Sunteți pe pagina 1din 6

1.

MOTIVATIA TEMEI

Generatiile varstei a III-a si a IV-a se confrunta, in contextul secolului 21 prea animat de imagini, grabit spre nimicuri cotidiene si dens in probleme cu o ruptura cumplita de ritm, rost si loc in societate.

Lipsa de comunicare intre generatii (si uneori chiar intre membrii aceleiasi
familii) ii aseaza pe varstnici intr-un teritoriu sensibil al insingurarii.

Politicile de integrarea sociala, facilitatile oferite de autoritatile locale cat si


subventiile din programele de pensii mixte sunt deocamdata un instrument
incipient. Avantajele si dezavantajele facilitatilor tehnologice de comunicare
au reconfigurat deja anumite limite ale notiunii de IZOLARE PRONUNTATA si
de SINGURATATE a indivizilor. Varstnicii insa le percep mai intens.

La pensionare, persoanele trecute de 65 de ani trebuie sa sa lupte cu


problemele de sanatate fizica - care tin de un anumit declin fizicopsihomotor,
dar si cu sentimentul inutilitatii care este mult mai grav decat deprecierea
starii fizice. De aceea un ansamblu rezidential destinat varstei a IIIa va
integrarea componenta rezidentiala cu alte activitati menite sa se adreseze si
sa remedieze tocmai aceste apecte de insingurare, izolare, inutilitate.

2.

SCOPUL PROIECTULUI

imaginarea unui spatiu de trai ideal pentru batrani

identificarea prin modalitatile proprii proiecatrii de arhitectura a acelor calitati


ale spatiului rezidential capabile sa ofere o alternativa moderata la ideea de
casa
capacitatea de a insoti mutarea din familie intr-un loc "nestrain" in care sa ai
grija si, in egala masura, sa accepti sa fii ingrijit
explorarea deciziilor si consecintelor de proiectare in abordarea notiunii de
intimitate a spatiului

asumarea - la nivel manifest - a unei atitudini socio-culturale in care fiintarea


(adica locuire si vietuire) pentru varsta a IIIa si a IVa sa evidentieze clar
pozitia de integrare/alternativa prin prelucrarea constructiva a datelor
realitatii contemporane.
exercitiul de proiectare va urmari distorsionarea critica a programului deja
consacrat "casa de batrani" catre transformarea conceptului public-privat
dintr-un ansamblu rezidential intr-un spatiu multiposibil, dinamic si plin de
viata.
deziderate etice si sociale

comunicare
interactiune socio-culturala (intre indivizii de aceiasi varsta si de varste
diferite)
reapropierea de natura si timpul pamantului
reintegrarea varstnicilor in grupuri mici cu apartenenta amplificata
delegarea responsabilitatilor familiale
3.

CONSIDERENTE DE CUNOASTERE SI CRITERII DE EVALUARE

parcurgerea graduala a demersului de interelationare si nuantare a spatiului


privat-public. Trecerea de la programe de locuire simpla catre programe
complexe
expunerea studentilor arhitecti la o tema reala de proiectare intr-un
amplasament real cu un mare potential de libertate in decizia de proiectare si
in exprimarea propriei personalitati
instrumentarea analizelor de sursa interdisiplinara
elaborarea unor criterii proprii si pertinente pentru o tema de proiectare
constientizarea demesului intr-un proiect (deziderat - rezultat)
originalitatea de abordare, configurarea unui concept distingerea metodelor
si adaptarea acestora la conditiile distinct sociale.
4.

AMPLASAMENT

Fiecare atelier de proiectare va opta intre zona "doi cocosi" sau malul de nord
al lacului grivita (vezi planurile anexate). Ansamblul rezidential pentru
persoane varsta a IIIa se va extinde pe cca 3 ha.

5.

PRECEDENTE

Tipologia acestui program rezidential pentru persoanele de varsta a IIIA si a


IVA difera in functie de cultura societatii fata de varstnici astfel:

in civilizatia nord euopeana domina "Caminele pentru batrani" cu diverse


grade de asistenta sociala si de ingrijire medicala
in spatiul de Sud si Est al Europei "regruparea in jurul familiei"
Ceea ce au insa in comun aceste tipuri - inafara dezideratelor etice si sociale
- este o mare varietate de SCARA.

Astfel formele acestor proiecte pot varia de la optimizarea un spatiu locuibil


minimal pana la organizarea teritoriala ce aloca arii vaste de "sate" pentru
varstnici.

Glosar
rezidenti varstnici

valizi
cu dizabilitati fizice majore
rezineti complementari pensionarilor

tineri nefamilisti
tineri familisti
copii fara adapost

varstnici activi
asistenti medicali si socliali (familii + mame sociale)
6.

CONTINUT functional

Locuinte 50-100 locuri pentru varstnici + 100-200 rezidenti complemetari


pensionarilor

Numarul rezidentilor dintr-un ansamblu este variabil si va fi generat de tipul


ansamblului de caracterul si conceptul acestuia.

Ansamblurile pot fi proiectate ca grupuri de module de locuit pentru una doua


sau mai multe persoane - varstnici si familii de tineri sau pentru anumite
categorii complementare

- Servicii la domiciliu cu personal specializat

asistenta sociala
asistenta medicala - observare permanenta
camera de garda si prim ajutor (resuscitare) GS propriu
infirmerie minimala cu salon de trei paturi si GS propriu
medicina generala si cabinete stomatologic, oftalmologic, dematologic,
psihologic, ortopedie, nutritie, etc care pot functiona autonom atat pentru
ansamblu cat si pentru cartier
fizioterapie si recuperare fizica eventual conectat cu spa
- Servicii cotidiene dimensionate in functie de capacitatea ansamblului

sala de mese comuna, sala de mese la 5 module de locuit


restaurant club, cafenea
spalatorie+calcatorie

curatenie locuinta, menaj


- Servicii comunitare

Gradinita
Biblioteca de imprumut, sala de lectura si depozit de carti
Sala de gimnastica si fitness cu vestiare separate pe sexe
Piscina acoperita in legatura directa cu zona vestiarelor
Terenuri de sport
- anumite activitati sociale

ergoterapie (ateliere de croitorie,tamplarie, bricolaj, croitorie, broderie,


remaiat)
gradinarit, legumicultura si pescuit
NORMATIVE
In proiectarea acestui ansamblu se va folosi Normativul pentru proiectarea de
camine de batrani si handicapati (persoane cu dizabilitati fizice si mobilitate
redusa) pe baza exigentelor de performanta "indicativ NP 023-97, aprobat de
MLPAT cu ordinul numarul 118/N/01.09.1997

INTOCMIT
Prof.Dr.Arh. Dan Corneliu SERBAN
Lect. Drd.Arh. Franoise PAMFIL
Asist Arh. Simina DRON

BIBLIOGRAFIE
Caring environments for frail elderly people - de Geoffrey Salmon
The complete guide to barrier-free housing: Convenient living for the elderly
and physically handicapped - de Gary D. Brausen; Hilary W Swinson

Independent living for the handicapped and the elderly - de Elizabeth


Eckhardt May; Neva R Waggoner;Elanor Boettke Hotte
Designing for aging - de Sandra C. Howell
Housing for the elderly: privacy and independence in environments for the
aging - de JDavid Hoglund
Design for aging: an architect's guide - de American Institute of Architects

S-ar putea să vă placă și