byle Ce THEODOR HRISTEA 4 ies ae SINTEZE DE LIMBA ROMANA: kprpza 4 ameta REVAZUTA 51 DIN NOU IMBOGATITA AUTOR: Mioara AVRAM, Grigore BRANCUS, Gheorghe BELGAR; SGeorgeta C1OMPES, Em LACONESCU, Theodos HRISTPA; Rodica BOGZA-IRIMIE gi Flora SUTEU, @LLeclor : MARCELA PADUREAW ‘rennovedactor ‘Bun de tper ELs684 Apt 1 “Gomends av. 246. Cll de tirer 24 CUVINT INAINTE Buna primire de cane sau bucwet edipile anterioare ale acest cit, precam $somsoaseta corer de eile nen derma realisim 9 nud Sariant sont bop 9 bunt Dena (ied de ba prima ede) des public lrg 9 crop, Inraren de fat tnterteash tm prial ind f Sheds foultorFialagice 7. pe profess de limba gi Hirata. rom are fol ufc cw sucen at Svc ddacted imei tn pre lira fern objneren dfintvaela $a grade aidacicesuperioue. Prive lal Beta act ce mand cal ithe nated Superior flog, eu 9 tf cope care fi inertcast Probleme liens, fn gna ae eulieari limba rmine,tn speci Prin ele copie mat evple {ia care ne vom refrttmedia)Ierarea se aiesant chiar sprain, care reed ae ode fps oy pci dy ase Eczecarea wr frblome ort denen lings tance export, “Rejend srae Sie aa ta de trea eu crac ei sre se protleme rimin, gi tn aca eifie, nenlrfate, tar aie sin trlate wal ‘ru sunar ph aproape exclusto sinromic san dere. Deal), cece wrmit Fim sd oferim nteroslr ctor a ec! Pur ete, prin, oie de ansanblsaoupra scars Limb roméne cuemporane, are we inlreseasd ndeset sub asp ef cre san ere. Din ast mot, prone expr fovete pal elicit th genera, ott devon tn tenia adoier 9 ‘cpa un Spaltn mal mat tins delete antersoorg. Afni fla et Inrdconacrat, fn esnf Fomsnel contempo- rane standard, ¢ninmal ca ciel 6 gaseased tea wt sti refertoare IBonginea 9 exlea lini nonsre net ere sate pristoar a arate fur es slstia sa diaetala-Stt sludit, th sclimb, lose comparkinentele mbit (add vocabularal, fonetca pt stractra.gramatials, ciora hse stdaues, porn prima oard,frazcloga,rliefinduse all iparaite acti, hip indeiduahatea on vapor eu lesical ou sna. dn string leptin cu foneticag-fnologa (aren ingviica romances dey icine de 0 sl bibliog fie) discal, de semen, uncle rote de ‘ovtgratie 38d ortopic, finde cae four especad core sa hierar a tenet Bint ese de neconcep Cltecaprecisdrtmi se par ncesare gif etal aninile protien care tent eort tn tc lca cu papers ons fare ‘inte cles Este dela sine tees cb, prin freed i nl suerioad, dersvarea {8 Sufes, de pl, « mull mat importandd dei cea regresea (nl ted $6 aversion fh alae)” entra cna rewet, sd, 0 nfleag aa cm cute, sea dando prc re seca nana rin cio fare et, de icc, mah mah complica delta clrtatefrocdee thdere de i } ieens test en pn Sch fe Yl snfomare sncmpares t eepel ona came Hea te ei Sate wa Sin rena ia cc i et ad Ca erie te alc ie sae eee prteh) explcdtncadera in wolurs ates empl capil ‘cere emet e ae t Tat at pe ro ene ee oe sete Rea re hil oa rhe as Co eli ah er leaade a. foe ke Stree ld iy en oa Sit Te i ea fk pi i se Base oe de Cee ts Ft ek esd Ein ‘THEODOR HRISTEA- gc, INTRODUCERE IN STUDIUL VOCABULARULUI « THEODOR MISTER NOTIUN GENERALE DE LEXICOLOGIE }. Totalitatea cuvintclor care existi si care au existat, cinéva, tntr-o limbs oarecare formeaza Texieul sa voeabUlaral-xeestnis—ier-dfecpit care studiaei componenta lexical. ancle-deTexieloge (tr~ inet lib z ‘en fmpuinutat din tre leicolagte, in a elrui prians parte ecunoasien grec Fest, care Insearnd yeavint), Exists 0 loxceopie nigaanid wee dee, ‘ind, cae studiars vocabularul ane imbi ta un moment at al existent i (de ‘obicei momental actual) sto lexicologi digeonied san tstnch al cael chicet de coretare Mf consttie storia san deoliea veeabuarath deca Tngal timp i stad legatura ch evoloia socetal umenc, 2, Majortate cerectaterilo concep lexicalogia tatu sens foarte fats, ‘nglotind fn ca tot ce fine de studilcuvintts al vocabutarulel park intogranta a une linbt Busts tn sali care @ separa de semantica Hide etimologye. (nlcreata de engines @ cvolfia civintio, apot fe formares “uvioteler. ae frazeciogie gant exicogr afie (care e mal veche det kxicclogis proprtosea hide Snoeputarle ei ridimentare date ined din anteiato, ‘Desi putem admite eX lstaprafiaeatoo ramord a lsiolpet(consideratl. senni cel ai arg en petings) can ebule in ak wn eat confondatd cu aceasta, dt rm, care © 0 dsipinglingristed In prin rod teoretica. Spee deoeeve de los ‘logie, lesicoprfia stables principe s1 metodee de notmise 4 ei-fonare (nonoingse,blingve, explicate, eimaapce,enclopeice,orogifce 4am). Pr lesioprajie au se infcloge tose. numai gtebnicn de aleiteie "a dicfionncor”, dey acest ens este, desgur, primordial tao suprapuse, te ollimd aulis, peste col (mek Dufineplet) de wtamurd a leniologie peas". Prin acelag termen a desemna, ‘seston oalltatesdctonarelr de cae aispuneo limba gaecre (de abies 'nto eport recs sterminata). Din acest punct do vedere, worse, spr exsmplo, de lesicogratia fomiacased din epoca actual sau in erloads exprinas tote cele dot cboaie IMPORTANTA VOCABULARULUL i faptul ed ia‘unel limb este data, n prim sind, de bogdtia $i de varietatea voca- Uolarului ei, tex wnaniam aceeptata atit im lingvistica generals, elt sia cen remineased, In al doilea rind, se admite (ariel indeobste) c& slumber care au loc in societate, precim gi spectaculoasele progrese ale stunfel $1 7si eter i oem ety se crepe ie a iy ey Sima deschis influentlor din afara. Legitura’dintre storia Texeull i iar el rr te toe a cn aed prep ae ere tei treet as ec cere hep sure acetelaase vn pt oun ees ty ase es rcs SRG oie amt nate han toe ee get ac a i ie Sgac gra teat a 4 Sern Ng soma ae vocabularuns gf 2 soot sous peepee eri lms anf auMiee gaara omer mils watts iecies cual a chat aa ed ak ete voc Rede Sh ees ae ri eee og ine eno ae ner riety as len ah Hs anes pacat athens edn ween woathasPeatincas Sete th eu atin’ Kirin i BN eee cia aie a sonst Penge ian arenry Ae iearst Hac Sm pte aed og ea at Sodas fe aie rel es senate tts iu Bins Wd SSeuuisi eee ore rpc Thanaanncia ae Sea ae canta care ha eae Suge cee mec cet eh et sole tin Sapte ashame ht bite hth ie he wham CONCEPTUL DE CUVINT oc DLS, Siti Sere get Sg srt apn os see ceca ld di eae ae ae eet eta ee COTO ate ee seam cna en os eg ma, es nonce i eo i 2 eine gmat, pat ope Ce mn ee i i ee nr et ne SE Sots pee ahr ler a Shouse cern ate caiman seta ace ethan ete Racer re ie a A Te eect tae clei aera ieacascewiieogeta aiaheteee een ii Rees Seles sankey tanaeen aa Sree Sieemaaemamt en eran c4 nu putem incadra in aceeasi unitate lexicala forme flexionare care aa iefabiiiciyet ees ae eons ate Ree pentru exprimarea anumitor sensuri lexicale. Astfel, in limba romana actwali, SLcnr eran en amen desi forma de infinitiv a celor dowa verbe cate acceasi, gi anume ecorda {ain Peete ltieany naan tasters father atail ent te ors SET s meses mim aie ome fierce ene eile Seco hoe Gi ah arson ad {rina precotilor ate result gest = ve ut che grit ved i ep, cam, ps alte substatve cs dows su tei forme de plral isd le pone alan de epee = ear rece — piri sn tape ~ ing, eare stat dcoebese cist de ott a ‘unc! do vedere al sou De li, wean car einai diced ss hme uaora dots acest cuvints © fet, id, egea co @ an tir In plus si le separa tn Aitonare ss le interpret ca omontine pias, doc alfel dct eae le conehiee ‘ato ta warle maneale seolare. Cap (ew seal o wpiemantari") provive din francesa (ap) tot din aceasth lib am prt pe ps cu sen do steettone™, ty tmp af (Bh enbete) «pas (nl. pi) sint ostente dis hint tata, © diferenfacard tebe ‘Hout late ofurna (ap, vin et) sia tara (un fn), coe fina coe Ia Por soane 9 Ia singular plral este tour gi, rorpcti, Purea:t, Ponte ate exci # penteatntreaga problem pe care sich ash presente fourte suman, wees sted ‘tat fa bibliograie al Mioaret A veam, tn car te fac press importants co cigars it a sates, pcos eas rane CUVINTUL IN RAPORTURILE LUI CU VARIANTELE, 1.0 ates specials merits proba VARTANTELOR nut cont, care mu tb pose, il un x, peal lan ew ute Teas po, in Acstn it tot rai conrete ie neat caviar et ip dc le Se cari ce ce eth, Aan "porte forma terra coregale (lin fe shoppe) pronmanch cree Eafe (capable tl corre) reprint o Simp variate Sn lf cavint intro ele dost comple fone aprepe,lstesa1 apts time nh erage ie ent Dt int nl is dee a 8 RS cpg canal bat cote pe oman eR ke mi pisces ean i a) Et de srg hie Pea an ne nl at i a nfo ce a a ee a a sie sen cea oy fai ee el ea wring tt ie tw a te re pele timid ne’ Aponte pe Peat ec, eS, a ea Sa ah ese ana eh ee ae i i es a a ek Sit an ec ce cre speak mee teams Sat ne a poe dent et tant ena ny pra in el. SI ne ee SLE eure : See ee atc eatee senses Seal 2 a en a aan mest a ea non Se gi el cornea eed at lee oan iy eee oe rat et lar ecea Fee a ee EE Di am car a a oe ee nr teas Bo Se a sl tae se | reeduace Deore vartante am spus ese sein ae ses de on poet wees onde avon, ore excmpo, au ete at cule ect cibonad e- pa mT parle cu vasianta .Aiper- Tes tonto ee | ‘otagaet mussels Tei Teateat al one limb este 0 mare gseoalb Jpundrde pe sete! Pn cu unlttl lenient proprit-ee. Proedeul et, din pica, ars edpnait wel duce le falicaes sacs pe care webule sb eo facen) Jespre bogitia lenient lmbil rorine. ga oti cee we a ted ed meee git ty een nai, ea eam | iar et i oa | circulafle generala, intreaga terminologie popular, toste ‘regionalismele si | ca er erm a ns | ae a a 2 (git in steralinbajlor de stricta spocaitate),euvintele de argu (cre an Ditroos fa vorbiea familar gin sil beets), precam gi efeafle lex fae eile espn) wor one ve Gas mat a "judecnd ups fsceulele gi volume apirute pl fe present 5 ind seamh de lpia a dn bibl iogralia diiondrahi Hieee 9 Sake Se incrasi importante care meritau ae Integral exceeptate Ge pga Ttore Mrabrit romans de ©. Chlinescu), dintm drepagiy st airmen cl, il chiar DLR na putea £4 cuprinds integelteaur seal ambit gous? ite, In mod evident, aerta este Intro continua Tnibgdfe, tar principale ire din care else almenteasl o'consttue feminologia feb sito fi imoderads Cind ‘om stadia calea externa de imbogijre 4 vocabularlu ‘om avea prilejul st constatm ef grafie mal ales peel radioteeviziun ‘mull fermen! telnicostinjiie. devin on bun Lngvistc Commun, ceca ce ne Foe a ifkgom ra wor doe faventara eal al bil ome wa poste fi stabllt Acct cu foarte mare aprorsmafia STRUCTURA GENERALA A LEXICULUI ROMANESC Astioi, ofl specialigti admit oS vocabularul une ii na constitu 0 smash compacts, cnogens sau edifereniat El este leat inten fal de Tic leuin cave ined cuvinte pufine, dar foarte fmportante din maa Vocabularatal, care cuptinde civinte mal far ftetusate sau" char coon" wert Te owls seo nb au pe accag! pln din punctul Ge vedere al importanfel lr eate-destl de Seuhd a Ings, Se dare ed acrana ie (srmokm cepeald In present) 2 Yost formlata pet prima oara intra mod foarte clas deere lbral linguist elo tomin Bogdan PetriceicuHasden (1898190) Intron sti inttulat Limba f crate (pablieat in yuma al IT-lea din Israrea sa Covent don barn), BP. Hasdea a atts ania ch ma toate cuvintle une! Limb au sceeaglvaleare eh freevenfa sau cieuatia lor are @ mare important pentru determinateafictonomietleiale a limb respec tive. Fird' putes spune cl a fost preluath de la Hacdeu (a chr teore a imas, fm general, necnnoscuta fn afara granijlor Romnis), ideca la care ‘noun seers kip, en imply in linglsea generals qi, de ctteva, cen, ae srg din ee inc ma mult dean be anand al nce i tru ele voeabslarulsi sai partea It cea mai recistent sai inpor= {pt os ae le dea anu ‘ocebvlar de bark, socebu- of fandasental,seabuler esa fond principal lesa, fond pricipal tude chiar feed Teel neal PAY pee Initia vrens se vorbnpe chiar despre un Texic reprezentativ, eae sre 0 sled mat lrgh cate eat opus, po deo pote, soabulorals nda! (VE), far, pe de alts pare, fondue! privcipal lescal (EP). Pentre acearta isnt ese care a0 fae bn in XNVIT (176), mre, pe GL—66. Alt cercetitort nu fe nick 9 dooeebre {atse leon! epretvato 9 woeebwlaral de band al vael limbi (ves, SCL, nr 9 din 1976, . 27),{rece FUNDAMENTAL AL LIMBI! ROMANE 1 ta Angin romtnen, problema de caren ous al a ft Modis de eat acd AL Graws, care flosege denomiva ae i de a cirui lucrare (citata in bibliografie) ne vom folosi il centale voabalaal ott eo nr ail ond principal loses ‘yocbularal de bas aide sin A ie ponctel dea frond In sceastd parte esnfials a lexicolai “fi, im slg altele pot Ex Gimpal din fondl prinpal lexical, petra cl‘ diverge mote, geo Funan echiisd Sargon i iaeal fc guts aia iete ant Eeitaghaaihs fic in acct aa oat amaeumdtar needa 2, Dintre categorille de cuvinte care pot intra ty vocabularal de baz4 Merci wor eet af fnrte importante as, an, sna, ease anind Jace # i # bey spa mare ede ee .'Noele not faut gma les alimente de prima neestae: ap, tape pine tone, btn, pane ate 7, Nemele oor pj le cpl omencse: mind, pir, dopa, ewd, cap. Grint oes wrske ple, sng one, gl ate we tama a a ak for el ap ne peepee oe eras wor etal tte ix apc comer): fowumd, nirSinemich ctoperapt cles mc wet er mal Imperial og, ae, vd, le, ae ee eerie frate, sord, unchi, vir, wepot; eles acta eae se ONS rn ug epee wae eet pune, me coe ee, mie Se ee iam Sareea i SOP ae tn! ingen oats ae ok sa an ae i oe ra en en aly geet cucrprae fea una bala ora Fei re orem atc aa coins ge el sl tea oo mo te Seo ft ene merge Shomer me ery em see a ies a a eet kl ais a ty SADaE ee ic een soeaecteetpte Sera teat its pee ance gh le He eat Seen ice a et hee altele, pe care spatiul au ne permite si | clad og tae ea ae a Sa ene ener Deo tae, Sel ae at ree, Cee cena rr ane esa epi, ss ae SSPE Ane ie og cle dn ott Se NgnP neopets ee mi a etn Dacre ere davai tr Tg ag et hol oe oe alin dang te ee ee ea 5 ai ear ae tt Some ad Saiee ie semis ae cape, ae me SES ao en edie na) sh sscutibG amin ufo rowaucarhaie aca Saree 2 oe seme ll ce ino ae ins mane Seco dali a pote deta cA eel are Sates arte ee al i den it ae et at A eee, a pal Al oan ade Sete get Be ode ok ase See Siac ee va indie me mol we ST ca ern ie ee ala FT ree Sia ste fell ele So ot fa ae eal caer, Soe me oie i coe lat Sik de apie ee SOSSCR selene a Ama find eh rn at sacar i a nl open rl ‘STRUCTURA ETIMOLOGICA A LEXICULUI ROMANESC MODERN S.a observat fnci de mult c& vocabularal romanese este foarte vaiat ca ‘rigine gi sceasta din cauza ea la formarea Int au contribuit acobigut de ral th Hue alin caret I bana oe Sand ‘ompoutiaétimologied a lexiclui somtnese modern, D. Mactea s shane Jn'conchisia ci cle 49 642 de covinte ql variants laregistrats im DLR oot 4 clasieate dupa origine in 76 de grope. Dintre acest, numa 14 depos 194, st anuine: elementele lative Eee sehtsave'(,98°R) bulges sobitarcaa coun Weiser 8 er germane (1.71%), onomatopelcs (2,24%), de ortgine nesigurd (2,18%), ‘de Siig neste Oe um vedet, elethntelelatncst mosteit epezint. doar 20029 ea ce! mumerie Tesearnd 9699 de cavinte’ Dante access nama 1 Sat proprieis primitedicect din latin, ta 80M consti dtiate pe szrenromincec dela ridzcntapartinind covinelor pe rare eam nonce ib tnt Ast cuvtntal lore ete pstrat in ating (en), dar ser roAlrivie, flviced ce. ho erat interne ae Iimbil romAe co ajotoral uaor fufixe taugate Ja o tam de orgie lati. Des relativ pute la mumsr (Gi soume maximum 2000), clementele Tatineyti mostenite denumese, in Seneral,nofton foarte importants, eunose o mate freevengt In procsth com Sich lnguistie sve earacterizcasd, de obec, prinuro mare togitie de Scosuri, Spre dessbire de acesea, clementle slave qt de alte erigitt au {in imajortaten carslor) importanfa mai mica deeit cle lating, urs care putea fi doveat prin sute de exemple. ‘Ca toate c& are merital de a ne fi ofeit prime imagine de wise asupra vocabularulromanese din'a dova jumate-a scoala 3Xcka, Statistica ur D. Macr eae susceptibla de nee obieei, pe eave fi format, do’ altfel, mai ales In Probleme de einelogte (Bucuresti, 1965, P. 108 si urm). Alte obit on fort formulate de ALL Gras gi de C Dimier se (tinal ‘tm Rowunttete tocar nor ete vech romney i 1979, p18 sm Aces futor face Insh greeala Je a teceprintreexrintele romance ale voeabulaul ost toate formatile apirvte pe terensl limb romine (ferent de ergince afixslor sk Imai ales basco derivative) Conform acestei conception vine cure est. spe ‘hemp, Gfanilnie ormat da Banal} sul ant) aren cement fomadie nia. fombnd, cova cou pstem, im nick un eas, aeopta. Verulam este tem de oie ‘glia, alice walt de proveniona lars, ie aectiul laienice pur 8 simpla {in cuviat roms, sh ny gl romani. [aceasta mat snt ste d alte dev “nie, care no pot ft grupate imprewnA. cy elementele oman owen ale iis ‘omni, safest Site patom oeupa mal detslat. tn cea ce pve poodean ckmentsn nin cbr voebularal rome ae lpi nl conte dtl at se apa tn Peete B Wa evden secs Td din al 194, Stag le siege GoM Emin ea pasta Ty tel vei asorl 2 3ane EeConclusia eh omentele latineyd represints 48% din vorsbaleul eeloi Ese cet ea (dc sob sap recente, set pr ea eee, ci et ede foe nmi an” pescado Sect Patter aks Se esate de coment beg ce Height agin vec samal Bed inee See Sate a Noctis Sminseal Compare afl va il BOM) crleing) ts codes pe Brace ie conta 2" stonomia Esch Ubitosne sft Rt de tba ca hs Hl rarer, Deosit de ifeetant de semifeaive af pt, de exemanee one auch setts Sus Be. Maituntes rade fat pf conscut (dec cite apbupe tai af ira sete Ewtjarid at Emin (eben wear) Bari, Exam (eee steer if ics ga rch oss ete, genera, ator Te Se cee i dn ele 8 ote is Lacana sat Sethe UN gS a olen inte pr conte 5 sears te esis lente dct dar multe dine aout os rpc sav diva oe grant, Asti ual promumcle eroel Se peesana Topate de 50 deel ab dese foe Nena’ ch pi, te conte {abun seam Serle In poomal i ae errr Se eos Se mds fal enitdortde ou a wg Teste rope) cel spar, onerete (adel ae-tslor exalted) se vidi a cia de 1908. inte acestea, 1688 sint de oriine lating, numai 14d sint de provenienta. sav 76 de diverse alte origini. Un calcul strict etimologic agata ca elementele 1g Tatinepti sint de 11 ort st ceva mat numeroase deci cele slave side aproape 8 7 oti mai mumeroase decft toate cuvintele eare au, in Laces févul, ath oigine /decit cea latineascd. Desi lao reexaminare atenta, datele de mai sus pot fi ‘ujor corectate sau precizae, ele ne edifick totus asupra Jatinitatii vocabula- ‘lui eminescin si dovedes, fra umbra de Indoiala, 8 celei ma alese dintre reap sil iterare Mf Hmineseu a dat fn mod spontan @ exprese Tatino- Posifiacalitati deoseot a cuvintelor de origi atin tn endl vocsbularsli rominese contomporan a mal fort demonstraté de Constant Manes Instv- ‘ile sae de stasis lexical dintre care unele it ciate bibliogratia dei ist ‘cts: capil, Del cteva dite afirmafile gconelvalle autora aint decvatile for grou de verteat (4ups cam vom demonstra ms pe larg co altd cca), Amine vm ‘bon defiitiyeitgat idea ed ysomenfu latin mostnit conse bce letelad nosis In circulate lem i invaratl mat als on fecon (ven SCL VLE (1965). 8, S31). Tot atl de lntemeiad ai se pae gi conciona of fondul ae elogic al Timi romne site conta aproape im bvegine din euvinteltin-romaniee, dite ‘cave majorite sit nino fronceeFapial atula ¢ determined inven stat eolatne a limb nase, cnr, dotaritd influent fseitoar, 0 corde seu at Bae eu elateimtsromanice vee! SCL RVI (1967, ne 2.9 135), ‘ y, PROBLEME DE SEMANTICA. | OBIECTUL DE CERCETARE AL SEMANTICIE 4, Dei rativ tntrd In comparatie cu alte dlscipline lingvstce, se- mantica (i gemasiologta aint mat Cima cero { tk melodie de Svea Din plete, sated cee aieenes Se fe permite eet 5 sublnsem impotanfa aces decline {ait de neste EB Gets de al ena ort ae cl retare sine oprin, te spe seat, asupre poncpaklor catego Semasiolgice cate sot” pesmi omonimis, anton paroninia sine hia (lt ratatd intean capitol ape) Rate de it Se ees eke “Pee arming det Fermantien, texieaity fncare (cu anunite regerve) vedem 0 parte components a lesteolgies sa | sftiinfei despre cuvint®. d oe aoe Pirntle semantic lente ete considra log indouropeis tances aiener Brest (82 i019, ator allacb Bet We uomntgu Seoe et signe (Pas, 1807). Dog a mare misorby acetate raat, ne vom ‘Berd piljel ge subline ntbetatn compstitslsisostn Ea sar Saiaeand {iase “064, care ou exact 10 an onntea at M. Bra a pobicat ocr sar fexclenta petra omental respect, fnttultée Zncrvare supra senate lintel omaha. Stu orca despre henssunas senvuron Bare, 187. Taxa de bctorat sft Last nea valoons neds oi tater bogs en nce Se 3 care le contin) a man, pobab, complet eeunseat at SMe Era it {clos ma ml semantican sta din soon rapeci Ge mal tate2. Co ramurh a rind eu studial schimbirilor fe ox cast ‘rin exesienfio guinjaistorica PISS SBMS SSL Adam SUMATL, Toadies tn soak (tradacere di polona), Bucuresti, 1966, p’ 26, unde este citat V.A, Zveghintev. Alster de tomautica Isiorid, exist, desigur, atid sinroncd sau decries, cae ‘sistematizeari i claiicd. sensorile cuvintelo, aga cum acestea exists la un moment dat in coasting ice fle a oie ntact able pu de semantic operas. { conceptal de SENS, se impune ca el si fie defini, chiar dacd acest Tuer zo este postbil fn termeni rigurogi, Dintre nemerossle defini care sa) Gist conerptalui de sens retinem po aceea care vede tn el yfnsusiren bicee elo refleiata tn mintea noastra" (prin oblee te injelegindwse ne cial exva concret, of gi procese, fenomena, caracterstici ete.) © defini a seaeout care ert 28 Ge eaoscutéInifnim la lngvita sviette R.A. Dudagow, dupt cace aces concept reprsins wtgdiurs tnoricgte couse ‘aid ire aspctad smo al eum hacen ine cet s Joona coe 7 be conn naar i gassteexprne tm sera mbi™ (vee ttouarete ‘hina tm, Bacoreyt 1961, p. 18, unde aceatd deine este comparaté ew asta fe fare adato, mal oul, A. 1 'Sooiemift tatron cusoset artcel inttetae chia ‘Sven! exsnttea) POUISEMIA SI SURSELE £1 FUNDAMENTALE 1: tod ceo it allan, ser ia fone meal en nalts sin ean vo fan a aie Sos is: le | See iret ana Ree ieee ten ee ‘Sensor in contet el are un sigur tales Isc postin vaencs eae rer f ote Not eet pea i as China ie raft erate da ger cane woluna": Impidrated... cdsind tm xdcare, a soris earte Frafine-sdu, cratulii, sit i gt ee 2. Gad numaul ie este mie’ (vee! casul deja citat al facesciraia 20 de sensuri mal importante). Oricit de numeroase ic, ele sint tntotdeauna mai mule ork ‘mat putin Inrudite sau apropiate, deci au tncle elements. comune, coca ce no s¢fntimpla fn cazal cuvintlot omonime, eate sit totalmente difeite ca sens (Cup com vom vedea la. momental potrivit. 8, Despre foliemie se poate spune c& © 0 nofiune pur sincronic’, dar ‘are se explich istoric sau diacronie gt aceasta finded diverscle cuvinte se Ret mborali cx nol sensuri, fick a plerde sensu lor infil sau primordial, entra a dovedi cf telafile de Inradite si indeosebi dinamica sensurilor unui ‘covint al se deevlloie nuinai la © analiza istorica sau diaeronica, vom recuge 8 | ee ape 0 phon Sewihin ta explicarea feu ta care caving. mas a devenit_polsemantic. Sensl ‘rigs fl eoneset al accel substantv este ox do mobil fora distro rizonalt, sprints pe ene sya mai mule” Fiwares Tatract pe 4 Feeatl mobuls se tsa mares (sat alent) sit pe ease mined fectv, In un moment dat a Inceput sf se vorbeacca despre ora mest (cl fre bere du reper ies de ora side srngen fn Jar tee pena tigen, Print-o excnsine aor de fates, mast ajurs sh demtmensc chiar ncarea" sau bueatele pe care We consimim. i doest sens, cuvinal oe Tees rerun conta Sera man mann sc he a ae i. Printr-o nou deplasae qi lirgire de ne, mada fnceput a dem. essa char prot, she as teal Sn {e Sieh imprewah et on le: ve pres mut ad rf Sm I ll ets Saat nape yenpresa sina mace, ara race (de biel pine et Scart}. Fides Snele'mese pot fonts copone act cavint a blade sens de norpi” sau canbe, care spare itech enn seh tot 3 mand de pomini”. Deedrece mest peinepalt are loc ta amined envital fa ‘iteaie a ajns ss tebuinfse fn capri ante de mad (acd tn ita parte aes) dupaemacd (det para ret care urnearh pital Soplcamiars). in fehl sfstatsiey mess ¢ event ns mamal an eave pul forte complend, oq aptl exo frazeooge begat, finde intrk ca cement constituent coviponeaye multoe leet is dinte care ones at fost ela mal Toate, ia alee pot guste inefionare Altust do siete alnccar sau deplactri de zene, o alt sorsh fondaental a palemic coustitie tro pit sau figurtie de ttll, dite cate wai iapore ‘ante mal ennoscute ant melsfor,endedona 9 metoninia. Beat 9 sufi lastrvae ivi asupra topiler, recut fasupra mecaatoulal conte ta general, wel T. Co- teame, ERC vol Il, p40 arm}, precum Deere clete to bitliograie da ‘mamerlee 2,18 121) 0 foarte tmportants sus a police este 9 elo semantic (genera care vent pp. 114), EVOLUTIA SEMANTICA A CUVINTELOR Din paragrafal 3t (pe care subeapitolal de fat Ml continu’), ea patut vedea ea unul dintre eele wai interesante aspecte ale dinamicit Vocabularelui il constituie, (4 thdoialt, modiiearile care att loc fn conffautul sernantic al cuvintelor. Citinde! pe ‘Antoine Meiilet {@ cara opinie o Impirtajeste Grd nicl o rexrvi) aca AL. Grau arats, ins ge pate studi vocal une lint lniies abstinfi de evluia semantich a cuvintelopyReteritor la eau 2 schimbe de sens +4 les enrm i Hse covtenditony Det aspectle imbirilor eemanGce sine extrem de numeroase si de variate, majeritates speciaistilor stat de acord cA, tn evolufia sensului lexical al cuvinteor, exist | clteva tendinje mai generale, canoscate sub aumele de: a) Lit gired ene suluit Drestriugerea sensulai se) combinates pre Betor dou tipaet nursecensne i ois ae ee ee Tori J- Un exempla de extensiune semantica fl congtituie cuvintul paste, care, in romincste, a dobindit un sens mult mai larg declt avea lat. Shera expresic ar mal putea Mg am ale vp fc. prendre fe ropa. 9 Polise 4ren 1bassy, care st la bask care tosemna rable" Czalconear ete a at (ey sat ey a ein wnt fe nes, care este patel Insmnd excant edna penis aa deans trbivore const ohce dn. plants car dt echt ee fears int Conant e bund ete ins Iii fost tnbogit allen ne dot purt estat ice nde fcinnobilarea sna Un eave co tbanie ie ee eae ineemat, Ta ecopety ucigay tba penta Se asee ee ae) oe cee itis dl Ieeamnt ica’ ced ce eal ey oh fale’ anole” semandiss. Agen legraase ssn ae Ae frat ci ajutorul cuvintului mitegam, pe cate tot fl folosim ca tn sens pro find peeate: Iii lich @ nat exhesy Sees at nant ele (ic a‘care a format cn autora stay) Cy acco state, ett ee Sua apts, de pi tn ftom (cre cats a cal deta fend eee ot Frivste tm fan basa dervstivd mie aeente wpreieto setae Eiviptaok mde, care hararnd at smatastte mick bmeGesaes ea {tai une minis mat man lt {raclidi care apatine wea maaan sl care servern ca aclath spec entry lugares Serene 4. lilt sea, aungind shine he muna Beaitar i eeh a hee sty ade pe lingh th mito’) ct gt locuitr de pe gl an aq ane Pia tol oray ads maldlogl in sensu preted casseae Beat {int a ata a it ato et wn Sgr ps re Achigur, 9 de existenfa oer Cavite cu final asemanatar oe eset tse late i al an Ste bof ialentat pe miacok schinbindat staal iia Disaad at ok Ing ovina 9 etoufia-smante a sbstativet ocr, an greet Areca spre cauaecie provonehschinblrle Je sense aoe al ook inpocante dit aged coneete pe care scstane canoe neh dala. Despre fncaelschimbarllor comantice £8 sers‘o Inreagh iterates aes atc cee fomtnd ea ee Te patem eoides cate mal importante Penney ara eae Ge jctijen sect afta tom eargs a Te ea inte ce rat conn. Acta « jcc mnt en, ee eat inl tot ce poate ma ose gai aGradantUiettalpeovoe de at ails, care naa sib, se, menos Cuomsendel Giges, seas {heh de wom fare sirae sy tenor, fat Jenvaal cu walcse eet ‘ifdone denen rcs poor ete ej. Inst ase Iisome se iseul ase impattes sep vce on ao Fal putea f compatnita de ite ct se ear ines nau scan Ted treptat mpl Incl de ama dena pe mal sete sae ele gia incest primar no scar generate tn elmt ation do conte Sic deca deo anomita stare de spin care dmnen i inp one, tor scile. Act exempli mal arth & sensi! suet sanelore pce el {31 pric al ul covint poate sd dopartStetiv Sis occ care are nile Conn ret lage Alteori, noul SeiS-SExPICA prin metafor’, dar aceasta a incetat de a mal tansparenta Din am pat serv, foarte put veri rea ‘ai stu, spre exempls, cd verbul a fnfrea a fnsemnat, la fncepat, exclusiv 2 ment dat, cuvintal a neeput 5 fie felosit metaforie In legiturd ch feare, dup un anumit timp, trebuie dezvafati gel de a mai suge, Recirgind la alte exemple de metafore ascunse ori de terrueni mai mult sau mai putin ,demetaforiafi", am pote ovedi, de pilda, ce importan{a unas au avut pastoritul gi agricultura in ‘storia’ poporulul nostra. —AMPROPRIETATI SEMANTICE — spate fap p ear am paten ace n ac ete deo Wogais fia sayit {Goen o mai tree refine pate alse, exe fap eb sé senenice pope it ma pot fh onnderate det clo conta Gets} goreal sau vagenerl Be ‘i cato posi, acesea treble separate cu grit e spice accl deute sou fm: Propristiyi semantice, caw sng, din pleat, deste de rumefoam chiar fnsspecta srt al lima oases actaale. Asi, fq (cre isenrad etimplior, opine, vent ye aeapeptaa 9 folowea tot mal exe seats! do frfat ees (Greco a a gare el ate et in nol pe dal sluan, cae Snseainas -alvator™ (EC citervenbe chrurgcal sfetard'), ee SntreBUTEtem sens de acare MEE 3 slur st Inextlabl (are Insaco ‘inposl de desotet, extrem de complica, de ncngelos te) ie ature send de “eave nu poste farce Toss nelogomal suMMURM spare adeeor lst co ‘Srant desea (cm sound prep st est do cuoopnf ete, Ce sibsivatl ants cate de sponte sou grad ol alate are pate eames: re Poste fdepigee” Ti sunnah = ee) rae Gc Sead Ehsat mal alee dels ate de oie fee tb ch tnd ‘cologimnel semi (oti pot aches}, pind lo wrmy ns, inde mw nt injlee com tee or sit influ nurna pe uma, « ‘OMONIMIA $1 ANTONIMIA LEXIGALA 4, Digan fl nae on cov pene shina rl a poste coven flisowie (pistind tolglsemifeg}a i riginaa), ream oops in ont po lfeemtc que ste gurl calc sas BMONIMIA hein care iefclegem sdelilte erfecta 1 plana exprestes (aticd rae oe) 9h aaa zs fn indamnh 'omowtaele sat dook st mal mille ovine Eis dn aed cee army lee i tesa ote te pronings i fe omonincle mal pests al denims. de omens" (de is Rivntele greeg: hos sega taf plond voces snet PCIE ers Sremple dist tee wt Cocca tanct! (aun mat tong, de obcei cu spt) 4 {Sancat (Rameie ime? nancies capita! (avutie sub forma Je bai, mdrfri ete) si apie (adjstiv cu sentl de sfandamentl coal te):% ¥, ove + saad { et felt tanta Tn eat) ¥ Weg estinte aceenrttae arhennt Ysa pas 7 ea; Gubro. SA peta ~ sere -nihe tite, / Sauce begs (jee eee lac* (nomele unui preparat lichid)} Jew (animal mamifer din familia felidelo) 51 som (stare faiologics de repavs) $1 semn* (gumele unui peste ‘rapiter. Dick ta aceste car mate substantive, in alte adjective alte Oops =. Hs cic ete. rca So cutee) jst omonimie sau identitate formal8 tntre mat ‘azul acelagt fenomen se Sntilngte a verber ia verbie ERETTSTA) tn prt ca, cote me Sereadentee din pentane tral In atecnes as Ase, lac! 9 ac™ 0 dash lara flac) OUT cur setpeanit primal lial accede eae ste. - obit" sass,” au plurale difciy, 9ianuine fn primal tar, es, iar, in al doilea, maze Shoe compare, de asemzea band (ex seasul de’ sgrupari cel mai adeoea do raufiestor") & bend (ocied fist Ingusts gi lung de sto, Mire, metal ete"). In al dolka‘eaz, vorbirs de going par, deserts cvitele lac t Hentis sol tule forme din peradigma lor. De cele mei multe on, omonfmale nu otek dee rite chiar dnd provi dia access iba (de pilds seman ct arise sorte” SevivS in Tat semiiaye Tar tenia ya fi ascrndnator"eite in continuator AE deer), Ent monte cale rv dean sev snap fe cruise sa fadepsrer” 201 d& auttomer ae ali Inge sl Sinceomey ele pot 1 com fi Texcale cits. hate, epee eos bite de cap, fn earuleiruia aver un exempla lar de olism, brosel! (aoimal sina) gi broased (mecanism ds ncsiee aug) constitute neta he peteche de cmonime,intract #-a rapt veriga de ght’ fare cae dou cost ale fostlui cuviot poiemantie, Ch aotasta ete relitaten sess din fapat" ed 'niment nu seal gindeyt la animalul batracian atune cind ren ewinl roil si etare) fn i de cal semantic #l de cel etimologi, dispunem’s de mijloae morfloice entra & Aiferenjia onouimia de polsemie problema deoostit We diet. larg stodiath in dou ditre aricolele pe cae le citi tn bi Fag omoninet propise, cars arto miners, malo 6 moe aime lestcogramationle, pra cae tijlogm ome lense disper star pido wartae taal Gee Atel a ea ocbnante) IST Singular eeatiatlpremnt do a verbal sv) sau asf ide bese eae toe fonts a guar a verbal sd) esse omens is setal aneeeP ce, sorte) wa ae latorsees ron mult In dicen must. Mal mpotant ds cnet 6 apt 3 feeb. as con! dec ook eubstanti) oc ver) sas eomdile ~ somele,compate ~ compants Female stele de ecst Gea tnt Suey i pars, pentru a vrbi deo me ‘event cam grits alm ty 8 oat. Dons coviate ea mesd (mcbls) s metd (asics) tnt stil ew aval ‘moult eas omofoae, ci omograe, pentrs ek (In conortate cu replloortogre fc ta vgore ele sp seria fl aalate de vlna telnmd nertogralel, cad ot oe mots, eid (Ce bani, rssd ce, aor neologite nu putea fi cousierate pomepals 2 SERre este oblguaris ew acetes alters fs rport cu sobstanivee monte sal vce ead, mast ral shlah de poster fart de peop logit 9 calgane pr desupenimbricaerser, inerslonooes {ioe treble stage sata, uk tipo! fegtametaat geet ope ere seston sat sccentate. SN na ny hale Sees ee amettal opus, De exempt: bunstity lenis inal te Upsala aeprimata de anton fous hea (coin ep cate mol Sul cl # cate Va muitpe, Teiporals Gerbarl; scbmiine) st sp SPeete OOS a Kepartepronpe Sey PosaTEA percent corte: ante heme erate ana} Cote pert ay nt se AGT earctertl ‘woeabulatatl. Tn comping noice Eeesteae setae oe rapeas’ Tub Tora de copies, deel ee presypon ree oc, fiseara termes a Freeh evocind, Intun fel sis altel, mages costal O al penare cle seer ce eli eft ok aplnlgia sablete penta cae Sigteageneorile cu ‘Asted daca ne Vom ated i cv ont spine ex eFare treiantonime dierite, det cite nul pentra fiecare sen ‘mal importarte—— ¢ A yy arent nom drepe si yom nedrepe)y © Ny ene et tam ene (Eta Sete @ a fs fegzas a asende ‘PEurd. De si mat multe ori 2, Refertor 14fh s 7 aang Ultimal dervat efor prin attst(orea prety ose ae Se, caal ll despaturt (aft de impusus), esr (aft de mak vecnd Heh, ‘spl (inraport cu imple) gam. Atragem atentia ch mum, wesuran ‘nods. nesadnic nu stau pe acclasi plan eu ette-nele sau eras $f BeON dec at Sat safc de cto Our ae te ane Rae lofi semantice pe eare au suferito, Adevaratele eXtonime ale cuvintslor ciate satu total allele, 9 anime: umd, cura-mardar, lorie ered ~ fogs inie-leney. Foarte multe Suvints mu pol-contracta ielatl de antonimie si fn aceattd stuaje sink, de exemplar masd, cast, lanpa, cate, eta gate altele de acest fel, — © alting pela vor fee olgitrt co acl attonine pe cae am pen sh nna cade i gece ea ce scruheatepit tale, Se pd, perc sot Godt bbe fend a ot = fale care ot exe die aio neater (noone SSS sities ohne sarin sie), demaees m6 yo shin TER an i Given Tatu o oposite exit tora tare mem { sow aster de captor cu at ple) yom accea dave cdo ine sale scoot \ Steiner rin nt wat soaoncptla do eto atantar eee \ ieee TE Stinnett ot hate a fcc te we SESE HS ea ‘hata seit acetl capitol etapa od trams socopee aie Riek Strbu (ou ies pp S178, Bie cacti war eee wel de sete 23Angela Bidv-Vrinceans s Narcisa Forkscu, soe de sm ore seated (Ca aflicait la Hib rombud). Timigeara, Pain Pace op. 104155) Us instrament deuce font ul nelas pont special ete Bston wl de ‘anlonime slettit de Marin Bued #0. Vingeter (aeea Pian ne ‘lopedies, 1974), (CARONTIELES arRACTIA ParowmcA In cea ce piven sist soecomintal or samantha Te sin spre empl: gy aes MIST ee eee tale roca, albastea si alse (ovata de gif) alas Geemeee) tee (oumel'wnct estar, Cajonetars sh eonfetarl iptetponee ogee fein! imlcetinevtail, emeBEWTMEN’ (chao pe Cae as neigh giant 9 fragrant (care nto vparumat irene oso 1s teers ya Soate PTL tevelae dealer eo) ea sis four 3, Find vorba de cuvinte CTiiomonime sau apioepe omoaine, ete f°? clar ch parole na pot x4 dire late ek dust santos ae reece * "tui cet eota,calttecenete tte) a a dee a 'n fata uno cavinte care au un corp foie Rar ne Piste ee care aparfin Gale Ge dove catego Gtim, dessins, pe lnwesse lnvedeat cate sint de multe ori sonfundaty, def att seh, oe eee Jor fed fundamental Prima! die cee dou parovin (adc mst este un eaogism de erigne Jatinomanie, na cir vind recoasiem adjectival latinos eh cee Dis, de leita". Instr treble foloity agadar cu sense de canee Heo hoe icinat (de objec iF at tn wc), Cu acest sen covintel se slg aC “TECAnACIATE, care spune micvss dmieesroa fener a bn invttatt cit meas. Spr coos de nce, patio hg esate cia veh nn epenint aleve ds parti Seet eae aes bola, mat dea subst. ef ce ajar pete, Incdnenieeee Bel wma ca vee fain” on ate etesa5 cde, Unede Feat fi olat ca BSty iar (ml mal ra} ea abv cue eons {ist dn opera al AL. ODOBESCU: deeactare adeun. aon veda eae fa mod clr} cee dt produeinne a genie omnes a: as 8 ebro ae paved ok - ve") 24 mtn fonten - rem Wake ~ ah; orBng 4. Paronimcle pot avea acccasiorigine mai apropiati sau mai indepartats “GO (gi atune ele sine, todatae jeg teteat tripisteerinoaare EECLUMOTORTES) pany? oF pot svea orgial complet ait ch gunners a ao “7 lor imedate ctfaledermarindenatie Oe came an Se eats omglineal grid jensen Mein, into sce) big, el Prin gore et ee a eal) ok fae ee at irtuos, lacuna si lagund, fist fid, sradd $i stead, seal, soa Geese ‘nsvati 9 frocstfsau asculta si ausculle, care provin amindoud din lat, onsen! IN popular {dceh mostenit din Tatni, ara dle © pe pesos apartinidtermiologit medial, pe are ham print di aceon oe, ‘ns pi intermedia frances, undo 8 folesgt (oa ita not) cu sensu do castes eres sa eu stotescopul zgomoteo imi ale pamaoy, In vedere sic sa (sau mai bine zis foncme), inkl gecstea diets fo ig modal lor de combinare. Din acensti eatogorie Tac parte releya 41 sevele [anteater sus), pot antenimie 5 antinomie ,contradictie, enzual si eauzal, covet i covvté (pe care le confunda chiar anit oainen culivai) Sau preceptor $ fe cexplor (al ciror sens poate fi gasit th dicfionate). : : : ‘ O ‘aractorstick importants gazenielor este, tn mod obigmit, weezey te spirtin acceagcatogor leieogrammtletercoe colncenmed oh ee gE RST ae Substantive (cam Oy My Pont Sree), fe wesbelaprpia. « propia) sae UN Me cs fats de dn ctl BREA ese fe) ate, Die ele int peau GubsT) sr aMagWT IVE), spol umdtcarele peel epee abby * in cane prin apt an seca redacne, eh ae 5. In uncle cazur, poronimele sint foonate din exact sceleasl syncte oi, amar (subst) = anual (adj, $i adverb), miner (subst) — mlaier (adj) tou meATToubst.) si tinear (adj), forma admisi In DOOMAT TOO P alatoni ae Ninian ini” 7. Pe ling paronimele care dir numai prin sufixe si care at numetoase (Jantar glee ste), Las exitaltele difereny ae eT pi ‘Prin prefixe. Din aceasta categorie fac parte ze jrmitoarcle neologisiie de origine Tetine-romanica: absorbi-adsorbl, emigra. =~ Invigray eruptie-trupfe, preserie-proserie, prevenl-proveni su prenumé si prov _ ‘ume (adeseori confundate) — oe al 8. In mod exceptional exists poronme cae ders atk pin xin «it si prin afte adiogat acestcia’ Astle, ona BIS Tarmati de ost Pe SH ap mae foals aber, ay SBE OO Sma din iba anes, ta aoe formate tara ton Ae ibm er an ne it les Sag sult dar oralal-pabstanty rata pen ARS ee orl tea SE ata coe eae eee om nae tr format ca Sate a. can sil ol, tated oe de ese ae sn 1a opts Ii esa) eyDin afirmatia po care am ficut-o inci de la fneeput, reznltS cl marea important @ paronimelor reida fn faptul e& ele se confonda (citcodata eu ‘mull ujuringa) mai ales ta exprimatea vorbitorlr insuficient instruifi In cele ce urmeazi, vor da totusi exemple finite mai ales in vorbitea sus in Scrisul unor eamveni cultivafi, eeea ce este o dovada in plus cd. fenomencl ‘Paronimiel e foarte important, CONCEPTUL DE ,ATRACTIE PARONIMICK” 1, Dep ram sat ok paconimie fawn vidas f tl expres gdfrents mai nicl sav mat sare fn lal confine, Bilis Dred portato empmae aprons se Bescon {ecu memes enenanl sent lai cours i aptal etn parcigy cose ai frevent, fm lin, eet mai familar vohtonior i atage™ pe el Gare eae malt mal pol emouat, subetunduse acetla di wpa ta ‘rocete eomunieii eal Aste a maura In cael Cuneagt,vorbes Dopalart actuals eonfsndt olga ara (fre. tase) ca ma vec Ful wai Frecwetal tse, inprotatat tot dis iba faqeecd (Cae). Tet fea itp (eos) fn sxtiar nor ‘orton, eu anal cain de Grigine tncesscd). Un alt tergun tee a nume duad (¢qarm. Duse) ete abeton confumat cu dost (Ce fos) poate char co'smonimul acetuia de proven germand (© oud Malt Teldectuallconandt pe omjtndcu"mat cunectl epjintd saa et {ti ed vechiel apropa'matrebutefolosit peu ens nesloglomulel «propia Exe Inscamnd sort nsuyIurat sau Dudu sine” seen fre opp: sO na ovat alae aces ef aural sped Spee chet” (Sin espe) sam Intorcoajoaiseashinctvd on fae ham r (Sea cite fnanbe oman ca epee at es vocal’ din a doa jumatate« secoloar weet, Dupd Ovid Densustany (vss Ope, vol. HE, Bucursl, 1977, p. 6), ra mai clara dovadi tn acest se arf olsen aprospe boos a lor debts Svocatul i politician’ demagog Mae Cafavenen, al sirat curs este tttadevtn {afloat en atest yparaitansipatic"’ Or, tn atl grat Istorin'ae tnvoths cho popor eave ne merge Inaate até pe "Or, wu tncape pied"? Or, dock vol sve (noarensl ml greece comitetul dv..°;,Or, condi de acnete id, ax funda ait ta ferapal nostra Aurora Economicd Remini" (veal 1. Caraiie, Oper vols I ocaregtl, ESPLA, 1989, p. 176, 17B 185). Acastd edie este singurt po care © vom sit in continua 2, fa mod exceptional, atrefiaenercitatA de un paronim asupra alton se poate sods numdi cu 0 fears ark mode de eed Seah oe Gaaal Thi corofera, cre (pastandar sens In obiput) devas, alco, Corabra sab inthis tl taatora Sia de acest te int int eat de ‘ate ct se poate alirma e4, im majeritata zdrbitoare a cazurilor,aracfie paronimied toseamna, de fapt confusiefaronimic, Penta acceptarce acest ‘dei este necesar si cidem, tai Int, de acndasupra conceptil pe care am apirate, la iceput, care se refer la sera noni de parowimte conside- Fat de no ca eels Incr cu evasiomoniniae 8 3. Exceptind unale ca nis . i in care vonfuia produce Intra patonime SBAaH Hidicnd, dar cu axe dierite (de exerplafaparta eae ene Kal sau minier in loc de mine), toate celdalte iencth sae oes de Epa repesnt ounal un aapctinpertant al syne eto Hi populare (cum a fost denumit act notion de ate Wee fserman Ernst Forstemann). Dupi cam, oe pulst core, wees sfaltatea unor cuvintede'a ti paroniine” gencreach confens meee a ae Siren noolopismclor rare‘, eventual reese ae fat eet Pentrt vorbitorul semialé rf insufictent nse 4 I0otina vreme, states din cecal de a gr ‘reme, ince fa ce mal des a gre We de era, desi primul inseamna a garanta” (asemenee tal giarsy ak done racondice, adninisita ei th namele tetra ie Sion Rasch, fete glo Stina ce ee alee foun cid srt do pds, sana peters sa de paeeh oa ‘inh pts (ao te pala ele ee), siete Il cronies matin neaogaa ea cease spel Ines tena ane she ane Le eee fo fa elm atid elemental de cempner forse tc sala eta erbullatinc fet, foe tls late pet a as Te itera conta a ara paroimice sat co increible Stim date actin ace fee oe Ws To Teena WOH AL Geant, BL XVI (O48 ped pl enw ae dere a clu Inegetnt de Tudor’ Argkert i copinucs teem, bane veal Paps din rc 1856p. 370) pte Sts eda Bae Eo es ae ladeept despre care Laco Negewssisoiete te ane qlttine! Se ona omit nna Badd ool et incepta nai pe stunt (Alecanan) Nota owed ef amen a eae nt ecb menos ea mat mato prone leper a feo crit ari ean tot rea ecpeineich exes Peek ae pee sre. Am a ineuml ped. Neca! Goma, oprstar bate 4m un bunchet ua fost a onoaten Daun dl neni * ‘kur esas cone ine mal, te nar ant ale care srlncionc nope comic kl LL. carga (fern sae yee ‘ndsor gent ata, ial dein baste maw se eo ee, sserato bo pate din arena Ca a biogas ¥ pang eat dia an, 1978. = palette st surprinattoie, dar ou gf 5. Mult mai ra, poate fi supa arash paoximice stun covnt hale ‘22 eonal, cae, din diverse motive, a ajun oma mal Le ee ai ee Ingeles natal pe junitate Din acest pant Ge vedere poate eee {esehi (tate. frenel, care denvtit tinives sua We Se tok eee trocar” pe cei urmttoarle vermis populate lucien deed tel epee Pte (a ete cb ey Savage al, ce ie Sohn ce psa a debi i, eamintn co exprimarea prsonajului crags Zifa est contend shins slaraismal 5 &trafeclsnal ae, cos cofscannl cha pane, attacjia paoninica se poate exercta asp oneira cant ee at fonetic soit 3 exe, toda, mai pain canoncet le ascend oe ea{se substituie in vrbite. Din paronime, cum eras, la inceput, ele dou cuvinte devin astfet omonime, Ins nual in ace aspect al limbajula pe care Ferdinand de Saussure ba numit parole, adica ,vorbire individual" ontru uncle conti paronimiceconsacrate de wal general esimilate de Lb, eran, ven Preleme de eimolgis p29, 909-24 287 B70) ATRACTIA PARONINICA $1 ETIMOLOGIA POPULARA 1 So og tn oe np cnt he Sc tent omen oi ap cy vunele exemple clare Titlnife in opera comic a lui [. ‘Caragiale. Clarificarea Sahrppbrctecommmemnenycmie BRILL Grea cre, Suhail ce enmn era gtes ntegrgegs lal xe a eens cy dot eve ‘ninied (pus in circulatie de catre Albert Dauzat incd din 1927). In ceea ce ne sl ree Dante p Fe ete re em mac tel see pci ae Se era trent pe el a ‘enya hana cen nes Teh ats SES Sr deme Seal prnid ings pla i SELE cee meen ir a ne sae Scape a Farmer abl 2: Penis ma ne remerlelogetpare pt- seca apo aa ais es te aia sf eee dena dae lng Pt dad! sca surat es ae al ena ety cement Se a unread ae egal oda SOE arm a ae DE 8 oie a 1a mine, coane Finch tit ges de tot. Ce scl? Famelio mars ome ineate id dup bugs, coane Fanes”..Statl ere ide de co ace oma aca, ‘be cere numa datoria: dar de! nowt cost stoptan de lel pe lund fants mae tpt bagel” (Oper, vol Lup. 13). Ncologimal ronuuerfe yeu a Limba roma din ranceea (re niraton) eventual din ato (romunatn ons) cascade pe Hata, retributie, onoraria, Mulfi vorbiteri nu cunoseoriginea acesfui cuviat, el sti ce Inseam remuserafie si mai stiv cf retribuirea neh munel # face, d¢obicsi, in bani, iar acostia sin intotdcauna num A! at i, Reaultatel eet romnte oe wancmt i renner cae ati, eat chiar In exprimarea unor oameni care na pot fi psi alsturi de petsonajul ui aragiale din punctul de vedere al cultui lr rete ori numa fachipulte, Sub nova Tui infatiyare, fic ea gi gress, neologismel in diseuie devine foarte elt Penicu acest vorbitori, intruct este tneadrat Intro. familie de cuvinte Aachi nosedte, fh care intré mumdr, mumra, sumer gh altele, Forma renigie: "afi Joe 8 remuneratc este un exemple tipie de etimelogic populars na © cherestegiul si cipitanal in’ garda civied primeste din pertea Tneape indo iLL, Caraiae a aut areas forms gst pe care, api, foloti-o in exprimarea um persona cu inten ara deel radu yee me omindIneltraacestaa aca fel proce rita Inca foistatait Nae Tpingesca din comedian douk atte -0 noaple tctunona ind Juptn Demrache rested acerti intinplaren, ee sbagatontal” : Tpinges ‘rmaterl Spurs Ei acd afunges, despite (dick cicumscrptia © aproape: sf polit. 4a mine In despite eu Werdnie, ci implincam eu cit maa hpuee” (Ope, Dap i pte wor oh, Merdn l o drm ot rine ‘opulara)'aneologismull relamatie Inpprumutat dite Pediaton er dak dt aE'namane one Us Peegme, 8 tncor eu Laerémt in och iar substantival lacimd ere isn os. ‘pani din pont de vedee fonetc ev neslogamal amit ats die ares ‘devine, i exprimarea oamenfor simpli émafi, tot asa cum: sonidos {cansforma in sommind sub tluen i ono cain Veli dung tice votbitor de limba romani}. c agent at nt aren i yen eng aut inte airaciaavonimied i cimeloia jopulard din el pate el tive ma inpertante? * me 2) In cazaletimologet poplars, ements inductor el indas nu sae titative arnt a pe na cel mit Iucrarea deft) ise compare din punta de ods al sect ts rere mond sa amr’ Yelansic to lari ot es eth 3) ‘actin cn atractilparoninic lmentol inductor ete ntotdeanna FIN eet. oey nite crea nde (re cp fu Ioea Il tures, iat gira se sabati lgera) tramlermeiee be neers In ronumerai s41reclamafic i demic pot expcate suri Pon Intent Is mimar 5, especto, alah lard Ea de ggk sate rane Gh, Je producer abestor dou etimolog popslare au"sha’ constant oa palin verte: numra i leraa, dad mu comea ate curate one seta Acelorag fami lewicale; ni) Una ek pt de on tm na ue fn fee tenes alas fen al ear Sette tak ier ar amen apa Sasa 4 Spe eal 9 it ep nea tte mrt etn ‘shelley ates corse) el dt ln a age ecg og) Tee Sears ees Chalk obec ctope tet Sowihons Gee oats fete tomer wc ce ee ES ea en gre eg (ie ictapadapaetae ate cere - 29le carnavalulil™ ‘ME ntors cash, chem soja tog dou perechi ca ls poifie# pe wr 0 Sepun Ia itigetoria” (Opee vol, p 277}. ‘Un alt personaj din aceeasi comedie (¢ vorba de Mifa Baston) comandit” cal Beran da seen cmd corbin Basen) comand SES cee gear sear ae ah airs a mele cutest eee iS ie cganmeeenpeeSamanetmanritae Ges ero ulah aiaan eh amectas cepcatclimtgncunt' ccc att cee faith dete tan haa a See H iui aac meres h pene pant ashe inten enumit posct de vedere, ermal! seamind cu tea co aad. AL. Gran a momit deratort lexteale. Vest Buldina! slinfife ad deadomiet RGR. {i cx fotvetori, asa cum apare el tn vertices persnajlat Pampon dia ‘pot fi considerate, tn acelag timp, gl etimologil populare (cu sau f8r8 intent shumete). In urma acestor precizari, putem conchide c& nu orice etimologie lard oe Snecma eck ore gs et Fades seem ae ant emcees See ia aie ies Tern Sey ne ert aa a cee fees Gane eames tae ilor paonimice reprezin ‘sa aspect al etimologie! popalae. i all tartent, {ul dintre cele doud fenomene este aoeminator cu eal dintre gen gi specie, adevar pe care nar mai trebul si pieidem din vedere, a a we permit ak emonstchm mal pe ag chest wo tae” wan canto moat moles, soaunaieprorimen scevitertag wecions Sia puncte vane ost. Aut malig pd util ave Ce oon ‘Sine stor seca mare re te ut dal oe eto) Slinal mul vor sates atalino te seas ict impameat in saa tara verbal hs fst eat, ‘nate penal esp orb Ge Naw papec gt gla Dut) contd ‘cla malin” (mre maser cut fom md Coal) se masa pain..Baoja lor coach pear copes ps nese “osm” aha ipod n pute gest ema ben arse Sie ia cad ce aime oposite Soe ipes pinay 5 ‘i strc pursed” cia hfeadn su en acareeitlog da nonin cx oil taal owe set stains xen egiterd fx prota otmlcgs popaa svat grt saat ca a pera 90 BIBLIOGRAFIE. SELECTIVA 41. AVRAM, MIOARA, Mijtoace morfloice de difoenierlescel in nba romtnd, tn SCE 1 (1955, ae. 3, p. 815~209. 2 BUCA, MARIN ql IVAN EVSEEV, Protons de somasioogie, Timisoara, 1076. 4. CITOSA, CLARA GEORGETA, Bate ingests ptr teria ff race predash indi roman, Buccresti, 3971, 8. 143-191 ‘4 COTEANU, I. A. BIDU-VEANCEANU, Lina rondntconemporand (vol. Ms Ye ), Bucarests, 1975. 5. DIACONESCU, PAULA, Omonimial fllemia. fa PLG, wo. 1 (1859), p. 199-159. ®& GRAUR, AL., incerareasuprafonduint principal oneal ol lint rombne, Beso, fest, 1054, i Y. GRAUR, AL, Studi de fnevineg generals (Varnes novi), Bucusyti, 196, p. 200202, ‘& HRISTEA, THEODOR, Proseme de simstogi, Sai 96a, ©. HRISTEA, THEODOR, Romanian Vocabulary and Etymology, to CTRL, p 203 285 (eu 0 bogath bibtograi). 10, HRISTEA, THEODOR, Peronimia atacia forenimicl tm linbe romdad (ox pecalsrefrine ta operas LL. Caragiale), LL, an, WHE ae. 2223, 1M, HRISTEA, THEODOR, Selinbjrite somone fipertanfa lor peso cocvoven inologes a vol. Semana $2 sowties fos Yodan scat, L.Gxteans pce, , Tacia Wald), Bucoret, 1961, 9. 258274, 12. JORDAN, JORGU, Limba weal” fai 11. Carapate (esitin 11s) Bucuresti, 1857 (epoblieat tm vol. Lénbe litrard,Crtova, 177. p. 265-301), 18, JORDAN, LORGU gi VLADIMIR ROBU, Limba rondut ontenporand, Bocarest, 1978, p. 211-202 MAGREA, D., Prottome de Ngoitcsroménd, Bucur 2961, p. 3145 (ew time teria alte lar ale nator), MANECA, CONSTANT, Sirutirasimologtes @ Kinbit oméns Kirere eotempo- one im lina frecenflcuvinilr, ta SCL XVI (W967), a. 2, pe TBA No MANECA, CONSTANT. Eesizalpi enti romenisa, Bacar, CMUD. 1078, SIRBU, RICHARD, Anionimialesicals tn linbe omad, Caigpars, 199) (coo Diiograte eprospe eahaurtivs. a problems), . SAINEANU, LAZAR, Incercare asupra semasiloe Bimbo romdae, ie, SERBAN, VASILE yi VAN EVSEEV, Vocahlararomdutecontmporan, Time. foara, 1978 ULLMANN, 5. Présis de sfmantique franaise (S4me dition), Berna, 1965. ‘VASUAU, EMANUEL, Romanian Seaniis, in CURE, p. 255-291 (ero bison rae elect, ‘22, VINTILA-RADULESCU, IOANA, Statistics! dleninarceeeehulaal de bad, fu SCL XV (1076, ne 5, po 240268, Aniol, Noe, Buewsesti, Bucuresti,SINONIMIA LEXICALA ae GH. BULGAR ae CONSIDERATII GENERALE awe! nb seth numa de cantata cuvneo, acon trade te tie Haat dea Tung inp pa 3 sols iat reine a sagm xr car smi Sen fund) pate seam sunita estmim'Shoaime Best eee ee eS name SS faar etn ast mat mare ponte deve Pret come ‘ruil © Tocuinga' mai tncapateare, Ccivalenta elementelor componente ale te in Sl : ° integer pine ia again de nna da ein icin cyanea evra ee Spot aeavint pene aca’ sofas dae wo egeee nies kde i ioe nt, gai mi Al cr sider ter pot inca apostate ere, com root ace $a Stove th ase erg I pide doo coins mek i itn conte ropes pe fimo tc pba a toamnd el pl rg inp Pl eee ran fin ‘ood Cala ta ert arg even sine fea impel it pea ar, Sond el Cus mu uncle resting SPLaabe cane ear ca heea re Valente ca: Simpateme spetanjinilole ontesss, fell-adion: gastos uals, int hc nba beckon itil ona re vacate Ge ; ote mets pear ect ti a ioe automat Lair Ssineans amass Sextet Payearia SLATIShte Lalonde fol usaf, 190 0 eree Seong nfl! pence Anes doi sas sai mall {cel ce vorboste ~ smal ales cl ce serie are sl aleng tne ds mt tcrmen coi stn la eispsiio pe eal mai potevit ew sluaia im ente 0 gosto Vorb fond (p. 9). a ajutorlcxlor proocupatide precisa si suanjcle exprimii sth Dicfo- aural t Spine peat Rid gcurdnat de sternal, aot Dich: sar analog ds soni (laborat de wn coleetiv gaparutin 1978), precum mule mas bogatal Dicionay de sinamime al limb romne (DSR) de Luiza Sethe gi Mircea ‘Seche (Bucur 1983), Evident so impune slecta atenta a ‘lui mini potrvittermen in coniext, date find dfeenfele de ordin stilt, teglonal, anlar, posible in sfoa de zener le ied cvint, malades atanel 2 lod ne exprimim in seris. $1 Dictionarul explicati al indi romdne (DEX, 193) ofera bogate informati: din ponetal de vedere care ne intereseast aie, 4 folosind foarte freevent sinonime pentru a defini, pentru'a,explic infeed multorcuvinte; de ex.: congruemta = acord, concordan/a, coincided (pt 183), aul nein mrs, tea gan (p39), tk = ferme ca, rgjit, capital (p."196). Gunoasterea temeinied a limb, @ sensurilor multiple, de fine, ale cu vintelor, poate valorfica nuanfat sf expresiv tezaurl de sinonime ale Iba poate“ Asupra acestor realital! atlageau atenfia, acum un sccal clive dite ‘aril maejtri ai imbii noastre lterare: Malorescu, Eminescu, Slewigs floss, Qdobescu si alti, eomoseator! profena’ a tesaurulal ustee fetid. TReoniead ate pentr labor — seria Siavici —cavintele luert, mimed, Yobod’ # lect, cra plicut, muca —truditoare, roloie — silts claca fare plat BLP, Hasdea remarca gel: Ce limba are norocal de a dispune de patra cuvinte pentru o insusire cate treble sa fie mindra feedral popor: tobniste wien, bravura, ecism’. In grandiossl siu Etymelogicum Magni Romani, acsagh autor indict la fecare eavinttoattrejeaua de sinonime posiile, ca de ekempia: Sigg tat baat nt: sca, lie, nalemit, malas spare sa IMPRUMUTUL CA SURSA A SINONIMIEI LEXICALE Bogut considersbils a sinonimelorHmbilneasre are cauzeistorce gi reflect o senibilitate vie pentru puterea cavintslor: Fondel een aie care. pistrat si numeroasetemente de sbstrat ail comaniedre iain contintu cemente de contact cultural, lingvstc, provenie ain vecharrae enstre, din convicfuites act eu alte neaturt Ax pitts eae eis alte covinte slave, putine maghiar, gece, taeat dee ee ‘coace, odati ou rellatea contactului eet cu chilaats 9 hehe, pore ‘lor romanie din vest, de care sintem lgatt pia orgies latina a heel, uw imens numér de cuvinteromanic, Inspec dn raseee toad nace au contribu la sretomanicarea” limb mast, la medeigzsres habooes {iea sinonimelor ‘et Cireuajia acestor termeni tol prepazderenté In heey SSE Se Gh pr rnin rc cota Ingenio im atin al specie remarcabi © togafe expres aprecall eon ropatst fomanist a Al! Lombard, autor a unor stu fendareeneae seek vetbull rominese,asopra vocabularall g stroctur grammatical 9 ited tre (greum penta graven) (Soa ope ® or insebuge ee fate) ep (ance) pootra api: Nema cavntlor cane tn ‘nl ictteagh sk cassh Limba lr # dvoni © nbs ual mle sets bngar Imports spreape limita de cuvinte sl, cadral simltor de extusiil a vocabels, oui, feu fa care cuvinteletralesetmpreuna ta interior acest cadre, concoronta ‘inte cuvintole cate apartinstraturlr dferite, dfeenjcressemaatica seo eeoeee, fick a snonimelor, ~ toate actste probleme lexicalogice constitte uh ntcy fe eae ico ald limba nis oferk mai bine stadia, (Ves! revise Ram" 8, aie 1976, p18)[ | “Tealnin a3 aprremn 65. aetn nopecte complexe ale sinonimit lesiale romania ogden chiar atria Labi noire ce ingueeeatnea nor Stati cae merita safe ante mica ug ast in Pale sega, iiniva vee nt ignorance echivalenfe posbie de trraen,Zunsecatal editor 1A, Candrea consemaindare in variance textor Sacre: vo guod rake ice; polld-dorire: rispinderdsfiraimpristia ete. Doringa Gea TET fasupra nor nofiuni sau idei $ precewpareiue afi jl de cititord at dus la ,justapunorea sinonimiek” de tipal: ,pSaitorel sau oerotitorulsufle- tului; "ymilstivire sl indurare"; jmemasurata si negeaita bunatate”, iar ind. incep si intre masivin limb neologismele romanice, sinonimele explied sensul cuvintelor noi prin termeni Yechi, popular, cum se vede in ¢pera Corfeilor Seoli ardclene: aystiierare: d-finifescwive: frgurivicoand: caucicpricind: ginti-ncam; tnculicestroy; liberlaelebosinie ie. Mal tec, fobservim, de asenienea, acclagi procedeu de sprijinite a patrunderti neo” Jogismelor jin Uimbd tn scriul lui Diniew Golesen, Blumulean, A. Pann, Hiliade Radulescu gi alfi, Dar canalul cel mai eticace de asimilare a enor sinonime ncologice, adath ev ,reromanizarca” Limbii, a fost presa, mifloesl rapid de informare despre progresul omenitii, de impunete a carmenior 10, ceruti de civilizatia nowt. Cuterul romdaese, Albina romanease3 —, primal cotidian Romduie (1838), Gasctade Tyansitounia, Moca, Feain dywineci contin numeroase glose, explicri prin sinonime ale unor ciwinte roi, uncon si lose de neelogisme, pentru a usura impunerca lor fn Timaba: competent (pri- copere); prelera (alee): isteafa (departerc) experiment (-eesre): Ingeaias (iste): Femedia (vindecn) eauslatr (lle) ete. Ccevlaia tot sai tons a‘itevaturi primilor nostri casi, raspindinea cirtlor stint fice ai > fr : stituieoeatogore vast ive ft discus a Wiglle 0 exfolin pega eae te so al ate tec og jot ag di Ce ect majontaton deh din iciaeeBe cnt. ‘sprijin pe aceasta foarte bogati categorie de sinonime partialo. aan 6) Slgoamileatsximallesint obit mai aks fm sta serine, cave stave prepara conials de tae aibulgd ig Se figuate, metterie i Inbopiete—fese THGET mae Tae tania aa ee cones elastic, com sefntimpla mai alsin imbajuleonotatv af poston, cutee ue = cf, sty TENTIVESCU), aly Toatood Canctnaon) male aap in wats (apoio el ARCHED (BEAU). Presta sor atemeecdcehwaies Geant a ee Resend erscnio des snoinia dalle et eas te (aie seca igure mee 4 lkima vreme, no impure tot mals malin dunce ocabaral, ein toate comprtinetlc Hn Ue i foes pin Ue sialon si onsale. (Pentta deta, vous Indeosels G. T Ton d noes Dincolo de envint, Bocurest, 1976, p, 1-67.) La tipurile de sonic stabilite In cre: 128 cath lea mal fost etapa ld Sot mine T peas Wee neal AIERcar warden frfrte gi vofieads) PASSE TSS (ei aroha icin in biog) nd wlan de ec eR eee inte dud sa mat mute grupar ge corinne i Ge (aed Reson caprenr ow] RUNS Ge Sache ee SSempIa «spill fine wo lus fa stators) Ch SoS ea OE eee Ur eevit eo eat lone toy geup sre ce men “nate soe snr wor ont foe oot Todor HifteaTestreata hol Gp de tame sage mee ee whe eto pune st artical, eps enorme ‘3h dibcee Pil te Tce aa aee cajare WETS oe 351 Se atacito mate larg, ntrelt contra 5 ele ieee romdina ext o limb de ‘ar bogitie sub raport slaonimic, Acta Tucru renité din DEL. apirut Jn anol 19, smal ales din secentel DSR, eare ma faegitrear, totus, dett inoniele Asics SINONIMIA IN STILUL BELETRISTIC ee ee colin te era a aaa sh tual al societifii, proces tnsotit si de o crestere calitatiod prin Kirgirea final seri moe oat gc ed Pg ae sea mils eg ibe al a ae ts Slt pce eat ane Eee Mee ray cetera ee coe en eee lps sah yc or et nade nt cee ne gata ee goer ee oo Se Sa pa rs ee eed ar Seen Se ate ae een inl Me, lar ale mtr. dh een roe an a, ur ae se clippers eae rar ameesee tenga coe, NaS sate tiny coe ca ee ibe bebe dea ete pein oat Cee pe ee mT Kees oe ind si eee cares Va aieecerahatie Boke tee anal fm ck Sie aera ee ent Mee Sagas Oa hero he os Fors eit ie 0. etl ee sce pray a ae ran agi porte ome Fee een Hsin tr ey alin aah Een eta anpeioueticenl ose ont oka SE GG x ci eh ge el oni Gh chai i er reg imgnencik gram ea mala Soe nee Groep rer peel ante gir eet see et ee rr ipa roms cartel etn del en dh Tee cere mt cra cre eaten oa, Ca acetic ena acca a oka tee aaee ea Con baneachy See) eee a es Se cere sioeaenteoaed edie tener elm ont tenets ea cues Fn Sas cose uct ts roma canes ome ee a ead eee ees eee a ‘stil ,limpede, fara s& fie comun™ (cap. 22). 6 Inte pstuna cu nce te de grave, aint Carboni, Oct Goga dda cuvigtuli banal edsbune snalicapi adel de Sel, Felling sen i imprevizibile: Ciebuni end thor arden vated Tin see de ant tel gor Tu, std Ie espera de pat Site gnogti cam ay sm {ar ind din chi de fratie vinta din primi vers (edrbunit str, ade evin mal js in sno si polisomutsugestiver ochit de ydrate esate de ais magi eluate faveinultinal vers, « ede pit metaorior: aad conta devine sant ‘ssc consuma,osejeri ate ein tlt (esr un ea). Sinan ae wenn i eptetl salbaie $iase prin cin strola a doua, ca epicel fein expr vant Ural gr aden ps, Jed neem hg” Gaeain contexte Iiterare a lee weer ineo meearonts prcpacane 2 calor die organismal vis al imbi (cia spunea Sextl Poet) naee car limba iterara de ast. Ex a ann lao mare imgate ae sons tenfind merea fa contexte nol semen posite, ple iin cch ‘alee subti,afetive,expresiaiterara find Ino a inn Un Sigur scape: «Tetmenul de ahmtrare'a ates, datorti mcafee, ‘tar, grade, lipsd, nese, ncuredia,enaghie bea, ancora omen Siri, site grew eke" (vel Me ead fa Ll NAIL 1960), De tn mat sero secure Ta snonimit Wogate, actual reaervle ge oe [reciate al limb comune, hq auton de Iori tine, Publicist Norbitort obit, pontes a nu de repta OF, adeses,pontey "moses aiveiv'un meso} Qe ex." oft impede ein slit dessin dere eps, Jn diversele regiuni ale farii sau folosit sie folosese sau mai multe moar de ezmare el acl nf (A cur, St ohana i fect tent obignutsuccesiunea sionimelor din tral Veh al neloge lexicului nostru: deosebit, diferit, dives, nn iit snonimelor, mai ales pe texte wallorseitori, care au observat tos fect sae de seas dnte svontne a Sadoweany eat on ineat in leghturd eu sdpadd, en, onal [raf padre el. mers Seve a mila ie. apuny pled aseiefen cantina ee ik Fes nts esa ib ea eae a Cingasterea i eultivarea limbilceeaz8o sensbiltate mab acu fata do puter evintull, fatS de procaal de valnare a stun lib Messe Studia Snonimis, ey jocul et subt, mai als sub condete srtoior, aps: reaai stptairea limb imbopitnd i pesonalitaten omulul Afoisal ll Eminescu ne pare adevirat: Limba q Welle dezvltacugetarea’ acd coretatr sean sn raat de acest bogiea stxnmeor in roast, datoria dea le cunoaste, det stud g Gea le valerian mod Adccvat hi se pune gi oud Rondoiclae: pPoarte ngath in sinonime kt Sinonime apronimative, bogie daterta In ure parte patrundertcovinsloree dmprepatl omen sm a eae ee Pah Senet ram allen pte rion se eee es sears iate netimh Comparaticul i dri ge ae ee ee a ed a eo peer aes * a ven Aen ae oat cer aM, Sedona, ee Trea eo Siar eS ane eae ge creat fae RS abe Se cta Bane Peat relent age re oi ea Ee ea tui Sera Fea ta eteraa wan enes Se Oar ee er ete Fee ee ce Seine: aoa ae ee aes ope aoe sa BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 41. BUCA, MARIN, Probleme ole snoninieélevicale (oxamatel tere de doctor), Timigara, 1908, 12, BUCA. MARIN si EVSEEV, IVAN, Protiome ae somasoogis, Timiypara, 1870, p.NB-143 (oxo togath Biblogratie vomancac stdin} 9. BULGAR, GH Simoni leicala tm tba romdn, tn vol. «Stu Tima iterara", Bacurey, 1971, p. 272-281 (cu uncle indicat Dictionar de seni, Tew 1972 feu un st p52) 8, FORASCU, NARCISA, Anuizaccturalé a eontularalu Fmbitromne contr pone. Siuoninia adecald, Bucuresti, CMUB, 1978. 6, HRISTEA, THEODOR, Stromimte jractloicd pi lxieo,azeloica, 1» ROM, 7. LISSAFRIGURA, Tis orgine tort de doctrat), Bucuresti, altura Liter 18, KIRALY, MARIA, Sinoniniecutsentecln fy lini rs pi romain. Rerum fermi ge doctorat, Boeurey 1874 9, NUNTEANU, STEFAN, Linba roménd antics, Bacueqt, Et # Eocelopedie, 1988, p, 141170. 10, GECHE, LUIZA qi MIRCEA SECHE, Dictionarad de cinonin al limb romdne (DSR), Bocurep, Editara Academies RS, 1082 11, TOHANEANU, GL, Dincolo de enint, Bucuiest, Ealtur Stinies i Bnet. edie. 1976 12, VINGELER, ONUERIE, Prodtome de snonimie, Bucorepi, Eaten Sin 1 Bnlelopedicd, 1988. ca tinted TL, IMPRUMUTUL CA MIJLOC EXTERN DE IMBOGATIRE A VOCABULARULUL ae ‘THEODOR HRISTEA x CONSIDERATIL PRELIMINARE ‘Cunoasterea principalelor mijloace de tmbogitire a lexiculut merité 0 stenfe densi, itr, aga com am nl spa i tn primal td bao de erica sostalesiak gt Cot enc acetate, dap ee o lind oa eomttatca om de se ste erotaen ek cot mat ales In ingen cu tl clay Se eee fina spore a ventarear kx. Syre Ocoee de estes (conse Linen eel mai lab mat supe nena dn alr sane rorfga evlvara ttrom de ince, coe ce conte limb sae ta Spocal chsontia, cre ens structura gramatieate ‘Anat ceil mei limb se ait it antnea mia sta eel, tele st aged mdi care aloe incariltant cen aloes, Girect ort inde leate de ogres sect mane, anal c # fn tod speci de transforma care se pete Ta vn mata eoitals 2 nel aherte ota Ingrsice Dit at pei ot tsa importants care pid evel Ten gece gio. Ena hl fecal fe mena” ih suai avin snersfceen ela lesa econ mate melli 1 samntor 9 dest, conatde tre japore cre, ours acta, dota fig cere mate femarvannt : Releitorlasehinbare nceate care au oe f cadre vocal trai sl preci ch acts inbracksopcte dite cele ma deta oe Find ca arhaisarea teat a aoreavnte oi eu ings tehinbare s.r sort teint es apariia Gen uni lesa, mente st deme ze, enomene, prose ntti et, itt sav neces sat For. Dinte tate aceteschinii, eare skate jen dina ica socabalarai ow inirestd env ele de ape at Eavinte fll in care sie stiaete etoile ered ested ae fesoli de comunicare,fncercind 8 oferim, mai ino imagine de anny pra procedehor de imbogaie a vob saline en rc {Spar ewvine no pe dat el fondamentaly gl anames ona exter nd con Sinan inpramoteri in altelins) gata inter nd (pincer vie uati iene seus din ibinaea unr elemente etic dja intro. Ra careare) La omental pott sea vedea el cea dea dou el undaen, {aL nsomeaz, de fap on Inte anamila de procede itera ete oa 9 Tupramos degaturd att cu wocaburul ct cu morflogia sl eneeSpt studi exdeal eit tt capt cose sub sel ce forzarea. vite site dea ne oe mai pe larg de raprumuturil Kia gi de mileas mainte dea me oa roma creas ol cuit, presi Ue tere pin are MMyocedet de inbgatire a vocabularifil ca poate 6 eee ae combina t (aca exter intern In gedasi tp) arta denumivea de cate Vin Visties Data find imporcan fac Liven st euttritnnastrs 19 Ht prone storia il rm mst volun de faa si vom res sey ted conser un eapitel spec Rutin cadral FRAZEOLOGIEL SRI LEXICALE IN LIMBA ROMANS IMPRUMUT fn contact cu ain room nen esa St a et emda sft 0 ae de ire ale wept di Geni forbear ats Ce erent, lee eyo pear prince alas ae mare xt ahs apn ce ona og cheat says ven em agen rmgrumac tex ica) sera cue ce ede foe nit in ngs im bin rare on tr rst spam ef ek Men ee fe rie pec mh feet i reas cerca tmp ingen asi it aescenontc” OAM Petia en aspect enganental al contac die ie se ae or vtmte potion restate a st weet Srult fn general? rae ek Liagvistie: (dsp car va ft vor, nal ep Cf ce tsa pn a Bilingeiem eles deporte, mpeana specueaseria eatin ea Ye eT a uo funese nd WE inte Pat inate Him ete voi, ade acRaent mya. secearemaipctota ert ea chr ev frp 7 Fe const cai cae np stab ne dere Pe ie de dng orale Camo extern de inet atlate, one edt ny te un ape cet spare cao comet Salar, epee esa sytagvtes com sat cl enmerl at de edn ceva oy at ny nei ee, adapta a sina ‘epfensol alain fete § ere a enim) ae mae gern 12 Ca a batt, Ace pa eae Fee ee ae prone an contact nemo RTS PoP Two Lowls Deroy, Bemprint Hinguistiqus, Paris, 1986.7. 1%, THe eee eka pene ane meee ale energies Kb sea, gPeneimeriatl et Sere, fangange incomes Pata ot Pre aL Aebants Pilncing, Mouton Co. Londoa = The Hagee — Pas “fous. 0 1 ia tty san ste ppt pac li nal ee Sete ave i maghlar, ir, rai var, tarcesti rece ide alte origin. Pecaten inde Teligioas, care stau la taza lim Flaca za limbii romaine literare i pe cate le dator n diaco- DUBLETE ETIMOLoGICE acon, st 7 elas cast a fost o dat tmy dats pe cal clté su livres, Atel. fit sear, Sens Creel) rit lot scale popalart lop pe clo cts Sh Seatac acts Sl alco Wena ing i pactenamnttreaanatice cence git. Majoritatea dubletsior 9 tripletelor etinologice dim limbs remand sot, ded {um om vee‘ depart 2 provera tn. tl panera cl, sata vate mostenit in aor pa {i nectogismel stata ars me 2 onstnd tn tera el Fntrvoetc hn Fat aie Feed neon ht canes ae ‘prot raed rt ot acute Wn) pc st lating ea #1 cavinee omingtin SM? Pron i este etimonurt Dupt aceste considera tro DUBE $606 consid genera eeateare Ia tame teca fa eka cle Ma inprtnte nurs ine. {n'Sbiemel de formare a cavinidon irl romanese i ehontual, ‘A. IMPRUMUTURI LEXICALE MAL VECHE LEXICALE DE ORIGINE SLAVA Privi fn ansamblul «i, infiventa s za mal puteried dite wate influence vechl excrete astra teak duct Smprumatire din domened Sorat clsegia de fat mune roses giro de Soin: fund dup ‘iatek ou fol aproxinatiee faces Last ey cemece@ sic cate e anul total a exis emanese moder, aga cum acesta se presenta, in ilk ar olel ced aptoutdchonara ei ss ciat adel i SSH) Cea dnt cba inp sve ncn it ete at evil aera ae eae cva (a tele cara) cnt arte semeroass mac fn DLRM, covtntul pllanjen figureara cu 9 vaclante:(patajen, pasnjan ‘Paintin eke), dar ungateneseas cua Sngrd gf nto ate Le geal peer Sidrestat in primal ind, nuns idl care ebuieseptrat at inpresnd ea vatiantele lor Din sctea stashed mal ain ee de Gyltmprume art prope nt dat dct 7 168 tar 2059 cepts aoriveee pe teren vomdnece (det tame sae), calcurt (ie Spal ll necntta, format duph modell hi Bagndont) sivacianve de ful {clo citate mai laite: La cele aproape 4000 de cuvnte variant (ocase Ge stern ctegrinclemeatelor vehi lave’), trebule sk aia, fey, Sse de lnpisutul mal wo, ce provin dect dn be ive vets (ealger,srbocroata,uerainean rsd gi polo), Spe desire de aesen Gin Sri care an, dc oben, o ercuahie regal, tnprumetrl a prime “tego (ela al er mai vee ontate romdnectave) sin, tn nao: fates ler, general robot (rag, Bg fabs mnel eh) tec creel tile limba bulgae voc. or © alla distinc care se mptne ete Inte Imprumuturle vee slave pitrunse peeale orala # populerd. (ded ca urmare « cole Finunlor'u cov)’ cle intrate In somanogle pe cale seria, cuted Iau carturdreased, datorh fatal cl slavna a fost floss la o), timp de teva sect, ca limb a administrai diplomatit smal ales & ull religos Den slavona ca limba srs crash sau de eultrd se oot {then tn med sensbil de slen coral, Impramatarle poplare mo pot fi totey pea uor dterenfiate de oe svants san cirturkrq, apa cum © pro pos pentru prima our gi cu deping dreptate rogretatul Emil De tro: Tick Dine termeni trong in epoca Savonismolo ltl (adic apre- Simativ inte seclcle 3—V). celal mut apartin vocals egos Hsocal-plto, com au demonstrat cereitel Cae sau ceupat de azsid fetid Tle bots eso si, eee tm Forde alabetich alsa alten, ck, zon sabcecdar ex carsctee chino’, candela cm gee ‘lie, diacon, dub, Sudaonte! top eencics, ea lvim, seat, pio, Keg ala ‘nail, eit oli pownlnigFeceln pant redone Tostit prose), peselnie pol, rat slot salamat snd Td co) ang a, tre: ne Granteatvenie, seemie, winnie, olddied, wield wi sop ae ae pot fh Ghite m DER — prima dicionar Tomanes care, ements Slave vechis populate dat separate cu ecledenumitesanone Deore impramatrtepopulae it mat vec mal numeroase ma sl fate fn Timbale sit sete carenentrserd cu prechre Dela av (ev care em Ten D Macees, Probleme de lingssticd romdnd, Bucuresti 1961, p32 ‘Yeu ndoouets Go hts tai a feyiatta aon fu eeatarl mt rds rave ables volta de silage tone ggasi ombneR Wace et ih, p 117188 ou o bogata bblogate «probleme! ta disco). 2 Sonviefit si care au_pltruns pe teritoriul Romani de ai prin sola eb Yea ai ras evo in ele mal vant ee seman ome e activitate, incepind, spre exemplo, eu agtiealtura: (dir eae Poton, Sad, nop, sog ete) gh termintnd’ de pilda, eu deen a mele (domestice gt silbatice): bua, dsbiloc cinta dike aang ae fev dnd sires altele). tn onctle de casks enicograrenioel sire ‘partin, impromoturile de origine slave pot grupa dupa cam ameeen, 8) Substantive: babs, bier, cas, cata caja, cal, dar, glen gr Sih G28 poet or mil, unc, nde nay ert, lp ney inap, eae ete rf orl lfmay wa cr U8 to, Dy adjective: tga, bona, calc, dag, go, eroanic,grozan lacom, tnd, pest, sirac, scum, scund, slab, stragnic. gtr, in rund peti edsc, sun, scund, slab, straps, fr, tees eapth, wa, I ygF BE: Bal cad, ith, rt, dir, dba, deh gon hitb, nr mae wk a Sten, rd, pir pt, fal, porns forme brat pe sen tasty rt apr ise cake ae ae eae a bineast"aproape dls ‘In romina Content Ptr care impramstor ve sve dup ete fice semantic, veziin special: 20328) 1 A Eg iementio watmapcat at, Rovetey iene ea eele ge i Feprami we a int odo a ‘ive fitepue snomastic® tecignesinh (sone Bein eae udu, Stn, Stay Vinien te), womens to psintna ee ce een (ors Cn Ettnepeeyt22e rice Se seo Tirgvise, Vlagea, Zaina ete, precum $i existenfa vail mare mene he re adich prefixe (ne, rds) 3 mai ales sufixe (-ac, -aci, ~an, -cd, -cale, -elase, Tom shy int na nti tac pln ieee ‘Shic eentaaf vt neg wa Bs bana Se ah Limitele intluenfet slave g ; Yaptesionati de mumirul att de mare al cuvintelor de origine ava oui geist srtint au ceva, cna. Uk Tomo et oe ie i amestecat, up fl de limba romanolava" (cum 0 oeolea, sire ante Gustav Weigand). Coea ce a mai contribuitia formates assee Bee impreit fost, desigu si faptel 8, pind ln 1860 in Montesa, ar tgee se Moldova, sa seis a noi ch allabet cis, dg! lavona (ca lina ae eet dlomnest 5 cultul reigns) incepuse 4 fe Tnlocite eu romans Inet at Scolel al XVi-ea, Far nici o-exagerare, se poate spune cl limgeesd oy pumeroasele cuvinte de origine slay allabetel chile « mastatt mace ie invenfe strane (in prio td Ce dee ae ea lexical a limbitromane, fir a altera esenfa ef latinensl. O peta eens scare o vom fac eat ch fosionce (aes decinare fconfugseny eae toro de orgie Savana dies ein nimic de acres eines ‘am mojtenit din inte lating Acasa Inseam ck mete wees 8care Lam fmpromatat din Sava (si mai treiu din alte fms) a fost ,turnat™ fn tipare sau mode latinesth promestente, care erau definiiv constitute in. amomentul fn cate a inceput 63 so manifeste aecasth inflaen Flid, tn lini ‘navi frmata ea idiom de sine sttator, mba roman a putt s8 asimilae ton nomir impresionant de imprwmoteri straine (i in prmel rind. slave), fara sash schimbe structura gramaticals” gj impli, earacterul eatin caro igre ath pe Hata de mals. Coen ce este devs drop ibtore fata ek avotat toate aceate verbo ae conjuga aemnovea 1 aor. Ih, wat ekes eared HE tigi latin. Pio wrmare, parle co acs tls ob spun: sine, ars Imancrese, ibe, tet ie, foloindwne de elemental elona-ase eave we opr’ ‘HintS altceva decit sufiul latinese ize devenit in romnegte ese. Dacd ne vom refer dita submtantivele do orgie slays (eps: eer trp ga, Patna) vom car See wre rc cae a ema ec i, Geavoltat dn pronumele Uemonstativ te: Tot spa, cdesienfa su a ghar plural Ini gia svbstati de origine magbiar) ext categorie ator, exe ra ratormat ‘al ttt soe aol tn cnr. Aceasta seam c latnccaltupora (plural Te tempus) a ont monensin romanet, sa deveri, tn mod mormal pate, Ulerion a Thtat din vimpart ne din alte scbutantve newt orga Iti vest nor impromturt de prove tient sara, magna, tres ete eae Emuirse a: const ind ruar genase: Exemplce de cst fli puted. Stgor iamalite pentru ase demonstra cy ape, nltinegl sit mal adele wt covinepe Sn partes tor tal ste atin depareoe Jaen arch lestivelegramatieal cre a0 scam n eure lesivat sat indeuta 9 th ft Fone dc crgne atid Cc foarte matt depate wap cil som, mn prem contra mlcar cuca cn ima ae al propos ort de eat ar We) coca . ‘mente fenomre alae Pstew awe eornge dence evr ands Ale Roe SESH on ip 28290) leg cvs ge se oe, ri se 8) alsa pin cons pg af pe rap tn ape cert propos confine xs laments nerd tm nae teen linge mai igre Conan do fp ant lave muna edict Pat cuviate, pe snd elements prslele do cate nema seit pear a putea ite! acoastd propose sat adactal excl Intel As -ae povine Ain ats, p care serves coontriven omplementles dretexpramt pinto °r mech 2 pa gates) re sme ae pesans) est preps laine fr are 2 “in i lineal, mente pla alc fads pone exp! pi a, ria a dt ite clone at, hr i Ann (parallel bn) moet fo integine din ain, det at cw in ti Cinna on ia naar tom Neg eat Hasdew (eu process cl dn fl esta aude AL Rowe eh aes ‘onvingitoaredemonstaie Ltn limb rombne gi conhie cl acest este wn ‘Bom manna tsa, a mane pe ssl ene sno et chrrn cen lav Seng: d bak eae local ropoders. Aces aes ‘Tint ett ea voc lr on west svt ete Tapert en clate omer selon, care conn rlesumeroan eemeote Delta, (ar acon provi Gia x tol alt se, “ ELEMENTE LEXICALE DE ORIGINE MAGHIARA fa, amwishitea romtuilor cu maghiait o Translvania gi, tn general, conta Jdirectcindelungate dintre cele dow popoare at du lao influent’ lingva tes reciproci manifestata exclusiv in domenitl lenicului i, Intro foarte sot ¢ misurd, ab formant cavintelor Cu oarecareaprorimatie, so pste firma ci incepta fuente m aspea vocabularat rome dateanl de panes Stuer veacul al Xi-lea sau chiar ct My Quid Deneseizey) Jn wrma constituiri statuai feudal ungar (pe la sfsitul veacultl al Xles), cesta ga extins stapininea as Fomineyti exstente’ tn aceast se accentueze. dup “Transilvaniei cucetind formatiunie sta tale ovine. Tnfvents maghiars = nccput ea rombnegide peste moet ce majoritatta feat in lar de depen ak de ccs Ck a ah ant Hlntentiare atresia tet ante so atl feudal maghiar leat facut In Trans spn : ae trgine maghiad pot {Stes ine exe a grate din Trane folate pe legal tetris inyvisie tacoma amine ape ence: be eta lind “neo Hatt’, opie, eats eae "rnd Tie ‘etotr" nde ypeioana cae fecal ner 'deaima"S male alte (dopa FBenstd mat potnintes toa pent ot ay a Spe deoeeire de acse, ste imprumtur cs problemi a aestr incustento stranfstme", Yim pe log Theodor Hristea, Freupciome oponate fi piewiofrontuseme bu linha roma, tn LR, AXVIT (1970) oe 5p 491—909. eee aloes5, 0 parte dintre neologismele apirate in limba roména dupa 23 August 1944" int, dupa cam se gle, in produsal Iatiuen{el ruse moderne. In condijit bine euposcute, aeeastiinfluenfd -2 manifestat asupra limit noastee sproape exclisiv’ pe ‘cale scrisd, gi anume prin intermediul traduceilr. Materiatel de care Gispunem ve indreptafeste si alirmim ci imprumutwrile Gecuvinte sine mai pafin numeroace det calewtleLingvistice, care ma implicd ‘Gecitadoptarea nui sane nou orf coplerea une ystrctor lexicale sau frazeo- logics. Chiar giun eavint cum este sputnle nu s-2 impus Tn roman cect dupa cea patruns in alle limbi europene (cum stat franceza, englesa,germana et), dlevenind, fm felul acssta, un tormen international Atestirle arata cd, 1a Snceput sa sp la noi exclu salt ar fscal (cure traduce ru, ishusetonntt spulnih), proferindu-seo combinatie de dout neologisme latinsti unui singut ‘slement lesdcal, care parca Insa prea stain de limba noastr, In spina eeorspuse mai su we pat somniiatir fatal eb DLRM (aprat ‘tm onal 1889 tnegistensd mumai waitaten trseologie sala rid (eae 796, ‘al 2), tn sch ignorens po spud, ou toate ot laaaaren primltt satelite soviet svete In 4 octombrie 1987. A dows 2, euvingl ruses a apirut in press ffeneesd, americana ete, cum fenuts dio mal male sare pe care bale mai tim, ind neclogismele ruseyticontineau ridicini sau alte elemente formative de origine lating, ele au fost perfect rapid asimilate de limba romdnd. ath Sis destul de bogatd care confine ncologisme de provenienfaruseasc, In 2 caror structurl recunoagtem jor cel palin uh slement constituent” de Grigine lating imediata sa mai indepartatl): actos, eregat, aspiranturé, ini ain 15 fre, modest pa canta), combo (aor en ake Stantv), eurant dafecologi, desi formale sf derinformare (ambele refiexe, fn Tima romand, tle rus. dsrinformafita), evant (gresitexplicat in DN direct prin re, desente si engl descend), deriusesie Qn franceth se spune désinsce= sation), dctranturd. economicm (0 variants ruseasek 3 oportunismolalinter- national). empiriocticiom, exponat, gezoanalizator,tnsbaciaj (inexstent Th fanceaa), magistra, meconicter (din rs. chair, refteut dupa mecanic), [Prosurainrd (care -ascos din limba pe parchet de origin franceeS),radificafi, ‘evicionism (ca termen polite eu sensi de ,oportanisin de dreapla’), fraspee! {ec sensal de ymagistrala, bulevard, larg’), supreuadsm, fetelag $i exalt, Iransfocatn, sdiraim poriaitom $i altle, care apartin, de. obi, domientaleh politco-ideologie#tterminologet tehnico-yiaiice considerate in sensul cel ‘mai Targ eu putingS. Ca g fn cazulinfluengei germane, eonstatim ch printre fmprumuturileficute din rust exstd multe cavinte compuse, cum dovedese imal ales exemplele urmtoare: agrobolgie, agrotcinicd,agrosalehnicl, agro- tmelerologie (gresit considerat formafie TomAneasca In DEX si fn MDE, Jotouparah, flscamerd,fotoreporta;, hidroagregat (Sin ras. ghidvoagregat, relict apa havo), inginer-mecanic, inginer-economist,general-maior sau trmoreceps tor (considera elo formatie romaneascd in DEX si tn MDE, deq prin rus, Lermorefepor poate fi explcat fard nick o difcultate), Exist, esigur, 3 im prumuturi ca etimologie multiplé (adiea ruso-rancead, ruso-nglesk ete) Sau cazuri cind infloenfa ross a conslidat qumai potiia unui neotogism pre- existent, Hrgindwi sfera semantica sl mitindwei fora circulatore (t faratat in Probleme de etimolagie, p. 115117 gi 127135). In aeeagilcrare gi ‘mn altcle am mal incereat demonstra e2 influenga rust modern’ a avat 6 © glera’ manifestath direct ori in rept consecinga nu numaio wyoaré relatinizare a vocabularulyi rom’ nese, cf gf relativa consolidare a fondulus sau de elemente internationale, {yt entra aveng imagine ct ai genera sopra vocabularuuiromanete wologic, e necesar s& spuncm clteva cuvinte {1 despre Taf Tuen}a em ct mai ales in ultimele decent fact din veacultrecut, romina a tnceput sd lmpramateo serie de neologisme engle- ziti, ini aproape exclosiv prin intermediul limbii francese. Mf aproape de epoca noastr, uni ferment fehnic de origine englsl nea vest prin ijlo= ete germand (caf cazul it bole, coe on tubing eave de extracie, penta fare veri MDE,,p. 983, col. 1) In decenile V gi VI ae secolului nostra, acccag, Influenta sa manifestat, mBear m parte, si prin intermediul ruse, ere snes frniat unit fermen’ tehmici de ovigive anlb-americand (de plds: beidecer, conveer, motopiug, raislocalc,sreper ete). Este de a sine Inteles cf, fn multe cazuri, trebuie 68 admitem gi aici 0 ctimologie multipls (adica anglo-riseasa, anglo-germans fal ales Iranco- tnglesi), dar nu putem si nit neste eagul st intrim in deta de ordin ett fologie” Ca nele anelcieme ne-at venit, spre exempha, prin intermediul Timo fraoezeo dovedegte snsel lr care ctgeide rel etifemaray fant esti mediate, nu cu al clorenglezesti, din care provin numa in altima ana- lick, In aceasta situatie int, de plda: dancing, picup, smocking si spieher scan” aruia in engl’ corespunde announcer). Alcor als de ordin Yormal ne obligh sh adinitem ed onele sgticisme a patruns in limba romana din francesa, unde acestea au suerttgoare modifeit de ordin fonetiepastrate Srinromdneste. Ne eterim spre excmpla la bifte (care seamtns mai mult ca frc-bipteck dect cx engl, beeiceh) sat la tobi, care na diferh de fre ost dectt prin accent gi are cementele componente perfect sudate spre dcosebire fecengh roast tue} (ers gf vous-bee/). CL sands, cave e mal apropiat de rostirea fre, saudsch (atest inc din 1861) dec de a engl. sanduteh (la ort zines fui mai ndepartatnemete unui conte din Anglia). Pe cit se pare, terminologia sportiva, este aceca care cu noaste cel mai mare nimir de cuvinte engleest, dinte care wnele au patruns Jn imba romans nel de la ineepatulacestotsecol sau chiar mai devreme (de obicei prin mijlcire franfuzcase), Tata o lista destl de, Wogeta, in eare int inclu exclusv terment sportvi de origine engleet, mai vec ori mai roti (fapttl et etimologia lor poate fi multipia nu ne ma intereseazi): an, Oaschet, Lbase-al, bouting, bride, enocant, corner, divcirack, dria, aviting, feat, Lins, ftba,ghem (srs 4 game), gol, go, handicap, hen} ofsaid, mec, ousider, ‘elo, presing, ring, rugh, sor, St, shee, sporlsmer, sar, suporer ut, tes Iuperca, soled 3h alti mai putin eunoscuti (pentru care ves! DNg 4 articolel cttate de noi fn CTRL, p. 241 ale Hincdi Constantinescu). De angiciomele agtentcn trcbule deombite cu guj peendoanglici=: mele sav aisle angiczme, de cae ne-am oeupat pe larg in LR XXI1 (1974, oF 1 {p.81~71) pin SCL XXVE (1975) ne. 4 (p. 875-378), Acesten sit eavinte erate in tte Ebi (nal sles in frances) prin combinaten unor teme H elements formate {impramotate gin limba englesi. Ariel, cu atoral uk mum som” (dovenit element de Compunere) # dupa modelul wnor angliime adevirae cn onleman, sportsman ete for formate in limba fences tanta, rcordman raghpman ete oe aoe rales floeyte wnitafile aneoogic: foun player ardor de tenis, record heer (tindtor de record” ga.m.d.O pare distr paendounghsimale create fs frances 63‘pitrans 1m limba roma (de obea prin intermedi! prese, Eoteuct a fet simgite { anglcsme proprt-is,eteva dite ce au prinit ford apropint de sees pe ‘are arf tbat 0 alba in limba cnglas (adie lniomen,rcodren ce), Ale peed fanglicime romareti contin slementul ds compunero-avera, eave Ia nol provi ‘ite. adroge, ar feancesh din engl. average edie setn-ecé" Dintre acetone ‘0 aparut mal inti fm ima frances, de unde loam imprmtat a ot (oe ads pot savérage $5 setanéage), i altle eonsttae Sora romney create pris aioe oe smodulole aapszcyl ciate (ope exompla: mesons, ghemavene) 4 atte, Alte domeni fn cate constatim exisen{a multortermeni de orgie en- dezisintcel al cnematograte, alec al dere songs ices cane Snel nal Sntrdsipinar),precam 9 a tenn in gral Do Sacer sete dest de peu, n princi trebste wi Cstngem sngierse pipe de americanteme, cae sink de bee, ma mene dan ape mie ‘euana) caacter international Clam inte cle mal edness weaned din vedere eb unde no-au potut vent gin france on intra aie eke saat ces chant eet dances nana aa, getmand ote), Huge (0 surtare pe terenrombness dn Sacfemn) hos ae, Ia noi, 5a floc‘ snscl de etn general) campus (er duslok enlarge 21 at ep) cays dcr Urupan alae fold ee ean Semele mel mar hombre a isa te numele rap german Hamu), jar (chro proving dn lini meso, asemedia, matey radar, saga, loagam (geal Tov, uncar, Eheeeey 5 desigur expresia 0.4. a cael ctimologie ste extrem de contrary, ‘2a cena impidica-o si aibd un sacee ait de mare pe plea mtereion, axint dea tnchea, mai notim o serie deangicisme # de amereanine sare sine no ox elation voesblarl ostrngteae ver cane Reha ie penta ent realmente ue, fe penta tingil mote er ee keene deal mud vreme,cuvint internaionte. Ne refehin ls apanea bases hometcind, blag, bureala, chewinggsm, chicnell! compader dares (rostit diekin, "espace, display, feipla. Jonlin, gente hobs, eh ‘2am, oanazovent, mareing, pacmaler (on tel de Simla corde ae, ‘tonic, prions, canner, Siow, sho, spt (sei i speci. ares(s) sips (cris 3 uriptcase), supermarkd, tronspant, banciena, weekend, weson, iisky ete, oatte multe alte angicsme americans a ant ook se Fate fm dicfonarele noasre recente, tn Sle se hese fo stl pusicatc sin col sini, care au fost gf vor ramine Intotdeaena cele mal bgate a eologisme, Daci avem In vedere alte imprumutori (de care nu neam putut ocupa nici micar in trescdt), sintem indzeptififi si conchidem ef influentele exes 2 feng fafa de ridicind, clementeleadiugateacstia se fmpart tn dol mari catego- i slanume: uncle care it plasateiainteaadicin se manese PREFS altel care sin ataate fa seit el i poarth denumirs ie SUPLRE ‘Afictrndu'ne in tncle dnt cavinislectae at aint ae Seu pul de sunete > (din finer consite un prefs, ar eroparc ce (da hens fa), fe (din tinal) 3 -ime (in tineine) shoe. sufte pe cae Met Tekicale su derivative. Cusjutorallorse formed a cane uncot, noi parti de vorice, in vaport exe de Is eae pomere dere ‘Asia, flordeastapartine aeleiateatcgrtlesicogramatiere to she a Rear provine. tn inp ein lar este adc Intaport cui Selo cats desis pcare ever = CCuvintl care serveste element de badDpentru formara aller cuvinte se mumeste primi tiv sau gavint-bavn Ca format pines nul prefix SATaUIne se-humeste CHVIND derivat Rea heed kena vos pie chive xe ihetal/omns fase Stasatsufixul jen cea lt edie vom spune et baza et ards eta ae fa verbal cava + suf); tn eaal verblar i /rune tate pleat Sint, tn mod evident, rus! tat, cavora H's saga prefeel es Eee Pll ar'putea fi uso? tnmullte, dar nu e cazul Cata‘ce este mai potent faptil £4, de multe or, prticle i sufixle nu se wdauga dine la eens Gif age-numita tema Tex icala.. Aceasta e come ier teens Aexionare sau gramaticale alo Unei cvine se forsata, In mod eblogteng itr riicnd 5 cel patin un sufx sau prix, Asi hipusd exe tek in adingnrea sufvult “ceed ta toma Upear iar aceast toad, cha fSte ea insigt un dervat dela lapie auf -tr. Prin mare Ie toma lopen {std ridcna fap 5 un sux sar, tot aga cu In temu de sare bt foot Adjecivalsrebtalr avem rAdScina verbal tae (ia cosa Ce ala Bey retical eo ‘Tintnd séamé de partea de vorbire care constituie puneta de plecate al deriva, temelelesicas pot fi Imparjite in 'verbate qi newseels {ar ulimdleinsubstantvale adjectival, Despre adjecival lotr spac ia format de lo tema verbal, care ents aflon In tp ce bacbocse, Spr exemplu, provine de lao tems nominala (4 anu ‘prantval) cee, este bucdtar (din bucate + sf. ar) Menfionin in carl a Ducane ok altor derivate (spre exempla: dina, clotnos, nodiras, picwra ete) desiree fa facut dela forma de plurala primitiveor,intracit acesta cots superoase Cele de singular sub raportal fecvenfa. RAPORTUL DINTRE RADACINA 1 RADICAL J majoritateaIesiitoe de speciahtate(romnesti string), ermenal ed inf este sisonim eu cel de radical, dpi mu este normals floseaseh dol tor seni diferit pentre exact acteasi realiate lingvistck. Dupii Valeria, Gut a. Rotalo (ven! Morfoage sructuriaalimbiiromdne, Beeuryt 19,9. 39 wre ‘idicina poste si coineda ew radialul or pote ft inclesS th cesta wer end vorba de euvinte formate prin dorivare. Ati, la nivelal limb roman ut segeee {onic cum ete elm (din cna) tubule considera, in seelai timp. rica $i Tae ‘st tn deca radkall ete deel, ceea ow ineatnnd che Colncide eu agate stem lesieai". Tot a9, In clot ridacina ere el (din cae), po snd radical 2 lrepate de dous mortome (eden, deci o unitate distil cll componcsta {nr # eddicina prov exclusion ymoriem independent” saa suntate moose i ae AG eR ceca:Indiv". Precum vedem, radical pote #5 contnd tn pls anuniteafice devivar tive, pe clad ridicin ste niotdeauna.o unitate minimal indivi Hedorent Sach ‘el concide eu icinn (ea In bal, cata sta) sau mu se Wenfed cu acca (en faba Incas gi allele), radi call apare ea clement constant i tote fornele Mexionate ate wnat cuvint, feel devivat sau nedorivat Accepting aevoch etna, ens intnagin la wit Ungvist stn po eareo consdardm Binavenieh, cu doh ferment (adiedraddcind i radical) pot fi flea, in caotineare, precisspcllizai di pact de vedere semantic. Pentru uncle detalit mai alex penton saportel care exist Ine radical # vex op et. (p. 9951) sl, de asemenes, paragrad Structure morlemalict« cwiaslor din column de fal DERIVAREA CU PREFIXE Cai ge miei wet piace constitu obiectal de eestareaprospe exhaust l nul tg volun dit SS eet es Recht agra Sire aie SE eee EE tee gumbo anime Lie cate hspiabhenicisinatarheesmaram mieeake Wan ety det hte es ee so 8 SRE 2 et oa ae, tog cuin salma © cst lee ea Bn ade panne acrmutaicng wets ni rete eartagit pe ad ere Hat ite pence ants ete se ateot ones are ae ah, imal Gaal baci rang ea carseter mai Sstomatic, rdcinde-sr fa un Mom foer hie de ral tn comparafie cu marele numar de cuvinte care existh intro limba oarccare entra dotali si pentru alte agptcte ale raportuiloe existent inte gramied Jormarea ister, ves! GER, wal. I, ps 18-28 2. Deriarea ou profize a mai ost apropiats side compuncre sau chiar ines acuta hs ui ence, Condes ene en ‘rin pretizare dreptcompuse so bazeatd pe argumenta ed prefincle pastear rye liturgy dee istramente gatatiae ater apm nd eu propo ‘ compare, spre ex interop eu aot ‘nya team group” sau repost ae ca alta fave ae vhs ‘ia, trees te. Defi acl asemanaea ete Vil In cee mai multe cael aleviratele refine na int, precum se jie, gi cuvinte autonome, De accea cle nu pot fl considerate elemente de compunere (ese cam sit puvite micrn, macon fot, psd, radio. i allele de oxging greseased fy ‘nai rar, latincaset) fa foarde mules peivinge, prefialeseamands desiger, 2 ‘fixe de care ma pot fi separate Ca 9 acestea din rma, ele 9 valor semantic mmal fn combinajie ea un cuvint- bach, dupa cumn va rrula $f din exemplele care urmenzt, Ma cla pus, din punct de vedere functional, prefixcle trebuie pase fn acceafi categorie cu suse si punctal de vedere funcional este cel eare prevaleast- fm conclizie, vom spare eh eice cavint 7m < format cu un prefix (adiugat la 0 tem nominalé sau verbal) este derivat, — compas. 4 & De foarte multe ori, cuvintele formate ou pefine apartin accliast _fategori lexio-gramatiale ea gi baza de la care a ponit deivarea. Asti “ aldesprinds este format din retixil des- 4 prinde (cme © tot verb, rapzind? ste din rdse-+ ginds, adjectivel mectefprovine din me pei (ol insu Sijectiv diva), imadaplabil eats 0 frmatierominenaa din ine a). eda {ati (rmpeussutat) gam. Alor, cavintele formate ca aTSSRa priser pot aparfine altet dase morfologice decit primitivele, dar in acest caz este nevoie st de wn suix. De exempl, verbelefudulis fas provin dela adjoc- fivele due sirogu, tot aga cum indrdgosts i lopdun snt formate ca acclas Prec foarte productiv in ge sisi, adSugate, de data aceasta, la sul> Santivele draguste fi patord, Cuvintele formate, In acelaitmp, cu un pret sin sufie so aumere derivate 4, In coea ce privest@ Vechimea gi originea prefixelor din limba romAni, monn cue st fut veh pn a fot monte na (de try des Sen sede pe eare iL intlinim fa strbun, sro, staat, sirdlucs Be), Alte prelixe au fost impramatate din sava (spre exempl ne. S20 ras), fr cele mai multe provin din imbile apusene 9 fn special din fran~ ez ate, dupa cum stim, ne- farisat wn mare nomi de neoogisme, Dintys Prefizcle neologice amintim pe: a (din epodtic), ante (din amie), ante (Gin entionfecios), ane (din eoRe/atan), spot contra extras, hlpery inter, ‘super, trans- $i alle, care la originea lor mai indépirtati lating sau groae). St, deat, cvinte Proprius. 5 Penteu deinen on profi, ‘in FCLE, conscrat exclstr ae Taste roms Bream dus et. am coach proto Gimrae al prefs il, wrneass 75 de ponpaat nearest std yer 0 Ge preze romney ih tts ete SE POE A ent ct fexmal semartae nO. wee Dornan ene cies we at inaiar, sre de petne Indie), sprees snventrl e forma pall, 2 ‘ni orgie x variantte etiologies candiionae Snel ale pois ot searatt cane Teta atagetl nexaiminasseneole sm velo Intsmmantie, se pois clan movolagct a deriatly se ide repartee tert neo cesta La art etrel mongral fae specie nega fu prognctvtate pci stata, care xe wrt nuh verte ep do {ezvitare ale limb oat, ein i luce Fane}onale oa a) In grata fertorte. In total, vluml incegetreast 96a) de fvafe eee tate 9 ‘emianaliaaile car ar ptea fi laifete in pte catego fandamental, x enue 9 derivate mastenite dialatinfnhde, decide aninecte; 9) Iine > moturi diaaite limb: deans, nonce, pofabrint ete cakes ta inital tino :domerscncltem iteodea,sbeinas@) creatil inte? mie atte Uti sso caren examine diverse probleme dite {eto mal importante, toeeping ex upreprefizren am cual peeing era ‘u oainea prefistr roma genta cae vet. 340-36), a SE i ln NNR erm:DERIVAREA CU SUFIXE Din capa Tocului vom spune c& aceasta este mult rai risplndjtt dectt cea fealsati ca ajutoral peels. Dupeu an VIRUSES te aie tomdnd pste 0 de sai, nts carunel st loa ea aaguctie Sn epoca actuatl-PXistenta un ume ate de mave de ste precum st roductivitateaincontetabilsunoca dire dete TETEP ese sk limasa Gi roming este o ambi de tip devivativ, asemenea latin, exe sta la baal ft caret seuturd -contnes eins mare fais ast pone he aces Bec al mul seater all nse Sanam ere Songsliad $h mogolgit, ceca Be PEMMNG Silas derivate Teale ct Sift in Aes categories tapertnt SHES coy se reme e agen (care denumese pe autor unt aciuni, pe cel Pere fie thlcxerats o meee tte). Exemple de ast de derivate: munlor, coir, etomar, Luar, laplagin, reclamgin, compl Solis ah \ime de UHSTEament) tocdar, tnrerupdtor, asufitoare, sro- ‘pitoare erate (oagina), meets, Gerlvate ee pins-caleel} Das substantive clei: arash arin Ha TAT TARE Ple c e ea criuateabst (prin care sint denumite insngiri, carac- ene Rent ty ete eae omens, wee Maa och, Détivete careindlca or tgTHE olen, mints, ce Der eraterty (iin care Sint dena obecte de diminattat marimar? deri at obicccloc Jesrmate prin covineletaeay Shcmpes bub (at di ida Bei a as a aes) bana stey aossape tage ce vale neers z qeetieste dintieuvals fel chor sens dllerd de ecl al cavin Sind Gali prin faphit x otectele deumite de ele sint mat smc deci ‘cheat Esomple? ato, ri, en io, tla Ropa arated nt fitcaredintre categovie amintite ma nant exit sufine coe unzitore nal veh shal nl i tal nuit sag nal putin poaceey Sta “ay or stogi sat suse d& name Je sername oe ee ane Shine clcives ebay suf alse sit suing Gat ale? (Die ae “ene salts suse abntetts mds inte suet gerice ingt ‘atogoril este producti, in limba remands

S-ar putea să vă placă și

• O Istorie A Literaturii Pentru Copii

  

  Document314 pagini

  O Istorie A Literaturii Pentru Copii

  Voinea Viktor

  67% (3)
• Compunere Si Conversiune

  

  Document13 pagini

  Compunere Si Conversiune

  Liliana Toma

  50% (2)
• Pop - Mihai - Obiceiuri - Traditionale - Romanesti (1999) PDF

  

  Document234 pagini

  Pop - Mihai - Obiceiuri - Traditionale - Romanesti (1999) PDF

  Liliana Toma

  100% (2)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Pop - Mihai - Obiceiuri - Traditionale - Romanesti (1999) PDF

  

  Document234 pagini

  Pop - Mihai - Obiceiuri - Traditionale - Romanesti (1999) PDF

  Liliana Toma

  100% (2)
• Afectiunile Iernii - SINUZITA - Sanatate - Numarul 951 - Formula As

  

  Document3 pagini

  Afectiunile Iernii - SINUZITA - Sanatate - Numarul 951 - Formula As

  Liliana Toma

  Încă nu există evaluări