau o fraciune din acesta, cu activul i pasivul su, ceea ce o
deosebete de o transmisiune prin acte juridice ntre vii care au ca obiect, n principiu
doar bunuri singulare. Cu alte cuvinte, o persoan nu-i poate transmite n timpul vieii
ntregul patrimoniu, acesta fiind legat intim de nsi existena persoanei fizice i
reprezentnd de altfel latura economic a personalitii.
Testul 24
1. Forma testamentului.
1.1 Enumrai formele testamentului. - 3 puncte
a) Olograf: testament scris in intregime personal, datat si semnat de testator
b) testamentul autentic: AJ autentificat notarial precum si asimilat cu cel autentificat notarial
(pers in detentie, pe aeronava, internata in clinica)
c) testamentul mistic: (secret) fara a permite altor persoane, inclusiv notarului, de a lua cunostina
cu continutul acestuia.
1.2 Caracterizai condiiile de validitate ale testamentului autentic. - 5 puncte
Se intocmeste cu respectarea conditiilor generale de intocmire a actelor autentice: cosimtamant
neviciat, valabil exprimat, capacitate de exercitiu si autentificarea notariala.
Se admite semnarea de catre o terta persoana daca testatorul nu poate semna testamentul: la
rugamintea si in prezenta lui, a notarului, si cel putin 2 martori (vor confirma manif de vointa a
testatorului. Daca testatorul e surd, mut este necesar interpretul.
1.3 Stabilii corelaia dintre:
a) tipul testamentului fora juridic a acestuia;
Tpul testamentului poate fi de 3 feluri: olograf, autentic, mistic. Toate 3 au forta juridica egala.
Revocarea, sau modificare aunui testament poate fi facuta prin orice forma testamentara.
b) testament autentic testamente asimilate cu cele autentice;
Testament autentic este cel autentificat notarial, iar legea mai permite si alte forme de testament
asimilate celor autentice. Ex: cele autentificate de capitanul navei (aeronavei, comandantul
unitatii, institutului si colegiului militar, seful institutiei de privatiune de libertate, medicul
principal, seful adjunctii lor. Adica in locul notarului aceste persoane la fel sunt abilitate sa
autentifice testamentul. Lista este exhaistiva.
c) datarea testamentului valabilitatea acestuia;
Datare testamentului reprezinta momentul in care a fost intocmit de catre testator, dar
valabilitatea acestuia se refera daca testamentul este intocmit in conformitate cu prevederile
legale, ori doar asa ar putea produce efecte juridice in moemtnul deschiderii succesiunii.
d) semnarea testamentului imposibilitatea semnrii personale a acestuia de ctre testator.
O conditie estentiala este semnarea estamentului de catre testator. Exista situatii cand chiar daca
testamentul nu este semnat de insusi testatorul acesta se considera perfect valabil. Situatii ex:
testatorul analfabet sau surdomut, este nevoie de interpret si de persoana terta care sa semneze, in
prezenta a 2 martori, sau daca testatorul are deficiente locomotorii la bratele superioare la fel.
- 7 puncte
1. Deschiderea succesiunii.
1.1 Stabilii locul deschiderii succesiunii -3 puncte
Locul deschiderii succesiunii prezint importan pentru determinarea organelor competente din
punct de vedere teritorial s rezolve diferite probleme privind motenirea. Astfel, procedura
succesoral este de competena notarului de la locul deschiderii succesiunii (art. 35, alin. 3 al
Legii cu privire la notariat din 08.11.2002). Drept consecin, cererea de acceptare sau renunare
la succesiune se depune la acest notar, care este mputernicit si a msuri pentru paza averii
succesorale i eliberarea certificatului de motenitor (art. 1552 i art. 1556 CC). Potrivit art. 1443
CC, locul deschiderii succesiunii este ultimul domiciliu al celui care a lsat motenirea. Regula
ultimului domiciliu se impune i din considerente de ordin practic, deoarece la ultimul domiciliu
se afl, de obicei, nscrisurile defunctului i tot acolo se pot culege informaiile despre
motenitorii defunctului i despre masa succesoral. Domiciliul persoanei x determin potrivit
prevederilor art. 30-31 CC. De regul, domiciliul persoanei este indicat n actul de identitate. n
cazul n care domiciliul real nu corespunde cu cel trecut n actele 8 de identitate, cel interesat va
putea face dovada domiciliului defunctului prin orice mijloace de prob. Dac ultimul domiciliu
nu este cunoscut, locul deschiderii succesiuni va fi considerat locul aflrii bunurilor succesorale.
n cazul n care acestea se afla n locuri diferite, deschiderea succesiunii se va produce la locul de
aflare a prii celei mai valoroase din bunurile imobile, iar n lips de imobile - la localul unde se
afl partea principal ca valoare a bunurilor mobile.
1.2 Caracterizai data deschiderii succesiunii. Stabilii importana ei - 5 puncte
Data (momentul) deschiderii succesiunii
Potrivit art. 1440 Cod civil, momentul deschiderii succesiunii se consider cel al decesului
persoanei care a lsat motenirea sau data rmnerii definitive a hotrrii judectoreti privind
declararea morii lui.
Motenitorii (legali sau testamentari) trebuie s fac dovada morii celui ce las motenirea, ct i
a datei sau momentului la care aceasta a survenit. Data morii persoanei se probeaz prin act de
deces, ntocmit n temeiul certificatului medical constatator al decesului, eliberat de o unitate
sanitar, sau hotrrii judectoreti privind declararea morii persoanei (art. 54 al Legii privind
actele de stare civil din 26.04.2001). n ambele cazuri, att n cazul morii fizice constatate, ct i
n cazul declarrii judectoreti a morii, momentul decesului poate fi dovedit prin orice mijloace
de prob.
Stabilirea exact a momentului (datei) deschiderii succesiunii prezint importan din
urmtoarele motive:
n funcie de acest moment se determin persoanele chemate la motenire, n temeiul legii
sau al testamentului, dup caz, capacitatea succesoral a acestora, precum i drepturile ce li se
cuvin asupra motenirii;
la aceast dat se determin componena i valoarea patrimoniului succesoral;
de la aceast dat ncepe a curge termenul de 6 luni pentru opiunea succesoral;
n cazul n care exist mai muli succesori, aceasta este data de la care se nate starea de
indiviziune ntre acetia i n raport cu care se va produce efectul declarativ al partajului la
ieirea din indiviziune;
n cazul unui conflict n timp a unor legi, n funcie de aceast dat se determin legea
aplicabil.
Astfel, determinarea cercului de motenitori, chemai s culeag motenirea, se va efectua
conform normelor existente la data deschiderii succesiunii. Actele ulterioare deschiderii
succesiunii, cum ar fi acceptarea sau renunarea la succesiune ori partajul averii succesorale, vor
fi guvernate de legea n vigoare la data svririi lor.
1.3 Stabilii corelaia dintre: - 7 puncte
a) locul deschiderii succesiunii locul decesului celui ce a lsat motenirea;
Locul deschiderii succesiunii prezint importan pentru determinarea organelor competente din
punct de vedere teritorial s rezolve diferite probleme privind motenirea. Astfel, procedura
succesoral este de competena notarului de la locul deschiderii succesiunii. Locul deschiderii
succesiunii prezinta importanta pru a determina organelor comeptente teritoriale sa resolve
diferite problem privind mostenirea . Pentru stabilirea locului deschiderii succesiunii , ne
intereseaza nu atit locul unde a decedat cel care lasa mostenirea si nici locul resedintei , ci
ultimul sau domiciliu.
b) momentul deschiderii succesiunii data deschiderii succesiunii;
din ex 2
c) data deschiderii succesiunii procedura succesoral;
d) locul deschiderii succesiunii procedura succesoral.
2. mbogirea fr just cauz.
Potrivit contractului de vnzare-cumprare, la 28.01.2008 A a transferat lui B 120 000 lei prin
intermediul bncii. Banii nu au ajuns pe contul lui B. n procesul verificrii, s-a constatat c A a
greit contul bancar al cumprtorului, astfel nct banii au fost virai n contul lui C, care ia
cheltuit. B a cerut de la A achitarea preului i plata dobnzii legale de ntrziere.
2.1. Noiunea mbogirii fr just cauz - 3 puncte
-faptul juridic licit prin care are loc mrirea patrimoniului unei persoane prin micorarea
corelativ a patrimoniului altei persoane, far ca pentru acest efect s existe o cauz just sau un
temei juridic.In acest fapt juridic creditor este persoana al carui patrimoniu s-a diminuat , iar
debitor este persoana al carui patrimoniu s-a marit , ultimul avind obligatia de a restitui valoarea
cu care s-a imbogatit.
2.2. Caracterizai condiiile mbogirii fr just cauz - 5 puncte
Conditii materiale :
a)sa existe o imbogatire a piritului : dobindirea unui bun , imbunatirea unui lucru , folosirea de
un bun , prestarea numai a unor servicii ,evitarea unor cheltuieli
b)sa existe o diminuare a patrimoniului recalmantului : iesirea unor valori din patrimoniul ,
prestarea unor activitati sau servicii care nu au fost remunerate , efectuarea unor cheltuieli in
favoare imbogatitului
c) marimea patrimoniului piritului si diminuarea patrimoniului reclamantului sa aiba o cauza
unica
Conditii juridice :
a)imbogatirea si saracirea corespunzatoare sa fie lipsite de o cauza justa , adica de un temei
juridic caresa le justifice
b)imbogatitul safie de buna- credinta
c)reclamantul sa nu aiba la dispozitie o alta actiune in justitie pentru realizarea dreptului sau
decreanta impotriva piritului
2.3. Soluionai spea. Argumentai rspunsul. 7 puncte
Testul nr. 26
1. Contractul de cont bancar.
1.1 Noiunea contractului de cont bancar
Prin contractul de cont bancar, banca se obliga sa primeasca si sa inregistreze in contul
titularului de cont( titular ) sumele banesti depuse de acesta sau de un tert in numerar sau
transferate(virate ) din conturile altor pesoane, sa execute in limitele disponibilului din cont
ordinile titularului privind transferarea unor sume catre alte persoane , retragerile din numerar,
precum si sa efectuieze si alte operatiuni din contul titularului din insarcinaarea lui in
conformitatea cu legea, cu contractul si cu uzantele bancare, iar titularul sa aschite bancii o
remuneratie pt serviciile presttate.
1.2 Caracterizai elementele contractului de cont bancar
Subiectii- partile contractului de cont bancar sunt banca( institutie financiara persoana
juridica) si titularul contului (clientul), banca este acel subiect care atributia de a transfera prin
diferite instrumente de plata depozitele sau echivalentele acestora atrase de la persoane fizice sau
juridice. In calitate de titulari pot fi pers. F/J., legea nu stabileste restrictii privind persoanele ce
pot fi tittulari ai conturilor curente.
Obiectul- reprezinta serviciile oferite de banca titularului contului(clientul): primirea si
inregistararea in contul titularului a sumelor banesti depuse de acesta sau de un tert in numerar
sau transferate din conturile altor persoane, executarea ordinilor clientului, privind transferul
unor sume catre o alta persoana, retragerile de numerar precum si efectuarea altor operatiuni in
contul titularului din insarcinarea lui.
Forma- legea nu contine dispozitii speciale referitoare la forma contractului respectiv, prin
urmare trebuiau sa fie aplicate dispozitiile generale privind forma actului juridic, insa in practica
asemenea contracte se incheie in forma scrisa, cu ajutorul formularelor tipizate. Contractul de
cont bancare este de regula un contract de adeziune.
Termenul- acest contract poate fi incheiat pe o perioada determinata sau nedeterminata.

Pretul- titularul achita bancii o anumita suma pentru serviciile prestate
1.3 Delimliitai contractul de cont bancar de alte contracte asemntoare (depozit,
mprumut, mandat, etc.). - 7 puncte
O legatura strinsa se evidentiaza dintre contractul de cont bancar si cel de mandat, astfel din
codul civil rezulta ca in cadrul raporturilor dintra banca si client li se aplica dispozitiile
referitoare la contractul de mandat(1230 Cc alin4),si anum dupa cum in contractul de mandat,
mandataruk este obligat sa indeplineasca indicatiile mandantului, tot asa banca este obligata sa
urmeze indicatiile clientului. Totusi raporturile din cadrul contului bancar nu se reduc doar la
mandat, intrucit au unb caracter complex si sunt puternic marcate de specificul operatiunilor din
sfera bancara.
In opinia doctrinarilor contractul de cont bancar contine elemente ale contractului de
imprumut, insa totusi acestea se deosebesc.delimitarea acestor 2 contracte rezulta DIN SCOPUL
PE CARE il urmareste fiecare din ele: daca in contractul de imprumut, imprumutatul, atragind
fondurile altor persoane , isi satisface propriile necesitati, atunci in contractul de cont bancar,
banca satisface necesitatile titularului.
Contul bancar are asemanari cu contractul de depozit bancar, in ambele contracte este utilizat
contul bancar ca instrument al tehnicii contabile si al reglementarilor creantelor banesti. Atit
raportul juridic de cont bancar cit si de depoyit bancar se initiaza prin depunerea la banca a unei
sume banesti care se inregistraza intrun cont bancar. Deosebirea dintre acestea 2 rezulta din
functiile economice pe care le indeplinesc: functia depoyitului bancar este atragerea de catre
banca a fondurilor ce apartin publicului in scopul punerii lor in circulatie., iar functia contului
bancar este satisfacerea necesitatilor clientului prin operarea de incasari, retrageri sau plati
dispuse de acesta.
2. Contractul de asigurare de bunuri.
A a asigurat casa, pentru toate riscurile, la o sum asigurat de 100 000 lei. n rezultatul unui
incendiu, casa a fost prejudiciat n proporii de 80%. Asiguratul a prezentat un certificat de la
Oficiul Cadastral Teritorial prin care se stabilea costul casei n mrime de 200 000 lei. innd
cont de acest fapt asiguratul a solicitat plata despgubirii de asigurare n mrime de 160 000 lei.
2.1. Stabilii importan sumei asigurate i persoana care stabilete suma asigurat.
Suma asigurata este limita maxima a raspunderii asiguratorului in cayul producerii
evenimentului pentru care sa incheiat contractul de asigurare. In cazul asigurarii bunurilor, suma
asigurata poate fi echivalenta sau mai mica decit valoarea reala a bunurilor. Suma asigurata are o
importanta majora si de aceea ea trebuie stabilita la incheierea contractului deoarece in cazul in
care asiguratul dupa producerea riscului asigurat va cere o suma mai mare decit cea prevayuta in
contract ne vom afla in circumstantele unei supraasigurari care ar putea stimula interesul
asiguratului pentru provocarea riscului asigurat.determinarea sumei prezinta importanta si din
cauza faptului ca ea contribuie la calcularea primei de asigurare. Suma asigurata este stabilita in
comun acord de catre asigurat si asigurator. Asiguratorul are dreptul dea stabili valoarea reala a
bunului prin expertiza.In dependenta de suma stabilita asiguratul va achita prima de asigurare
care este o plata anticipata pe care o plateste asiguratorului pentru a prelua riscul.
2.2. Determinai corelaia dintre valoarea bunului i suma asigurat. Poate depi suma
asigurat valoarea bunului? din art 6 al legii cu privire la asigurari, suma asigurata este limita
maxima a raspunderii asiguratorului in cazul producerii riscului asigurat. Legislatia nu permite
contestarea sumei asigurate a bunului stabilite prin acordul partilor,decit in cazul in care
asiguratorul va demonstra ca asiguratul la indus in eroare in mod intentionat. Despagubirea de
asigurare platita de asigurator va fi stabilita de catre acesta in deprendetnta de starea bunurilor
asigurate in momentul producerii riscului asigurat.
Ea nu poate depasi valoarea
bunului,cuantumul pagubei si nici sum,a asigurata prevazuta in contract. Acest fapt rezida in
necesitatea evitarii supraasigurarii, care ar stimula interesul asiguratului dea produce

evenimentul asigurat
2 .3. asiguratul nu poate solicita plata despagubirii ca fiind mai mare decit suma
asigurata prevazuta in contract. Dat fiind faptul ca suma asigurata se stabileste in
comun acord atunci asiguratul trebuia sa efectuieze o expertiza si sa stabileasca
valoarea reala a bunului si sa prezinte certificatul de la of cadastral la incheiera
contractului, in cazul in care suma asigurata prevazuta in contract era sa fie una
mai mare evident se marea si plata primei de asigurare care este o plata anticipata
din partea asiguratului pentru preluarea riscului de catre asigurator. Din aceste
considerente asiguratorul nu va fi obligat la plata sumei de 160000 lei deoarece
suma asigurata era de 100000 lei si prima de asigurare a fost achitata din 100000
lei in cazul respectiv aflindune in cazul unei suprasigurari.
Testul 27
1. Contractul de factoring.
1.1 Noiunea contractului de factoring - prin contract de factoring o
parte care este furnizorul de bunuri si servicii(aderent),se obliga sa cedeze
celeilate parti care este o intre[rindere de factoring (factor),creantele
aparute sau care vor aparea in viitor din contracte de vinzari de
bunuri,prestari servicii si efectuarea de lucrari catre terti,iar factorul isi
asuma cel putin 2 din obligatii:
1. finantarea aderentului inclusiv prin imprumuturi si plati in avans
2. tinerea contabilitatii creantelor
3 asigurarea efectuarii procedurilor de somare si de incasare a creantelor
4.asumarea riscului insolvabilitatii debitorului pentru creantele preluate
1.2 Caracterizai elementele contractului de factoring - 5 puncte
Elementele: partile- intreprinderea de factoring (institutiile financiare si
alte pers.jurid. cu scop lucrativ) si aderentul-furnizorul de bunuri,prestator de
servicii,executor de lucrari.
Obiectul- serviciile prestate de catre factor legate de finantarea aderentului
in schimbul cesiunii creantelor aderentului fata de terti, aparute din
contracte de vinzari de bunuri,prestari de servicii, si efectuarea de lucrari
catre terti
Forma- contractul de factorinf se incheie in forfma scrisa . forma
contractului se deteremina se determina in dependenta de forma tranzactiei
pe care se bazeaza crenta forma poate fi simpla si notificata
Pretul- contractul de factoring este un contract cu titlu oneros si se
exprima prin pretul datorat factorului, deci pretul este o conditie esentiala a
contractului de factoring, care prin urmare influenteaza valabilitatea acestei
tranzactii. Pretul factoringului poate servi o garantie pt factor.
Termenul- se stabileste prin acordul partilor. Din natura juridica rezulta ca
termenul minim este determinat de perioada de timp necesara pentru ca
factorul sasi realizeze propriile drepturi si obligatii.acest fapt ne da temei
pentru a considera ca durata contractului de factoring poate fi de citeva luni
sau pe perioada mai indelungata.
1.3 Delimitai contractul de factoring, n calitate de contract
complex, de alte instituii asemntoare (credit, cesiune de crean,
servicii financiare, etc.). - 7 puncte
In legilatia nationala fata de contractul de factoring se aplica prevederile

referitoare la cesiunea de creanta doar ca factoringul mai modern si mai nou
dupa esenta si structura lui juridica . relatiile de factoring au un caracter mai
complicat decit cesiunea de creanta , imbinindu-se nu doar cu relatiile de
imprumut si credit, dar si ku posibilitatea prestarii altor servicii financiare
cum ar fi evidenta contabila, pasigurarea efectuarii procedurilor de somare si
de incasare a creantelor. Factoringul difera de cesiunea de creanta si prin
componenta partilor participante la acest tip de contract.
2. Contractul de administrare fiduciar.
A a ncheiat cu B contract de administrare fiduciar pe termen de 5 ani, obiectul cruia l
forma administrarea cldirii de producere ce aparinea lui A. n cursul executrii obligaiilor sale
administratorul fiduciar B a obinut de la banc un credit pe termen de 6 ani, ipotecnd
construcia ce forma obiectul contractului.
Dup expirarea termenului contractului de administrare fiduciar, construcia a fost
restituit lui A. n legtur cu neachitarea ratelor potrivit contractului de credit, banca a procedat
la urmrirea bunului ipotecat. A a intentat aciune reconvenional, solicitnd nulitatea
contractului de ipotec, pe motiv c termenul acestuia nu poate depi termenul contractului de
administrare fiduciar.
2.1. Noiunea contractului de administrare fiduciar prin contractul de administrare
fiduciara, o parte(fondator al administrarii- fiduciant),preda bunuri in administrare fiduciara
celeilalte parti (administrator fiduciar- fiduciar),iar acesta se obliga sa administreze patrimoniul
in interesul fondatorului administrarii, administratorul fiduciar.
2.2. Caracterizai elementele contractului de administrare fiduciar
Partile contractul respectiv este un contract complex. Referitor la partile contractului de
adm.fiduciara, putem evedentia 2 situatii.1) in prima situatie suntem in cadrul raportului de adm
fid bipartid, potrivit caruia in calitate de parti urmatoarele persoane: fondatorul
administrarii(fiduciant),care pred bunurile in administrare fiduciara si adiministratorul
fiduciar,care primeste bunurile de la fiduciant ,si se obliga sa le admin. In interesele acesuia.2) in
cea dea doua sit.suntem in prezenta rapotului de adm fid tripartid, conform caruia prin contract
poate fi desemnat in calitate de beneficiar un tert care poate inainta pretentii fata de
administrator, in cazul respectiv partile pot conveni ca prestatiile debitorului sa nu fie efectuate
creditorului,ci in favoarea unui tert(beneficiar). Fondatorul administrarii(fiduciant) poate fi in
calitate de fondator orice per.f.sau jurid.cu capacitatea juridica deplina. Administrator fiduciar
(fiduciar) poate fi orice persoana cu cap de exercitiu deplina cu exceptia aut.publice.admin
fiduciar este persoana care infaptuind admin.fiduciara, asigura conservarea pastrarea
patrimoniului transmis lui si obtinirea beneficiului. Beneficiarul administrarii- de regula este
fondatorul,insa ca exceptie prin contract poate fi desemnat in calitate de beneficiar o terta
persoan(alta dekit fondatorul administrarii) care are dreptul sa inainteze pretentii proprii fata de
admin fiduciar.
Obiectul juridic- sunt actele materiale si juridice savirsite de fiduciar in procesul administrarii
bunului.
Obiectul material- este orice universalitate de bunuri care sunt existente la mom incheierii
contractului, cit si dobindite in viitor.pot fi transmise in adm fid. Si obiectele prop intelectuale
Forma- se incheie in forma scrisa. Daca nu sa va respecta conditia va fi lovit de nulitate.
Termenul- in codul civil nu este o norma care sa stabileasca termenul contractului, prin
urmare deducem ca partile prin comun acord stabilesc acest termen .
Pretul- contractul de adm fid este un contract cu titlu gratuit, remuneratia urmind sa fie platita
fiduciarului numai in cazul daca pretuk este prevazut in contract sau prevazut de lege.daca
remuneratia este prevazuta aceasta poate fi exprimata in pocente fata de venitul obtinut obtinut
din adm fid sau printr-o suma fixa de bani etc.(partile decid asupra remuneratiei si a formei
acesteaia)
2.3. Cine este obligat s ramburseze creditul dup ncetarea contractului de administrare
fiduciar? Soluionai spea. Argumentai rspunsul. - 7 puncte
Test 28
1.
1.1. Coasigurare-operaiune prin care doi sau mai muli asigurtori subscriu acelai risc, fiecare
asumndu-i o cot-parte din el; COasigrarea este o asigurare directa in care exista mai multi
asiguratori. ACeste tip de asigurari se practica in cazul unor bunuri extrem de valoroase ori care
prezinta diferite riscuri etc. si cind unul din asiguratori nu se poate oblige singur la plata
despagubirilor de asigurare. Astfel obiectul asigurarii va fi asigurat de 2 sau mai multi asiguratori
in comun. In acest caz, asiguratorii vor diviza intre ei atit plata indemnizatiei, cit si riscul
asigurarii. Impartirea daunelor intre coasiguratori se va face in dependent de mai multe criterii, si
anume: valoarea bunului, valoarea pagubei, suma asigurata etc.
1.2 Asigurarea dubla sau reasigurarea are loc atunci cind asiguratorul transmite o parte din
raspunderea sa fata de asigurat unei alte organizatii de asigurare. In aceasta situatie asiguratorul
initial va dobindi calitatea de reasigurat, iar persoana care il va asigura se va numi reasigurator.
Reasigurarea este definite ca un contract prin care o persoana, numita reasigurator, se obliga, ca
in schimbul unei sume de bani (prima de reasigurare), sa suporte in totalitate sau in parte sumele
pe care asiguratorul va trebui sa le plateasca persoanelor asigurate (contractanti sau beneficiary)
in baza contractelor incheiate cu acestea. Reasigurarea se realizeaza independent de vointa
asiguratului. Ea are drept scop o mai mare dispersare a riscurilor, c ear putea rezulta dintr-un
contract de asigurare. Reasigurarea nu stabileste raporturi intre asigurat si reasigurator, producind
efecte doar intre partile contractane (reasigurator si asigurator). In consecinta, asiguratul nu poate
inainta careva pretentii direct reasiguratorului. Prin urmare in cazul producerii riscului asigurat,
reasiguratorul este obligat sa suporte plata indemnizatiilor (in totalitate sau in parte) pe care
reasiguratul le plateste) Daca in cazul producerii evenimentului asigurat, reasiguratorul se oblige
sa suporte integral sumele de bani ce urmeaza a fi platite de asigurator persoanei asigurate,
atunci reasigurarea este totala. Reasigurarea va fi partial, atunci cind reasiguratorul consimte sa
achite doar o parte din bani.
1.3. Sa incepem cu faptul ca ambele tipuri de asigurari sunt prevazute de art. 1302 CC.
Asigurarea de persoane are ca obiect un atribut al persoanei fizice, cum ar fi viata, sanatatea,
capacitatea de munca, atingerea unei anumite virste etc. Asigurarea de persoane nu are character
de despagubire si reprezitna o masura de prevedere, capitalizare a anumitor sume de bani si nu
depinde nici de paguba suferita. La rindul ei asigurarea de daune include asigurarea de bunuri si
asigurarea de raspundere civila. Asigurarea de bunuri vizeaza anumite lucruri degradabile sau
care pot fi distruse in timpul unor accidente sau dezastre natural (case, autovehicule, bunuri ale
gospodariei casnice, animale etc.).
Asigurarea de raspundere civila are ca obiect valoarea despagubirilor pe care trebuie sa le
plateasca asiguratul in urma prejudiciului cauzat unei persoane terte (de exemplu, in cazul
accidentelor rutiere). Astfel in executarea acestui tip de asigurari, mai intervine o a treia
persoana, victima, care beneficiaza de o protective speciala in conceptia legii.
n asigurarea de persoane, suma care urmeaz a fi pltit asiguratului sau beneficiarului
asigurrii la producerea evenimentului prevzut n contract reprezint indemnizaia de asigurare.
n asigurarea de bunuri i de rspundere civil, suma pe care asigurtorul o datoreaz
asiguratului n vederea compensrii pagubei produse de evenimentul asigurat reprezint
despgubirea de asigurare, si intotdeauna se plateste in limitele sumei asigurate.
Comun pentru ambele tipuri de asigurari este faptul ca Indemnizaia de asigurare sau
despgubirea de asigurare se pltete de ctre asigurtor n bani. Compensarea prejudiciului prin
restabilirea sau repararea bunurilor, prin prestarea de servicii se permite doar cu acordul scris al
asiguratului.
2.
2.1. art.1354 stabileste: Temeiurile dizolvrii societii civile:
a) expirarea termenului pentru care a fost constituit;
b) decizia asociailor;
c) declanarea procedurii lichidrii judiciare asupra patrimoniului societii civile;
d) imposibilitatea urmririi n continuare a scopului.
(2) Dac contractul nu prevede altfel, snt de asemenea temeiuri de dizolvare a societii
civile:
a) moartea unuia dintre asociai;
b) declanarea lichidrii judiciare a patrimoniului unuia dintre asociai;
c) lipsirea unui asociat de capacitatea de exerciiu;
d) rezilierea.
2.2. In conformitate cu art. 1342 C.C., fiecare contribuabil este dator sa veste contributiile
convenite prin contract pentru constituirea fondului comun al societatii civile. Contributiile pot
consta din bunuri, inclusive drepturi patrimoniale. Interpretind systemic normele care
reglementeaza contractual de societate civila, observam ca partenerii pot sasi aduca aportul si
prin munca (executarea anumitor lucrari, prestarea serviciilor etc.) Insa contributia asociatilor
poate consta exclusive intr-o suma de bani.
Contributiile pot sa fie inegale si de natura diferita, insa niciunul dintre asociati nu poate
fi scutit de obligatia de a adduce un aport. Marimea contributiei fiecarui asociat are o importanta
determinant la repartizarea veniturilor si pierderilor ce rezulta din functionarea societatii civile.
In lipsa unor clause contractuale contrare, asociatul participa la venituri si suporta pierderile
proportional cotei-parti ce-I revine din patrimonial social. Daca marimea contributiilor nu a fost
determinate prin contract, partile se oblige la plata unor coontributii egale.
Din considerentul ca aportul asociatilor poate fi si in forma de bunuri, bani sau in
prestarea de activitati, partile urmeaza a evalua valoarea baneasca a contributiei fiecaruia pentru
determinarea cotelor-parti ce le apartin.
Dac prin contract nu s-a dispus altfel, contribuiile devin proprietate comun a
participanilor. De patrimoniul social aparine ceea ce s-a dobndit n baza unui drept ce ine de
acel patrimoniu i ceea ce s-a dobndit ca despgubire pentru distrugerea, pierderea sau
deteriorarea unui obiect din el.
2.3. Potrivit art. 1342 (1) participantii trebuie sa verse contributiile prevazute prin
contract. In lipsa unor dispozitii in acest sens, ei sint obligati la plata unor contributii egale. Din
start vreau sa spun ca partile au convenit prin contract, ca A pune la dispozitie terenul pentru
constructia casei, iar B trebuie sa suporte toate cheltuielile legate de constructia casei. Deci
contributiile lor nu sunt egale
Dac n contract nu este prevzut altfel, asociaii particip la venituri i suport pierderile
proporional cotelor-pri ce le revin din patrimoniul social. De asemenea codul prevede ca
eventualele excedente se impart intre parteneri proportional cotelor- parti. Deci daca instant va
considera ca probele depuse de B, confirma faptul ca el a contribuit in masura de 80 % la
constructia casei (inclusiv prin munca personala) atunci instanta ii poate acorda aceste 80 %
deoarece dupa cum am mai spus asociaii particip la venituri i suport pierderile proporional
cotelor-pri ce le revin din patrimoniul social.
1.1. Prin contractul de credit bancar, o banca (creditor) se oblige sa puna la dispozitia unei
persoane (debitor) o suma de bani (credit), iar debitorul se oblige sa restituie suma primita si sa plateasca
dobinda si alte sume aferente prevazute de contract.
1.2.
Obligatiile bancii:
Principala obligatie a bancii ce reiese din contractul de credit bancar este punerea la dispozitia
debitorului a creditului in marimea si conditiile stabilite in contract. In functie de conditiile contractului,
suma creditului poate fi pusa la dispozitia debitorului integral sau in transe (rate).
Ca si in cadrul alte contracte bancare banca este obligata sa pastreze confidentialitatea asupra
tuturor faptelor de care a aflat ca urmare a legaturilor de afaceri cu clientul.
Obligatiile debitorului:
Debitorul este obligat sa restituie creditul. De regula creditul se acorda pe un anumit termen.
Termenul creditului se calculeaza din momentul in care suma creditului a fost pusa la dispozitia clientului
pina in momentul in care suma respective a fost inregistrata in contul bancii. In functie de conventia
partilor, creditul poate fi rambursat integral sau in transe. De regula banca nu este in drept sa ceara
rambursarea creditului inainte de termen, cu exceptia cazurilor prevazute de lege sau contract. Debitorul
la rindul sau este in drept sa ramburseze in orice moment un astfel de credit, achitind dobinda aferenta,
daca creditorul nu are nici un motiv temeinic pentru a refuza executarea. Totusi in acest caz creditorul v-a
fi indreptatit la o despagubire corespunzatoare venitului rata insa cu deducerea din suma pretinsa a
cheltuielilor neefectuate datorita rambursarii anticipate a creditului, ca si acele beneficii pe care le
dobindeste prin utilizarea in alt fel a acestor fonduri.
Debitorul este obligat la plata dobinzii si a altor sume aferente(commission) creditului prevazute
in contract.
O alta obligatie a debitorului este sa utilizeze creditul conform destinatiei, in cazul in care partile
au convenit in acest sens. In raporturile dintre banca si client, aceasta mentiune confera bancii dreptul de a
controla utilizarea fondurilor in concordanta cu destinatia prevazuta si dreptul de a rezilia contractul in
cazul detunarii fondurilor de la aceasta destinatie, cu obligatia pentru client de a rambursa imediat sumele
utilizate.
Debitorul este obligat sa constituie si sa mentina pe toata durata executarii contractului garantiile
de rambursare a creditului asupra carora au connvenit partile.
Partile pot prevedea in contract si alte obligatii ale debitorului, cum ar fi: prezentarea spre
verificare a documentelor privind situatia financiara a debitorului, privind garantiile constituite si bunurile
ce fac obiectul acestora; prezentarea planului de afaceri, obligatia de a nu instraina si a nu greva cu noi
sarcini bunurile gajate; obligatia a incheia contracte de asigurare a bunurilor constituite ca garantii si de a
cesiona in favoarea bancii drepturile ce decurg din aceste contracte; obligatia de a informa banca despre
survenirea unor imprejurari neprevazute care ar putea periclita executarea obligatiilor.
Debitorul este in drept sa refuse creditul total sau partial. In acest caz el trebuie sa plateasca
creditorului o remuneratie pentru punerea la dispozitie a creditului (commission de neutilizare).
1.3 Prile contractului sunt creditorul (banca sau alt instituie financiar autorizat conform legii. In
continuare- banc, pe de o parte i debitorul pe de alt parte.
Obiectul contractului l constituie serviciul bancar de punere la dispoziia debitorului a unei sume de bani
n condiieprevzute de contract.
Conform art. 1236 (2) CC, contractul de credit bancar se ncheie n form scris. Legea instituiilor
financiare n art. 32 (1) prevede c toate operaiunile de credit i garanieale bncilor trebuie consemnate
n docu mente cont ractuale din care s rezulte clar termenele stabilite i toate condiiile tranzaciilor
respective.
Forma scris a contractului este cerut ca condiie ad probationem i nu advalidatem. Nerespectarea
formei scrise atrage efectele prevzute de art. 211 CC. n practic, la ncheierea acestor contracte se
utilizeaz formulare tipizate alctuite de banc. Ca i celelalte contracte bancare, contractul de credit bancar este un contract de adeziune.
Legea nu precizeaz care sunt clauzele necesare ale contractului de credit bancar, n general. Cteva
repere pentru determinarea, n linii generale, a clauzelor acestui contract se conin n Legea instituiilor
financiare (art. 3).
Opernd cu sintagma documentaie de credit, prin care se nelege documentaia care st la baza unei
convenii ntre o banc i o alt persoan pentru acordarea unui credit, legea stabilete un minimum de
prevederi pe care trebuie s le cuprind aceast documentaie:
a situaia financiar curent a solicitantului de credit i a oricrei persoane care constituie o garanie
personal;
b descriere a modalitilor de garantare pentru plata integrala a datoriei i, dup caz, o evaluare a
bunurilor ce fac obiectul garaniei;
c descriere a condiiilor creditului, cuprinznd valoarea creditului rata dobnzii, schema de
rambursare, obiectivul debitorului i scopul pentru care a solicitat creditul;
d documentele cu semnturile persoanelor care au autorizat acordarea creditului n numele bncii;
2.1.
Prin mostenire se intelege transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una ori
mai multe persoane in viata (persoane fizice, persoane juridice ,stat.)
Prin mostenire mai intelegem stingerea drepturilor si obligatiilor unei persoane cauzata de
moartea ultimei si nasterea unor drepturi si obligatii similare, prin continutul sau a unor drepturi si
obligatii analogice in activul persoanelor recunoscute de lege sau testament in calitate de mostenitori.
2.2.
Atit in cazul mostenirii legale cit si in cazul mostenirii testamentare, transmiterea patrimoniului
succesoral opereaza de drept din momentul deschiderii mostenirii. Totusi pentru a consolida acest titlu
mostenitorul are drept de optiune succesorala fie prin acceptarea mostenirii fie prin desfiintarea acetui
titlu prin renuntarea la mostenire.
Acceptarea succesiunii poate fi efectuata prin una din cele 2 modalitati:
-formal, adica depunerea declaratiei de acceptare a succesiunii la notar;
-de fapt, adica prin intrarea in posesia patrimoniului succesoral, care este insotita de actiunile
legate de administrarea si utilizarea acesteia.
Acceptarea succesiunii prin intermediul modalitatilor enumerate, indiferent de modalitatea aleasa
de mostenitor, trbuie efectuata in temren de 6 luni dupa deschiderea succesiunii. Semnatura
mostenitorului pe cererea de acceptare a succesiunii, trebuie efectuata notarial.
Pentru copiii pina la 14 ani cererea de acceptare a succesiunii se depune de catre parintii lor,
infietori sau tutori; pentru cetatenii recunoscuti de instanta de judecata fara capacitate de exercitiu, cererea
de acceptare a succesiunii se depune de tutorii lor. Minorii in visrsta de la 14-16 ani depun si semneaza
cererea personal, insa cu acordul parintilor (infietorilor, curatorilor).
Cererea de acceptare a succesiunii poate fi inaintat de catre reprezentatul mostenitorului, care
actioneaza in baza procurii.
Toate cererile de acceptare a succesiunii inaintate notarului se inregistreaza in registru de evidenta
a dosarelor succesorale.
In cererea de acceptare a succesiunii legale urmeaza a fi enumerati toti mostenitorii din clasa
chemata la succesiune (la succesiunea legala), iar in cererea de acceptare a succesiunii testamentare toti
mostenitorii care au dreptul la cota obligatorie la mostenire cu indicarea domiciliului.
2.3.
Testul nr. 32
1. Forma testamentului.
1.1. Enumerai formele testamentului. - 3 puncte
Testamentul olograf testament scris in intregime personal, datat si semnat de testator
Autentic act juridic autentificat notarial , precumsi asimilat cu cel autentificat notarial.
Mistic testatorul poate intocmi test mistic, fara a permite altor pers, inclusiv notarului, de a lua
cunostinta de continutul acestuia.El trebuie sa fie scris, datat si semnat detestator, iar incalcarea
acestor reguli atrage nulitatea testamentului.
1.2. Caracterizai condiiile de validitate ale testamentului autentic. - 5 puncte
Testamentul autentic e actul juridic autentificat notarial .Testamentele cetatenilor RM care se afla
in strainatate pot fi autentificate decatre consulii misiunilor diplomatice.
Sunt asimilate celor autentificate notarial testamentele autentificate de : medicul principal , sef,
adjuncti in probleme medicale, capitanul navei sau aeronavei, daca testatorul se afla pe nava sau
aeronava, seful institutiei de privatiune de libertate, daca testatorul se afla in locurile de
privatiune de libertate.. Testamentele asimilate celor autentificate notarial pot fi autentificate de
pers de sus doar daca testatorul ce se afla in inst. Respectiva e in imposibilitate de a autentifica
testamentul la notar sau de a invita notarul in institutie. Testamentul se intocmeste cu respectarea
conditiilor generale stabilite de CC si legea cu privire la notariat.Testamentul se intocmeste in 2
exemplare. La dorinta testatorului poate fi intocmit de terte pers, notar sau de o pers
imputernicita prin lege sa-l autentifice. Testatorul e obligat sa semneze personal testamentul.. In
cazul testamentului autentic se admite semnarea test de catre o terta persoana , daca testatorul
dintr-o cauza asimilata nu poate semna testamentul , la rugamintea notarului, in prezetna a 2
martori se semneaza test. In testament se indica motivele carora testatorul nu a putut semna
testamentul. Daca testatorul e nevazator sau analfabet lui i se va citi testamentul in preztna a 2
martori , iar in cazul cind testatorul e surd mut sau surdomut si analfabet , la intocmire va asista
un interpret special , facindu-se in testametn aceasta mentiune. Faptul ca testatorul a admis
prezenta pers in a carei favoare se testeaza, la intocmirea test nu paote constitui temei de anulare
a testamentului, daca ea nu a semnat test in locul testatorului sau in calitate de martor.
e) 1.3. Stabilii corelaia dintre: tipul testamentului fora juridic a acestuia;
Tpul testamentului poate fi de 3 feluri: olograf, autentic, mistic. Toate 3 au forta juridica egala.
Revocarea, sau modificare aunui testament poate fi facuta prin orice forma testamentara.
f) testament autentic testamente asimilate cu cele autentice;
Testament autentic este cel autentificat notarial, iar legea mai permite si alte forme de testament
asimilate celor autentice. Ex: cele autentificate de capitanul navei (aeronavei, comandantul
unitatii, institutului si colegiului militar, seful institutiei de privatiune de libertate, medicul
principal, seful adjunctii lor. Adica in locul notarului aceste persoane la fel sunt abilitate sa
autentifice testamentul. Lista este exhaistiva.
g) datarea testamentului valabilitatea acestuia;
Datare testamentului reprezinta momentul in care a fost intocmit de catre testator, dar
valabilitatea acestuia se refera daca testamentul este intocmit in conformitate cu prevederile
legale, ori doar asa ar putea produce efecte juridice in moemtnul deschiderii succesiunii.
h) semnarea testamentului imposibilitatea semnrii personale a acestuia de ctre testator.
O conditie estentiala este semnarea estamentului de catre testator. Exista situatii cand chiar daca
testamentul nu este semnat de insusi testatorul acesta se considera perfect valabil. Situatii ex:
testatorul analfabet sau surdomut, este nevoie de interpret si de persoana terta care sa semneze, in
prezenta a 2 martori, sau daca testatorul are deficiente locomotorii la bratele superioare la fel.
A i B au ncheiat contract de societate civil, avnd drept obiect construcia i
exploatarea unei case de locuit pe terenul care aparinea lui A. Potrivit contractului, B urma s
acopere toate cheltuielile legate de construcia casei, urmnd s mpart n cote egale beneficiul
obinut din nchirierea casei.
Dup expirarea a 5 ani participanii s-au certat, astfel c A ia interzis lui B s foloseasc
terenul i casa. B l-a acionat n judecat pe A, cernd restituirea a 90% din costul casei, anexnd
facturile care confirm c 60% din cheltuielile de construcie a casei au fost suportate de el.
Totodat, prin munca sa personal B a contribuit n mare msur la construcia casei.
2.1 Enumerai temeiurile de dizolvare a societii civile; - 3 puncte
Temeiurile de dizolvare a societatii civile sunte prevazute in CC , societatea civila se dizolva
indiferent de prevederile contractuale . Astfel temeiurile de dizolvare obligatorii sunt :
1)expirarea termenului pru care a fost costituita societatea civila 2)declansarea procedurii
lichidarii judiciare asupra patrimoniului soc.civile 3)imposibilitatea urmarii in continuare a
scopului .
Daca contractul de soc civila nu contine clauze contrare, reprezinta temei de dizolvare si
urmatoarele : 1) moartea unui dintre asociati 2)declansarea lichidarii judiciare a patrimoniului
unuia dintre asociati 3) lipsirea unui asociat de capacitatea de exercitiu 4) rezilierea contractului
2.2 Caracterizai contribuiile asociailor i stabilii regimul juridic al patrimoniului
comun; - 5 puncte
Din considerentul ca aportul asociatilor poate fi in forma de bunuri, bani sau prestarea unei
acrtivitati , partile urmeaza a evalua valoarea baneasca a contributiei fiecaruia pru determinarea
cotelor-parti ce le apartin . Fiecare asociat este dator sa verse contributiile convenite prin contract
pru constituirea fondului comun al societatii civile. Contributiile pot consta din bunuri,inclusiv
dr patrimoniale., dar pot sa-si aduca aportul si prin munca, de asemenea contributia poate consta
exclusiv din bani. Evaluarea contributiilor se face prin intelegere comuna de catre participanti.
Aceasta evaluare determina marimea contributiei si respectiv marimeacotei procentuale a
fiecarui participant in activitatea comuna. Si versamintele se prezuma a fi legale .
Componenta patrimoniului social e formata atit din drepturile patrimoniale , inclusiv si drepturi
exclusive , bani sau informatie.
Deci , in functie de regimul juridic al dr civile care se transmit in patrimoniu social , aceste
contributii urmeaza un anumit regim prestabilit de exemplu transmiterea banilor in patrimoniul
comun se efectueaza conform regulilor .
Bunuri mobile sau imobile - vinzare cump sau locatiune daca partile urmaresc doar utilizarea
lor.
Serviciile sau munca se presteaza sau se efectueaza in baza de antrepriza sau prestari servicii .
Distribuirea proportionala a cistigurilor precum si suportarea proportionala a pierderilor. Fapt
generat de utilizarea in comun a patrimoniului social , precum si a beneficiilor care rezulta din
acestea. . Administrarea in comun a patrimoniului si a gestiunii afacerilor , ceea ce inseamna ca
societate civila urmeaza a fi administrata de catre toti participantii care au dreptul la vot conform
cotelor de participare sau altor intelegeri dintre ei.
2.3 Soluionai spea. - 7 puncte ??????
2. Dispoziii generale privind motenirea testamentar.
2.1 Definii testamentul. - 3 puncte
Testamentul este un act juridic solemn, unilateral, revocabil i personal prin care testatorul
dispune cu titlu gratuit, pentru momentul ncetrii sale din via, de toate bunurile sale sau de o
parte din ele.
2.2 Caracterizai caracterele juridice ale testamentului. - 5 puncte
Caractere juridice :
a) test e un act juridic care consemneaza o manifestare de vointa a testatorului cu intentia de
a produce efecte juridice
b) test e un act juridic unilateral, deoarece exprima o singura vointa a testatorului,
generatoare de efecte juridice, indiferent de manifestarea de vointa a viitorilor
mostenitori
c) act juridic cu titlu gratuit
d) act juridic personal, nefiind susceptibil de a fi incheiat prin reprezentatnt si nici nu poate
dispune 2 pers printr-un singur testament
e) act juridic solemn, pru a produce efecte juridice, vointa testatorului trebuie sa fie
exprimata in una din formele prevazute de lege
f) test e un act juridic pe cauza de moarte, produce efecte juridice odata cu decesul
testatorului
g) act juridic revocabil, testatorul dispunind de dreptul de a reveni oricind asupra
continutului acestuia, de a-l moodifica ori de a-l revoca.
2.3 Stabilii corelaia dintre: - 7 puncte
a) testament capacitate de a testa;
Persoana trebuie s aib capacitate de a testa cnd i manifest voina, adic la momentul
ntocmirii testamentului. Pentru validitatea testamentului este necesar ca persoana s aib nu
numai capacitate deplin de exerciiu dar s aib i descernmnt, adic s poat s
contientizeze aciunile sale i s le dirijeze, fiind n stare s aprecieze efectele juridice ale
manifestrii sale de voin. Persoana care nu poate aprecia efectele juridice ale manifestrii de
voina din cauza dereglrilor psihice, alienaiei sau debilitii mintale, strii vremelnice de
incontiin, hipnozei, beiei alcoolice, folosirii de stupifiante, etc., nu poate dispune prin
testament.Testamentul ncheiat cu nclcarea prevederilor privind capacitatea de exerciiu sau
lipsei de descernmnt este nul.
b) libertate testamentar rezerv succesoral;
innd cont de principiul libertii testamentare, testatorul poate include n testament o
varietate de dispoziii. El poate desemna una sau mai multe persoane care, la decesul su,
urmeaz s dobndeasc cu titlu gratuit patrimoniul su. Testamentul trebuie s cuprind
elemente cu ajutorul crora se vor identifica motenitorii.
Testatorul poate determina n testament cotele succesorale pentru motenitorii desemnai
sau poate determina expres partea care-i revine fiecrui motenitor. Drept urmare,
testamentul poate fi universal (cnd un motenitor culege ntreaga motenire), cu titlu
universal (motenitorului i se atribuie o cot- parte din motenire) i cu titlu particular
(motenitorului i se atribuie un bun sau anumite bunuri determinate, privite izolat). n
cazul in care testatorul a desemnat civa motenitori, fr a indica cota-parte a fiecrui,
patrimoniul succesoral se mparte egal ntre motenitori.
Rezerva succesorala e parte din averea succesorala care prin lege se atribuie(indiferent de
vointa testatorului) mostenitorilor rezeervatari, limitindu-i astfel tetatorului dr de dispozitie
prin testament/
c) substituirea motenitorului testamentar renunare la motenire;
Renuntarea la mostenire e manifestaera de vointa a mostenitorului (legal sau testamentar)
prin care persoana isi exteriorizeaza refuzul de a primi patrimoniul succesoral.Renuntarea
lamostenire e actul de optiune succesorala expres si solemn, prin care succesorul repudiaza
mostenirea, in termenul de optiune succesorala, desfiintind cu efect retroactiv, vocatia sa
succesorala.Decizia succesoruluide a renunta la mostenire are labazaratiuidintre cele mai variate,
insa decele mai multe ori o astfel de optiune e determinata de insolvabilitatea mostenirii. .
Substituirea succesoral constituie o dispoziie special prin care testatorul desemneaz n
subsidiar un al doilea motenitor, denumit substituit, care va primi bunurile testate, dac primul
motenitor nu le va primi.
Substituirea succesorului se admite, dac primul succesor:
a) a decedat pn la deschiderea motenirii;
b) nu accept sau renun la motenire;
c) este privat de dreptul la motenire ca succesor nedemn n temeiul Art.1434.
Testatorul poate desemna substituitul numai n baza temeiurilor enumrate. Dac
testatorul nu va indica nici unul din aceste temeiuri n testament, substituitul se consider c are
vocaie succesoral, dac primul motenitor nu a primit motenirea n baza unuia din aceste
temeiuri.
Substituit poate fi orice persoan fizic sau juridic, iar dreptul lui la motenire apare din
momentul decesului testatorului.
d) nedemnitatea succesoral dezmotenire.
Cazurile de nedemnitate sunt stabilite expres in CC si anume nu pot fi mostenitori legali sau
testamntari pers care a comis intentionato infr sau o fapta amorala impotriva ultimei vointe,
exprimate in testamentdaca aeste circumst sunt constatte d inst dejud si a pus intentionat piedici
in calea realizarii ultimei vonte a celuice a lasat mostenirea. Nu pot fi succesori legali ai copiilor
lor parintii decazuti din drepturi parintesti, care la data dechiderii succesiunii sunt restabiliti in
drepturi
Si nici parintii sau copii maturi care s-au eschivat cu rea-credinta de la executare obligatiei de
intretinere a celui e a asat mostenirea . Actiuenad e constatare a nedemnitatii succesorale trebuie
sa fie intentata de persoana interesata in termen de 1 an din data deschiderii mostenirii..
Dezmostenirea e dispozitia testamentara a celui ce lasa mostenirea princareel inlatura dela
mostenire mostenitorii legali, astfel dezmostenirea poate fi expresa si tacita. Cea expresa cind
testatorul dispune expres , prin dispozitie testamentara inlaturarea de la mostenire a
mostenitorului,most legali, iar tacita cind testatorul dispune indirect, prin dispozitie testamentara
inlaturarea de la mostenire a nmostenitorului, mostenitor legali
2. Motenirea legal.
2.1 Stabilii principiile motenirii legale. - 3 puncte
1)Principiul prioritatii clasei de mostenitori clasele de mostenitori sunt chemate sa culeaga
patrimoniul succesoral numaicite una, in ordinea de preferintastabilita de CC.
2)Pr proximitatii gradului de rudenie intre rudele din aceeasi clasa in cazul in care din cadrul
aceleiasi clase fac parte mai multi mostenitori, rudele de grad mai apropiat cu cel ce lasa
mostenirea ii inlatura de la succesiune pe cei de grad mai indepartat.Acest principiu se aplica
exclusiv in privinta ascendentilor ordinari.
3)Pr egalitatii rudele de acelasi grad chemate la mostenire impart mostenirea in parti egale.
Sotul supravietuitor , fiind mostenitor de clasa I va culege o cota egala cu copii si parintii celui
care lasa mostenire.
2.2 Caracterizai clasele de motenitori legali. - 5 puncte
Clasa nti de motenitori, constituit din descendeni, soul supravieuitor i ascendenii
privilegiai celui ce a lsat motenirea. Din categoria descendenilor fac parte copii celui care a
lsat motenirea. Copiii pot fi din aceeai cstorie, din cstorii diferite sau din afara cstoriei,
cu singura condiie ca filiaia s fie stabilit potrivit legii. Copiii nfiai tot fac parte din aceast
clas, or, adoptatul i descendenii lui prin efectul adopiei, dobndesc, aceleai drepturi pe care
le au copii din cstorie fa de prinii lor. Tot la clasa nti de motenitori se atribuie
ascendenii privilegiai ai defunctului - prinii lui (tatl i mama), din cstorie, din afara
cstoriei sau adoptivi. Prinii naturali ai celui adoptat i celelalte rude 34 de snge pe linie
ascendent, precum i surorile i fraii lui de snge nu motenesc dup moartea celui adoptat sau
a descendenilor lui.
Soul supravieuitor, dei nu este rud cu defunctul, este chemat la motenire ca motenitor de
clasa nti. Unica condiie impus de lege este ca, la momentul deschiderii succesiunii, acesta s
se fi aflat n cstorie legal. Sunt asimilate cstoriei nregistrate la organele de stare civil
cstoriile ncheiate prin ritual religios nainte de nfiinarea organelor de stare civil, precum i
raporturile conjugale de fapt, aprute pn la 8 iulie 1944. Cstoria declarat nul nu produce
efecte succesorale. Potrivit art. 1503 CC, soul supravieuitor pierde dreptul la succesiune dac
au existat motive pentru declararea nulitii cstoriei i a fost intentat o aciune n acest sens.
Soul supravieuitor poate fi privat de dreptul la succesiune legal, dac printr-o hotrre
judectoreasc definitiv se va constata c defacto cstoria cu defunctul a ncetat cu 3 ani
nainte de deschiderea succesiunii i soii au locuit separat.
h) Clasa a doua de motenitori, constituit din colateralii privilegiai (fraii i surorile) i
ascendenii ordinari (bunicii din partea tatlui i al mamei). Sunt frai i surori persoanele care au
aceiai prini sau cel puin un printe comun. Fraii i surorile pot fi att din cstorie, din afara
cstoriei, ct i din adopie.
i) Clasa a treia de motenitori, format din colateralii ordinari (unchii i mtuile) ai
defunctului.Este indifferent daca rudenia dintre acestia si defunct este din casatorie, din afara
casatoriei sau din adoptie. Incazul cind nu exista mostenitori din priemle 2 clase legeacheama la
mostenire a 3 clasa. Ei pot veni atit in nume propriu , cit si prin reprezentare.
2.3 Stabilii efectele reprezentrii succesorale i limitele reprezentrii succesorale.
Delimitai reprezentarea succesoral de transmisia succesoral. - 7 puncte
Efectele reprezentrii succesorale
Descendentul reprezentant urc n drepturile ascendentului su reprezentat, culegnd
motenirea ce i s-ar fi cuvenit acestuia, dac nu ar fi fost nedemn fa de defunct sau decedat.
Reprezentarea succesoral produce efecte generale i efecte particulare.
A. Efectul general n cazurile n care opereaz reprezentarea succesoral, motenirea se mparte
pe tulpin. Astfel, reprezentanii, indiferent de numrul lor, vor lua parta din motenire ce s-ar fi
cuvenit ascendentului reprezentant dac ar fi fost n via la deschiderea motenirii. n
consecin, n cazul reprezentrii a dou sau mai multor persoane decedate sau nedemne, la data
deschiderii motenirii, reprezentanii lor vor mpri motenirea pe tulpini. Prin tulpin se
nelege: - nuntrul clasei nti, descendentul de gradul nti care culege motenirea sau este
reprezentat la motenire; - nuntrul clasei a doua, colateralul privilegiat de gradul al doilea care
culege motenirea sau este reprezentat la motenire. Dac aceeai tulpin a produs mai multe
ramuri, n cadrul fiecrei ramuri subdivizarea se face tot pe tulpin, partea cuvenit
descendenilor de acelai grad din aceeai ramur mprinduse ntre ei n mod egal. Odat cu
drepturile pe care le dobndesc prin reprezentare, motenitorii rspund i de pasivul succesiunii.
B. Efectul particular al reprezentrii succesorale Copiii nedemnului concepui nainte de
deschiderea motenirii de la care nedemnul a fost exclus, sunt obligai s raporteze, la motenirea
lsat de nedemn, bunurile pe care le-au motenit prin reprezentarea nedemnului, dac vin la
motenirea lui n concurs cu ali copii ai si, concepui dup deschiderea motenirii de la care a
fost nlturat nedemnul. Raportul bunurilor motenite prin reprezentarea nedemnului se face
numai n cazul i n msura n care valoarea acestora a depit valoarea pasivului succesoral pe
care reprezentantul a trebuit s l suporte ca urmare a reprezentrii. Raportul bunurilor motenite
prin reprezentarea nedemnului este supus reglementrilor cuprinse n seciunea dedicat
raportului donaiilor.
Transmisia succesoral
Dac motenitorul a decedat dup deschiderea succesiunii i pn la acceptarea motenirii,
dreptul de a primi cot succesoral trece la motenitorii si (transmisia succesoral).
Succesorii motenitorului decedat trebuie s accepte motenirea n partea rmas din
termenul stabilit pentru acceptare. Dac acest termen este mai mic de 3 luni, el se
prelungete pn la 3 luni.
La expirarea termenului prevzut la alin.(1), succesorii motenitorului decedat pot fi
recunoscui de instana de judecat c au acceptat succesiunea dac instana va considera
cauzele omiterii termenului ntemeiate.
Dreptul motenitorului da a primi o parte din motenire n calitate de cot din
rezerva succesoral nu se transmite motenitorilor lui.
Transmisia succesoral poate fi i succesiv.
Menionm, c transmisia succesoral opereaz chiar dac, motenitorul decedat nunutrul
termenului de prescripie a dreptului de opiune succesoral de 6 luni nu a exercitat acest drept,
nici nu a acceptat-o, dar nici nu a renunat. Fiindc din patrimoniul transmisiei succesorale face
parte i acest drept de opiune, care poate fi exercitat de beneficiarul transmisiei succesorale, n
perioada rmas pn la mplinirea termenului de prescripie. Dac, ns, termenul de opiune
este expirat, beneficiarul transmisie succesorale trebuie s dovedeasc c motenitorul a acceptat
motenirea n termen sau c a murit nainte de expirarea termenului i acceptarea a fost fcut de
el, n caz contrar, stingndu-se, prin prescripie, titlul su de motenitor.
n cazul motenirii prin transmisie succesoral, termenul se calculeaz tot de la data deschiderii
succesiunii, motenitorii, care motenesc prin transmise succesoral, avnd la dispoziie termenul
rmas pentru exercitarea dreptului de opiune succesoral, termenul pe care l mai avea
succesibilul la data morii sale, iar dac acest termen este mai mic de trei luni, el se prelungete
pn la trei luni.
Reprezentarea succesoral constituie un beneficiu al legii, n virtutea cruia un motenitor mai
ndeprtat n grad urc n locul i gradul ascendentului su, care este decedat la data deschiderii
motenirii, pentru a culege, n concurs cu motenitorii mai apropiai n grad, partea care s-ar fi
cuvenit celui pe care l reprezint, dac s-ar fi aflat n via.
Reprezentarea succesoral este o instituie juridic aparte i este altceva dect ceea ce se
nelege, n mod obinuit, n dreptul civil prin reprezentare.
Instituia reprezentrii succesorale, este de natur a mri cercul motenitorilor legali.

Reprezentarea succesoral este admis n dou cazuri i anume:
-n linie colateral
-
descendenii frailor i surorilor celui care las motenirea pn la gradul IV i pot

reprezenta pe ascendenii lor decedai la data deschiderii motenirii;
- descendenii unchilor i mtuilor a celui care las motenirea pn la gradul IV (verii) i
pot reprezenta pe ascendenii lor decedai la data deschiderii motenirii
Normele care reglementeaz instituia reprezentrii succesorale snt de strict interpretare i,
prin urmare, numrul eventualelor rude, care s-ar bucura de acest beneficiu al legii nu poate fi
mrit.
n cazurile n care reprezentarea succesoral este permis de lege, aceasta opereaz de
drept i imperativ.
Regulile reprezentrii succesorale nu pot fi modificate prin voina defunctului, iar voina
reprezentanilor poate influena regulile reprezentrii succesorale numai prin faptul renunrii la
motenire, dar nu i prin faptul acceptrii acesteia cu efecte pariale sau sub condiie.
Testul nr. 35
1. Responsabilitatea motenitorilor de pasivul succesoral.
1.1. Definii pasivul succesoral. - 3 puncte
Pasivul succesoral cuprinde datoriile motenirii, adic acele obligaii patrimoniale ale
defunctului care, indiferent de izvorul lor, exist n patrimoniul succesoral la data deschiderii
succesiunii. n pasivul succesoral nu se includ obligaiile personale ale defunctului, care se sting
prin deces (obligaii legale de ntreinere sau obligaii contractate intuitu personae). Pasivul
succesoral se divide de drept din momentul deschiderii succesiunii, motenitorii fiind obligai la
plata datoriilor proporional cu partea ce le revine din motenire (art. 1540 CC). n cazul n care
patrimoniul succesoral trece statului, el va rspunde pentru pasivul succesoral ca i ceilali
motenitori.
2.1.
mprirea datoriilor celui ce a lsat motenirea ntre motenitori. Mrimea n care

motenitorii satisfac preteniile creditorilor celui ce a lsat motenirea. - 5 puncte
Motenitorii sunt responsabili de pasivul succesoral, proporional cotei fiecruia, n limita
activului patrimonial. Defunctul poate schimba prin testament responsabilitatea motenitorilor de
pasivul succesoral, oblignd unul sau mai muli motenitori s achite integral sau parial datoriile
sale. Dac pasivul patrimonial depete activul, motenitorul va trebui, potrivit art. 1541 CC s
fac dovada acestui fapt, cu excepia cazurilor n care notarul a ntocmit un inventar al
patrimoniului succesoral. Pornind de la prevederile art. 1543 CC, motenitorii sunt obligai s
ntiineze creditorii celui ce a lsat succesiunea despre deschiderea succesiunii, dac au
cunotin despre datoriile defunctului.
1.3. Stabilii natura juridic a termenului n care creditorii celui ce a lsat motenirea
trebuie s nainteze pretenii. Consecinele omiterii acestui termen de ctre creditori. - 7
puncte
Creditorii defunctului, sub sanciunea pierderii dreptului, urmeaz s nainteze preteniile sale
motenitorilor care au acceptat succesiunea n termen de 6 luni din momentul n care au aflat
despre deschiderea succesiunii. Dac nu a tiut despre deschiderea succesiunii, termenul de
naintare a preteniilor este de 1 an de la deschiderea succesiunii. Termenul de naintare a
preteniilor este termen de perimare, omiterea lui producnd efectul pierderii dreptului de a
nainta pretenii. Asupra acestui termen nu se extind regulile de suspendare i ntrerupere a 48
termenului de prescripie. El nu poate fi prelungit nici atunci cnd a fost omis din motive
ntemeiate (p. 65 al Hotrrii Plenului Curii Supreme de Justiie din 03.10.2005). Creditorii pot
nainta pretenii chiar dac obligaia nu a ajuns la scaden. Potrivit art. 1546 CC, n acest caz,
motenitorii sunt n drept de a amna executarea pn la scaden. Termenul de 6 luni, n
conformitate cu art. 1545 CC, nu se extinde asupra preteniilor privind cheltuielile de ntreinere
i tratament din timpul ultimei boli a defunctului, de achitare a salariului, a cheltuielilor de
nmormntare, de paz i administrare a patrimoniului succesoral, precum i asupra cererilor
terilor de recunoatere a dreptului de proprietate i solicitarea averii deinute cu titlu de
proprietate. Aceste pretenii pot fi naintate n cadrul termenului general de prescripie.
Preteniile creditorilor se satisfac printr-o plat unic, dac acordul dintre motenitori i creditori
nu prevede altceva.

Examen Civil

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examen Civil

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2. Contractul de credit bancar.

1. Coninutul contractului de franchising.

Articolul 1177. Obligaia de concuren loial

contract odata cu adoptarea legii.

si-a gasit reglementare si in acest act legislativ.

1.3. Determinai particularitile contractului de societate civil n sistemul contractelor

prii denumite franchisee.

Franchiserul este obligat sa pun la obligaia franchiseului, conform prevederilor

- Art. 1339. Contractul

franchising, care este

o parte, care este furnizorul de

(1) Prin contractul de

- Este consensual; este

- Este consensual, este

Pari: sunt factorul,

In calitatea de pri sunt

persoana ter unde

mandatarul si mandantul , unde

care are calitatea si de

Obiectul contractului are 2

Forma contractului este

circumstanelor care stau la

transmit ctre factor.

si la ncetarea lui fiecare

ceara de la aderent conf.

Articolul 1086. Contractul de depozit

2.2. Stabilii particularitile depozitrii bunurilor determinate generic - 5 puncte ;

1.1. Noiunea motenirii - 3 puncte.

inferioara valorii bunului supus asigurarii, despagubirea cuvenita se reduce proportional

1.pr prioritii clasei de motenitori - clasele de motenitori snt chemate s culeag

b. Functia de repartitie /financiare se infaptuieste in procesul repartitiei produsului

d. Functia de prevenire a daunelor se realizeaza prin finantarea masurilor de prevenire

Menionm, c transmisia succesoral opereaz chiar dac, motenitorul a decedat in decurs de 6

1.3. Soluiona-i speta, argumentai rspunsul.

1.1 Enumerai formele partajului patrimoniului succesoral. - 3 puncte

1.3 Evideniai asemnrile i deosebirile dintre mprirea motenirii i mprirea

Rezilierea contractului nu afecteaz dreptul creditorului de a predinte penaliti de nttziere n

2. .Reprezentarea succesoral constituie un beneficiu al legii, n virtutea cruia un

-n linie dreapt, n privina descendenilor copiilor defunctului;

1.3 Formulai particularitile i specificul contractului de franchising, evideniind principalele

2.1 Enumerai caracterele juridice ale contractului de societate civil - 3 puncte

prin coninutul su sau a unor drepturi i obligaii analogice n activul i pasivul

Termenul- acest contract poate fi incheiat pe o perioada determinata sau nedeterminata.

necesitatea evitarii supraasigurarii, care ar stimula interesul asiguratului dea produce

In legilatia nationala fata de contractul de factoring se aplica prevederile

Instituia reprezentrii succesorale, este de natur a mri cercul motenitorilor legali.

descendenii frailor i surorilor celui care las motenirea pn la gradul IV i pot

mprirea datoriilor celui ce a lsat motenirea ntre motenitori. Mrimea n care

S-ar putea să vă placă și