Proiectare Croitoru Alexandru Final

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI
FACULTATEA INGINERIE PETROL SI GAZE

SPECIALIZARE: MINE, PETROL SI GAZE
TIP B
Nr. 3.18
Coordonator: Nae Ion

Student: Croitoru Alexandru
Anul IV
Grupa 4
PLOIETI, 2014
CUPRINS-PARTEA I
INTRODUCERE
Cap.-IMODELUL GEOMETRIC AL ZACAMANTULUI
1.1.HARTA STRUCTURALA (CU IZOBATE) A ZACAMANTULUI
1.2.FIXAREA LIMITEI INITIALE A CONTACTULUI TITEI-APA
1.3.INTOCMIREA SECTIUNII GEOLOGICE
1.4.DETERMINAREA GROSIMII DE STRAT EFECTIV SATURAT CU FLUIDE
1.5.CALCULUL ARIEI ZONEI PRODUCTIVE
1.5.CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL COLECTORULUI-METODA VOLUMETRICA
Cap.-IIPROPRIETATILE MEDIULUI POROS
2.1.CALCULUL MARIMILOR MEDII ALE PARAMETRILOR FIZICI
CARACTERISTICI COLECTORULUI
2.1.1.POROZITATEA m
2.1.2.PERMEABILITATEA-k
2.1.3.SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA-Sai
2.1.4.COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL ROCII-r
2.1.5.CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL REZERVORULUI
2.1.6.CALCULUL VOLUMULUI DE PORI AL REZERVORULUI
Cap.-IIIPROPRIETATILE MEDIULUI FLUID
3.1.PROPRIETATILE TITEIURILOR
3.1.1.SOLUBILITATEA GAZELOR IN TITEI-RATIA DE SOLUTIE -rs
3.1.2.FACTORUL DE VOLUM AL TITEIULUI-bt
3.1.3.VASCOZITATEA DINAMICA A TITEIULUI- t
3.1.4.COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL TITEIULUI- t
3.2.PROPRIETATILE APELOR DE ZACAMANT
3.2.1.SOLUBILITATEA GAZELOR IN APA DE ZACAMANT-G
3.2.2.VASCOZITATEA DINAMICA A EPEI DE ZACAMANT-a
3.2.3.COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL APEI MINERALE-a
Cap.-IVSTABILIREA SI AMPLASAREA RETELEI SONDELOR DE EXPLOATARE

4.1.AMPLASAREA SONDELOR PE ZACAMINTE DE TITEI TIP BANDA
LINIARA,CU ACVIFER ACTIV
Cap.-VCALCULUL DEBITELOR POTENTIALE
5.1. CALCULUL CUMULATIVULUI DE TITEI AL FACTORULUI DE
RECUPERARE
Cap. VIEXPLOATAREA IN REGIM ELASTIC
6.1 GENERALITATI
6.2 DINAMICA DEBITULUI DE TITEI MEDIU PE ZACAMANT
6.3 DINAMICA PRESIUNII PE ZACAMANT
Cap. VIIPROIECTAREA IN REGIM DE GAZE DIZOLVATE
7.1 METODA GRAFICA
Cap. VIIIINJECTIA DE APA
8.1 TRASAREA PROFILELOR DE SATURATIE. PROIECTAREA PROPRIU - ZISA
Tema de proiect
Se considera un zacamant de titei de forma si dimensiunile indicate infig.1. In
perioada exploatarii de proba au fost sapate sondele mentionate in fig.1. Se anexeaza
diagrafiile electrice ale sondelor sapate pe acest zacamant(fig.1si.2).
Pe baza acestor materiale se cere:
o intocmirea hartii structurale a zacamantului;
o realizarea unor sectiunitransversale;
o fixarea pozitiei initiale a contactului titei-apa;
o calcularea volumului brut al rezervorului.
Studiul fizic asupra carotelor extrase din roca colectoare indica parametrii mentionati
in tabela 1.
Se cere:
o sa se calculeze marimile medii ale parametrilor fizici caraceristici colectorului;
o sa se calculeze volumul de pori ai rezervorului
o sa se calculeze rezerva de titei si gaze a zacamantului.
Studiul mediului fluid indica urmatori parametrii:
A. - proprietatile sistemului de hidrocarburi fluide in conditii de zacamant sunt
diagrama din figura 4;
redate in
B. -proprietatile fizico-chimice ale apei de zacamant sunt redate in tabelul 2.

Pe baza datelor de mai sus se cere:
o determinarea capacitatii energetice a zacamantului la momentul initialal exploatarii;
o stabilirea retelei sondelor de exploatare;
o executarea calculului de comportare in exploatare a rezervorului sub energia
naturala a zacamantului;
o proiectarea procesului de injectie a apei sau a gazelor pentru marirea factorului final
de extractie a titeiului.
Sonda
Intervalul
mef
Permeabilitate
Sa.i.
Descrierea
nr.
(m)
(o/o)
(mD)
(o/o)
litostratigrafic
766
1364,2 1365,3
19,2
30,8
Nisip
769
675
766
766
1370,0 1371,5
1380,0 - 1381,6
21,4
19,2
569
706
368
576
28,9
31,9
Nisip
Gresie
Gresie
589
1735,1 1736,0
18,2
456
372
31,2
589
1738,2 1739,3
17,6
407
385
30,8
589
1742,3 1743,8
17,1
412
376
33,0
586
1742,4 1743,2
17,8
607
465
30,5
586
1747,0 1747,8
16,7
578
408
31,4
Gresie
Gresie
586
586
514
514
1760,0 1761,4
1778,0 1779,3
1501,0 1502,0
1515,0 1516,0
17,9
14,2
19,7
16,5
632
241
765
386
467
157
495
284
30,4
33,7
100
100
Gresie
Gresie
Nisip
Gresie
Gresie
Gresie
Tabel 1
Sonda
514
Intervalul
,m
Unitatea de
msur
1525
1530
mg./l
mg.ecv/1
%
Componenii
Na K
Ca 2
Mg 2
Cl
SO42
HCO3
25517,22
1109,40
45,21
1915,10
97,55
3,98
242,81
19,85
0,81
43139,11
1216,50
49,47
318,11
6,61
0,27
235,00
3,25
0,16
Tabel 2
INTRODUCERE:
Petrolul, in pofida unor previziuni,a ramas principala sursa de energie si cea mai
importanta sursa de materii prime pentru industria petrochimica si va mai ramane ,probabil,o
perioada insemnata de timp si de acum incolo.Or,se stie,resursele de pertrol ale Terrei nu sunt
inepuizabile.Descoperirea de noi zacaminte petrolifere nu va putea compensa multa vreme ritmul
epuizarii resurselor cunoscute in present.De astfel,in Romania,productia de hidrocarburi fluide

este,de cativa ani buni,in declin.
Pe de alta parte,factorii de extractie realizati astazi in Romania si chiar pe plan mondial,au
valori destul de modeste,in special in cazul zacamintelor exploatate pe baza energiei proprii,dar
si in cazul zacamintelor la care se aplica diverse tehnologii de complementare a energiei de
zacamant.Cauzele sunt atat de natura obiectiva,legate de conditiile de zacamant,cat mai ales de
natura subiectiva asociate de variantele de exploatare si tehnologiile de lucru adoptate.
Se poate spera,totusi intr-un reviriment al productiei de hidrocarburi in Romania,dar
numai in cazul implicarii mai active a ingineriei de zacamant.Acesta inseamna intocmirea unor
proiecte de exploatare care sa indice varianta optima de exploatare pentru fiecare zacamant in
parte.
In cazul zacamintelor noi nu trebuie inceputa exploatarea industriala pana ce nu se
determina exact capacitatea energetic a acestora, forma predominanta a energiei de zacamant,cea
care va determina fixarea regimului de exploatare.Daca conditiile de zacamant o impun,este
preferabil sa se faca complementarea energiei de zacamant inca din faza primara a exploatarii si
sa se evite,pe cat posibil,intrarea in domeniul eterogen al curgerii hidrocarburilor in mediul
poros.
In ce priveste zacamintele aflate in fazele secundara sau tertiala a exploatarii,zacaminte
epuizate din punct de vedere energetic, dar care mai contin un procent insemnat de
hidrocarburi,se ridica problema alegerii celor mai potrivite metode,conventionale sau
neconventionale,in vederea maririi factorului final de recuperare.
Eficienta exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide este influentata,nu in mica
masura,de modul de traversare a stratului productive,de modul de constructie si amplasare a
sondelor de extractive si a celor de injectie.De aceea este necesar ca orice inginer de forajextractie sa priveasca activitatea proprie prin prisma corelatiei acesteia cu celelalte activitati
complementare pe care le desfasoara colegii sai.Prezenta lucrare este elaborate in conformitate
cu programa analitica de la facultatea de Ingineria Petrolului si Gazelor din cadrul Universitatii
PETROL-GAZE din Ploiesti.
Zacamantul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic alcatuit dintr-un mediu
solid pros-permeabil si un mediu fluid format din sistemele de hidrocarburi si apele de zacamant
Un zacamant de hidrocarburi fluide ocupa un volum bine determinat in scoarta terestra .
El este delimitat in acoperis si culcus de strate impermeabile , iar lateral de accidente tectonice
si/sau litologice .
In general , zacamintele de hidrocarburi fluide sunt alcatuite din doua zone distincte : o
zona saturata cu hidrocarburi , numita zona productiva si o zona saturata 100% cu apa acviferul
adiacent , care poate lipsi in anumite cazuri .
In vederea exploatarii , un zacamant trebuie delimitat atat in suprafata ( in plan orizontal )
, cat si grosimea stratului . De asemenea , trebuie facuta o delimitare exacta a celor doua zone
zona productivasi acviferul adiacent .
Dupa forma zacamantului si tipul capcanei , zacamintele pot fi : zacaminte stratiforme ,
masive , delimitate litologic , combinate si subtile .
Indiferent de tipul capcanei , in proiectarea exploatarii se opereaza cu doua forme geometrice de
baza :
zacaminte in forma de banda liniara , care admit o simetrie liniara
zacaminte de forma circulara , care admit o simetrie radiala

In natura , nu intotdeauna zacamintele se incadreaza perfect in una din cele doua forme
geometrice de baza mentionate . In aceasta situatie se va aproxima forma reala a
zacamantului la una din cele doua forme geometrice de baza specificate mai sus , obtinanduse astfel modelul de zacamant .
CAPITOLUL 1
MODELUL GEOMETRTIC AL ZCMNTULUI
1.1 Harta structural ( cu izobate ) a zcmntului

Harta structural ( cu izobate ) , reprezint proiecia n plan orizontal a punctelor de
intersecie ntre diverse plane izobatice i un plan reper . Ca plan reper se va lua intrarea n
stratul productiv .
Harta structural poate fi construitpe baza seciunilor geologice sau prin metoda triadelor .
n acest caz s-a adoptat metoda triadelor . Aceasta presupune alegerea stratului reper, intrarea n
stratul productiv , intrri ce se determin pe baza diagrafiilor geofizice ale sondelor . Adncimile
reperului , citite pe diagrafii , sunt n cote absolute care vor fi raportate la un reper unic , adic
nivelul mrii . Astfel, din aceste cote absolute se va scdea elevaia sondelor i se obin cotele
izobatice.
Cotele determinate pe diagrafii nu coincid ntotdeauna perfect cu cele reale din sonde ,
abaterea fiind n funcie de tipul dispozitivului utilizat , de grosimea statului poros , de mrimea
rezistivitii . Pentru fiecare situaie n parte se utilizeaz relaii analitice care permit efectuarea
coreciilor necesare . n acest caz se vor ignora aceste decalaje
Metoda de lucru :
o se alege ca reper , intrarea n stratul productiv;
o se trec pe hart cotele izobatice ale reperului , citite din diagrafii ( anexele 2, 3 ) pentru
fiecare sond n parte;
o se unesc punctele cte trei;
o se caut puncte de valori egale pentru aceste drepte ( interpolare ).
atele obinute se trec in tabelul 1.

Calculul adncimilor izobatice
Sonda
766
589
514
586
Ha
1354
1730
1497
1737
Adncimi reale
Hc
h
1405
53
1782
52
1547
50
1785
48
Sonda 766:
H*a = Ha E = 1354 90 = 1264m
H*c = Hc E = 1405 90 = 1315m
E
Ht/a
1772
90
384
71
350
Adncimi izobate
Ha*
Hc*
Ht/a*
1264
1315
1346
1398
1426
1476
1387
1435
1422
Sonda 589:
H*a = Ha E = 1730 384 = 1346m
H*c = Hc E = 1782 384 = 138m
Sonda 514:
H*a = Ha E = 1497 71 = 1426m
H*c = Hc E = 1547 71 = 1476m
Sonda 586:
H*a = Ha E = 1737 350 = 1387m
H*c = Hc E = 1785 350 = 1435m
Unde :
o
H a - cotele n acoperi absolute msurate pe diagrafii
H a - cotele n acoperi izobatice
H c - cotele n culcu msurate pe diagrafii
H c - cotele n culcu izobatice
H t /a
- cotele limit iei/ap absolute msurate pe diagrafii
H t /a
- cotele limit iei/ap izobatice
E - elevaiile sondelor respective
Dup determinarea acestor valori s-au fcut interpolrile din care a rezultat harta cu
izobate a zcmntului ( anexa nr. 5 )
1.2 Fixarea limitei a contactului iei/ap

Limita hidrocarburi/ap se determin tot din diagrafii , pe baza curbelor de rezistivitate . n
realitate nu exist un plan orizontal de separaie ntre fluidele respective ci mai degrab o zon de
tranziie hidrocarburi/ap , a crei grosime este n funcie de structura spaiului poros i diferena
de mas specific dintre cele dou fluide din zcmnt . Totui , pentru simplificare se admite
existena planurilor orizontale de separare a fluidelor existente n zcmnt .
Aceast limit hidrocarburi/ap prezint dou contacte cu stratul productiv : un contact pe
acoperi i un contact pe culcu . Proiecia acestor dou contacte pe harta cu izobate prezint , la
randul ei dou contururi : un contur interior ( pe culcu ) i unul exterior (pe acoperi) . ntre cele
dou contururi se gsete aa numita zon de contact. n problemele de evaluare a resurselor i
rezervelor de hidrocarburi , de urmrire a deplasrii limitei n timpul exploatrii , se opereaz cu
un contur mediu , numit contur de calcul sau contur de lucru ( anexa nr.5) .
H t /a
Se traseaz limita iei/ap la adncimea
= ... m
1.3 ntocmirea seciunilor geologice

Seciunile geologice sunt reprezentri n plan vertical a stratelor geologice . Cele mai
adecvate sunt seciunile transversale , deoarece ofer o imagine mult mai realist asupra
nclinrii stratului dect seciunile longitudinale . n plus aceasta evideniaz limitele
hidrocarburi/ap i/sau iei/gaze . n cazul de fa s-au ntocmit pe baza hrii structurale
( anexele nr. 6,7 ) .
1.4 Determinarea grosimii de strat efectiv saturat cu fluide
Complexul productiv include i intercalaii de strate impermeabile , care trebuiesc puse n
eviden i nlturate de la grosimea total a stratului .
Pentru acest lucru se ia fiecare diagrafie n parte i se analizeaz . Se identific i se
noteaz stratele care compun obiectivul . Grosimea se msoar att dup curba de potenial
standart ( PS ) ct i dup cea de rezistivitate ( ) , apoi se face media .
Sonda 766:
Strat
hef
9
-
PS
26
-
A
B
C
_
hef
17.5
-
Total = 18 m
Sonda 589:
Strat
hef
PS
10
_
hef
7,5
19
12,5
Total = 23 m
Sonda 586:
Strat
A
PS
18
hef
11
_
hef
14,5
14
19
16,5
Total = 37 m
Sonda 514:
Strat
A
PS
12
hef
11
_
hef
11,5
10
10
Total = 31 m
Dup determinarea grosimilor efective , acestea se vor reprezenta pe seciunile geologice.

1.5 Calculul ariei zonei productive
Aria zonei productive se determin msurnd pe harta cu izobate ( anexa 5 ) aria
trapezului cuprinds ntre faliile F1 , F2 i F3 i limita iei ap de calcul .
Pentru determinarea ariilor s-au mprit zonele respective n triunghiuri , iar ariile s-au calculat
cu urmtoarea formul :
A 1= p ( pa ) ( pb ) ( pc) , unde :
p = semiperimetrultriunghiurilor
a , b , c laturiletriunghiurilor , cititepe hart.
`
innd cont de scara hrii cu izobate ( anexa 5 ) rezult aria zonei productive :
Pentru aria poligonului 1
Al=Al1+Al2
A11= 268( 268148 )(268244 )( 268145)
Al1=243588 m2
A12= 172( 172162 )( 172145 )(17237)
Al2=62575 m2
Al -766= 306163m2 = 30,5 ha
A2=A21+A22
A21= 204( 204148 )( 204144 )( 204116)
A21=194162m2
A22= 148( 148144 )( 14899 )(14854)
A22=41282m2
A2-586= 235444m2 = 23,5 ha
A3=A31+A32+A33
A31= 165( 16594 )( 165142 )(16595)
A31=108573m2
A32= 144(14411 )( 144142 )(144136)
A32=18107m2
163( 163136 )(163148 )(16342)
A33=
A33=70656m2
A3-589= 197336m2 = 19,7 ha
A4=A4
A4= 87,5( 87,580 )( 87,541 )(87,554)
A4=25276m2
A4-514= 25276m2 = 2,5 ha
Aria zonei productive :
Ap=A1+A2+A3+A4
Ap= 764219m2 = 76,4 ha
1.6 Calculul volumului brut al colectorului
Volumul brut reprezinta volumul total al zacamantului de hidocarburi , delimitat in culcus si
in acoperis de stratele impremeabile, iar lateral de faliile F1 F3. Pt determinarea acestui volum se
foloseste relatia :
Vb= Ap*hmed
Unde :
Vh=volulul brut al zacamantului
Ap=aria productiva
hmed=grosimea medie efectiva a stratului in zona productiva, ce se poate calcula cu relatia :
hmed=
hmed=
hiAi
Ai
( h1A 1 )+ ( h 2A 2 )
=
A 1+ A 2
18306163+23197336+37235444+3125276
306163+197336+235444+ 25276
Vb=764219 * 25,57 = 19.541.079 m3
=25,57 m
CAPITOLUL 2
2.1 Calculul mrimilor medii ale parametrilor fizici ai colectorului
Pentru determinarea mrimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului (porozitate,
permeabilitate, saturaie n ap ireductibil, coeficient de compresibilitate al rocii), se vor folosi
datele din carote din Tabelul1. . Pe baza diagrafiilor geofizice (anexele nr.2,3) se vor separa
pachete de roci.
2.1.1 POROZITATEA m
Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spaii libere numite pori sau fisuri. Acest
parametru msoar capacitatea rocii de a nmagazina fluide.
ms
m h
h
i
unde: mj porozitatea msurat din carote;

hj grosimea pachetului de roc.
Porozitatea medie pe sonda:
m766=
19,917,5
=19,9 %
17,5
m589=
17,97,5+17,112,5+ 14,23
=16,98 %
7,5+12,5+3
17,414,5+16,0516,5+14,26
m586=
=16,27 %
14,5+16,5+ 6
18,111,5+16,510+16,59
m514=
=17,10 %
11,5+ 10+9
Porozitatea medie pe zcmnt:
mzac=
mmed zac=
mjAj
Aj
306163+16,98235444+16,27197336+17,1025276
=17,97
3061619,93+235444 +197336+25276
2.1.2 PERMEABILITATEA K
Permeabilitatea poate fi definit, n general, ca proprietatea unui mediu de a permite
curgerea fluidelor prin el. n proiectarea exploatrii se opereaz cu toate cele trei categorii de
permeabilitate cunoscute: absolut, efectiv i relativ. Ca i n cazul porozitii determinarea se
va face n cazul de fa pe baza determinrilor din carote.
Permeabilitatea medie pe sond este :
n
k ihi
k = i=1
hi
i=1
unde: kII - permeabilitatea medie paralel, pe sond;

k - permeabilitatea medie perpendicular, pe sond.
Permeabilitatea medie paralela pe sonda (kII)
( 68817,5 )
kII-766=
17,5
=688 mD
( 4317,5 ) + ( 41212,5 ) +(2413)

kII-589=
7,5+12,5+3
( 60514,5 ) + ( 43516,5 ) +(2416)
kII-586=
14,5+16,5+6
kII-514=
( 57511,5 )+ (38610 ) +(3869)

11,5+10+ 9
=395,89 mD
=470,16 mD
=457,26 mD
Permeabilitatea perpendiculara medie pe sonda (k)
k=
hi
hik
17,5
k-766= 17,5
446
=446 mD
7,5+12,5+3
7,5 12,5 3
k-589=
+
+
378 376 157
k-586=
14,5+16,5+6
14,5 16,5 6
+
+
446 312 157
11,5 +10+9
k-514= 11,5 + 10 + 9
389 284 284
=318,58 mD
=299,32 mD
=316,17 mD
Permeabilitatea medie pe sonda:
kmed=
k +k
2
688+ 446
kmed 766=
2
=576 mD
395,89+ 299,58
kmed 589=
2
=357,23 mD
470,16+299,32
2
=384,74 mD
457,26+316,17
kmed 514=
2
=386,71 mD
kmed 586=
Permeabilitatea medie pe zacamant

n
k iA i
k med zac = i=1n
Ai
i=1
kmed zac=
688306163+395,89235444+ 470,16197336+ 457,2625276

=
534,12 m
306163+235444 +197336+25276
2.1.3. SATURAIA N AP IREDUCTIBIL sai

n porii rocii colectoare pot fi prezente urmtoarele fluide: ap, iei i gaze. Prin urmare,
se poate vorbi de o saturaie n ap, o saturaie n iei i saturaie n gaze. Numeric, saturaia se
exprim ca raport ntre volumul de fluid din pori i volumul respectiv de pori i poate lua valori
ntre 0 i 1, respectiv ntre 0% i 100%. ntr-un anumit volum de pori pot coexista toate cele trei
faze. Saturaia n ap ireductibil, pentru un anumit zcmnt, rmne invariabil n procesul de
exploatare.
Saturaia medie n ap ireductibil pe sond este :
n
S aihi
S ai med sonda
i=1
hi
i=1
Unde (sai)j saturaia n ap ireductibil, din carote.

30,517,5
Sai 766=
17,5
=30,5 %
317,5+3312,5+33,73
Sai 589=
7,5+12,5+ 3
=32,43 %
30,714,5+32,0516,5+33,76
Sai 586=
14,5+ 16,5+ 6
10011,5+10010+1009
Sai 514=
11,5 +10+9
=31,71 %
=100 %
Saturatia medie pe zacamant este :

n
( Sai ) med zacA i
S ai med zac= i=1
Ai
i=1
S ai med zac=
30,5306163+ 32,43235444 +31,78197336+10025276

=33,72
306163+235444 +197336+25276
2.1.4. Coeficientul de compresibilitate al rocii Coeficientul de compresibilitate este parametrul prin intermediul caruia se exprima
elasticitatea rocilor colectoare, elasticitatea ce are o pondere importanta in cadrul fortelor
care determina deplasarea fluidelor prin mediul poros. Coeficientul de compresibilitate
este definit ca raport al variatiei volumului cu presiunea si volumul insusi, si anume:

1 dV
,
V dP
la T = ct.
Se opereaza, in mod uzual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii si cu un

coeficient de compresibilitate al porilor. Intre cei doi exista o legatura:
r m p
Valoarea coeficientului de compresibilitate se poate lua, in lipsa unor determinari
pe carote, intre 1 10-10/2 10-10 1/Pa, in cazul rocilor plastice (nisipuri), sau se poate
utiliza diagrama din (Fig. 2) in cazul rocilor elasto-plastice (gresii, calcare).
Diagrama pentru estimarea coeficientului de compesibilitate al porilor pentru gresii si calcare
Pentru cazul de fata, cand avem numai roci plastice coeficientul de

compresibilitate va fi:
p
- se citeste din diagrama din Fig.2

=5,4
= 99,468
2.1.5 Calculul volumului brut al rezervorului
Vb = Ap hz
Unde:
Vb volumul brut al zonei productive;
hz grosimea medie a zacamantului.
V b= A thef .med. z =76421925.57=19.541.079 m
CAPITOLUL 3
PROPRIETATILE MEDIULUI FLUID
3.1.PROPRIETATILE TITEIURILOR
3.1.1. SOLUBILITATEA GAZELOR IN TITEI- RATIA DE SOLUTIE- rs
Ratia de solutie se defineste ca fiind cantitatea de gaze , in mN/m, dizolvata intr-un metru cub
de titei , in conditii de zacamant.
Se citeste in diagrama din anexa 4.
3.1.2 FACTORUL DE VOLUM AL TITEIULUI- bt
Factorul de volum monofazic al titeiului bt se defineste ca fiind raportul dintre volumul
ocupat de o anumita cantitate de titei in conditii de zacamant ( deci, cu gaze in solutie) si volumul
ocupat de aceeasi cantitate de titei in conditii standard ( fara gaze in solutie).
Factorul de volum al titeiului este adimensional, supraunitar, valoarea lui depinzand de
marimea ratiei de solutie , in sensul ca un titei cu ratia de solutie mare va avea si un factor de volum
mare.
Din anexa 4 se citesc de pe diagrama valorile pentru:
bts- factorii de volum ai titeiului la presiunea de saturatie ps
bt0- sunt factorii de volum la presiunea initiala, p0
3.1.3 VAZCOZITATEA DINAMICA A TITEIULUI-t
Vascozitatea dinamica a titeiului scade cu cresterea temperaturii. Intre p0 si pS1 vascozitatea
titeiului se reduce cu scaderea presiunii ca pentru orice lichid. Sub presiune de saturatie, vascozitatea
creste cu reducerea presiunii, fenomen datorat iesirii gazelor din solutie.
Se citeste din diagrama din anexa 4.
Aceasi parametrii se citesc din diagrama din anexa 4 in functie de temperature de zacamant.
TEMPERATURA DE ZACAMANT
T z=( H
t/a
+E med . ) gradT +T ma=10+ 0.03( 1422+223.75 ) =59.37 C
Emed .=
E s 766 + E s 586 + E s 514 + E s 589 90+384 +71+ 350

=
=223.75
4
4
Unde:
Ht/a- limita titei-apa;
Emed- elevatia medie;
gradT=0,03% C/m- gradientul de temperatura;
Tma=10C- temperature mediului ambient.
Tabelul 3.1
Tz= 59.37 C
p
bt
rs
bar
p0=255 bar
1.475
158
1.477
158
1.13
26
10
psat=230 bar
Pab=22 bar
t
cP
3.1.4 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL TITEIULUI-t

Elasticitatea se exprima numeric prin intermediul coeficientului de compresibilitate al
titeiului, t..Coeficientul de compresibilitate al titeiului se calculeaza cu realatia:
b b
t= ts t 0
bts ( p0 p s )
4
t= 1.6210
bar-1
In diagrama de variatie avem doua domenii in care factorul de volum al titeiului, ratia de
solutie si vascozitatea variaza dupa legi diferite si anume:
a) intre presiunea initiala si cea de saturatie
b) intre presiunea de saturatie si cea de abandonare
Pab=22.bar
p0=255 bar
psat=230 bar
Pentru determinarea legii de variatie se folosesc conditiile unei drepte ce trece prin doua
puncte.
p=
Psat +P0 255+230

=
=485
2
2
CAZUL 1
p=psatp0
rs=constant.
a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut:
bt.o=1.475
bt.sat=1.447
bt bt 0
p 0 p ( p0 p ) (bt ,sat bt , 0)
( 255485 ) (1.4771.475)
=
=
+bt ,0=
+1.475
bt . sat b t 0 p 0 psat
p 0 psat
255230
bt=1.456
b) Pentru determinarea legii de variatie a vascozitatii:

t.o=8 cP
t.sat=5cP
t t . sat
p p sat
( p p sat ) ( t ,0 t , sat )
=
=
+ t ,sat
t .0 t . sat t .0 t .sat
p0 psat
( 485230 ) (85)
+5
255230
t= 35.6 cP
CAZUL 2
p=pabpsat
a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut
bt.ab=1.13
bt.sat=1.477
bt bt .ab
p pab ( p p ab ) (bt , sat b t , ab)
=
=
+ bt ,ab
bt . sat b t .ab psat p ab
p sat pabt
bt =
( 48522 ) (1.4471.13)
+1.13
23022
bt=1.835
b) Pentru determinarea legii de variatie a vascozitatii:
t.ab=10 cP
t.sat=5 cP
t t . sat
p p
( p sat p ) ( t ,abt ,sat )
= sat
=
+ t , sat
t .ab t . sat ps at pab .t
p sat pabt
t =
( 230485 ) ( 105 )
+5
23022
t=11.12cP
c) Pentru determinarea legii de variatie a ratiei de solutie:
rs.ab= 26 mN/m
rs.sat=158 mN/m
r sr sab
p p ab ( pp ab ) (r s , sat r s ,ab )
=
=
+r s .ab
r s . sat r s . ab psat p ab
psat p ab
rs=
( 48522 ) (15826)
+ 26
23022
rs=319.8 mN/m
3.2. PROPRIETATILE APELOR DE ZACAMANT
3.2.1 SOLUBILITATEA GAZELOR IN APA DE ZACAMANT-G
Solubilitatea gazelor in apa de zacamant este mult mai redusa decat in titei, dar nu este de
neglijat.Solubilitatea gazelor in apa mineralizata de zacamant se calculeaza cu relatia:
G' =G 1
XY
10000
Unde:
G- este solubilitatea gazelor (ratia de solutie) in apa distilata , in mn/m ,pentru a
carei determinare se poate utilize diagrama din figura 3.1;
X- mineralizatia (salinitatea) apei , in meq/l, determinate prin analize de laborator;
Y- corectia salinitati cu temperatura, pentru care se poate folosi diagram din figura 3.2
G=2,4 mN/m
XS.586=2562.85+143.59+302.31+3013.87+0.18+0.70
=6023.5 mgech/l
YS,586=58945,35+2175,94+3749,05+106872,00+9,05+42,7=171794,09 mg/l
Xs.589=1598.89+6.68+2.48+1600.0+5.90+2.15=3216.1 mgech/l
YS,589=36774.47+133.94+30.14+56736.0+283.45+131.15=94089.15 mg/l
Xmed=
X s .586 + X s .589 6023.5+3216.1

=
=4619.8 mgech/l
2
2
Y=0.055
6023.50.055
=1.93 m N /m
10000
3216.10.055
=1.96 m N /m
10000
G'S 586 =2 1
G'S 589 =2 1
Gsmed=
)
)
1.93+1.96
3
3
=1.945 m N /m
2
Figura 3.2.Corectia salinitatii cu temperatura
3.2.2 VASCOZITATEA DINAMICA A APEI DE ZACAMANT -a

Vascozitatea dinamica a apei de zacamant este un parametru sensibil in special, la
variatia structurii.Ea scade cu cresterea temperaturii si creste cu cresterea concentratiei in saruri.
Pentru determinarea vascozitatii dinamice a apei de zacamant vom determina:
SALINITATEA APEI- S
Sonda 1
SS586=6023.5 mg/l=6.0235 mg/ml= 6.02 %
Sonda 3
SS589=3216.1 mg/l=3.2161 mg/ml=3.21 %
Se citeste din diagram din figura 3.3 valoarea vascozitatii dinamice a apei de zacamant.
s586= 0.34 Ns/m2
s589=0.29 Ns/m2
Figura 3.3. Variatia vascozitatii dinamice a apei cu temperature si salinitatea
3.2.3 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL APEI MINERALIZATE-
'a
Compresibilitatea apei este influientata de presiune, de temperature, de concentratia in

electroliti (mineralizatie) si de prezenta gazelor in solutie.
Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate de zacamant cu gaze in solutie se
poate calcula cu relatia:
'a= a ( 1+ 0,05G ' )
Unde:
a-coeficientul de compresibilitate al apei distilate fara gaze in solutie;
a- se citeste din diagrama din figura 3.4
G- este solubilitatea gazelor (ratia de solutie) in apa mineralizata de zacamant
10
a=4.9410
m /N ,
'
GS , med =1.945 mN /m
'a= a ( 1+0.05 G' )=4.5 1010 ( 1+0.05 1.945 ) =4.94 1010 m2 / N
Figura 3.4.
CAPITOLUL IV
STABILIREA I AMPLASAREA REELEI SONDELOR DE
EXPLOATARE
Amplasarea raional a sondelor este acea amplasare care asigur prducia maxim de
iei , cu cheltuieli minime . n acest sens , n practica exploatrii apar dou situaii :
se d cumulativul pe zcmnt i se cere s se amplaseze sondele de extracie n aa fel

nct s avem cheltuieli minime
se dau resursele material i se cere s se amplaseze sondele n aa fel nct s se obin
valoarea maxima a produciei de iei cu aceste resurse
Amplasarea sondelor de iei se face nfuncie de modul de manifestare a energiei de

zcmnt , de regimul tehnologic de exploatare adoptat , de configuraia geometric a
zcmntului .
4.1 Amplasarea sondelor pe zcminte de iei tip band liniar , cu acvifer activ
Amplasarea sondelor pe zcminte de iei tip band liniar cu acvifer activ
(fig 3.1)
se face n iruri ( rnduri ) paralele , n raport cu conturul interior ( limita iei/ap pe culcu ) ,
aceasta deoarece sondele se inund mai nti pe culcu . Numerotarea irurilor ncepe dinspre
conturul petrolifer ( limita iei/ap ) ctre conturul de nchidere ( C.I. ).
Amplasarea ncepe cu fixarea ultimului ir de sonde ( irul k ) ; acesta se fixeaz paralel
cu conturul de nchidere al zcmntului la o distan de circa 80-100 m .
O apropiere prea mare a irului k de C.I. conduce la accentuarea fenomenului de
interferen a irului cu falia respectiv . O ndeprtare prea mare a irului k de respectivul contur
ar face ca n volumul situat ntre irul k i C.I. s rmn o cantitate substanial deiei nedrenat
de sonde.
Dup fixarea ultimului ir se msoar distana d , dintre ultimul ir i conturul iei/ap pe
culcu .
Fig. 4.1 Amplasarea sondelor de extracie pe un zcmnt tip band liniar , cu acvifer
activ
Se determin distana ntre iruri a :
d 400
a= =
=200 m
k
2
Unde:
d = distana de la ( /a ) culcu pana la ultimul ir de sonde
k= este numrul total de iruri ( k =2 )
a1
= distana de la ( /a ) culcu pn la primul ir de sonde
a2
= distana de la primul ir la al doilea ir de sonde
S= lungimea irului
Se recomand o distan optim ntre iruri de 150 200 m . Numrul de iruri va fi n

Lp
funcie de lungimea zonei respective
. Distana dintre irurile intermediare ( 2 , 3 k 1 )
este aceiai egal cu a i rezult din relaia de mai sus . Distana de la conturul iei/ap pe
a
culcu la primul ir ( 1 ) se alege mai mare decat a , avnd n vedere c primul ir este
inundat mai repede dect celelalte . Rezult c distana dintre penultimul ir ( k 1 ) i ultimul ir
a
( k ) va fi k , mai mic decat a .
S-a constatat din practica exploatrii , c exploatarea cu mai mult de dou iruri nu este
eficient din punct de vedere al consumului energetic i deci se recomand ca n exploatare s fie
ntotdeauna cel mult dou iruri , celelalte urmnd s fie activate succesiv .
Se va proiecta n continuare numai modelul zcmntului pe care funcioneaz dou
iruri simultan , indiferent de numrul de iruri proiectate n vederea exploatrii acestuia .
Astfel , distana de la conturul iei/ap pe culcu la primul ir de sonde de extracie este :
a1
= 1.05 a = 1.05 200=210 m
iar distana dintre penultimul ir i ultimul ir va fi :

ak
= 0.95 a = 0.95 200=190 m
Numrul de sonde de pe irurile intermediare se calculeaz cu relaia :

n S=
S
2
Unde :S este limea zonei productive ( fig 3.1 ) , respectiv lungimea irului de sonde ;
2 i distana dintre dou sonde vecine de pe irurile intermediare

Pe irurile intermediare ( 2 , 3 , ... , k 1 ) numrul de sonde este acelai . Pe primul ir se
va amplasa un numr mai mic de sonde dect pe celelalte , avnd n vedere c irul 1 va fi
inundat primul i deci , sondele respective vor lucra o perioad mai scurt de timp . Notnd cu
nS 1
numrul de sonde de pe primul ir , avem :
nS 1
0.88 nS
Pepenultimulir se va amplasa un numr mai mare de sonde dect pe celelalte iruri ,

deoarece se va inunda ultimul i n faza final a exploatrii va trebuii s dreneze ct mai complet
n Sk
zona productiv . Se noteaz cu
numrul de sonde de pe ultimul ir i avem :
n Sk
1.36 n S
Distana dintre dou sonde vecine de pe irurile intermediare se determin cu ajutorul

r
diagramei din figura 4.2 . De menionat , c n diagram , S are semnificaia de raz redus a
sondei . Se calculeaz cu expresia :
lg (
a
)
r S i , din punctual corespunztoracesteivalori de
peabscis se duce o vertical pn la intersecia cu semidreapta nr. 2 . De aici se duce o paralel la

i
r
abscisi se citetepeordonatvaloarearaportului r S . Cunoscnd raza redus a sondei , rs
rezult semidistana dintre dou sonde . Sondele laterale se vor amplasa la o distan
F1
F2
2 i
faliile
, respectiv
( fig 3.1 ) si la
ntre ele .
fa de
Fig. 4.2 Diagram pentru determinarea distanei dintre sonde
Cunoscnd diametrul coloanei de exploatare (

extracie .
Dc
Dc
) , se poate determina raza sondei de
diametrul sondei
1
2
Dc
= 5
DS
diametrul sapei
DS
= 7 in = 17.78 cm
in = 13.97 cm
Raza sondei :
rS
DS
2
= 8.89 cm
Tip B-C
Tabelul 4.2
Valori pentru determinarea razei reduse a sondei
4.7
4.7
4.7
4.7
0.4
0.5
0.6
0.7
46
42
38
32
0.117
0.186
0.241
0.228
l
d
n
r rs
4.7
0.8
26
0.180
Calculul razei reduse a sondei se face pe baza datelor din tabelul de mai sus i cu ajutorul
relaiei propuse de Sciurov .
Relaia de calcul la razei reduse este :
ln r rs
Unde :
rs
r rs
ln r s
425
+ 0.6
( l+1.5 ) n d
raza sondei dup sap , n cm

raza redus a sondei
l lungimea canalului perforaturii realizate n strat , n cm

n numrul de perforaturi pe metru liniar de coloan
d diametrul perforaturii , n cm
ln r rs 1=ln 8.89
425
+0.6
( 4.7+ 1.5 ) 46 0.4
ln r rs 1=0.117 cm
ln r rs 2=ln 8.89
425
+0.6
( 4.7+1.5 ) 42 0.5
ln r rs 2=0.186 cm
ln r rs 3=ln8.89
425
+0.6
( 4.7+1.5 ) 38 0.6
ln r rs 3=0.241 cm
ln r rs 4=ln 8.89
425
+ 0.6
( 4.7+1.5 ) 32 0.7
ln r rs 4=0.228 cm
ln r rs 5=ln 8.89
425
+ 0.6
( 4.7 +1.5 ) 26 0.8
ln r rs 5=0.180 c m
Se alege valoarea cea mai mare pentru

r rs
r rs
, respectiv combinaia optim .
= 0.241
Pentru determinarea numrului de sonde pe fiecare ir se citete din aceiai diagram

valoarea expresiei :
lg
a
r rs =
20000
=4.91
=
0.241
Se citete din diagrama ( 4.2 ) valoarea raportului :

i
r rs
4
= 3.1 10
i
=3.1 10 4
r rs
4
= 0.241 3.1 10 i = 7471 m = 74.71 cm
Se calculeaz distana dintre sonde :
= 2 74.71=149.72 m ; la scara hrii
2 74.71
5
=29.88 cm ( distana dintre sonde )
Numrul de sonde de pe irurile intermediare se calculeaz cu relaia :

nS
S
2
1300
=8.68 8
sonde
2 149.72
Numrul de sonde de pe primul ir se calculeaz cu relaia :

nS 1
0.88 nS
= 0.88 8.68
= 7.63
sonde pe irul 1
Numrul de sonde de pe ultimul ir se calculeaz cu relaia :

n SK
1.36 n S
= 1.36 8.68
=11.80 11 sonde pe irul 2
Se recalculeaz semidistana ntre sonde pe irul 1 :

1
S
2 n1
1300
2 7.63
= 85.19 m 17.3 mm
Se recalculeaz semidistana ntre sonde pe irul 2 :

2
S
2 n2
a1
a2
m
200
m
210
m
190
1300
2 11.80
n s1
7
= 55.08 m 11.01 mm
2 1
m
149.7
2
m
85.19
n s2
11
2 2
m
86.6
ns
m
55.08
( Se face amplasarea sondelor la scar pe hrtie milimetric )
CAPITOLUL VI
CALCULUL DEBITELOR POTENIALE
Construcia sondelor se refer la modul n care se realizeaz comunicarea strat productivsond de extracie. Dac aceast comunicare are loc prin peretele viu al sondei (sonda este
netubat), pe ntreaga grosime a stratului productiv, se spune c sonda este perfect din punct de
vedere hidrodinamic.
Aceast situaie se ntlnete destul de rar n practica exploatrii, numai n cazul
colectoarelor puternic consolidate. n mod curent, dup traversarea stratului productiv, sonda se
tubeaz, se cimenteaz n spatele coloanei, iar comunicarea strat-sond are loc prin intermediul
unor perforaturi practicate n coloan i inelul de ciment.
n acest caz, se spune c sonda este imperfect dup modul de deschidere. Dac
comunicarea strat-sond nu se realizeaz pe ntreaga grosime efectiv a stratului productiv,
atunci se spune c sonda este imperfect i dup gradul de deschidere.
Imperfeciunea sondelor introduc n zona de filtru, rezistene hidraulice suplimentare.
Aceste rezistene hidraulice suplimentare determin reducerea debitului sondei imperfecte,
comparativ cu cel al sondei perfecte. Debitul unei sonde perfecte din punct de vedere
hidrodinamic se poate calcula cu relaia:
qt
2 k t ht p
R
t bt ln c
rs
unde: kt este permeabilitatea efectiv fa de iei [D];

ht grosimea efectiv a stratului saturat cu iei [cm] (tab.3);
p
cderea de presiune strat-sond [bar];
t
vscozitatea dinamic a ieiului [cP] (=1,4 din diagrama pVT);
Rc raza de contur (raza de influen a sondei) [cm] (citit pe hart);
rs raza sondei dup sap [cm] (=9,75, pentru diam. sapei de 3 3/4);
bt factorul de volum al ieiului(=1,19 din diagrama pVT);
2 3,1415 0, 611204 4400
0,5
530,38
138500
1, 4 1,19 ln
9, 75
qt1
S766:
qt 2
2 3,1415
0, 611204 4400
1
1060, 77
138500
1, 4 1,19 ln
9, 75
qt 3
qt 4
cm3/s;
cm3/s;
2 3,1415 0, 611204 4400
1,5
1591,16
138500
1, 4 1,19 ln
9, 75
2 3,1415 0, 611204 4400
2
2121,55
138500
1, 4 1,19 ln
9, 75
cm3/s;
cm3/s;
qt 5
qt1
S589:
qt 2
2 3,1415 0, 611204 4400
2,5
2651,94
138500
1, 4 1,19 ln
9, 75
2 3,1415 0, 610941 5100
0,5
754, 47
23500
1, 4 1,19 ln
9, 75
2 3,1415 0, 610941 5100
1
1508,95
23500
1, 4 1,19 ln
9, 75
qt 3
qt 4
2 3,1415 0, 610941 5100
1,5
2263, 43
23500
1, 4 1,19 ln
9, 75
qt 5
qt1
qt 2
qt 3
cm3/s;
cm3/s;
2 3,1415 0, 610941 5100
2
3017,91
23500
1, 4 1,19 ln
9, 75
S586:
cm3/s.
cm3/s;
cm3/s;
2 3,1415 0, 610941 5100
2,5
3772,39
23500
1, 4 1,19 ln
9, 75
2 3,1415 0, 656687 7700
0,5
1280, 06
16750
1, 4 1,19 ln
9, 75
2 3,1415 0, 656687 7700
1
2560,13
16750
1, 4 1,19 ln
9, 75
cm3/s.
cm3/s;
cm3/s;
2 3,1415 0, 656687 7700
1,5
3840, 20
16750
1, 4 1,19 ln
9, 75
cm3/s;
2 3,1415 0, 656687 7700
2
5120, 26
16750
1, 4 1,19 ln
9, 75
qt 4
qt 5
qt 2
2 3,1415 0, 656687 7700
2,5
6400, 33
16750
1, 4 1,19 ln
9, 75
2 3,1415 0,588446 10300
1
3273,99
10500
1, 4 1,19 ln
9, 75
2 3,1415 0,588446 10300
2
6547, 78
10500
1, 4 1,19 ln
9, 75
qt 5
cm3/s;
cm3/s;
2 3,1415 0,588446 10300
1,5
4910,98
10500
1, 4 1,19 ln
9, 75
qt 3
qt 4
cm3/s.
2 3,1415 0,588446 10300
0,5
1636,99
10500
1, 4 1,19 ln
9, 75
qt1
S514:
cm3/s;
cm3/s;
cm3/s;
2 3,1415 0,588446 10300
2,5
8184,97
10500
1, 4 1,19 ln
9, 75
cm3/s.
k t (0,5 0,7) K abs 0,6 K abs
Debitele obinute pentru cele patru sonde iniiale au fost centralizate n tabelul de mai jos:
Sonda
S766
p
[bar]
1
1.5
2
2.5
Tabelul 6.
kt
ht
Rc
[D]
[cm]
[cm]
396.9
18
0.01101
qt
[cm3/sec]
333.704
500.556
667.408
834.26
[m3/zi]
28.83
43.24
57.66
72.08
1
1.5
2
2.5
1
1.5
2
S589
S586
2.5
1
1.5
2
2.5
S514
250.06
23
0.01101
269.31
37
0.01101
270.69
31
0.01101
268.646
402.964
537.292
671.614
465.438
698.157
930.877
23.21
34.81
46.42
58.02
40.21
60.32
1163.596
391.96
587.94
783.92
979.9
100.53
33.86
50.79
67.73
84.66
Au fost calculate i debitele poteniale pentru sondele de extracie de pe irurile a1 i ak,

unde:
kt K z 0, 614204
ht hz 68750
[D] ;
[cm] ;
153,25
Rc
76,62
2
102,08
Rc
51,04
2
m =7622 cm, pentru a1;

m=5104 cm, pentru ak;
Rezultatele obinute sunt redate mai jos:

p
Tabelul 7
[bar
]
1
1.5
2
2.5
n care:
Qt
Nan
[m3/zi]
126.11
172.23
252.23
[m3]
46030.15
62863.95
92063.95
115080.8
5
%
2.35
3.21
4.71
315.29
5.88
80.42
n s1
Qt,a1 = qt,a1
n sk
=debitul total pe irul a1;
Qt,ak = qt,ak
=debitul total pe irul ak;
Qt,total = Qt,a1+ Qt,ak;
N siruri
= Qt,total*365.
N an Qt 365
N Ap hz z (1 saiz )
1
1
764219 25.57 0,1792 (1 0,3372)
1954464.52
bt
1,475
cumulativul total de iei din Zp;

Factorul de recuperare, an pentru cele patru sonde iniiale va fi:
an
N an
100
N
46030.15
100=2.35
1954464.52
CAPITOLUL VI
REGIMUL ELASTIC
m3
6.1.Generalitti
Existenta domeniului elastic este definit de domeniile din diagramele de stare pe
care le ocup sistemele de hidrocarburi, apele de zcmnt si mediul poros permeabil
care contine sistemul de fluide.
La presiuni mai mari dect cele indicate de curba de saturatie si la temperaturi sub
marimea finala este adtea de punctul critic, se vor afal zcmintele de ieiuri
nesaturate cu gaze.
Mecanismul dezlocuirii fiind dat de expansiunea sistemului fluid-roca n aceste
conditii, n natur se gasesctiteiuri apartinand calsificarii Creanga, n principal din
clasele parafino-naftenice si parafino-naften-aromate, cu ratii de solutii si presiuni de
saturatie ridicate.
6.2. Dinamica debitului de titei mediu pe zacamant
n acest etap se impune dinamica debitului si se determin dinamica presiunii.

Dinamica debitului se impune la peretele sondei comasate, deci se impune ritmul de
exploatare al zcmantului.
Debitul unei sonde se calculeaza astfel:

2 k h ef p
q=
t ln
rs
unde :
k este permeabilitatea absoluta medie pe zacamant
este semiditanta intre sonde
rs este raza sondei reduse
t este vascozitatea titeiului
Semidistanta intre sonde pentru primul sir:
85.19 m
Semidistanta intre sonde pentru al doilea sir:
55.08 m
p 4 1.0125 10 405000.000
Diferenta de presiune sonda strat:
Vascozitatea dinamica a titeiului la
p0
t0 8 10
Vascozitatea dinamica a titeiului la
p sat
tsat 5 10
bar
Pa s
Pa s
Vascozitatea dinamica a titeiului
t0 tsat
0.007
t 0.007
Pa s
Raza sondei reduse

rs
Permeabilitatea absoluta medie pe zacamant:
h sir1
0.241
K
m
15
534.12 10
26 m
h sir2
26 m
Calculul debitelor teoretice ale sondelor pe cele dou siruri. Se presupune c

toate sondele au fost executate dup acelasi program de tubare si ca urmare pe
un sir toate sondele vor produce cu debite egale.
Debitul pentru sonda fictiva S1
q s1
2 K h sir1 p
1
t ln
rs
86400 80.051
q s1 80.051
q s2 80.051
zi

q s2
2 K h sir2 p
t ln
rs
86400 80.051
zi
Debitul pentru sonda 766:
h 766
45 m
q s766
766
2 K h766 p
Se ia
rs
q s766
m
q s766 134.867
zi
86400
766
t ln
100m
52
zi

h 589
45 m
589
110m
q s589
2 K h589 p
589
t ln
rs
m
q s589 132.767
zi
86400
Se ia q s589
51
zi

h 586
50 m
586
125m
q s586
2 K h586 p
586
t ln
rs
86400
m
q s586 144.503
zi
Se ia
qs586
56
zi

s4
q s4
75m
2 K hsir2 p
s4
t ln
86400
q s4 81.828
rs
zi

s5
100m
q s5
2 K hsir2 p
s5
86400
q s5 77.923
t ln
rs
Se ia
36
q s5
zi

s6
397m
q s6
2 K hsir2 p
s6
t ln
86400
q s6 63.418
rs
Se ia
30 m
q s6
zi

s7
100m
q s7
2 K hsir2 p
s7
86400
q s7 77.923
t ln
rs
Se ia
q s7
36
zi
Pentru calculele urmatoare vom avea nevoie de:

coeficientul complex de comoresibilitate in zona productiva
s = t
1 Sai aSai r
unde :
a
4.94 10
-coeficientul de compresibilitate pentru titei
1.62 10
-coeficientul de compresibilitate pentru roca
9.9468 10
-saturatia in apa ireductibila
Sai
0.3
10
-coeficientul de compresibilitate pentru apa
Pa
1
Pa
10
1
Pa
coeficientul complex de comoresibilitate in zona productiva este:

s t
1 Sai aSai r
1
s 0.000
Pa
grosimea efectiva medie a stratelor

h ef
53 50 45 45 m
4
h ef
25.57m
vascozitatea apei de zacamant:
0.52cP
1330m
L 1285 10m
S
porozitztea medie pe zacamant
mzac
presiunea initiala de zacamant
p 0
presiunea de saturatie
p sat
0.18
255bar
230bar
coeficientul complex de comoresibilitate in acvifer

r
aq a
mzac
volumul de pori :
aq 6.0200
Vp
15142739.9 m3
Vp
Se impun urmatorii timpi de punere in productie

t1
100zile
kz
411.24 10
ka
0.6 kz
t2 180zile
t3 240zile
2.000
c1
ka 0.000 m
a
L
k h S
a ef
c1 806626256.746 Pa
Darcy
10
1
Pa
15.142 10 m3
Etapa 1 (0-t1=100 zile):

Impunem debitul sondelor deja sapate la valoarea de 30 m3/zi
q1
30
q2
zi
30
q3
zi
30
zi
Debitul de titei pe aceasta etapa va fi :

Qt1 q1 q2 q3
Qt
126.1
Cumulativul de titei extras pe acesta etapa va fi:
3.000
N 1 Qt1 t 1 0
c2
N 1 9000.000 m
ka
mzac a aq L
Se calculeaza timpul adimensional cu formula:

tad1 c2 t 1
tad1 0.023
Din ,,Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi" de I. D. Parcalabescu, pagina 107, figura 3.16 se citesc
valorile pentru F(t)
Ft1
1.4
Avem urmatorul sistem de ecuatii cu necunoscutele Qa si p1:
b t0 N 1 = Vp s p 0 p 1 W1
p 0 p 1 = c1 Qa1 F t ad1
rezulta
b t0 N 1
Qa1
Vp s c1 Ft1 t 1
Qa1 24.109
zi
si
p 1 p 0 c1 Qa1 Ft1
W1 Qa1 t1
p 1 251.849 bar
W1 2410.921 m
3.000
r0
Qg1 Qt1 r0
m
Qg1 8550.0
zi
Cumulativul de gaze:
M 1 855000000 L
M 1 N 1 r0
Factorul de recuperare:
unde :
1 =
N
N 1
N
3892089.8m3
este rezerva de titei

3.000
N 1 9000.000 m
N 1

1 0.002
0.013
Factorul de volum al titeiului se modifica cu presiunea dupa

relatia:
b t1
1.3329 0.00033 p 1
b t1 1.250
Etapa 2 (t1=100 zile-t2=180 zile

Impunem debitul sondelor deja sapate la valoarea de 30
zi
Debitul de titei pe aceasta etapa va fi :

3
m
Qt2 Qt1 7 30
zi
Qt
172.23
Cumulativul de titei extras pe acesta etapa va fi:
N 2 Qt2 t2 t1 N 1
tad2 c2 t2
tad2 0.041
tad2 tad1 0.018
3.000
N 2 33000.000 m
95
Din ,,Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi" de I. D. Parcalabescu, pagina 107, figura 3.16 se citesc
-pentru
t ad2 0.041
se gaseste
-pentru
t ad2 tad1 = 0.276
Ft2
se gaseste
1.95
Ft21
1.4
Avem urmatorul sistem de ecuatii cu necunoscutele Qa2 si p2:
b t1 N 2 = Vp s p 0 p 2 W2
p 0 p 2 = c1 Qa1 F tad1 Qa2 Qa1 F tad2 tad1
rezulta din prima relatie

Qa2
si
p 2
p2
b t1 N 2 W1 Vp s c1 Qa1 Ft2 Ft21
Vp s c1 Ft21 t 2 t 1
Qa2 65.139
zi
p0 Vp s bt1 N 2 W1 Qa2 t2 Qa2 t1

Vp s
245.248 bar
3.000
W2 7622.054 m
W2 Qa2 t2 t1 W1
Qg2 Qt2 r0
Cumulativul de gaze:
M 2 N 2 r0
m
Qg2 28500.000
zi
M 2
3135000000 L
Factorul de recuperare:
N
2
3892089.8m3
N 2
N
2 0.008
2 0.848 %
Factorul de volum al titeiului depinde de presiune si se calculraza cu relatia:

b t2
1.3329 0.00033 p 2
bt2
1.252
dinamica intrarii sondelor in productie
numar sonde
10
8
6
4
2
0
0
365
730
1095
timp regim elastic, zile
dinamica debitului de titei
debit titei, m3/zi
2000
1500
1000
500
0
0
365
730
1095
timp, zile
presiunea, bar
dinamica presiunii de zacamant

160
365; 157,471
155
150
730; 149,527
145
140
135
130
125
1095; 121
120
0
500
timp regim elastic, z ile
1000
6.3. Dinamica presiunii pe zacamant

n acesta etapa se impune dinamica presiunii, si se determina dinamica debitului pe
zacamant. Se impun urmatoarele perioade de timp si presiuni:
t1 120zile
210zile
t2
p 1
145bar
p 2
136bar
p 0 255.000 bar
Etapa 1 (0-t1=120 zile):

1.3192 0.000233 p1
b t1
p 0
b t1 1.285
p0 p1
p 0 55.000 bar
ta1 c2 t1
ta1 0.027
Ft1
1
3.000
W1 2604456.946 m
W1 S L h ef mzac aq p 0 Ft1
N 1
3.000
b Vp aq p0 p1 W1
t1
N 1 2806222.260 m
M 1 N 1 r0
M 1 2.666
11
10 L
3.000
N 3892089.800 m
N 1
Qtmed
Qt1
1 0.721
1 72.101 %
N 1
t1
2N 1
t1
Qg1 Qt1 r0
m
Qtmed 23385.185
zi
m
Qt1 46770.371
zi
2N 1
Qt1
m
Qt1 46770.371
zi
t1
Qg1 Qt1 r0
m
Qg1 4443185.244
zi
W1
Qamed
t1
Qa1
m
Qamed 21703.808
zi
2 W1
m
Qa1 43407.616
zi
t1
Presupunand un debit mediu pe sonda
n s1
Qt1
q 1
20
zi
n s1 2338.519
q1
n s1
Etapa 2 (
t 1 120.000 zile - t 2 210 zile)
b t2
1.3192 0.000233 p 2
p 1
b t2 1.288
p0 p2
t a2 c2 t 2
p 1 59.500 bar
2
t a2 0.048
Din ''Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi" de I. D. Parcalabescu, pagina 107, figura 3.16 se citesc
-pentru
t a2 0.048
se gaseste
-pentru
t a2 ta1 0.020
Ft2
se gaseste
W2 S L h ef mzac aq p 0 Ft2 p 1 Ft21
Ft21
W2 5422005823.494 L
b Vp aq p0 p 2 W2
t2
N 2
N 2 5053738077.388 L
M 2 N 2 r0
M 2 4.801
N 2
N
Qtmed2
Qt2
t2 t 1
n s2
Qt1
Qt2 3174.425
zi
Qg2 301570.371
zi
W2 W1
t2 t1
2 W2 W1
25
Qg2 Qt2 r0
t2 t1
2 129.846 %
m
Qtmed2 24972.398
zi
t2 t1
2 N 2 N 1
Qa2
m
Qamed2 31306.099
zi
Qa1
m
Qa2 19204.582
zi
zi
Qt2
q
2 1.298
N 2 N 1
Qamed2
11
10
n s2 126.977
n s 9sonde
CAPITOLUL VII
REGIMUL DE GAZE DIZOLVATE
Proiectarea in regim de gaze dizolvate

Metoda integrala grafica.
Regimul de gaze dizolvate incepe de la presiunea de saturatie si se considera
ca zacamantul nu are cupola primara de gaze si nici acvifer activ, si ca toate
sondele sunt puse in productie
Aflarea parametrilor de exploatare ai zacamantului se face rezolvand sistemul
format din ecuatiile:
-ec. saturatiei;
-ec. ratiei gaze-titei;
-ec.debitulu ,pentru presini alese sub p.sat.Rezolvarea se va face pe cale grafica.
Etapa I
p 1
140 bar
Qt0
66.64 Vp 15.1427399 10
833326.8
r1 G H p 1
b t1 A B p 1
z1 C D p 1
r1 100.734
b t1 1.185
z1 0.911
Tz
b g1 z1
Tst p 1
t1 E F p 1
b g1 0.008
Ec.I:
t1 2.211
g1 I J p 1
g1 0.019
M 0prim
cP
r0
r1
1
1
M prim St0
M 0prim
prim
bt0 b g1
bt1 bg1
M prim 8.113
Nm
St0 0.700
Sprim
Ssec
Stert
0.7
0.69
0.68
b t0 1.212
r0
r1
1
1
M prim St0
Stert
M 0prim
b t0 b g1
b t1 b g1
Nm
M prim 7.458
Nm
RGT0 117.051
m
t1 b t1
1
g1 b g1
S1
1 16485.781
Sprim
S2
1 Sai
S1 1.000
Kt11 S1
21
23
1 Sai
Kt12 S2
Kt11
Kg13
Kt13
Kg12
1 Sai
Kt13 S3
Kt13 0.891
1 S 2 1 S 2
2
2
22
Kg11 0.000000
Kg13 4.59808
Stert
S3 0.971
Kt12 0.944
1 S 2 1 S 2
1
1
Kg11
S3
S2 0.986
Kt11 1.000
Kg11
Ssec
Kg12
Kt12
Kg13
1 S 2 1 S 2
3
3
Kg12 5.78925
10
10
21 0.00000
22 6.13223
10
RGT11 r1 1 21
RGT12 r1 1 22
23 5.16337
10
RGT13 r1 1 23
RGT11 100.734
Nm
RGT12 100.835
0.5 RGT0 RGT11 N 0prim
M prim 1.420
St0
M prim 0.501
St0
M prim
M prim
b t0
b t0
M prim 0.419
M prim
Reprezentand grafic se afla:

St1
S
1 Sai
M prim
1.8869
b t0
Ssec
b t1
St1
b t1
St0
N 0prim
Sprim
Stert
b t1
0.680725
2
M
M1
Nm
m
Ec.II:
RGT13 101.6
Nm
1.8
1.6
0.6805
0.681
St St1
trace 1
trace 2
0.6815

St1
S
1 Sai
1.8869
M prim
St1
0.680725
S 0.972
Kt1 S
M1
1.8
Kt1 0.894
1 S2 1 S 2
Kg1
1
Kg1
1.6
0.6805
1 4.60472
0.6815
St St1
Kg1 0.000041
Kt1
0.681
trace 1
trace 2
10
RGT1 r1 1 1
Nm
RGT1 101.493
m
Din ec.III :
t0
4 M prim
t1
RGT0 RGT1 Qt0prim 1
t1 4279.319
Kt1
t1 bt1
Kt0
t0 bt0
t0
zile
Nm
M M prim Vp
St0 St1
N Vp
b t0 bt1
M 28572835.917Nm
N 48841.950
Kt1
Qt Qt0
t1 bt1
Kt0
Qt 55.568
zi
t0 bt0
Qg Qt RGT1
Qg 5639.738
Qt0
Qt0prim
Vp
Qt0prim 0.000
M prim M prim M 0prim

M prim 1.887
Nm
zi
zi
Kt1
t1 bt1
Qt Qt0
Kt0
t0 bt0
Qg 5639.738
Qg Qt RGT1
Qt
ns
St0
q 4.631
b t0
zi
n s 12.000
Nm
zi
sonde
St1
b t1
St0
0.006
0.6 %
bt0
Etapa II
p 1
140 bar
Qt0
66.64
Vp 15142739.900
N 833326.800
z1 C D p 1
St1 0.681
b t1 1.185
z1 0.911
Sprim
Tz
b g1 z1
Tst p 1
t1 E F p 1
g1 I J p 1
b g1 0.008
t1 2.211
r1 G H p 1
b t1 A B p 1
r1 100.734
g1 0.019
Ssec
cP
r0
r1
1
1
M prim St0
Sprim
M 0prim
b t0 b g1
bt1 bg1
M prim 6.477
Nm
r0
r1
1
1
M prim St0
Stert
M 0prim
b t0 b g1
bt1 b g1
M prim 5.168
Nm
0.63
M 0prim
Stert
Ec.I:
0.65
0.61
b t0 1.212
Nm
RGT0 117.051
m
t1 b t1
1
g1 b g1
Sprim
S1
1 Sai
1 16485.781
S2
21
Kt11
Kg11 0.000703
RGT11 r1 1 21
1 S 2 1 S 2
2
2
22
Kg12
Kt12
Kg13
Kg12 0.00190
RGT11 116.319
RGT12
148.475
1 S 2 1 S 2
3
3
23
RGT13
Nm
m
M prim 3.402
St0
M prim 6.111
St0
M prim
M prim
b t0
b t0
Kt13
Kg13 0.00398
RGT13 r1 1 23
214.4
Nm
m
Ec.II:
M prim
Kg13
23 0.00690
RGT12 r1 1 22
Nm
Kt13 0.577
22 0.00290
21 0.00095
1 Sai
Kt13 S3
Kg12
Stert
S3 0.871
Kt12 0.656
1 S 2 1 S 2
1
1
Kg11
1 Sai
Kt12 S2
Kt11 0.743
Kg11
S3
S2 0.900
S1 0.929
Kt11 S1
Ssec
N 0prim
Sprim
b t1
Ssec
b t1
St0 Stert
b t0
b t1
St0
M 57375841.481Nm
St1
N Vp
bt0 bt1
N 442744.868
K t1
Qt Qt0
t1 bt1
Qt 46.166
K t0
zi
t0 bt0
Qg 5374.681
Qg Qt RGT1
Qt
q 3.847
ns
St0

b t0
zi
n s 12.000
Nm
zi
sonde
St1
b t1
St0
0.051
5.1 %
bt0
Etapa III
p 2
100 bar
r2 G H p 2
b t2 A B p 2
r2 74.626
b t2 1.142
Tz
b g2 z2
Tst p 2
b g2 0.012
t2 E F p 2
t2 2.523
z2 C D p 2
St1 0.650
z2 0.933
Sprim
Ssec
g2 I J p 2
g2 0.017
cP
Stert
0.624
0.62
0.61
Ec.I:
r0
r2
1
1
M prim St0
M prim
prim
b t0 b g2
b t2 b g2
b t0 1.212
M prim 16.823
Nm
r0
r2
1
1
M prim St0
M prim
tert
bt0 b g2
b t2 b g2
M prim 16.588
Nm
RGT0 117.051
Nm
t2 b t2
2
g2 b g2
S1
2 13852.901
Sprim
S2
1 Sai
Ssec
1 Sai
Kt12 S2
2
2
Kg11 1 S1 1 S1
21
Kt11
1 Sai
S3 0.871
Kt13 S3
Kg11 0.00242
21 0.00383
Kg12
22
1 S 2 1 S 2
2
2
Kg12
Kt12
Kt13 0.577
Kt12 0.615
Kt11 0.631
Kg11
Stert
S2 0.886
S1 0.891
Kt11 S1
S3
Kg12 0.00281
22 0.00457
Kg13
23
1 S 2 1 S 2
3
3
Kg13
Kt13
Kg13 0.00398
23 0.00690
M prim M prim M prim
M prim 6.964
Nm
M M prim Vp
M 105455554.938
St0 St2
N Vp
N 604842.165
bt0 bt2
N
N prim
Vp
N prim 0.040
t2 bt2
Qt 33.482
K t1
zi
t1 bt1
Qg 5204.131
Qg Qt RGT2
q
Qt
q 2.790
ns
St0
b t0
K t2
Qt Qt
Nm
zi
Nm
zi
n s 12.000 sonde
St2
b t2
S t0
0.069
6.9 %
bt0
Etapa IV
p 3
80
bar
r3 G H p 3
r3 61.572
Tz
b g3 z3
Tst p 3
b g3 0.015
Ec.I:
b t3 A B p 3
St2 0.614
z3 C D p 3
Sprim
z3 0.944
b t3 1.121
t3 E F p 3
t3 2.679
g3 I J p 3
g3 0.016
cP
r0
r3
1
1
M prim St0
Sprim
M prim
b t0 bg3
bt3 b g3
M prim 21.105
Nm
0.59
Ssec
0.58
Stert
0.567
b t0 1.212
r0
r3
1
1
M prim St0
Stert
M prim
bt0 b g3
b t3 bg3
M prim 20.877
Nm
m
t3 bt3
3
g3 bg3
S1
3 11984.592
Sprim
S2
1 Sai
S2
S1 0.843
Kt31 S1
2
2
Kg31 1 S1 1 S1
Kt31
1 Sai
Kg32
Kg31 0.007151
31 0.01417
RGT31 r3 3 31
RGT31 231.390
Nm
Kg32
Kt32
Kg33
Kg32 0.00921
Kg33
Kt33
0.01241
Kg33
RGT32 r3 3 32
RGT33 r3 3 33
Nm
RGT32 295.814
RGT33 407.2
0.5 RGT2 RGT31 N prim
M prim 2.190
St0
M prim 4.568
St0
b t0
b t0
M prim 8.959
M prim
33
33 0.02884
M prim
M prim
1 S 2 1 S 2
3
3
32 0.01955
St0
b t0
Sprim
b t3
Ssec
b t3
Stert
bt3
Nm
m
Ec.II:
1 Sai
Kt33 S3
Kt33 0.430
1 S 2 1 S 2
2
2
32
Stert
S3 0.810
0.829
4
Kt31 0.505
31
S3
Kt32 S2
Kt32 0.471
Kg31
Ssec
Kt3
Qt Qt
t3 bt3
Qt 23.886
Kt2
zi
t2 bt2
Qg 8971.125
Qg Qt RGT3
Qt
q 1.991
ns
St0
b t0
zi
Nm
zi
n s 12.000
sonde
St3
b t3
0.12
S t0
12 %
bt0
Etapa V
p 4
60
bar
r4 G H p 4
r4 48.518
Tz
b g4 z4
Tst p 4
b g4 0.021
Ec.I:
b t4 A B p 4
b t4 1.099
t4 E F p 4
t4 2.835
St3 0.5703
z4 C D p 4
Sprim
z4 0.956
g4 I J p 4
g4 0.015
cP
r0
r4
1
1
M prim St0
Sprim
M prim
b t0 b g4
b t4 b g4
M prim 22.399
Nm
r0
r4
1
1
M prim St0
Stert
M prim
b t0 b g4
b t4 b g4
M prim 22.359
Nm
0.545
Ssec
0.538
Stert
0.535
b t0 1.212
t4 b t4
4
g4 b g4
S1
4 9709.715
Sprim
S2
1 Sai
S2
S1 0.779
2
2
Kg41 1 S1 1 S1
Kt41
1 Sai
Kg41 0.01931
Kg42
42
Kt42
RGT41 r4 4 41
RGT42 r4 4 42
558.770
Nm
RGT42 658.537
St0
M prim 10.070
St0
M prim
b t0
b t0
M prim 12.008
M prim
Kg43
Kt43
Kg43 0.02311
RGT43 706.040
Nm
M prim 6.124
M prim
RGT43 r4 4 43
Nm
m
Ec.II:
43
1 S 2 1 S 2
3
3
43 0.06772
42 0.06283
RGT41
Kg43
Kg42 0.02192
41 0.05255
1 Sai
Kt43 S3
Kt43 0.341
1 S 2 1 S 2
2
2
Kg42
Stert
S3 0.764
0.769
4
Kt41 S1
Kt41 0.367
41
S3
Kt42 S2
Kt42 0.349
Kg41
Ssec
St0
b t0
Sprim
b t4
Ssec
b t4
Stert
b t4
Kt4
Qt Qt
t4 bt4
Kt3
Qt 18.143
Qg 12116.059
Nm
zi
t3 bt3
Qg Qt RGT4
Qt
ns
St0
q 1.512
b t0
zi
n s 12.000
zi
sonde
St4
b t4
0.1538
S t0
15.38 %
bt0
Etapa VI
p 5
40
bar
r5 G H p 5
b t5 A B p 5
r5 35.464
b t5 1.078
b g5 z5
Tz
Tst p 5
b g5 0.032
Ec.I:
St4 0.5374
z5 C D p 5
Sprim
z5 0.967
t5 E F p 5
g5 I J p 5
t5 2.991
g5 0.015 cP
Ssec
0.51
Stert
0.50
r0
r5
1
1
M prim St0
M prim
prim
bt0 bg5
bt5 bg5
3
Nm
M prim 23.335
r0
r5
1
1
M prim St0
M prim
tert
bt0 bg5
b t5 bg5
M prim 23.359
Nm
m
t5 b t5
5
g5 b g5
S
Sprim
5 6989.356
Ssec
S3
0.52
Stert
Nm
m
t5 b t5
5
g5 b g5
S1
5 6989.356
Sprim
S2
1 Sai
2
2
Kg51 1 S1 1 S1
Kt51
Kg51 0.029634
1 S 2 1 S 2
2
2
52
Kg52
Kt52
RGT52 r5 5 52
RGT52 892.902
M prim 12.262
St0
b t0
b t0
M prim 22.202
M prim
Kt53
Kg53 0.03998
St0
b t0
Sprim
b t5
Ssec
b t5
Nm
St0
M prim
Kg53
RGT53 1109.029
Nm
M prim 4.453
M prim
53
RGT53 r5 5 53
Ec.II:
1 S 2 1 S 2
3
3
53 0.15360
RGT51 r5 5 51
RGT51 715.608
Kg53
Kg52 0.03457
52 0.12268
Kt53 0.260
51 0.09731
Nm
1 Sai
Kt53 S3
Kg52
Stert
S3 0.714
Kt52 0.282
Kt51 0.305
51
1 Sai
Kt52 S2
Kg51
S3
S2 0.729
S1 0.743
Kt51 S1
Ssec
Stert
b t5
St0 St5
N Vp
bt0 bt5
N 1591388.362 m
N prim
N prim 0.105
Vp
Kt5
Qt Qt
t5 bt5
Qt 14.164
Kt4
zi
t4 bt4
Qg 12801.464
Qg Qt RGT5
Qt
ns
St0

q 1.180
b t0
n s 12.000
zi
Nm
zi
sonde
St5
b t5
S t0
0.182
18.192 %
bt0
Etapa VII
p 6
20
bar
b t6 A B p 6
z6 C D p 6
r6 22.410
b t6 1.057
z6 0.978
Tz
b g6 z6
Tst p 6
t6 E F p 6
g6 I J p 6
t6 3.147
g6 0.014
r6 G H p 6
b g6 0.064
Ec.I:
St5 0.5094
Sprim
cP
r0
r6
1
1
M prim St0
Sprim
M prim
bt0 b g6
b t6 bg6
M prim 23.925
Nm
r0
r6
1
1
M prim St0
Stert
M prim
bt0 b g6
b t6 b g6
0.506
Ssec
0.50
Stert
0.495
b t0 1.212
Nm
r0
r6
1
1
M prim St0
Stert
M prim
bt0 b g6
bt6 b g6
M prim 23.986
Nm
t6 b t6
6
g6 b g6
S1
6 3773.949
Sprim
S2
1 Sai
S2
S1 0.723
Kt61 S1
61
Kt61
Kg61 0.03667
Kt62
Kg62 0.03998
Nm
RGT62 602.089
Kg63
63
1 S 2 1 S 2
3
3
Kg63
Kt63
Kg63 0.04288
63 0.17148
RGT63 r6 6 63
RGT62 r6 6 62
RGT61 r6 6 61
529.338
62
Kt63 0.250
1 S 2 1 S 2
2
2
Kg62
1 Sai
Kt63 S3
62 0.15360
61 0.13432
RGT61
Kg62
Stert
S3 0.707
0.714
Kt62 0.260
1 S 2 1 S 2
1
1
Kg61
S3
1 Sai
Kt62 S2
Kt61 0.273
Kg61
Ssec
Nm
RGT63 669.560
Nm
Ec.II:
M prim 4.522
St0
M prim 0.476
St0
M prim
M prim
b t0
b t0
Sprim
b t6
Ssec
b t6
St0 Stert
b t0
b t6
M prim 3.226
Reprezentand grafic se afla: M prim 8.7
St6 0.496
M prim
St6
1 Sai
S 0.7086
Kt6 S
Kt6 0.2521
Kg6
1 S2 1 S 2
Kg6
Kg6 0.042289
Kt6
6 0.16776
RGT6 r6 6 6
RGT6 655.537
Nm
Nm
Din ec.III :
4 M prim
t6
RGT5 RGT6 Qtprim 1
t6 64564.543
Qt
Qtprim
Vp
K t6
t6 bt6
K t5
t5 bt5
t5
Qtprim 0.000
zile

M prim 38.623
Nm
M M prim Vp
M 584853500.336
St0 St6
N Vp
b t0 b t6
N 1639151.102 m
N prim
N prim 0.108
Vp
Kt6
Qt Qt
t6 bt6
Qt 12.341
Kt5
zi
t5 bt5
Qg Qt RGT6
Qt
St0

q 1.028
ns
b t0
St0
bt0
zi
0.187
Qg 8089.982
Nm
n s 12.000
sonde
St6
b t6
Nm
18.7 %
zi
zi
Regimul mixt.
Se considera ca G=0, si W diferit de zero.
Etapa I
p 0
p 1 205bar
p 0
Vp
130bar
p 1 p 1 bar
6721279.6m
0.5 p0 p 1
p 1
p 0 37.500 bar
r1 G H p 1
r1
b t1 A B p 1
b t1 1.255
143.159
Tz
b g1 z1
Tst p 1
b g1
z1 C D p 1
t1 E F p 1
t1 1.704
z1
0.874
g1 I J p 1
g1
0.0214
cP
0.0056
c2
ka
mzac a aq L
t 10
280zile

tad1 c2 t10
t ad1
0.063
Ft1 1
W1 S L h ef mzac aq p 0 Ft1
760m
W1 1014723.485 m
W1
W1prim
Vp
3.000
St0 0.700
sa 0.253
W1prim 0.151
Sprim
Stra 1 sa
Stra 0.747
Ssec
0.69
0.66
Stra
0.63
Ec.I:
r0
r1
1
1
M prim St0
Sprim

b t0 b g1
b t1 b g1

Nm
M prim 31.554
Stra
1
r1
1
W1prim
M 0prim
St0 Stra
b g1
St0 Stra b t1 b g1
W1prim
p1
bar
r0
r1
1
1
M prim St0
Stert

b t0 b g1
bt1 bg1
W1prim
W1prim
St0 Stra
b g1
r1
Stra
St0 Stra
b t1
1
M 0prim
b g1
Nm
M prim 71.837
RGT0 117.051
Nm
t1 b t1
1
g1 b g1
Sprim
S1
1 Sai
1 17962.507
Ssec
S2
1 Sai
Kg11
Kt11
1 S 2 1 S 2
1
1
Kg11 0.000006
21 6.13223
10
1 S 2 1 S 2
2
2
22
Kg12
Kt12
Kg12 0.00036
Nm
RGT12 151.399
Kg13
1 S 2 1 S 2
3
3
23
Kg13
Kt13
Kg13 0.04288
23 0.17148
RGT13 r1 1 23
RGT12 r1 1 22
RGT11 r1 1 21
RGT11 143.270
Kg12
22 0.00046
1 Sai
Kt13 S3
Kt13 0.250
Stert
S3 0.707
Kt12 S2
Kt12 0.790
Kt11 S1
Kt11 0.944
21
S2 0.943
S1 0.986
Kg11
S3
Nm
RGT13 3223.3
Nm
M prim
W1prim
St0 Sprim
1 W1prim
0.5 RGT0 RGT11
S N 0prim
b t0
b t1
St0 Stra
b t1 St0 Stra tra
M prim 9.823
M prim
W1prim
St0 Ssec
1 W1prim
0.5 RGT0 RGT12
Stra N 0prim
St0 Stra
b t1 St0 Stra
bt0 bt1
M prim 0.002
M prim
0.5 RGT0 RGT13
St0
b t0
Stert
b t1
1 W1prim
Stra N 0prim

St0 Stra
b t1 St0 Stra
M prim 693.458
2.4333
M prim

St1
S
1 Sai
W1prim
St1
0.680952
S 0.973
Kt1 S
Kt1 0.896
Kg1
1
Kg1
Kt1
1 S2 1 S 2
Kg1 0.000040
1 4.43875
10
RGT1 r1 1 1
RGT1 143.957
Nm
m
Din ec.III :
t0
4 M prim
t1
RGT RGT Q
0
1 t0prim 1
t1 1858.855
zile
K t1
t1 bt1
K t0
t0 bt0
t0
Qt0
Qt0prim
Vp
Qt0prim 0.000
zi
eroarea t1 t10
eroarea 1578.855 zile
W1prim
Vpina Vp
St0 Stra
[O.K]
3.000
Vpina 14496049.791 m
St0
N prim
b t0
Vpina St1 Vpina Stra

1
b V b
Vp
p
t1
t1
N prim 0.053
N N prim Vp
3.000
N 354226.643 m

M prim 2.433
M M prim Vp
3.000
M 16354889.651 m
K t1
Qt Qt0
t1 bt1
Qg Qt RGT1
q 88855.180 m
ns
St0
3.000
Qg 698974483.987 m
3.000
Qt
b t0
S t0
bt0
zi
St1
b t1
0.060
K t0
t0 bt0
3.000
Qt 1066262.163 m
6.0 %
zi
zi
n s 12.000
sonde
Etapa II
110bar
p 1 0.5 p 0 p 2
p 2
p 1 10.000 bar
r2 G H p 2
b t2 A B p 2
b t2 1.153
r2 81.153
Tz
b g2 z2
Tst p 2
t2 E F p 2
t2 2.445
z2 C D p 2
z2 0.928
g2 I J p 2
g2 0.0175
cP
b g2 0.0110
c2
t20
ka
mzac a aq L
710zile

tad2 c2 t20
Ft2
-pentru
tad2 0.161
tad2 tad1 0.097
se gaseste
W2 S L h ef mzac aq p 0 Ft2 p 1 Ft21
W2
W2prim
Vp
W2prim 0.111
Ft21
760m
W2 744130555.938 L
St1 0.681
Sprim
Ssec
0.67
0.65
Stert
0.63
r0
r2
1
1
M prim St0
Stert

b t0 b g2
b t2 b g2
Nm
M prim 4.427
2
g2 b g2
b g2
St0 Stra
Ssec
S3
1 Sai
b t2
2
2
Kg11 1 S1 1 S1
Kg11 0.00015
Kg12
Kt12
Kg12 0.00070
Nm
RGT22 94.997
Kg13
1 S 2 1 S 2
3
3
23
Kg13
Kt13
Kg13 0.00190
23 0.00290
RGT23 r2 2 23
RGT22 r2 2 22
RGT21 r2 2 21
RGT21 83.841
22 0.00095
21 0.00018
1 Sai
4
2
2
Kg12 1 S2 1 S2
22
Stert
Kt13 S3
Kt13 0.656
Kt12 S2
Kt12 0.743
Nm
RGT23 123.562
N prim
N
Vp
Nm
N prim 0.053
W2prim
St0 Sprim
1 W2prim
0.5 RGT1 RGT21
Stra N prim
b t2
St0 Stra
b t2 St0 Stra
b t0
M prim 0.642
W2prim
St0 Ssec
1 W2prim
0.5 RGT1 RGT22
Stra N prim
St0 Stra
b t2 St0 Stra
b t0 b t2
M prim 4.677
M prim
Ec.II:
M prim
1
M prim
b g2
S3 0.900
S2 0.929
Kt11 S1
Kt11 0.839
M prim
S2
1 Sai
Kt11
St0 Stra
r2
Stra
S1 0.957
21
W2prim
2 14644.436
Sprim
Kg11
W2prim
t2 b t2
S1
W2prim
St0 Stert
1 W2prim
0.5 RGT1 RGT23
Stra N prim
St0 Stra
b t2 St0 Stra
b t0 b t2
m
m
3
3
M prim 11.227
3.2806
M prim
St20
0.644869

M prim 5.714
S
St20
1 Sai
S 0.921
Kt2 S
Kt2 0.720
Kg2
1 S2 1 S 2
Kg2
Kg2 0.000939
Kt2
2 0.00130
RGT2 r2 2 2
RGT2 100.236
Nm
Din ec.III :
RGT1 RGT2 Qt1prim 1
t21 5148.565
zile
eroarea t20 t 21
atunci
eroarea 4438.565 zile
St20 St2
W2prim
Vpina Vp
St0 Stra
3.000
Vpina 10630436.513 m
N prim
St0
b t0
4 M prim
t21
Vpina St20
Vpina Stra
1 V b V b
p
t2
p
t2
Kt2
t2 bt2
Kt1
t1 bt1
t1
Qt
Qt1prim
Vp
Qt1prim 0.000
N prim 0.067
N N prim Vp
3.000
N 447695.499 m

M prim 3.281
M M prim Vp
3.000
M 22049829.856 m
K t1
Qt Qt
t1 bt1
K t0
Qt 69.790
zi
t0 bt0
Qg Qt RGT2
q
St0

b t0
St0
bt0
Qt
ns
m
Qg 6995.449
zi
q 5.816
zi
n s 12.000
St2
b t2
0.078
7.8 %
sonde
CAPITOLUL VIII
CAPITOLUL 8
INJECTIA DE APA
Injectia de apa
Trasarea profilelor de saturatie
Proiectarea proriu-zisa
m3
Qex1
217
Qex2
261
zi
m3
zi
Vb 62234071.25m
Sai 0.300
m
Qex Qex1 Qex2
Qex 478.000
zi
Qinj Qex
S 1250 m
L1 200m
L2 150 m
Lp 425m
Ap S Lp
h med
2.000
Ap 531250.000 m
Vb
h med 117.146 m
Ap
A S h med
2.000 dfadsaF 1.3
A 146433.109 m
L1
t p1
Qinj
mzac A
not. a
tp2 t p1
Etapa I
t<tp1
t p1 8483.412 zile
dfadsaF
Qinj
mzac A
L2
b dfadsaF
a 0.018
m
zi
tp2 20135.914 zile
t p1 8483.412 zile
Qa1
Qa2
zi
zi
Qt1 Qex1
Qt2 Qex2
Qa Qa1 Qa2
Qt Qt1 Qt2
m
Qt1 217.000
zi
m
Qt2 261.000
zi
m
Qa 0.00
zi
m
Qt 478.00
zi
Qex2
mzac A
b 0.010
m
zi
Qa
fa
Qa Qt
fa 0.000
Alegem t1 1000zile
xFt1 a dfadsaF t1
faF 0.78
SaF 0.665
xFt1 23.575 m
dam cateva valori ale saturatiei in apa mai mari decat Sa F:
Sa1 0.80
Sa2 0.90
Rezulta din grafic.dfa/dsa:
0.352
dfadsa1
Aflam
dfadsa2
xSa1 a dfadsa1 t1
xSa2 a dfadsa2 t1
xSa1 6.383 m
xSa2 1.161 m
1 faF
SaFmed SaF
dfadsaF
0.064
SaFmed 0.834
N I A xFt1 mzac SaFmed Sai

b t0
N II 0m
N I 273960 m
N 273960 m
N N I N II

7.039 %
Etapa II
t=tp1
tp1 8483.412 zile
Qa1 Qex1 faF
Qa2
faF 0.780
m
Qa1 169.260
zi
zi
Qa Qa1 Qa2
Qt Qt1 Qt2
Qa
fa
Qa Qt
Qt1 1 faF Qex1
Qt2 Qex2
Qa2 0.000
zi
m
Qa 169.26
zi
Qt 308.74
zi
fa 0.354
dam cateva valori ale saturatiei in apa mai mari decat Sa F:

Sa1
0.80
Sa2
0.90
m
Qt1 47.740
zi
m
Qt2 261.000
zi

dfadsa1 0.352
Aflam
dfadsa2 0.064
xSa1 54.154 m
xSa1 a dfadsa1 tp1

xSa2 a dfadsa2 tp1
xSa2 9.846 m
N I A L1 mzac SaFmed Sai

b t0
3
N I 2324115 m
N II 0m
N N I N II
3
N 2324115 m
N

59.714 %
N
Etapa III
tp1<t<tp2
tp1 8483.412 zile
dfadsa21
L1
tp2 20135.914 zile
Alegem
t2
3000zile
a t 2
dfadsa21 3.676 din grafic se afla: Sa21

dam cateva valori ale saturatiei in apa mai mari decat Sa21 :
Sa1
0.80
Sa2
0.67
0.90

dfadsa1 0.352
Aflam
dfadsa2 0.064
xSa1 a dfadsa1 t2
xSa2 a dfadsa2 t2
xSa1 19.150 m
xSa2 3.482 m
SaF 0.665
dam cateva valori ale saturatiei Sa21>Sa1>SaF

Sa1 0.66
dfadsa1 2.18
Aflam
Alegem
x1 b dfadsaF t2prim
xSa1 b dfadsa1 t2prim
t2prim
x1 12.873 m
xSa1 21.587 m
1000zile
(de la L1)
(de la L1)
(de la tp1)
fa21
0.83
m
Qa1 Qex1 fa21
Qa1 180.110
zi
Qa2
m
Qa2 0.000
zi
zi
Qt1 1 fa21 Qex1

3
m
Qt1 36.890
zi
Qt2 Qex2
3
m
Qt2 261.000
zi
Qa 180.11
zi
Qa Qa1 Qa2
Qt Qt1 Qt2
Qt 297.89
zi
Qa
fa
Qa Qt
fa 0.377
1 fa21
Sa21med Sa21
dfadsa21
fa21 faF
SaIImed SaF
dfadsaF
Sa21med 0.716
SaIImed 0.703
N I A L1 mzac Sa21med Sai

b t0
3
N I 1810826 m
N II A x1 mzac SaIImed Sai

b t0
3
N II 112973 m
N N I N II
3
N 1923799 m
N

49.428 %
N
Etapa IV
t=tp2
tp2 20135.914 zile
dfadsa21
L1
a tp2

Sa1
0.8
Sa2
0.9
0.732
fa21
0.91

dfadsa1
Aflam
0.352
dfadsa2 0.064
xSa1 a dfadsa1 tp2
xSa1 128.538 m
xSa2 a dfadsa2 tp2
xSa2 23.37 m
SaF 0.665
dam cateva valori ale saturatiei Sa21>Sa>SaF

Sa1 0.70
Sa2 0.68
dfadsa1 1.493
dfadsa2
2.18
Aflam
xSa1 b dfadsa1 tp2 tp1
xSa1 172.269 m
(de la L1)
m
Qa1 Qex1 fa21
Qa1 197.470
zi
Qa2 Qex2 faF
xSa2 251.538 m
(de la L1)
Qt1 1 fa21 Qex1

3
m
Qt1 19.530
zi
Qt2 Qex2 1 faF
3
m
Qt2 57.420
zi
m
Qa2 203.580
zi
Qa Qa1 Qa2
m
Qa 401.05
zi
Qt Qt1 Qt2
m
Qt 76.95
zi
Qa
fa
Qa Qt
fa 0.839
1 fa21
Sa21med Sa21
dfadsa21
fa21 faF
SaIImed SaF
dfadsaF
Sa21med 0.896
SaIImed 0.765
N I A L1 mzac Sa21med Sai

b t0
3
N I 2594244 m
N II A L2 mzac SaIImed Sai

b t0
3
N II 1517200 m
N N I N II
3
N 4111444 m
N

105.636 %
N
Etapa V
t>tp2
xSa2 b dfadsa2 tp2 tp1
Aflam
xSa1 b dfadsa1 t 3 tp2 xSa2 b dfadsa2 t 3 t p2
xSa1 176.856 m(de la L2)

Qa1 Qex1 fa21
Qa1
Qa2 Qex2 fa22
Qa2
xSa2 224.817 m
Qt2 Qex2
216.630
1 fa22
Qa Qa1 Qa2
Qt Qt1 Qt2
Qa
fa
Qa Qt
zi
zi
Qt1
17.360
Qt2
44.370
Qa
416.27
Qt
61.73
fa
0.871
(de la L2)
199.640
Qt1 1 fa21 Qex1
zi
zi
zi
zi
105.636 %
Etapa V
t>tp2
tp2 20135.914 zile
dfadsa21
dfadsa22
Alegem
L1
a t 3
L2
t3
5000zile
b t3 tp1
0.74 fa21 0.92
Sa1 0.80
Sa2
dfadsa1
Aflam
0.352
0.90
dfadsa2
xSa1 a dfadsa1 t3
xSa2 a dfadsa2 t3
0.064
xSa1 31.917 m
xSa2 5.803 m
dam cateva valori ale saturatiei Sa21>Sa>Sa22

Sa1
0.72
Sa2
0.70

dfadsa1 1.18
dfadsa2
1.5
SaF 0.665
0.67
fa22
0.83
1 fa21
SaImed Sa21
dfadsa21
fa21 fa22
SaIImed Sa22
dfadsa22
SaImed 0.776
SaIImed 0.649
N I A L1 mzac SaImed Sai

b t0
N I 2071962 m
N II A L2 mzac SaIImed Sai

b t0
N II 1139708 m
N N I N II

N
N
N 3211671 m
82.518 %

Proiectare Croitoru Alexandru Final

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectare Croitoru Alexandru Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

FACULTATEA INGINERIE PETROL SI GAZE

Coordonator: Nae Ion

Cap.-IVSTABILIREA SI AMPLASAREA RETELEI SONDELOR DE EXPLOATARE

B. -proprietatile fizico-chimice ale apei de zacamant sunt redate in tabelul 2.

epuizarii resurselor cunoscute in present.De astfel,in Romania,productia de hidrocarburi fluide

zacaminte de forma circulara , care admit o simetrie radiala

1.1 Harta structural ( cu izobate ) a zcmntului

atele obinute se trec in tabelul 1.

H a - cotele n acoperi absolute msurate pe diagrafii

H a - cotele n acoperi izobatice

H c - cotele n culcu msurate pe diagrafii

H c - cotele n culcu izobatice

- cotele limit iei/ap absolute msurate pe diagrafii

- cotele limit iei/ap izobatice

E - elevaiile sondelor respective

1.2 Fixarea limitei a contactului iei/ap

1.3 ntocmirea seciunilor geologice

Dup determinarea grosimilor efective , acestea se vor reprezenta pe seciunile geologice.

163( 163136 )(163148 )(16342)

Vb=764219 * 25,57 = 19.541.079 m3

unde: mj porozitatea msurat din carote;

Porozitatea medie pe zcmnt:

unde: kII - permeabilitatea medie paralel, pe sond;

Permeabilitatea medie paralela pe sonda (kII)

( 4317,5 ) + ( 41212,5 ) +(2413)

( 57511,5 )+ (38610 ) +(3869)

Permeabilitatea perpendiculara medie pe sonda (k)

Permeabilitatea medie pe sonda:

Permeabilitatea medie pe zacamant

k med zac = i=1n

688306163+395,89235444+ 470,16197336+ 457,2625276

2.1.3. SATURAIA N AP IREDUCTIBIL sai

Unde (sai)j saturaia n ap ireductibil, din carote.

Saturatia medie pe zacamant este :

( Sai ) med zacA i

S ai med zac= i=1

30,5306163+ 32,43235444 +31,78197336+10025276

Se opereaza, in mod uzual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii si cu un

Valoarea coeficientului de compresibilitate se poate lua, in lipsa unor determinari

Diagrama pentru estimarea coeficientului de compesibilitate al porilor pentru gresii si calcare

Pentru cazul de fata, cand avem numai roci plastice coeficientul de

- se citeste din diagrama din Fig.2

2.1.5 Calculul volumului brut al rezervorului

+E med . ) gradT +T ma=10+ 0.03( 1422+223.75 ) =59.37 C

E s 766 + E s 586 + E s 514 + E s 589 90+384 +71+ 350

3.1.4 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL TITEIULUI-t

Psat +P0 255+230

b) Pentru determinarea legii de variatie a vascozitatii:

X s .586 + X s .589 6023.5+3216.1

Figura 3.2.Corectia salinitatii cu temperatura

3.2.2 VASCOZITATEA DINAMICA A APEI DE ZACAMANT -a

Figura 3.3. Variatia vascozitatii dinamice a apei cu temperature si salinitatea

3.2.3 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL APEI MINERALIZATE-

Compresibilitatea apei este influientata de presiune, de temperature, de concentratia in

'a= a ( 1+0.05 G' )=4.5 1010 ( 1+0.05 1.945 ) =4.94 1010 m2 / N

se d cumulativul pe zcmnt i se cere s se amplaseze sondele de extracie n aa fel

Amplasarea sondelor de iei se face nfuncie de modul de manifestare a energiei de

= distana de la primul ir la al doilea ir de sonde

Se recomand o distan optim ntre iruri de 150 200 m . Numrul de iruri va fi n

= 1.05 a = 1.05 200=210 m

iar distana dintre penultimul ir i ultimul ir va fi :

= 0.95 a = 0.95 200=190 m

Numrul de sonde de pe irurile intermediare se calculeaz cu relaia :