Sunteți pe pagina 1din 93

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

FACULTATEA INGINERIE PETROL SI GAZE


SPECIALIZARE: MINE, PETROL SI GAZE

TIP B
Nr. 3.18

Coordonator: Nae Ion


Student: Croitoru Alexandru
Anul IV
Grupa 4

PLOIETI, 2014

CUPRINS-PARTEA I
INTRODUCERE
Cap.-IMODELUL GEOMETRIC AL ZACAMANTULUI
1.1.HARTA STRUCTURALA (CU IZOBATE) A ZACAMANTULUI
1.2.FIXAREA LIMITEI INITIALE A CONTACTULUI TITEI-APA
1.3.INTOCMIREA SECTIUNII GEOLOGICE
1.4.DETERMINAREA GROSIMII DE STRAT EFECTIV SATURAT CU FLUIDE
1.5.CALCULUL ARIEI ZONEI PRODUCTIVE
1.5.CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL COLECTORULUI-METODA VOLUMETRICA
Cap.-IIPROPRIETATILE MEDIULUI POROS
2.1.CALCULUL MARIMILOR MEDII ALE PARAMETRILOR FIZICI
CARACTERISTICI COLECTORULUI
2.1.1.POROZITATEA m
2.1.2.PERMEABILITATEA-k
2.1.3.SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA-Sai
2.1.4.COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL ROCII-r
2.1.5.CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL REZERVORULUI
2.1.6.CALCULUL VOLUMULUI DE PORI AL REZERVORULUI
Cap.-IIIPROPRIETATILE MEDIULUI FLUID
3.1.PROPRIETATILE TITEIURILOR
3.1.1.SOLUBILITATEA GAZELOR IN TITEI-RATIA DE SOLUTIE -rs
3.1.2.FACTORUL DE VOLUM AL TITEIULUI-bt
3.1.3.VASCOZITATEA DINAMICA A TITEIULUI- t
3.1.4.COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL TITEIULUI- t
3.2.PROPRIETATILE APELOR DE ZACAMANT
3.2.1.SOLUBILITATEA GAZELOR IN APA DE ZACAMANT-G
3.2.2.VASCOZITATEA DINAMICA A EPEI DE ZACAMANT-a
3.2.3.COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL APEI MINERALE-a

Cap.-IVSTABILIREA SI AMPLASAREA RETELEI SONDELOR DE EXPLOATARE


4.1.AMPLASAREA SONDELOR PE ZACAMINTE DE TITEI TIP BANDA
LINIARA,CU ACVIFER ACTIV
Cap.-VCALCULUL DEBITELOR POTENTIALE
5.1. CALCULUL CUMULATIVULUI DE TITEI AL FACTORULUI DE
RECUPERARE
Cap. VIEXPLOATAREA IN REGIM ELASTIC
6.1 GENERALITATI
6.2 DINAMICA DEBITULUI DE TITEI MEDIU PE ZACAMANT
6.3 DINAMICA PRESIUNII PE ZACAMANT
Cap. VIIPROIECTAREA IN REGIM DE GAZE DIZOLVATE
7.1 METODA GRAFICA
Cap. VIIIINJECTIA DE APA
8.1 TRASAREA PROFILELOR DE SATURATIE. PROIECTAREA PROPRIU - ZISA

Tema de proiect
Se considera un zacamant de titei de forma si dimensiunile indicate infig.1. In
perioada exploatarii de proba au fost sapate sondele mentionate in fig.1. Se anexeaza
diagrafiile electrice ale sondelor sapate pe acest zacamant(fig.1si.2).
Pe baza acestor materiale se cere:
o intocmirea hartii structurale a zacamantului;
o realizarea unor sectiunitransversale;
o fixarea pozitiei initiale a contactului titei-apa;
o calcularea volumului brut al rezervorului.
Studiul fizic asupra carotelor extrase din roca colectoare indica parametrii mentionati
in tabela 1.
Se cere:
o sa se calculeze marimile medii ale parametrilor fizici caraceristici colectorului;
o sa se calculeze volumul de pori ai rezervorului
o sa se calculeze rezerva de titei si gaze a zacamantului.
Studiul mediului fluid indica urmatori parametrii:
A. - proprietatile sistemului de hidrocarburi fluide in conditii de zacamant sunt
diagrama din figura 4;

redate in

B. -proprietatile fizico-chimice ale apei de zacamant sunt redate in tabelul 2.


Pe baza datelor de mai sus se cere:
o determinarea capacitatii energetice a zacamantului la momentul initialal exploatarii;
o stabilirea retelei sondelor de exploatare;
o executarea calculului de comportare in exploatare a rezervorului sub energia
naturala a zacamantului;
o proiectarea procesului de injectie a apei sau a gazelor pentru marirea factorului final
de extractie a titeiului.

Sonda

Intervalul

mef

Permeabilitate

Sa.i.

Descrierea

nr.

(m)

(o/o)

(mD)

(o/o)

litostratigrafic

766

1364,2 1365,3

19,2

30,8

Nisip

769

675

766
766

1370,0 1371,5
1380,0 - 1381,6

21,4
19,2

569
706

368
576

28,9
31,9

Nisip
Gresie
Gresie

589

1735,1 1736,0

18,2

456

372

31,2

589

1738,2 1739,3

17,6

407

385

30,8

589

1742,3 1743,8

17,1

412

376

33,0

586

1742,4 1743,2

17,8

607

465

30,5

586

1747,0 1747,8

16,7

578

408

31,4

Gresie
Gresie

586
586
514
514

1760,0 1761,4
1778,0 1779,3
1501,0 1502,0
1515,0 1516,0

17,9
14,2
19,7
16,5

632
241
765
386

467
157
495
284

30,4
33,7
100
100

Gresie
Gresie
Nisip
Gresie

Gresie
Gresie

Tabel 1

Sonda

514

Intervalul
,m

Unitatea de
msur

1525
1530

mg./l
mg.ecv/1
%

Componenii
Na K

Ca 2

Mg 2

Cl

SO42

HCO3

25517,22
1109,40
45,21

1915,10
97,55
3,98

242,81
19,85
0,81

43139,11
1216,50
49,47

318,11
6,61
0,27

235,00
3,25
0,16

Tabel 2

INTRODUCERE:
Petrolul, in pofida unor previziuni,a ramas principala sursa de energie si cea mai
importanta sursa de materii prime pentru industria petrochimica si va mai ramane ,probabil,o
perioada insemnata de timp si de acum incolo.Or,se stie,resursele de pertrol ale Terrei nu sunt
inepuizabile.Descoperirea de noi zacaminte petrolifere nu va putea compensa multa vreme ritmul

epuizarii resurselor cunoscute in present.De astfel,in Romania,productia de hidrocarburi fluide


este,de cativa ani buni,in declin.
Pe de alta parte,factorii de extractie realizati astazi in Romania si chiar pe plan mondial,au
valori destul de modeste,in special in cazul zacamintelor exploatate pe baza energiei proprii,dar
si in cazul zacamintelor la care se aplica diverse tehnologii de complementare a energiei de
zacamant.Cauzele sunt atat de natura obiectiva,legate de conditiile de zacamant,cat mai ales de
natura subiectiva asociate de variantele de exploatare si tehnologiile de lucru adoptate.
Se poate spera,totusi intr-un reviriment al productiei de hidrocarburi in Romania,dar
numai in cazul implicarii mai active a ingineriei de zacamant.Acesta inseamna intocmirea unor
proiecte de exploatare care sa indice varianta optima de exploatare pentru fiecare zacamant in
parte.
In cazul zacamintelor noi nu trebuie inceputa exploatarea industriala pana ce nu se
determina exact capacitatea energetic a acestora, forma predominanta a energiei de zacamant,cea
care va determina fixarea regimului de exploatare.Daca conditiile de zacamant o impun,este
preferabil sa se faca complementarea energiei de zacamant inca din faza primara a exploatarii si
sa se evite,pe cat posibil,intrarea in domeniul eterogen al curgerii hidrocarburilor in mediul
poros.
In ce priveste zacamintele aflate in fazele secundara sau tertiala a exploatarii,zacaminte
epuizate din punct de vedere energetic, dar care mai contin un procent insemnat de
hidrocarburi,se ridica problema alegerii celor mai potrivite metode,conventionale sau
neconventionale,in vederea maririi factorului final de recuperare.
Eficienta exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide este influentata,nu in mica
masura,de modul de traversare a stratului productive,de modul de constructie si amplasare a
sondelor de extractive si a celor de injectie.De aceea este necesar ca orice inginer de forajextractie sa priveasca activitatea proprie prin prisma corelatiei acesteia cu celelalte activitati
complementare pe care le desfasoara colegii sai.Prezenta lucrare este elaborate in conformitate
cu programa analitica de la facultatea de Ingineria Petrolului si Gazelor din cadrul Universitatii
PETROL-GAZE din Ploiesti.
Zacamantul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic alcatuit dintr-un mediu
solid pros-permeabil si un mediu fluid format din sistemele de hidrocarburi si apele de zacamant
Un zacamant de hidrocarburi fluide ocupa un volum bine determinat in scoarta terestra .
El este delimitat in acoperis si culcus de strate impermeabile , iar lateral de accidente tectonice
si/sau litologice .
In general , zacamintele de hidrocarburi fluide sunt alcatuite din doua zone distincte : o
zona saturata cu hidrocarburi , numita zona productiva si o zona saturata 100% cu apa acviferul
adiacent , care poate lipsi in anumite cazuri .
In vederea exploatarii , un zacamant trebuie delimitat atat in suprafata ( in plan orizontal )
, cat si grosimea stratului . De asemenea , trebuie facuta o delimitare exacta a celor doua zone
zona productivasi acviferul adiacent .
Dupa forma zacamantului si tipul capcanei , zacamintele pot fi : zacaminte stratiforme ,
masive , delimitate litologic , combinate si subtile .
Indiferent de tipul capcanei , in proiectarea exploatarii se opereaza cu doua forme geometrice de
baza :
zacaminte in forma de banda liniara , care admit o simetrie liniara

zacaminte de forma circulara , care admit o simetrie radiala


In natura , nu intotdeauna zacamintele se incadreaza perfect in una din cele doua forme
geometrice de baza mentionate . In aceasta situatie se va aproxima forma reala a
zacamantului la una din cele doua forme geometrice de baza specificate mai sus , obtinanduse astfel modelul de zacamant .

CAPITOLUL 1
MODELUL GEOMETRTIC AL ZCMNTULUI

1.1 Harta structural ( cu izobate ) a zcmntului


Harta structural ( cu izobate ) , reprezint proiecia n plan orizontal a punctelor de
intersecie ntre diverse plane izobatice i un plan reper . Ca plan reper se va lua intrarea n
stratul productiv .
Harta structural poate fi construitpe baza seciunilor geologice sau prin metoda triadelor .
n acest caz s-a adoptat metoda triadelor . Aceasta presupune alegerea stratului reper, intrarea n
stratul productiv , intrri ce se determin pe baza diagrafiilor geofizice ale sondelor . Adncimile
reperului , citite pe diagrafii , sunt n cote absolute care vor fi raportate la un reper unic , adic
nivelul mrii . Astfel, din aceste cote absolute se va scdea elevaia sondelor i se obin cotele
izobatice.
Cotele determinate pe diagrafii nu coincid ntotdeauna perfect cu cele reale din sonde ,
abaterea fiind n funcie de tipul dispozitivului utilizat , de grosimea statului poros , de mrimea
rezistivitii . Pentru fiecare situaie n parte se utilizeaz relaii analitice care permit efectuarea
coreciilor necesare . n acest caz se vor ignora aceste decalaje
Metoda de lucru :
o se alege ca reper , intrarea n stratul productiv;
o se trec pe hart cotele izobatice ale reperului , citite din diagrafii ( anexele 2, 3 ) pentru
fiecare sond n parte;
o se unesc punctele cte trei;
o se caut puncte de valori egale pentru aceste drepte ( interpolare ).

atele obinute se trec in tabelul 1.


Calculul adncimilor izobatice
Sonda
766
589
514
586

Ha
1354
1730
1497
1737

Adncimi reale
Hc
h
1405
53
1782
52
1547
50
1785
48

Sonda 766:
H*a = Ha E = 1354 90 = 1264m
H*c = Hc E = 1405 90 = 1315m

E
Ht/a
1772

90
384
71
350

Adncimi izobate
Ha*
Hc*
Ht/a*
1264
1315
1346
1398
1426
1476
1387
1435
1422

Sonda 589:
H*a = Ha E = 1730 384 = 1346m
H*c = Hc E = 1782 384 = 138m
Sonda 514:
H*a = Ha E = 1497 71 = 1426m
H*c = Hc E = 1547 71 = 1476m
Sonda 586:
H*a = Ha E = 1737 350 = 1387m
H*c = Hc E = 1785 350 = 1435m
Unde :
o

H a - cotele n acoperi absolute msurate pe diagrafii

H a - cotele n acoperi izobatice

H c - cotele n culcu msurate pe diagrafii

H c - cotele n culcu izobatice

H t /a

- cotele limit iei/ap absolute msurate pe diagrafii

H t /a

- cotele limit iei/ap izobatice

E - elevaiile sondelor respective

Dup determinarea acestor valori s-au fcut interpolrile din care a rezultat harta cu
izobate a zcmntului ( anexa nr. 5 )

1.2 Fixarea limitei a contactului iei/ap


Limita hidrocarburi/ap se determin tot din diagrafii , pe baza curbelor de rezistivitate . n
realitate nu exist un plan orizontal de separaie ntre fluidele respective ci mai degrab o zon de
tranziie hidrocarburi/ap , a crei grosime este n funcie de structura spaiului poros i diferena
de mas specific dintre cele dou fluide din zcmnt . Totui , pentru simplificare se admite
existena planurilor orizontale de separare a fluidelor existente n zcmnt .
Aceast limit hidrocarburi/ap prezint dou contacte cu stratul productiv : un contact pe
acoperi i un contact pe culcu . Proiecia acestor dou contacte pe harta cu izobate prezint , la
randul ei dou contururi : un contur interior ( pe culcu ) i unul exterior (pe acoperi) . ntre cele
dou contururi se gsete aa numita zon de contact. n problemele de evaluare a resurselor i
rezervelor de hidrocarburi , de urmrire a deplasrii limitei n timpul exploatrii , se opereaz cu
un contur mediu , numit contur de calcul sau contur de lucru ( anexa nr.5) .
H t /a
Se traseaz limita iei/ap la adncimea
= ... m

1.3 ntocmirea seciunilor geologice


Seciunile geologice sunt reprezentri n plan vertical a stratelor geologice . Cele mai
adecvate sunt seciunile transversale , deoarece ofer o imagine mult mai realist asupra
nclinrii stratului dect seciunile longitudinale . n plus aceasta evideniaz limitele
hidrocarburi/ap i/sau iei/gaze . n cazul de fa s-au ntocmit pe baza hrii structurale
( anexele nr. 6,7 ) .
1.4 Determinarea grosimii de strat efectiv saturat cu fluide
Complexul productiv include i intercalaii de strate impermeabile , care trebuiesc puse n
eviden i nlturate de la grosimea total a stratului .
Pentru acest lucru se ia fiecare diagrafie n parte i se analizeaz . Se identific i se
noteaz stratele care compun obiectivul . Grosimea se msoar att dup curba de potenial
standart ( PS ) ct i dup cea de rezistivitate ( ) , apoi se face media .

Sonda 766:
Strat

hef

9
-

PS
26
-

A
B
C

_
hef
17.5
-

Total = 18 m
Sonda 589:
Strat

hef

PS
10

_
hef
7,5

19

12,5

Total = 23 m
Sonda 586:
Strat
A

PS
18

hef

11

_
hef
14,5

14

19

16,5

Total = 37 m
Sonda 514:
Strat
A

PS
12

hef

11

_
hef
11,5

10

10

Total = 31 m

Dup determinarea grosimilor efective , acestea se vor reprezenta pe seciunile geologice.


1.5 Calculul ariei zonei productive
Aria zonei productive se determin msurnd pe harta cu izobate ( anexa 5 ) aria
trapezului cuprinds ntre faliile F1 , F2 i F3 i limita iei ap de calcul .
Pentru determinarea ariilor s-au mprit zonele respective n triunghiuri , iar ariile s-au calculat
cu urmtoarea formul :
A 1= p ( pa ) ( pb ) ( pc) , unde :
p = semiperimetrultriunghiurilor
a , b , c laturiletriunghiurilor , cititepe hart.
`
innd cont de scara hrii cu izobate ( anexa 5 ) rezult aria zonei productive :
Pentru aria poligonului 1
Al=Al1+Al2
A11= 268( 268148 )(268244 )( 268145)
Al1=243588 m2
A12= 172( 172162 )( 172145 )(17237)
Al2=62575 m2
Al -766= 306163m2 = 30,5 ha
Pentru aria poligonului 2
A2=A21+A22
A21= 204( 204148 )( 204144 )( 204116)
A21=194162m2
A22= 148( 148144 )( 14899 )(14854)
A22=41282m2
A2-586= 235444m2 = 23,5 ha
Pentru aria poligonului 3
A3=A31+A32+A33
A31= 165( 16594 )( 165142 )(16595)
A31=108573m2
A32= 144(14411 )( 144142 )(144136)
A32=18107m2

163( 163136 )(163148 )(16342)

A33=

A33=70656m2
A3-589= 197336m2 = 19,7 ha
Pentru aria poligonului 4
A4=A4
A4= 87,5( 87,580 )( 87,541 )(87,554)
A4=25276m2
A4-514= 25276m2 = 2,5 ha
Aria zonei productive :
Ap=A1+A2+A3+A4
Ap= 764219m2 = 76,4 ha
1.6 Calculul volumului brut al colectorului
Volumul brut reprezinta volumul total al zacamantului de hidocarburi , delimitat in culcus si
in acoperis de stratele impremeabile, iar lateral de faliile F1 F3. Pt determinarea acestui volum se
foloseste relatia :

Vb= Ap*hmed
Unde :
Vh=volulul brut al zacamantului
Ap=aria productiva
hmed=grosimea medie efectiva a stratului in zona productiva, ce se poate calcula cu relatia :

hmed=

hmed=

hiAi
Ai

( h1A 1 )+ ( h 2A 2 )
=
A 1+ A 2

18306163+23197336+37235444+3125276
306163+197336+235444+ 25276

Vb=764219 * 25,57 = 19.541.079 m3

=25,57 m

CAPITOLUL 2
2.1 Calculul mrimilor medii ale parametrilor fizici ai colectorului
Pentru determinarea mrimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului (porozitate,
permeabilitate, saturaie n ap ireductibil, coeficient de compresibilitate al rocii), se vor folosi
datele din carote din Tabelul1. . Pe baza diagrafiilor geofizice (anexele nr.2,3) se vor separa
pachete de roci.
2.1.1 POROZITATEA m
Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spaii libere numite pori sau fisuri. Acest
parametru msoar capacitatea rocii de a nmagazina fluide.

ms

m h
h
i

unde: mj porozitatea msurat din carote;


hj grosimea pachetului de roc.
Porozitatea medie pe sonda:

m766=

19,917,5
=19,9 %
17,5

m589=

17,97,5+17,112,5+ 14,23
=16,98 %
7,5+12,5+3

17,414,5+16,0516,5+14,26
m586=
=16,27 %
14,5+16,5+ 6
18,111,5+16,510+16,59
m514=
=17,10 %
11,5+ 10+9

Porozitatea medie pe zcmnt:

mzac=
mmed zac=

mjAj
Aj
306163+16,98235444+16,27197336+17,1025276
=17,97
3061619,93+235444 +197336+25276

2.1.2 PERMEABILITATEA K
Permeabilitatea poate fi definit, n general, ca proprietatea unui mediu de a permite
curgerea fluidelor prin el. n proiectarea exploatrii se opereaz cu toate cele trei categorii de
permeabilitate cunoscute: absolut, efectiv i relativ. Ca i n cazul porozitii determinarea se
va face n cazul de fa pe baza determinrilor din carote.
Permeabilitatea medie pe sond este :
n

k ihi

k = i=1

hi
i=1

unde: kII - permeabilitatea medie paralel, pe sond;


k - permeabilitatea medie perpendicular, pe sond.

Permeabilitatea medie paralela pe sonda (kII)

( 68817,5 )
kII-766=
17,5

=688 mD

( 4317,5 ) + ( 41212,5 ) +(2413)


kII-589=
7,5+12,5+3
( 60514,5 ) + ( 43516,5 ) +(2416)
kII-586=
14,5+16,5+6

kII-514=

( 57511,5 )+ (38610 ) +(3869)


11,5+10+ 9

=395,89 mD

=470,16 mD

=457,26 mD

Permeabilitatea perpendiculara medie pe sonda (k)

k=

hi
hik

17,5
k-766= 17,5
446

=446 mD

7,5+12,5+3
7,5 12,5 3
k-589=
+
+
378 376 157

k-586=

14,5+16,5+6
14,5 16,5 6
+
+
446 312 157

11,5 +10+9
k-514= 11,5 + 10 + 9
389 284 284

=318,58 mD

=299,32 mD

=316,17 mD

Permeabilitatea medie pe sonda:

kmed=

k +k
2

688+ 446
kmed 766=
2

=576 mD

395,89+ 299,58
kmed 589=
2

=357,23 mD

470,16+299,32
2

=384,74 mD

457,26+316,17
kmed 514=
2

=386,71 mD

kmed 586=

Permeabilitatea medie pe zacamant


n

k iA i

k med zac = i=1n

Ai
i=1

kmed zac=

688306163+395,89235444+ 470,16197336+ 457,2625276


=
534,12 m
306163+235444 +197336+25276

2.1.3. SATURAIA N AP IREDUCTIBIL sai


n porii rocii colectoare pot fi prezente urmtoarele fluide: ap, iei i gaze. Prin urmare,
se poate vorbi de o saturaie n ap, o saturaie n iei i saturaie n gaze. Numeric, saturaia se
exprim ca raport ntre volumul de fluid din pori i volumul respectiv de pori i poate lua valori

ntre 0 i 1, respectiv ntre 0% i 100%. ntr-un anumit volum de pori pot coexista toate cele trei
faze. Saturaia n ap ireductibil, pentru un anumit zcmnt, rmne invariabil n procesul de
exploatare.
Saturaia medie n ap ireductibil pe sond este :
n

S aihi
S ai med sonda

i=1

hi
i=1

Unde (sai)j saturaia n ap ireductibil, din carote.


30,517,5
Sai 766=
17,5

=30,5 %

317,5+3312,5+33,73
Sai 589=
7,5+12,5+ 3

=32,43 %

30,714,5+32,0516,5+33,76
Sai 586=
14,5+ 16,5+ 6
10011,5+10010+1009
Sai 514=
11,5 +10+9

=31,71 %

=100 %

Saturatia medie pe zacamant este :


n

( Sai ) med zacA i

S ai med zac= i=1

Ai
i=1

S ai med zac=

30,5306163+ 32,43235444 +31,78197336+10025276


=33,72
306163+235444 +197336+25276

2.1.4. Coeficientul de compresibilitate al rocii Coeficientul de compresibilitate este parametrul prin intermediul caruia se exprima
elasticitatea rocilor colectoare, elasticitatea ce are o pondere importanta in cadrul fortelor
care determina deplasarea fluidelor prin mediul poros. Coeficientul de compresibilitate
este definit ca raport al variatiei volumului cu presiunea si volumul insusi, si anume:

1 dV

,
V dP

la T = ct.

Se opereaza, in mod uzual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii si cu un


coeficient de compresibilitate al porilor. Intre cei doi exista o legatura:
r m p

Valoarea coeficientului de compresibilitate se poate lua, in lipsa unor determinari

pe carote, intre 1 10-10/2 10-10 1/Pa, in cazul rocilor plastice (nisipuri), sau se poate
utiliza diagrama din (Fig. 2) in cazul rocilor elasto-plastice (gresii, calcare).

Diagrama pentru estimarea coeficientului de compesibilitate al porilor pentru gresii si calcare

Pentru cazul de fata, cand avem numai roci plastice coeficientul de


compresibilitate va fi:
p

- se citeste din diagrama din Fig.2


=5,4
= 99,468

2.1.5 Calculul volumului brut al rezervorului

Vb = Ap hz
Unde:
Vb volumul brut al zonei productive;
hz grosimea medie a zacamantului.
V b= A thef .med. z =76421925.57=19.541.079 m

CAPITOLUL 3
PROPRIETATILE MEDIULUI FLUID
3.1.PROPRIETATILE TITEIURILOR
3.1.1. SOLUBILITATEA GAZELOR IN TITEI- RATIA DE SOLUTIE- rs
Ratia de solutie se defineste ca fiind cantitatea de gaze , in mN/m, dizolvata intr-un metru cub
de titei , in conditii de zacamant.
Se citeste in diagrama din anexa 4.
3.1.2 FACTORUL DE VOLUM AL TITEIULUI- bt
Factorul de volum monofazic al titeiului bt se defineste ca fiind raportul dintre volumul
ocupat de o anumita cantitate de titei in conditii de zacamant ( deci, cu gaze in solutie) si volumul
ocupat de aceeasi cantitate de titei in conditii standard ( fara gaze in solutie).
Factorul de volum al titeiului este adimensional, supraunitar, valoarea lui depinzand de
marimea ratiei de solutie , in sensul ca un titei cu ratia de solutie mare va avea si un factor de volum
mare.
Din anexa 4 se citesc de pe diagrama valorile pentru:
bts- factorii de volum ai titeiului la presiunea de saturatie ps
bt0- sunt factorii de volum la presiunea initiala, p0
3.1.3 VAZCOZITATEA DINAMICA A TITEIULUI-t
Vascozitatea dinamica a titeiului scade cu cresterea temperaturii. Intre p0 si pS1 vascozitatea
titeiului se reduce cu scaderea presiunii ca pentru orice lichid. Sub presiune de saturatie, vascozitatea
creste cu reducerea presiunii, fenomen datorat iesirii gazelor din solutie.
Se citeste din diagrama din anexa 4.
Aceasi parametrii se citesc din diagrama din anexa 4 in functie de temperature de zacamant.
TEMPERATURA DE ZACAMANT
T z=( H

t/a

+E med . ) gradT +T ma=10+ 0.03( 1422+223.75 ) =59.37 C

Emed .=

E s 766 + E s 586 + E s 514 + E s 589 90+384 +71+ 350


=
=223.75
4
4

Unde:
Ht/a- limita titei-apa;
Emed- elevatia medie;
gradT=0,03% C/m- gradientul de temperatura;
Tma=10C- temperature mediului ambient.
Tabelul 3.1
Tz= 59.37 C
p

bt

rs

bar

p0=255 bar

1.475

158

1.477

158

1.13

26

10

psat=230 bar
Pab=22 bar

t
cP

3.1.4 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL TITEIULUI-t


Elasticitatea se exprima numeric prin intermediul coeficientului de compresibilitate al
titeiului, t..Coeficientul de compresibilitate al titeiului se calculeaza cu realatia:
b b
t= ts t 0
bts ( p0 p s )
4
t= 1.6210
bar-1

In diagrama de variatie avem doua domenii in care factorul de volum al titeiului, ratia de
solutie si vascozitatea variaza dupa legi diferite si anume:
a) intre presiunea initiala si cea de saturatie
b) intre presiunea de saturatie si cea de abandonare
Pab=22.bar
p0=255 bar
psat=230 bar
Pentru determinarea legii de variatie se folosesc conditiile unei drepte ce trece prin doua
puncte.
p=

Psat +P0 255+230


=
=485
2
2

CAZUL 1
p=psatp0
rs=constant.
a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut:
bt.o=1.475
bt.sat=1.447
bt bt 0
p 0 p ( p0 p ) (bt ,sat bt , 0)
( 255485 ) (1.4771.475)
=
=
+bt ,0=
+1.475
bt . sat b t 0 p 0 psat
p 0 psat
255230
bt=1.456

b) Pentru determinarea legii de variatie a vascozitatii:


t.o=8 cP
t.sat=5cP
t t . sat
p p sat
( p p sat ) ( t ,0 t , sat )
=
=
+ t ,sat
t .0 t . sat t .0 t .sat
p0 psat

( 485230 ) (85)
+5
255230
t= 35.6 cP
CAZUL 2
p=pabpsat
a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut
bt.ab=1.13
bt.sat=1.477

bt bt .ab
p pab ( p p ab ) (bt , sat b t , ab)
=
=
+ bt ,ab
bt . sat b t .ab psat p ab
p sat pabt

bt =

( 48522 ) (1.4471.13)
+1.13
23022

bt=1.835
b) Pentru determinarea legii de variatie a vascozitatii:
t.ab=10 cP
t.sat=5 cP

t t . sat
p p
( p sat p ) ( t ,abt ,sat )
= sat
=
+ t , sat
t .ab t . sat ps at pab .t
p sat pabt
t =

( 230485 ) ( 105 )
+5
23022

t=11.12cP
c) Pentru determinarea legii de variatie a ratiei de solutie:
rs.ab= 26 mN/m
rs.sat=158 mN/m
r sr sab
p p ab ( pp ab ) (r s , sat r s ,ab )
=
=
+r s .ab
r s . sat r s . ab psat p ab
psat p ab

rs=

( 48522 ) (15826)
+ 26
23022

rs=319.8 mN/m
3.2. PROPRIETATILE APELOR DE ZACAMANT
3.2.1 SOLUBILITATEA GAZELOR IN APA DE ZACAMANT-G
Solubilitatea gazelor in apa de zacamant este mult mai redusa decat in titei, dar nu este de
neglijat.Solubilitatea gazelor in apa mineralizata de zacamant se calculeaza cu relatia:

G' =G 1

XY
10000

Unde:
G- este solubilitatea gazelor (ratia de solutie) in apa distilata , in mn/m ,pentru a
carei determinare se poate utilize diagrama din figura 3.1;
X- mineralizatia (salinitatea) apei , in meq/l, determinate prin analize de laborator;
Y- corectia salinitati cu temperatura, pentru care se poate folosi diagram din figura 3.2
G=2,4 mN/m
XS.586=2562.85+143.59+302.31+3013.87+0.18+0.70
=6023.5 mgech/l
YS,586=58945,35+2175,94+3749,05+106872,00+9,05+42,7=171794,09 mg/l
Xs.589=1598.89+6.68+2.48+1600.0+5.90+2.15=3216.1 mgech/l
YS,589=36774.47+133.94+30.14+56736.0+283.45+131.15=94089.15 mg/l

Xmed=

X s .586 + X s .589 6023.5+3216.1


=
=4619.8 mgech/l
2
2

Y=0.055

6023.50.055
=1.93 m N /m
10000

3216.10.055
=1.96 m N /m
10000

G'S 586 =2 1
G'S 589 =2 1

Gsmed=

)
)

1.93+1.96
3
3
=1.945 m N /m
2

Figura 3.2.Corectia salinitatii cu temperatura

3.2.2 VASCOZITATEA DINAMICA A APEI DE ZACAMANT -a


Vascozitatea dinamica a apei de zacamant este un parametru sensibil in special, la
variatia structurii.Ea scade cu cresterea temperaturii si creste cu cresterea concentratiei in saruri.
Pentru determinarea vascozitatii dinamice a apei de zacamant vom determina:
SALINITATEA APEI- S
Sonda 1
SS586=6023.5 mg/l=6.0235 mg/ml= 6.02 %
Sonda 3
SS589=3216.1 mg/l=3.2161 mg/ml=3.21 %
Se citeste din diagram din figura 3.3 valoarea vascozitatii dinamice a apei de zacamant.
s586= 0.34 Ns/m2
s589=0.29 Ns/m2

Figura 3.3. Variatia vascozitatii dinamice a apei cu temperature si salinitatea

3.2.3 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL APEI MINERALIZATE-

'a

Compresibilitatea apei este influientata de presiune, de temperature, de concentratia in


electroliti (mineralizatie) si de prezenta gazelor in solutie.
Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate de zacamant cu gaze in solutie se
poate calcula cu relatia:
'a= a ( 1+ 0,05G ' )
Unde:
a-coeficientul de compresibilitate al apei distilate fara gaze in solutie;
a- se citeste din diagrama din figura 3.4
G- este solubilitatea gazelor (ratia de solutie) in apa mineralizata de zacamant

10

a=4.9410

m /N ,

'

GS , med =1.945 mN /m

'a= a ( 1+0.05 G' )=4.5 1010 ( 1+0.05 1.945 ) =4.94 1010 m2 / N

Figura 3.4.

CAPITOLUL IV
STABILIREA I AMPLASAREA REELEI SONDELOR DE

EXPLOATARE

Amplasarea raional a sondelor este acea amplasare care asigur prducia maxim de
iei , cu cheltuieli minime . n acest sens , n practica exploatrii apar dou situaii :

se d cumulativul pe zcmnt i se cere s se amplaseze sondele de extracie n aa fel


nct s avem cheltuieli minime
se dau resursele material i se cere s se amplaseze sondele n aa fel nct s se obin
valoarea maxima a produciei de iei cu aceste resurse

Amplasarea sondelor de iei se face nfuncie de modul de manifestare a energiei de


zcmnt , de regimul tehnologic de exploatare adoptat , de configuraia geometric a
zcmntului .
4.1 Amplasarea sondelor pe zcminte de iei tip band liniar , cu acvifer activ
Amplasarea sondelor pe zcminte de iei tip band liniar cu acvifer activ
(fig 3.1)
se face n iruri ( rnduri ) paralele , n raport cu conturul interior ( limita iei/ap pe culcu ) ,
aceasta deoarece sondele se inund mai nti pe culcu . Numerotarea irurilor ncepe dinspre
conturul petrolifer ( limita iei/ap ) ctre conturul de nchidere ( C.I. ).
Amplasarea ncepe cu fixarea ultimului ir de sonde ( irul k ) ; acesta se fixeaz paralel
cu conturul de nchidere al zcmntului la o distan de circa 80-100 m .
O apropiere prea mare a irului k de C.I. conduce la accentuarea fenomenului de
interferen a irului cu falia respectiv . O ndeprtare prea mare a irului k de respectivul contur
ar face ca n volumul situat ntre irul k i C.I. s rmn o cantitate substanial deiei nedrenat
de sonde.
Dup fixarea ultimului ir se msoar distana d , dintre ultimul ir i conturul iei/ap pe
culcu .

Fig. 4.1 Amplasarea sondelor de extracie pe un zcmnt tip band liniar , cu acvifer
activ
Se determin distana ntre iruri a :
d 400
a= =
=200 m
k
2

Unde:
d = distana de la ( /a ) culcu pana la ultimul ir de sonde
k= este numrul total de iruri ( k =2 )
a1
= distana de la ( /a ) culcu pn la primul ir de sonde
a2

= distana de la primul ir la al doilea ir de sonde

S= lungimea irului

Se recomand o distan optim ntre iruri de 150 200 m . Numrul de iruri va fi n


Lp
funcie de lungimea zonei respective
. Distana dintre irurile intermediare ( 2 , 3 k 1 )
este aceiai egal cu a i rezult din relaia de mai sus . Distana de la conturul iei/ap pe
a
culcu la primul ir ( 1 ) se alege mai mare decat a , avnd n vedere c primul ir este
inundat mai repede dect celelalte . Rezult c distana dintre penultimul ir ( k 1 ) i ultimul ir
a
( k ) va fi k , mai mic decat a .
S-a constatat din practica exploatrii , c exploatarea cu mai mult de dou iruri nu este
eficient din punct de vedere al consumului energetic i deci se recomand ca n exploatare s fie
ntotdeauna cel mult dou iruri , celelalte urmnd s fie activate succesiv .
Se va proiecta n continuare numai modelul zcmntului pe care funcioneaz dou
iruri simultan , indiferent de numrul de iruri proiectate n vederea exploatrii acestuia .
Astfel , distana de la conturul iei/ap pe culcu la primul ir de sonde de extracie este :
a1

= 1.05 a = 1.05 200=210 m

iar distana dintre penultimul ir i ultimul ir va fi :


ak

= 0.95 a = 0.95 200=190 m

Numrul de sonde de pe irurile intermediare se calculeaz cu relaia :


n S=

S
2

Unde :S este limea zonei productive ( fig 3.1 ) , respectiv lungimea irului de sonde ;

2 i distana dintre dou sonde vecine de pe irurile intermediare


Pe irurile intermediare ( 2 , 3 , ... , k 1 ) numrul de sonde este acelai . Pe primul ir se
va amplasa un numr mai mic de sonde dect pe celelalte , avnd n vedere c irul 1 va fi
inundat primul i deci , sondele respective vor lucra o perioad mai scurt de timp . Notnd cu
nS 1
numrul de sonde de pe primul ir , avem :
nS 1

0.88 nS

Pepenultimulir se va amplasa un numr mai mare de sonde dect pe celelalte iruri ,


deoarece se va inunda ultimul i n faza final a exploatrii va trebuii s dreneze ct mai complet
n Sk
zona productiv . Se noteaz cu
numrul de sonde de pe ultimul ir i avem :

n Sk

1.36 n S

Distana dintre dou sonde vecine de pe irurile intermediare se determin cu ajutorul


r
diagramei din figura 4.2 . De menionat , c n diagram , S are semnificaia de raz redus a
sondei . Se calculeaz cu expresia :

lg (

a
)
r S i , din punctual corespunztoracesteivalori de

peabscis se duce o vertical pn la intersecia cu semidreapta nr. 2 . De aici se duce o paralel la


i
r
abscisi se citetepeordonatvaloarearaportului r S . Cunoscnd raza redus a sondei , rs
rezult semidistana dintre dou sonde . Sondele laterale se vor amplasa la o distan
F1
F2
2 i
faliile
, respectiv
( fig 3.1 ) si la
ntre ele .

fa de

Fig. 4.2 Diagram pentru determinarea distanei dintre sonde

Cunoscnd diametrul coloanei de exploatare (


extracie .
Dc

Dc

) , se poate determina raza sondei de

diametrul sondei
1
2

Dc

= 5

DS

diametrul sapei

DS

= 7 in = 17.78 cm

in = 13.97 cm

Raza sondei :

rS

DS
2

= 8.89 cm

Tip B-C

Tabelul 4.2
Valori pentru determinarea razei reduse a sondei
4.7
4.7
4.7
4.7
0.4
0.5
0.6
0.7
46
42
38
32
0.117
0.186
0.241
0.228

l
d
n
r rs

4.7
0.8
26
0.180

Calculul razei reduse a sondei se face pe baza datelor din tabelul de mai sus i cu ajutorul
relaiei propuse de Sciurov .
Relaia de calcul la razei reduse este :
ln r rs

Unde :

rs
r rs

ln r s

425
+ 0.6
( l+1.5 ) n d

raza sondei dup sap , n cm


raza redus a sondei

l lungimea canalului perforaturii realizate n strat , n cm


n numrul de perforaturi pe metru liniar de coloan
d diametrul perforaturii , n cm
ln r rs 1=ln 8.89

425
+0.6
( 4.7+ 1.5 ) 46 0.4

ln r rs 1=0.117 cm

ln r rs 2=ln 8.89

425
+0.6
( 4.7+1.5 ) 42 0.5

ln r rs 2=0.186 cm

ln r rs 3=ln8.89

425
+0.6
( 4.7+1.5 ) 38 0.6

ln r rs 3=0.241 cm

ln r rs 4=ln 8.89

425
+ 0.6
( 4.7+1.5 ) 32 0.7

ln r rs 4=0.228 cm
ln r rs 5=ln 8.89

425
+ 0.6
( 4.7 +1.5 ) 26 0.8

ln r rs 5=0.180 c m

Se alege valoarea cea mai mare pentru


r rs

r rs

, respectiv combinaia optim .

= 0.241

Pentru determinarea numrului de sonde pe fiecare ir se citete din aceiai diagram


valoarea expresiei :
lg

a
r rs =

20000
=4.91
=
0.241

Se citete din diagrama ( 4.2 ) valoarea raportului :


i
r rs

4
= 3.1 10

i
=3.1 10 4
r rs

4
= 0.241 3.1 10 i = 7471 m = 74.71 cm

Se calculeaz distana dintre sonde :

= 2 74.71=149.72 m ; la scara hrii

2 74.71
5

=29.88 cm ( distana dintre sonde )

Numrul de sonde de pe irurile intermediare se calculeaz cu relaia :


nS

S
2

1300
=8.68 8
sonde
2 149.72

Numrul de sonde de pe primul ir se calculeaz cu relaia :


nS 1

0.88 nS

= 0.88 8.68

= 7.63

sonde pe irul 1

Numrul de sonde de pe ultimul ir se calculeaz cu relaia :


n SK

1.36 n S

= 1.36 8.68

=11.80 11 sonde pe irul 2

Se recalculeaz semidistana ntre sonde pe irul 1 :


1

S
2 n1

1300
2 7.63

= 85.19 m 17.3 mm

Se recalculeaz semidistana ntre sonde pe irul 2 :


2

S
2 n2

a1

a2

m
200

m
210

m
190

1300
2 11.80

n s1
7

= 55.08 m 11.01 mm

2 1

m
149.7
2

m
85.19

n s2
11

2 2
m
86.6

ns

m
55.08

( Se face amplasarea sondelor la scar pe hrtie milimetric )

CAPITOLUL VI
CALCULUL DEBITELOR POTENIALE
Construcia sondelor se refer la modul n care se realizeaz comunicarea strat productivsond de extracie. Dac aceast comunicare are loc prin peretele viu al sondei (sonda este
netubat), pe ntreaga grosime a stratului productiv, se spune c sonda este perfect din punct de
vedere hidrodinamic.
Aceast situaie se ntlnete destul de rar n practica exploatrii, numai n cazul
colectoarelor puternic consolidate. n mod curent, dup traversarea stratului productiv, sonda se

tubeaz, se cimenteaz n spatele coloanei, iar comunicarea strat-sond are loc prin intermediul
unor perforaturi practicate n coloan i inelul de ciment.
n acest caz, se spune c sonda este imperfect dup modul de deschidere. Dac
comunicarea strat-sond nu se realizeaz pe ntreaga grosime efectiv a stratului productiv,
atunci se spune c sonda este imperfect i dup gradul de deschidere.
Imperfeciunea sondelor introduc n zona de filtru, rezistene hidraulice suplimentare.
Aceste rezistene hidraulice suplimentare determin reducerea debitului sondei imperfecte,
comparativ cu cel al sondei perfecte. Debitul unei sonde perfecte din punct de vedere
hidrodinamic se poate calcula cu relaia:
qt

2 k t ht p
R
t bt ln c
rs

unde: kt este permeabilitatea efectiv fa de iei [D];


ht grosimea efectiv a stratului saturat cu iei [cm] (tab.3);
p
cderea de presiune strat-sond [bar];
t
vscozitatea dinamic a ieiului [cP] (=1,4 din diagrama pVT);
Rc raza de contur (raza de influen a sondei) [cm] (citit pe hart);
rs raza sondei dup sap [cm] (=9,75, pentru diam. sapei de 3 3/4);
bt factorul de volum al ieiului(=1,19 din diagrama pVT);

2 3,1415 0, 611204 4400

0,5

530,38
138500
1, 4 1,19 ln

9, 75

qt1

S766:
qt 2

2 3,1415
0, 611204 4400

1
1060, 77
138500
1, 4 1,19 ln

9, 75

qt 3

qt 4

cm3/s;

cm3/s;

2 3,1415 0, 611204 4400

1,5

1591,16
138500
1, 4 1,19 ln

9, 75
2 3,1415 0, 611204 4400

2
2121,55
138500
1, 4 1,19 ln

9, 75

cm3/s;

cm3/s;

qt 5

qt1

S589:
qt 2

2 3,1415 0, 611204 4400

2,5
2651,94
138500
1, 4 1,19 ln

9, 75
2 3,1415 0, 610941 5100

0,5

754, 47
23500
1, 4 1,19 ln

9, 75

2 3,1415 0, 610941 5100

1
1508,95
23500
1, 4 1,19 ln

9, 75

qt 3

qt 4

2 3,1415 0, 610941 5100

1,5

2263, 43
23500
1, 4 1,19 ln

9, 75

qt 5

qt1

qt 2

qt 3

cm3/s;

cm3/s;

2 3,1415 0, 610941 5100

2
3017,91
23500
1, 4 1,19 ln

9, 75

S586:

cm3/s.

cm3/s;

cm3/s;

2 3,1415 0, 610941 5100

2,5

3772,39
23500
1, 4 1,19 ln

9, 75

2 3,1415 0, 656687 7700

0,5

1280, 06
16750
1, 4 1,19 ln

9, 75
2 3,1415 0, 656687 7700

1
2560,13
16750
1, 4 1,19 ln

9, 75

cm3/s.

cm3/s;

cm3/s;

2 3,1415 0, 656687 7700

1,5

3840, 20
16750
1, 4 1,19 ln

9, 75

cm3/s;

2 3,1415 0, 656687 7700

2
5120, 26
16750
1, 4 1,19 ln

9, 75

qt 4

qt 5

qt 2

2 3,1415 0, 656687 7700

2,5
6400, 33
16750
1, 4 1,19 ln

9, 75

2 3,1415 0,588446 10300

1
3273,99
10500
1, 4 1,19 ln

9, 75

2 3,1415 0,588446 10300

2
6547, 78
10500
1, 4 1,19 ln

9, 75

qt 5

cm3/s;

cm3/s;

2 3,1415 0,588446 10300

1,5

4910,98
10500
1, 4 1,19 ln

9, 75

qt 3

qt 4

cm3/s.

2 3,1415 0,588446 10300

0,5

1636,99
10500
1, 4 1,19 ln

9, 75

qt1

S514:

cm3/s;

cm3/s;

cm3/s;

2 3,1415 0,588446 10300

2,5

8184,97
10500
1, 4 1,19 ln

9, 75

cm3/s.

k t (0,5 0,7) K abs 0,6 K abs

Debitele obinute pentru cele patru sonde iniiale au fost centralizate n tabelul de mai jos:

Sonda

S766

p
[bar]
1
1.5
2
2.5

Tabelul 6.
kt

ht

Rc

[D]

[cm]

[cm]

396.9

18

0.01101

qt
[cm3/sec]
333.704
500.556
667.408
834.26

[m3/zi]
28.83
43.24
57.66
72.08

1
1.5
2
2.5
1
1.5
2

S589

S586

2.5
1
1.5
2
2.5

S514

250.06

23

0.01101

269.31

37

0.01101

270.69

31

0.01101

268.646
402.964
537.292
671.614
465.438
698.157
930.877

23.21
34.81
46.42
58.02
40.21
60.32

1163.596
391.96
587.94
783.92
979.9

100.53
33.86
50.79
67.73
84.66

Au fost calculate i debitele poteniale pentru sondele de extracie de pe irurile a1 i ak,


unde:
kt K z 0, 614204
ht hz 68750

[D] ;

[cm] ;

153,25
Rc
76,62
2

102,08
Rc
51,04
2

m =7622 cm, pentru a1;


m=5104 cm, pentru ak;

Rezultatele obinute sunt redate mai jos:


p

Tabelul 7

[bar
]
1
1.5
2
2.5
n care:

Qt

Nan

[m3/zi]
126.11
172.23
252.23

[m3]
46030.15
62863.95
92063.95
115080.8
5

%
2.35
3.21
4.71

315.29

5.88

80.42

n s1

Qt,a1 = qt,a1

n sk

=debitul total pe irul a1;

Qt,ak = qt,ak
=debitul total pe irul ak;
Qt,total = Qt,a1+ Qt,ak;
N siruri
= Qt,total*365.
N an Qt 365

N Ap hz z (1 saiz )

1
1
764219 25.57 0,1792 (1 0,3372)
1954464.52
bt
1,475

cumulativul total de iei din Zp;


Factorul de recuperare, an pentru cele patru sonde iniiale va fi:

an

N an
100
N

46030.15
100=2.35
1954464.52

CAPITOLUL VI
REGIMUL ELASTIC

m3

6.1.Generalitti
Existenta domeniului elastic este definit de domeniile din diagramele de stare pe
care le ocup sistemele de hidrocarburi, apele de zcmnt si mediul poros permeabil
care contine sistemul de fluide.
La presiuni mai mari dect cele indicate de curba de saturatie si la temperaturi sub
marimea finala este adtea de punctul critic, se vor afal zcmintele de ieiuri
nesaturate cu gaze.
Mecanismul dezlocuirii fiind dat de expansiunea sistemului fluid-roca n aceste
conditii, n natur se gasesctiteiuri apartinand calsificarii Creanga, n principal din
clasele parafino-naftenice si parafino-naften-aromate, cu ratii de solutii si presiuni de
saturatie ridicate.
6.2. Dinamica debitului de titei mediu pe zacamant

n acest etap se impune dinamica debitului si se determin dinamica presiunii.


Dinamica debitului se impune la peretele sondei comasate, deci se impune ritmul de
exploatare al zcmantului.

Debitul unei sonde se calculeaza astfel:


2 k h ef p
q=

t ln

rs
unde :
k este permeabilitatea absoluta medie pe zacamant
este semiditanta intre sonde
rs este raza sondei reduse
t este vascozitatea titeiului
Semidistanta intre sonde pentru primul sir:

85.19 m

Semidistanta intre sonde pentru al doilea sir:

55.08 m

p 4 1.0125 10 405000.000

Diferenta de presiune sonda strat:

Vascozitatea dinamica a titeiului la

p0

t0 8 10

Vascozitatea dinamica a titeiului la

p sat

tsat 5 10

bar

Pa s

Pa s

Vascozitatea dinamica a titeiului

t0 tsat

0.007

t 0.007

Pa s

Raza sondei reduse


rs
Permeabilitatea absoluta medie pe zacamant:
h sir1

0.241
K

m
15

534.12 10

26 m

h sir2

26 m

Calculul debitelor teoretice ale sondelor pe cele dou siruri. Se presupune c


toate sondele au fost executate dup acelasi program de tubare si ca urmare pe
un sir toate sondele vor produce cu debite egale.
Debitul pentru sonda fictiva S1

q s1

2 K h sir1 p
1
t ln

rs

86400 80.051

q s1 80.051

q s2 80.051

zi

Debitul pentru sonda fictiva S2


q s2

2 K h sir2 p

t ln
rs

86400 80.051

zi

Debitul pentru sonda 766:

h 766

45 m

q s766

766

2 K h766 p

Se ia

rs

q s766

m
q s766 134.867
zi

86400

766

t ln

100m

52

zi

Debitul pentru sonda 589:


h 589

45 m

589

110m

q s589

2 K h589 p
589

t ln

rs

m
q s589 132.767
zi

86400

Se ia q s589

51

zi

Debitul pentru sonda 586:


h 586

50 m

586

125m

q s586

2 K h586 p
586

t ln

rs

86400

m
q s586 144.503
zi

Se ia

qs586

56

zi

Debitul pentru sonda fictiva S4


s4
q s4

75m
2 K hsir2 p
s4

t ln

86400

q s4 81.828

rs

zi

Debitul pentru sonda fictiva S5


s5

100m

q s5

2 K hsir2 p
s5

86400

q s5 77.923

t ln

rs

Se ia

36

q s5

zi

Debitul pentru sonda fictiva S6


s6

397m

q s6

2 K hsir2 p
s6

t ln

86400

q s6 63.418

rs

Se ia

30 m

q s6

zi

Debitul pentru sonda fictiva S7


s7

100m

q s7

2 K hsir2 p
s7

86400

q s7 77.923

t ln

rs

Se ia

q s7

36

zi

Pentru calculele urmatoare vom avea nevoie de:


coeficientul complex de comoresibilitate in zona productiva
s = t

1 Sai aSai r

unde :
a

4.94 10

-coeficientul de compresibilitate pentru titei

1.62 10

-coeficientul de compresibilitate pentru roca

9.9468 10

-saturatia in apa ireductibila

Sai

0.3

10

-coeficientul de compresibilitate pentru apa

Pa

1
Pa

10

1
Pa

coeficientul complex de comoresibilitate in zona productiva este:


s t

1 Sai aSai r
1

s 0.000
Pa

grosimea efectiva medie a stratelor


h ef

53 50 45 45 m
4

h ef

25.57m

vascozitatea apei de zacamant:

0.52cP

1330m
L 1285 10m
S

porozitztea medie pe zacamant

mzac

presiunea initiala de zacamant

p 0

presiunea de saturatie

p sat

0.18

255bar
230bar

coeficientul complex de comoresibilitate in acvifer


r

aq a

mzac

volumul de pori :

aq 6.0200
Vp

15142739.9 m3

Vp

Se impun urmatorii timpi de punere in productie


t1

100zile

kz

411.24 10

ka

0.6 kz

t2 180zile
t3 240zile

2.000

c1

ka 0.000 m

a
L
k h S
a ef

c1 806626256.746 Pa

Darcy

10

1
Pa

15.142 10 m3

Etapa 1 (0-t1=100 zile):


Impunem debitul sondelor deja sapate la valoarea de 30 m3/zi
q1

30

q2

zi

30

q3

zi

30

zi

Debitul de titei pe aceasta etapa va fi :


Qt1 q1 q2 q3

Qt

126.1

Cumulativul de titei extras pe acesta etapa va fi:

3.000

N 1 Qt1 t 1 0

c2

N 1 9000.000 m

ka
mzac a aq L

Se calculeaza timpul adimensional cu formula:


tad1 c2 t 1

tad1 0.023

Din ,,Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi" de I. D. Parcalabescu, pagina 107, figura 3.16 se citesc
valorile pentru F(t)
Ft1

1.4

Avem urmatorul sistem de ecuatii cu necunoscutele Qa si p1:

b t0 N 1 = Vp s p 0 p 1 W1

p 0 p 1 = c1 Qa1 F t ad1

rezulta
b t0 N 1
Qa1
Vp s c1 Ft1 t 1

Qa1 24.109
zi

si

p 1 p 0 c1 Qa1 Ft1

W1 Qa1 t1

p 1 251.849 bar

W1 2410.921 m

3.000

r0

Qg1 Qt1 r0

m
Qg1 8550.0
zi

Cumulativul de gaze:
M 1 855000000 L

M 1 N 1 r0

Factorul de recuperare:
unde :

1 =
N

N 1
N

3892089.8m3

este rezerva de titei


3.000

N 1 9000.000 m

N 1

1 0.002

0.013

Factorul de volum al titeiului se modifica cu presiunea dupa


relatia:
b t1

1.3329 0.00033 p 1

b t1 1.250

Etapa 2 (t1=100 zile-t2=180 zile


Impunem debitul sondelor deja sapate la valoarea de 30

zi

Debitul de titei pe aceasta etapa va fi :


3

m
Qt2 Qt1 7 30
zi

Qt

172.23

Cumulativul de titei extras pe acesta etapa va fi:

N 2 Qt2 t2 t1 N 1

Se calculeaza timpul adimensional cu formula:

tad2 c2 t2

tad2 0.041

tad2 tad1 0.018

3.000

N 2 33000.000 m

95

Din ,,Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi" de I. D. Parcalabescu, pagina 107, figura 3.16 se citesc
valorile pentru F(t)

-pentru

t ad2 0.041

se gaseste

-pentru

t ad2 tad1 = 0.276

Ft2

se gaseste

1.95

Ft21

1.4

Avem urmatorul sistem de ecuatii cu necunoscutele Qa2 si p2:

b t1 N 2 = Vp s p 0 p 2 W2

p 0 p 2 = c1 Qa1 F tad1 Qa2 Qa1 F tad2 tad1

rezulta din prima relatie


Qa2

si

p 2

p2

b t1 N 2 W1 Vp s c1 Qa1 Ft2 Ft21

Vp s c1 Ft21 t 2 t 1

Qa2 65.139
zi

p0 Vp s bt1 N 2 W1 Qa2 t2 Qa2 t1


Vp s

245.248 bar

3.000

W2 7622.054 m

W2 Qa2 t2 t1 W1

Qg2 Qt2 r0

Cumulativul de gaze:
M 2 N 2 r0

m
Qg2 28500.000
zi

M 2

3135000000 L

Factorul de recuperare:
N
2

3892089.8m3

N 2
N

2 0.008

2 0.848 %

Factorul de volum al titeiului depinde de presiune si se calculraza cu relatia:


b t2

1.3329 0.00033 p 2

bt2

1.252

dinamica intrarii sondelor in productie

numar sonde

10
8
6
4
2
0
0

365

730

1095

timp regim elastic, zile

dinamica debitului de titei

debit titei, m3/zi

2000
1500
1000
500
0
0

365

730

1095

timp, zile

presiunea, bar

dinamica presiunii de zacamant


160

365; 157,471

155
150

730; 149,527

145
140
135
130
125

1095; 121

120
0

500
timp regim elastic, z ile

1000

6.3. Dinamica presiunii pe zacamant


n acesta etapa se impune dinamica presiunii, si se determina dinamica debitului pe
zacamant. Se impun urmatoarele perioade de timp si presiuni:
t1 120zile

210zile

t2

p 1

145bar

p 2

136bar

p 0 255.000 bar

Etapa 1 (0-t1=120 zile):


1.3192 0.000233 p1

b t1

p 0

b t1 1.285

p0 p1

p 0 55.000 bar

ta1 c2 t1

ta1 0.027

Ft1

1
3.000

W1 2604456.946 m

W1 S L h ef mzac aq p 0 Ft1

N 1

3.000

b Vp aq p0 p1 W1
t1

N 1 2806222.260 m

M 1 N 1 r0
M 1 2.666

11

10 L
3.000

N 3892089.800 m

N 1

Qtmed

Qt1

1 0.721

1 72.101 %

N 1
t1

2N 1
t1

Qg1 Qt1 r0

m
Qtmed 23385.185
zi

m
Qt1 46770.371
zi

2N 1

Qt1

m
Qt1 46770.371
zi

t1

Qg1 Qt1 r0

m
Qg1 4443185.244
zi
W1
Qamed
t1

Qa1

m
Qamed 21703.808
zi

2 W1

m
Qa1 43407.616
zi

t1

Presupunand un debit mediu pe sonda

n s1

Qt1

q 1

20

zi

n s1 2338.519

q1

n s1

Etapa 2 (

t 1 120.000 zile - t 2 210 zile)

b t2

1.3192 0.000233 p 2

p 1

b t2 1.288

p0 p2

t a2 c2 t 2

p 1 59.500 bar

2
t a2 0.048

Din ''Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi" de I. D. Parcalabescu, pagina 107, figura 3.16 se citesc
valorile pentru F(t)

-pentru

t a2 0.048

se gaseste

-pentru

t a2 ta1 0.020

Ft2

se gaseste

W2 S L h ef mzac aq p 0 Ft2 p 1 Ft21

Ft21

W2 5422005823.494 L

b Vp aq p0 p 2 W2
t2

N 2

N 2 5053738077.388 L
M 2 N 2 r0

M 2 4.801

N 2
N

Qtmed2

Qt2

t2 t 1

n s2

Qt1

Qt2 3174.425
zi

Qg2 301570.371
zi

W2 W1
t2 t1

2 W2 W1

25

Qg2 Qt2 r0

t2 t1

2 129.846 %

m
Qtmed2 24972.398
zi

t2 t1

2 N 2 N 1

Qa2

m
Qamed2 31306.099
zi

Qa1

m
Qa2 19204.582
zi

zi

Qt2
q

2 1.298

N 2 N 1

Qamed2

11

10

n s2 126.977

n s 9sonde

CAPITOLUL VII
REGIMUL DE GAZE DIZOLVATE

Proiectarea in regim de gaze dizolvate


Metoda integrala grafica.
Regimul de gaze dizolvate incepe de la presiunea de saturatie si se considera
ca zacamantul nu are cupola primara de gaze si nici acvifer activ, si ca toate
sondele sunt puse in productie
Aflarea parametrilor de exploatare ai zacamantului se face rezolvand sistemul
format din ecuatiile:
-ec. saturatiei;
-ec. ratiei gaze-titei;
-ec.debitulu ,pentru presini alese sub p.sat.Rezolvarea se va face pe cale grafica.
Etapa I
p 1

140 bar

Qt0

66.64 Vp 15.1427399 10

833326.8

r1 G H p 1

b t1 A B p 1

z1 C D p 1

r1 100.734

b t1 1.185

z1 0.911

Tz
b g1 z1
Tst p 1

t1 E F p 1

b g1 0.008

Ec.I:

t1 2.211

g1 I J p 1
g1 0.019

M 0prim

cP

r0
r1
1
1
M prim St0

M 0prim
prim
bt0 b g1
bt1 bg1

M prim 8.113

Nm

St0 0.700

Sprim

Ssec
Stert

0.7

0.69

0.68

b t0 1.212

r0
r1
1
1
M prim St0

Stert

M 0prim
b t0 b g1
b t1 b g1

Nm

M prim 7.458

Nm

RGT0 117.051

m
t1 b t1
1
g1 b g1
S1

1 16485.781

Sprim

S2

1 Sai

S1 1.000

Kt11 S1

21

23

1 Sai

Kt12 S2

Kt11
Kg13
Kt13

Kg12

1 Sai

Kt13 S3

Kt13 0.891

1 S 2 1 S 2
2
2

22

Kg11 0.000000

Kg13 4.59808

Stert

S3 0.971

Kt12 0.944

1 S 2 1 S 2
1
1

Kg11

S3

S2 0.986

Kt11 1.000

Kg11

Ssec

Kg12
Kt12

Kg13

1 S 2 1 S 2
3
3

Kg12 5.78925

10

10

21 0.00000

22 6.13223

10

RGT11 r1 1 21

RGT12 r1 1 22

23 5.16337

10

RGT13 r1 1 23

RGT11 100.734

Nm

RGT12 100.835

0.5 RGT0 RGT11 N 0prim

M prim 1.420

St0

0.5 RGT0 RGT12 N 0prim

M prim 0.501

St0

M prim

M prim

b t0

b t0

0.5 RGT0 RGT13 N 0prim

M prim 0.419
M prim

Reprezentand grafic se afla:


St1
S
1 Sai

M prim

1.8869

b t0

Ssec
b t1

St1

b t1

St0

N 0prim

Sprim

Stert
b t1

0.680725

2
M
M1

Nm

m
Ec.II:

RGT13 101.6

Nm

1.8

1.6

0.6805

0.681
St St1

trace 1
trace 2

0.6815

Reprezentand grafic se afla:


St1
S
1 Sai

1.8869

M prim

St1

0.680725

S 0.972

Kt1 S

M1

1.8

Kt1 0.894

1 S2 1 S 2

Kg1
1

Kg1

1.6

0.6805

1 4.60472

0.6815

St St1

Kg1 0.000041

Kt1

0.681

trace 1
trace 2

10

RGT1 r1 1 1

Nm

RGT1 101.493

m
Din ec.III :

t0

4 M prim

t1

RGT0 RGT1 Qt0prim 1

t1 4279.319

Kt1
t1 bt1
Kt0
t0 bt0

t0

zile

Nm

M M prim Vp

St0 St1
N Vp

b t0 bt1

M 28572835.917Nm
N 48841.950

Kt1

Qt Qt0

t1 bt1
Kt0

Qt 55.568

zi

t0 bt0

Qg Qt RGT1

Qg 5639.738

Qt0
Qt0prim
Vp

Qt0prim 0.000

M prim M prim M 0prim


M prim 1.887

Nm
zi

zi

Kt1
t1 bt1

Qt Qt0

Kt0
t0 bt0

Qg 5639.738

Qg Qt RGT1

Qt
ns
St0

q 4.631

b t0

zi

n s 12.000

Nm
zi

sonde

St1
b t1

St0

0.006

0.6 %

bt0

Etapa II
p 1

140 bar

Qt0

66.64

Vp 15142739.900

N 833326.800

z1 C D p 1

St1 0.681

b t1 1.185

z1 0.911

Sprim

Tz
b g1 z1
Tst p 1

t1 E F p 1

g1 I J p 1

b g1 0.008

t1 2.211

r1 G H p 1

b t1 A B p 1

r1 100.734

g1 0.019

Ssec

cP

r0
r1
1
1
M prim St0

Sprim

M 0prim
b t0 b g1
bt1 bg1
M prim 6.477

Nm

r0
r1
1
1
M prim St0

Stert

M 0prim
b t0 b g1
bt1 b g1
M prim 5.168

Nm

0.63

M 0prim
Stert

Ec.I:

0.65

0.61

b t0 1.212

Nm

RGT0 117.051

m
t1 b t1
1
g1 b g1
Sprim
S1
1 Sai

1 16485.781
S2

21

Kt11

Kg11 0.000703

RGT11 r1 1 21

1 S 2 1 S 2
2
2

22

Kg12
Kt12

Kg13

Kg12 0.00190

RGT11 116.319

RGT12

148.475

1 S 2 1 S 2
3
3

23

RGT13

Nm
m

0.5 RGT0 RGT11 N 0prim

M prim 3.402

St0

0.5 RGT0 RGT12 N 0prim

M prim 6.111

St0

M prim

M prim

b t0

b t0

Kt13

Kg13 0.00398

RGT13 r1 1 23

214.4

Nm
m

Ec.II:
M prim

Kg13

23 0.00690

RGT12 r1 1 22

Nm

Kt13 0.577

22 0.00290

21 0.00095

1 Sai

Kt13 S3

Kg12

Stert

S3 0.871

Kt12 0.656

1 S 2 1 S 2
1
1

Kg11

1 Sai

Kt12 S2

Kt11 0.743

Kg11

S3

S2 0.900

S1 0.929
Kt11 S1

Ssec

N 0prim

Sprim

b t1

Ssec
b t1

St0 Stert

0.5 RGT0 RGT13 N 0prim

b t0
b t1

St0

M 57375841.481Nm

St1

N Vp

bt0 bt1

N 442744.868

K t1

Qt Qt0

t1 bt1

Qt 46.166

K t0

zi

t0 bt0

Qg 5374.681

Qg Qt RGT1

Qt

q 3.847

ns

St0

b t0

zi

n s 12.000

Nm
zi
sonde

St1
b t1

St0

0.051

5.1 %

bt0

Etapa III
p 2

100 bar

r2 G H p 2

b t2 A B p 2

r2 74.626

b t2 1.142

Tz

b g2 z2
Tst p 2
b g2 0.012

t2 E F p 2

t2 2.523

z2 C D p 2

St1 0.650

z2 0.933

Sprim
Ssec

g2 I J p 2
g2 0.017

cP

Stert

0.624

0.62

0.61

Ec.I:

r0
r2
1
1
M prim St0

M prim
prim
b t0 b g2
b t2 b g2

b t0 1.212

M prim 16.823

Nm

r0
r2
1
1
M prim St0

M prim
tert
bt0 b g2
b t2 b g2
M prim 16.588

Nm

RGT0 117.051

Nm

t2 b t2

2
g2 b g2
S1

2 13852.901

Sprim

S2

1 Sai

Ssec

1 Sai

Kt12 S2

2
2
Kg11 1 S1 1 S1

21

Kt11

1 Sai
S3 0.871
Kt13 S3

Kg11 0.00242

21 0.00383

Kg12

22

1 S 2 1 S 2
2
2

Kg12
Kt12

Kt13 0.577

Kt12 0.615

Kt11 0.631

Kg11

Stert

S2 0.886

S1 0.891
Kt11 S1

S3

Kg12 0.00281

22 0.00457

Kg13

23

1 S 2 1 S 2
3
3

Kg13
Kt13

Kg13 0.00398

23 0.00690

M prim M prim M prim

M prim 6.964

Nm

M M prim Vp

M 105455554.938

St0 St2
N Vp

N 604842.165
bt0 bt2
N

N prim

Vp

N prim 0.040

t2 bt2

Qt 33.482

K t1

zi

t1 bt1

Qg 5204.131

Qg Qt RGT2
q

Qt

q 2.790

ns
St0

b t0

K t2

Qt Qt

Nm

zi

Nm
zi

n s 12.000 sonde

St2
b t2

S t0

0.069

6.9 %

bt0

Etapa IV
p 3

80

bar

r3 G H p 3
r3 61.572
Tz
b g3 z3
Tst p 3
b g3 0.015

Ec.I:

b t3 A B p 3

St2 0.614

z3 C D p 3

Sprim

z3 0.944

b t3 1.121
t3 E F p 3
t3 2.679

g3 I J p 3
g3 0.016

cP

r0
r3
1
1
M prim St0

Sprim
M prim
b t0 bg3
bt3 b g3
M prim 21.105

Nm

0.59

Ssec

0.58

Stert

0.567

b t0 1.212

r0
r3
1
1
M prim St0

Stert
M prim
bt0 b g3
b t3 bg3
M prim 20.877

Nm

m
t3 bt3
3
g3 bg3
S1

3 11984.592

Sprim

S2

1 Sai

S2

S1 0.843
Kt31 S1

2
2
Kg31 1 S1 1 S1

Kt31

1 Sai

Kg32

Kg31 0.007151

31 0.01417
RGT31 r3 3 31
RGT31 231.390

Nm

Kg32
Kt32

Kg33

Kg32 0.00921

Kg33
Kt33

0.01241

Kg33

RGT32 r3 3 32

RGT33 r3 3 33

Nm

RGT32 295.814

RGT33 407.2

0.5 RGT2 RGT31 N prim

M prim 2.190

St0

0.5 RGT2 RGT32 N prim

M prim 4.568

St0

b t0

b t0

0.5 RGT2 RGT33 N prim

M prim 8.959
M prim

33

33 0.02884

M prim

M prim

1 S 2 1 S 2
3
3

32 0.01955

St0
b t0

Sprim

b t3

Ssec
b t3

Stert
bt3

Nm

m
Ec.II:

1 Sai

Kt33 S3
Kt33 0.430

1 S 2 1 S 2
2
2

32

Stert

S3 0.810

0.829
4

Kt31 0.505

31

S3

Kt32 S2
Kt32 0.471

Kg31

Ssec

Kt3

Qt Qt

t3 bt3

Qt 23.886

Kt2

zi

t2 bt2

Qg 8971.125

Qg Qt RGT3

Qt

q 1.991

ns

St0

b t0

zi

Nm
zi

n s 12.000

sonde

St3
b t3

0.12

S t0

12 %

bt0

Etapa V
p 4

60

bar

r4 G H p 4
r4 48.518
Tz

b g4 z4
Tst p 4
b g4 0.021
Ec.I:

b t4 A B p 4
b t4 1.099
t4 E F p 4
t4 2.835

St3 0.5703

z4 C D p 4

Sprim

z4 0.956
g4 I J p 4
g4 0.015

cP

r0
r4
1
1
M prim St0

Sprim
M prim
b t0 b g4
b t4 b g4

M prim 22.399

Nm

r0
r4
1
1
M prim St0

Stert

M prim
b t0 b g4
b t4 b g4

M prim 22.359

Nm

0.545

Ssec

0.538

Stert

0.535

b t0 1.212

t4 b t4
4
g4 b g4
S1

4 9709.715

Sprim

S2

1 Sai

S2

S1 0.779

2
2
Kg41 1 S1 1 S1

Kt41

1 Sai

Kg41 0.01931

Kg42
42

Kt42

RGT41 r4 4 41

RGT42 r4 4 42

558.770

Nm

RGT42 658.537

St0

0.5 RGT3 RGT42 N prim

M prim 10.070

St0

M prim

b t0

b t0

0.5 RGT3 RGT43 N prim

M prim 12.008
M prim

Kg43
Kt43

Kg43 0.02311

RGT43 706.040

Nm

0.5 RGT3 RGT41 N prim

M prim 6.124
M prim

RGT43 r4 4 43

Nm

m
Ec.II:

43

1 S 2 1 S 2
3
3

43 0.06772

42 0.06283

RGT41

Kg43

Kg42 0.02192

41 0.05255

1 Sai

Kt43 S3
Kt43 0.341

1 S 2 1 S 2
2
2

Kg42

Stert

S3 0.764

0.769
4

Kt41 S1
Kt41 0.367

41

S3

Kt42 S2
Kt42 0.349

Kg41

Ssec

St0
b t0

Sprim

b t4

Ssec
b t4

Stert
b t4

Kt4

Qt Qt

t4 bt4
Kt3

Qt 18.143

Qg 12116.059

Nm

zi

t3 bt3

Qg Qt RGT4

Qt
ns
St0

q 1.512

b t0

zi

n s 12.000

zi

sonde

St4

b t4

0.1538

S t0

15.38 %

bt0

Etapa VI
p 5

40

bar

r5 G H p 5

b t5 A B p 5

r5 35.464

b t5 1.078

b g5 z5

Tz
Tst p 5

b g5 0.032

Ec.I:

St4 0.5374

z5 C D p 5

Sprim

z5 0.967

t5 E F p 5

g5 I J p 5

t5 2.991

g5 0.015 cP

Ssec

0.51

Stert

0.50

r0
r5
1
1
M prim St0

M prim
prim
bt0 bg5
bt5 bg5
3

Nm

M prim 23.335

r0
r5
1
1
M prim St0

M prim
tert
bt0 bg5
b t5 bg5
M prim 23.359

Nm

m
t5 b t5
5
g5 b g5
S

Sprim

5 6989.356

Ssec

S3

0.52

Stert

Nm

m
t5 b t5
5
g5 b g5
S1

5 6989.356

Sprim

S2

1 Sai

2
2
Kg51 1 S1 1 S1

Kt51

Kg51 0.029634

1 S 2 1 S 2
2
2

52

Kg52
Kt52

RGT52 r5 5 52

RGT52 892.902

0.5 RGT4 RGT52 N prim

M prim 12.262

St0

b t0

b t0

0.5 RGT4 RGT53 N prim

M prim 22.202
M prim

Kt53

Kg53 0.03998

St0
b t0

Sprim

b t5

Ssec
b t5

Nm

St0

M prim

Kg53

RGT53 1109.029

Nm

0.5 RGT4 RGT51 N prim

M prim 4.453
M prim

53

RGT53 r5 5 53

Ec.II:

1 S 2 1 S 2
3
3

53 0.15360

RGT51 r5 5 51

RGT51 715.608

Kg53

Kg52 0.03457

52 0.12268

Kt53 0.260

51 0.09731

Nm

1 Sai

Kt53 S3

Kg52

Stert

S3 0.714

Kt52 0.282

Kt51 0.305

51

1 Sai

Kt52 S2

Kg51

S3

S2 0.729

S1 0.743
Kt51 S1

Ssec

Stert
b t5

St0 St5
N Vp

bt0 bt5

N 1591388.362 m

N prim

N prim 0.105

Vp

Kt5

Qt Qt

t5 bt5

Qt 14.164

Kt4

zi

t4 bt4

Qg 12801.464

Qg Qt RGT5
Qt

ns

St0

q 1.180

b t0

n s 12.000

zi

Nm
zi

sonde

St5
b t5

S t0

0.182

18.192 %

bt0

Etapa VII
p 6

20

bar
b t6 A B p 6

z6 C D p 6

r6 22.410

b t6 1.057

z6 0.978

Tz
b g6 z6
Tst p 6

t6 E F p 6

g6 I J p 6

t6 3.147

g6 0.014

r6 G H p 6

b g6 0.064

Ec.I:

St5 0.5094

Sprim

cP

r0
r6
1
1
M prim St0

Sprim

M prim
bt0 b g6
b t6 bg6
M prim 23.925

Nm

r0
r6
1
1
M prim St0

Stert

M prim
bt0 b g6
b t6 b g6

0.506

Ssec

0.50

Stert

0.495

b t0 1.212

Nm

r0
r6
1
1
M prim St0

Stert

M prim
bt0 b g6
bt6 b g6
M prim 23.986

Nm

t6 b t6
6
g6 b g6
S1

6 3773.949

Sprim

S2

1 Sai

S2

S1 0.723
Kt61 S1

61

Kt61

Kg61 0.03667

Kt62

Kg62 0.03998

Nm

RGT62 602.089

Kg63

63

1 S 2 1 S 2
3
3

Kg63
Kt63

Kg63 0.04288

63 0.17148
RGT63 r6 6 63

RGT62 r6 6 62

RGT61 r6 6 61

529.338

62

Kt63 0.250

1 S 2 1 S 2
2
2

Kg62

1 Sai

Kt63 S3

62 0.15360

61 0.13432

RGT61

Kg62

Stert

S3 0.707

0.714

Kt62 0.260

1 S 2 1 S 2
1
1

Kg61

S3

1 Sai

Kt62 S2

Kt61 0.273

Kg61

Ssec

Nm

RGT63 669.560

Nm

Ec.II:

0.5 RGT5 RGT61 N prim

M prim 4.522

St0

0.5 RGT5 RGT62 N prim

M prim 0.476

St0

M prim

M prim

b t0

b t0

Sprim

b t6

Ssec
b t6

St0 Stert

0.5 RGT5 RGT63 N prim

b t0
b t6

M prim 3.226
Reprezentand grafic se afla: M prim 8.7
St6 0.496
M prim

St6

1 Sai

S 0.7086

Kt6 S
Kt6 0.2521
Kg6

1 S2 1 S 2

Kg6

Kg6 0.042289

Kt6

6 0.16776

RGT6 r6 6 6
RGT6 655.537

Nm

Nm

Din ec.III :

4 M prim

t6

RGT5 RGT6 Qtprim 1

t6 64564.543

Qt
Qtprim
Vp

K t6
t6 bt6
K t5
t5 bt5

t5

Qtprim 0.000

zile

M prim M prim M prim


M prim 38.623

Nm

M M prim Vp

M 584853500.336

St0 St6
N Vp

b t0 b t6

N 1639151.102 m

N prim

N prim 0.108

Vp

Kt6

Qt Qt

t6 bt6

Qt 12.341

Kt5

zi

t5 bt5

Qg Qt RGT6

Qt

St0

q 1.028

ns

b t0

St0
bt0

zi

0.187

Qg 8089.982

Nm

n s 12.000

sonde

St6
b t6

Nm

18.7 %

zi

zi

Regimul mixt.
Se considera ca G=0, si W diferit de zero.

Etapa I

p 0

p 1 205bar
p 0

Vp

130bar

p 1 p 1 bar

6721279.6m

0.5 p0 p 1
p 1

p 0 37.500 bar
r1 G H p 1
r1

b t1 A B p 1
b t1 1.255

143.159
Tz

b g1 z1
Tst p 1
b g1

z1 C D p 1

t1 E F p 1
t1 1.704

z1

0.874
g1 I J p 1
g1

0.0214

cP

0.0056

c2

ka
mzac a aq L

t 10

280zile

Se calculeaza timpul adimensional cu formula:


tad1 c2 t10

t ad1

0.063

Ft1 1
W1 S L h ef mzac aq p 0 Ft1

760m

W1 1014723.485 m

W1

W1prim
Vp

3.000

St0 0.700
sa 0.253

W1prim 0.151

Sprim

Stra 1 sa
Stra 0.747

Ssec

0.69

0.66

Stra

0.63

Ec.I:

r0
r1
1
1
M prim St0

Sprim


b t0 b g1
b t1 b g1


Nm
M prim 31.554

Stra
1
r1
1
W1prim

M 0prim
St0 Stra
b g1
St0 Stra b t1 b g1

W1prim

p1
bar

r0
r1
1
1
M prim St0

Stert

b t0 b g1
bt1 bg1

W1prim

W1prim

St0 Stra

b g1

r1

Stra
St0 Stra

b t1

1
M 0prim
b g1

Nm
M prim 71.837

RGT0 117.051

Nm

t1 b t1

1
g1 b g1
Sprim
S1
1 Sai

1 17962.507
Ssec
S2
1 Sai

Kg11
Kt11

1 S 2 1 S 2
1
1

Kg11 0.000006

21 6.13223

10

1 S 2 1 S 2
2
2

22

Kg12
Kt12

Kg12 0.00036

Nm

RGT12 151.399

Kg13

1 S 2 1 S 2
3
3

23

Kg13
Kt13

Kg13 0.04288

23 0.17148
RGT13 r1 1 23

RGT12 r1 1 22

RGT11 r1 1 21
RGT11 143.270

Kg12

22 0.00046

1 Sai

Kt13 S3
Kt13 0.250

Stert

S3 0.707

Kt12 S2
Kt12 0.790

Kt11 S1
Kt11 0.944

21

S2 0.943

S1 0.986

Kg11

S3

Nm

RGT13 3223.3

Nm

M prim

W1prim
St0 Sprim

1 W1prim
0.5 RGT0 RGT11

S N 0prim

b t0
b t1
St0 Stra
b t1 St0 Stra tra

M prim 9.823
M prim

W1prim
St0 Ssec

1 W1prim
0.5 RGT0 RGT12

Stra N 0prim

St0 Stra
b t1 St0 Stra
bt0 bt1

M prim 0.002

M prim

0.5 RGT0 RGT13

St0
b t0

Stert
b t1

1 W1prim

Stra N 0prim

St0 Stra
b t1 St0 Stra

M prim 693.458

2.4333

M prim

Reprezentand grafic se afla:


St1
S
1 Sai

W1prim

St1

0.680952

S 0.973

Kt1 S
Kt1 0.896
Kg1
1

Kg1
Kt1

1 S2 1 S 2
Kg1 0.000040

1 4.43875

10

RGT1 r1 1 1
RGT1 143.957

Nm

m
Din ec.III :

t0

4 M prim

t1

RGT RGT Q
0
1 t0prim 1

t1 1858.855

zile

K t1
t1 bt1
K t0
t0 bt0

t0

Qt0
Qt0prim
Vp
Qt0prim 0.000

zi

eroarea t1 t10
eroarea 1578.855 zile
W1prim
Vpina Vp
St0 Stra

[O.K]

3.000

Vpina 14496049.791 m
St0

N prim

b t0

Vpina St1 Vpina Stra


1

b V b
Vp
p
t1

t1

N prim 0.053
N N prim Vp

3.000

N 354226.643 m

M prim M prim M 0prim


M prim 2.433
M M prim Vp

3.000

M 16354889.651 m
K t1

Qt Qt0

t1 bt1

Qg Qt RGT1

q 88855.180 m

ns
St0

3.000

Qg 698974483.987 m

3.000

Qt

b t0

S t0
bt0

zi

St1
b t1

0.060

K t0
t0 bt0

3.000

Qt 1066262.163 m

6.0 %

zi

zi

n s 12.000

sonde

Etapa II
110bar
p 1 0.5 p 0 p 2
p 2

p 1 10.000 bar
r2 G H p 2

b t2 A B p 2
b t2 1.153

r2 81.153
Tz
b g2 z2
Tst p 2

t2 E F p 2
t2 2.445

z2 C D p 2
z2 0.928
g2 I J p 2
g2 0.0175

cP

b g2 0.0110

c2

t20

ka
mzac a aq L

710zile

Se calculeaza timpul adimensional cu formula:


tad2 c2 t20
Ft2

-pentru

tad2 0.161

tad2 tad1 0.097

se gaseste

W2 S L h ef mzac aq p 0 Ft2 p 1 Ft21

W2
W2prim
Vp
W2prim 0.111

Ft21

760m

W2 744130555.938 L

St1 0.681
Sprim
Ssec

0.67

0.65

Stert

0.63

r0
r2
1
1
M prim St0

Stert

b t0 b g2
b t2 b g2
Nm

M prim 4.427
2
g2 b g2

b g2

St0 Stra

Ssec

S3

1 Sai

b t2

2
2
Kg11 1 S1 1 S1

Kg11 0.00015

Kg12
Kt12

Kg12 0.00070

Nm

RGT22 94.997

Kg13

1 S 2 1 S 2
3
3

23

Kg13
Kt13

Kg13 0.00190

23 0.00290
RGT23 r2 2 23

RGT22 r2 2 22

RGT21 r2 2 21
RGT21 83.841

22 0.00095

21 0.00018

1 Sai
4

2
2
Kg12 1 S2 1 S2

22

Stert

Kt13 S3
Kt13 0.656

Kt12 S2
Kt12 0.743

Nm

RGT23 123.562
N prim

N
Vp

Nm

N prim 0.053

W2prim
St0 Sprim

1 W2prim
0.5 RGT1 RGT21

Stra N prim

b t2
St0 Stra
b t2 St0 Stra
b t0

M prim 0.642
W2prim
St0 Ssec

1 W2prim
0.5 RGT1 RGT22

Stra N prim

St0 Stra
b t2 St0 Stra
b t0 b t2

M prim 4.677
M prim

Ec.II:

M prim

1
M prim
b g2

S3 0.900

S2 0.929

Kt11 S1
Kt11 0.839

M prim

S2

1 Sai

Kt11

St0 Stra

r2

Stra

S1 0.957

21

W2prim

2 14644.436

Sprim

Kg11

W2prim

t2 b t2

S1

W2prim
St0 Stert

1 W2prim
0.5 RGT1 RGT23

Stra N prim

St0 Stra
b t2 St0 Stra
b t0 b t2

m
m

3
3

M prim 11.227

3.2806

M prim

Reprezentand grafic se afla:

St20

0.644869

M prim M prim M prim


M prim 5.714
S

St20

1 Sai

S 0.921

Kt2 S
Kt2 0.720
Kg2

1 S2 1 S 2

Kg2

Kg2 0.000939

Kt2

2 0.00130
RGT2 r2 2 2
RGT2 100.236

Nm

Din ec.III :

RGT1 RGT2 Qt1prim 1

t21 5148.565
zile
eroarea t20 t 21
atunci
eroarea 4438.565 zile

St20 St2

W2prim
Vpina Vp
St0 Stra

3.000

Vpina 10630436.513 m
N prim

St0
b t0

4 M prim

t21

Vpina St20
Vpina Stra
1 V b V b
p
t2
p
t2

Kt2
t2 bt2
Kt1
t1 bt1

t1

Qt
Qt1prim
Vp
Qt1prim 0.000

N prim 0.067
N N prim Vp

3.000

N 447695.499 m

M prim M prim M 0prim


M prim 3.281
M M prim Vp

3.000

M 22049829.856 m
K t1

Qt Qt

t1 bt1
K t0

Qt 69.790
zi

t0 bt0

Qg Qt RGT2

q
St0

b t0

St0
bt0

Qt
ns

m
Qg 6995.449
zi
q 5.816

zi

n s 12.000

St2
b t2
0.078

7.8 %

sonde

CAPITOLUL VIII
CAPITOLUL 8

INJECTIA DE APA
Injectia de apa
Trasarea profilelor de saturatie
Proiectarea proriu-zisa

m3

Qex1

217

Qex2

261

zi
m3

zi

Vb 62234071.25m

Sai 0.300

m
Qex Qex1 Qex2
Qex 478.000
zi
Qinj Qex
S 1250 m
L1 200m
L2 150 m
Lp 425m
Ap S Lp

h med

2.000

Ap 531250.000 m

Vb

h med 117.146 m

Ap

A S h med

2.000 dfadsaF 1.3

A 146433.109 m
L1

t p1

Qinj
mzac A

not. a

tp2 t p1

Etapa I
t<tp1

t p1 8483.412 zile

dfadsaF
Qinj
mzac A
L2

b dfadsaF

a 0.018

m
zi

tp2 20135.914 zile

t p1 8483.412 zile

Qa1

Qa2

zi

zi

Qt1 Qex1
Qt2 Qex2

Qa Qa1 Qa2
Qt Qt1 Qt2

m
Qt1 217.000
zi

m
Qt2 261.000
zi

m
Qa 0.00
zi

m
Qt 478.00
zi

Qex2
mzac A

b 0.010

m
zi

Qa
fa
Qa Qt

fa 0.000
Alegem t1 1000zile
xFt1 a dfadsaF t1
faF 0.78
SaF 0.665
xFt1 23.575 m
dam cateva valori ale saturatiei in apa mai mari decat Sa F:
Sa1 0.80
Sa2 0.90
Rezulta din grafic.dfa/dsa:

0.352

dfadsa1
Aflam

dfadsa2

xSa1 a dfadsa1 t1
xSa2 a dfadsa2 t1

xSa1 6.383 m
xSa2 1.161 m

1 faF
SaFmed SaF
dfadsaF

0.064

SaFmed 0.834

N I A xFt1 mzac SaFmed Sai


b t0

N II 0m

N I 273960 m

N 273960 m

N N I N II

7.039 %

Etapa II
t=tp1
tp1 8483.412 zile
Qa1 Qex1 faF
Qa2

faF 0.780

m
Qa1 169.260
zi

zi

Qa Qa1 Qa2
Qt Qt1 Qt2
Qa
fa
Qa Qt

Qt1 1 faF Qex1

Qt2 Qex2

Qa2 0.000
zi

m
Qa 169.26
zi

Qt 308.74
zi
fa 0.354

dam cateva valori ale saturatiei in apa mai mari decat Sa F:


Sa1

0.80

Sa2

0.90

m
Qt1 47.740
zi

m
Qt2 261.000
zi

Rezulta din grafic.dfa/dsa:


dfadsa1 0.352

Aflam

dfadsa2 0.064

xSa1 54.154 m

xSa1 a dfadsa1 tp1


xSa2 a dfadsa2 tp1

xSa2 9.846 m

N I A L1 mzac SaFmed Sai


b t0
3
N I 2324115 m

N II 0m

N N I N II
3
N 2324115 m
N

59.714 %
N

Etapa III
tp1<t<tp2
tp1 8483.412 zile
dfadsa21

L1

tp2 20135.914 zile

Alegem

t2

3000zile

a t 2

dfadsa21 3.676 din grafic se afla: Sa21


dam cateva valori ale saturatiei in apa mai mari decat Sa21 :
Sa1

0.80

Sa2

0.67

0.90

Rezulta din grafic.dfa/dsa:


dfadsa1 0.352
Aflam

dfadsa2 0.064

xSa1 a dfadsa1 t2
xSa2 a dfadsa2 t2

xSa1 19.150 m
xSa2 3.482 m

SaF 0.665

dam cateva valori ale saturatiei Sa21>Sa1>SaF


Sa1 0.66
Rezulta din grafic.dfa/dsa:
dfadsa1 2.18
Aflam

Alegem

x1 b dfadsaF t2prim

xSa1 b dfadsa1 t2prim

t2prim

x1 12.873 m
xSa1 21.587 m

1000zile

(de la L1)

(de la L1)

(de la tp1)

fa21

0.83

m
Qa1 Qex1 fa21
Qa1 180.110
zi
Qa2

m
Qa2 0.000
zi

zi

Qt1 1 fa21 Qex1


3
m
Qt1 36.890
zi
Qt2 Qex2
3
m
Qt2 261.000
zi

Qa 180.11
zi

Qa Qa1 Qa2

Qt Qt1 Qt2

Qt 297.89
zi

Qa
fa
Qa Qt

fa 0.377

1 fa21
Sa21med Sa21
dfadsa21
fa21 faF
SaIImed SaF
dfadsaF

Sa21med 0.716

SaIImed 0.703

N I A L1 mzac Sa21med Sai


b t0
3
N I 1810826 m

N II A x1 mzac SaIImed Sai


b t0
3
N II 112973 m
N N I N II
3
N 1923799 m
N

49.428 %
N

Etapa IV
t=tp2
tp2 20135.914 zile
dfadsa21

L1
a tp2

dfadsa21 0.548 din grafic se afla: Sa21


dam cateva valori ale saturatiei in apa mai mari decat Sa21 :
Sa1

0.8

Sa2

0.9

0.732

fa21

0.91

Rezulta din grafic.dfa/dsa:


dfadsa1
Aflam

0.352

dfadsa2 0.064
xSa1 a dfadsa1 tp2
xSa1 128.538 m
xSa2 a dfadsa2 tp2
xSa2 23.37 m
SaF 0.665

dam cateva valori ale saturatiei Sa21>Sa>SaF


Sa1 0.70
Sa2 0.68
Rezulta din grafic.dfa/dsa:
dfadsa1 1.493
dfadsa2

2.18

Aflam
xSa1 b dfadsa1 tp2 tp1

xSa1 172.269 m

(de la L1)

m
Qa1 Qex1 fa21
Qa1 197.470
zi
Qa2 Qex2 faF

xSa2 251.538 m

(de la L1)

Qt1 1 fa21 Qex1


3
m
Qt1 19.530
zi
Qt2 Qex2 1 faF
3
m
Qt2 57.420
zi

m
Qa2 203.580
zi

Qa Qa1 Qa2

m
Qa 401.05
zi

Qt Qt1 Qt2

m
Qt 76.95
zi

Qa

fa
Qa Qt

fa 0.839

1 fa21
Sa21med Sa21
dfadsa21
fa21 faF
SaIImed SaF
dfadsaF

Sa21med 0.896

SaIImed 0.765

N I A L1 mzac Sa21med Sai


b t0
3
N I 2594244 m

N II A L2 mzac SaIImed Sai


b t0
3
N II 1517200 m
N N I N II
3
N 4111444 m
N

105.636 %
N

Etapa V
t>tp2

xSa2 b dfadsa2 tp2 tp1

Aflam
xSa1 b dfadsa1 t 3 tp2 xSa2 b dfadsa2 t 3 t p2

xSa1 176.856 m(de la L2)


Qa1 Qex1 fa21
Qa1
Qa2 Qex2 fa22

Qa2

xSa2 224.817 m

Qt2 Qex2

216.630

1 fa22

Qa Qa1 Qa2
Qt Qt1 Qt2
Qa

fa
Qa Qt

zi

zi

Qt1

17.360

Qt2

44.370

Qa

416.27

Qt

61.73

fa

0.871

(de la L2)

199.640

Qt1 1 fa21 Qex1

zi

zi

zi

zi

105.636 %

Etapa V
t>tp2
tp2 20135.914 zile
dfadsa21
dfadsa22

Alegem

L1
a t 3

L2

t3

5000zile

dfadsa21 2.206 din grafic se afla: Sa21

b t3 tp1

0.74 fa21 0.92

dfadsa22 4.349 din grafic se afla: Sa22

dam cateva valori ale saturatiei in apa mai mari decat Sa21 :
Sa1 0.80
Sa2
Rezulta din grafic.dfa/dsa:
dfadsa1
Aflam

0.352

0.90

dfadsa2

xSa1 a dfadsa1 t3
xSa2 a dfadsa2 t3

0.064

xSa1 31.917 m
xSa2 5.803 m

dam cateva valori ale saturatiei Sa21>Sa>Sa22


Sa1

0.72

Sa2

0.70

Rezulta din grafic.dfa/dsa:


dfadsa1 1.18
dfadsa2

1.5

SaF 0.665

0.67

fa22

0.83

1 fa21
SaImed Sa21
dfadsa21
fa21 fa22
SaIImed Sa22
dfadsa22

SaImed 0.776
SaIImed 0.649

N I A L1 mzac SaImed Sai


b t0

N I 2071962 m

N II A L2 mzac SaIImed Sai


b t0

N II 1139708 m
N N I N II

N
N

N 3211671 m
82.518 %