NICOLAE CABASILA TALCUIREA DUMNEZEIESTII LITURGHIL ‘Traducere din limba greact de Pr, Prof. Dr. ENE BRANISTE e Pr. Prof. Dr. ENE BRANISTE EXPLICAREA SFINTEI LITURGHII DUPA NICOLAE CABASILA ‘VOLUM TIPARIT. CU BINECUVANTAREA, PREA PERICITULUI PARINTE TEOCTIST PATRIARHUL BISERICI ORTODOXE ROMANE /VEDITURA INSTITUTULUT BIBLIC $I DE MISIUNE | ‘AL BISERICH ORTODOXH ROMANE ‘BUCURESTI — 1997INTRODUCERE ERMINIILE LITURGICE GRECESTI PANA LA NICOLAE CABASILA (SEC. XIV) 1, Ce sunt erminille liturgice + Pentru a putea si creeze mediul necesar unui raport. $1 : juni mistice a omului cu Dumnezeu, Iiturghia si apeleze la sensurile simbolico-istorice si mis- ale riturilor Dincolo de partea lor vazuti, uri au, de obicei, 0 anumiti semnificatie sau un ‘anumit infeles Liuntric, flind puse fntr-o tainici legétura cu fapte din. istoria médntuirli noastre sau cu realititi de ordin spiritual si transcendent Scopul urmirit de liturghie.nu poate fi atins insi pe de- plin £84 o initiere a crestinului in sensul acesta adane al cti si-in. semnificatia, formelor externe, sub care se ascund realitatile cele nevizuie. Tocmai acest lucra lsublinia Sf. Simeon, arhiepiscopul Tesalonicului (} 1429), In introducerea la tAleuirea liturgici pe care o trimitea, 1a cererea lor, crestinilor din Creta: «Prin sfintele simboale, zicea el, (Sfinta Liturghie) savargeste si invatd cele mai Presus de minte. Dar chiar si cele ce se sdvargese in chip vazut s-au impértisit de atdta slavd, incat pentru toti ele sunt lucruri minunate. De aceea, ny poate ajunge mintea Restiinta si cautd. si afle infelesul acestora, cici cele ce se Sivirsese sunt, cu.totul mai presus de toata mintea.. despre dumnezelescul léeag, PG, t, CLV, | rom; St. Simeon, arhiepisco | Tractat supra tuturor dogmelor credir Bucuresti, 1865, p. 252, 9 — Tatcuirea Dumnezelk sturghi130 preot prot. at. ENE BRANISTE Dupa cum, deci, nevoia explicirii sau Mmoriri Seripturi a creat 0 exegezd bibliod, tot aga necesilatea re unei exegeze A ne-a lsat cdteva comentarii iturgice pretioase, care au rimas clasice si nor- aceasti materie. Ca infétisare si cuprins, aceste foarte felurite, deosebindu-se intre ele dup’ scopul pr ‘urmérit de autor, dupd punctul de’ vedere care predomind in preocupirile sale, dupa metoda folositi sau dupa felul de expunere etc. ‘Astfel, din punctul de vedere al obiectului inter de je pe cel mi , cele mai numeroase in litera” Gherman al Constantinopolul Din punctul de vedere al scopul dere de autor, unele comentarii urmai hizarea credinciosilor ; sunt comentariile , «Sfintele, sfintilor» etc, dand sfaturi pentru participarea cu vrednicie la jertfa adusi de pret. In Cu- vantul liturgic al Sf. Anastasie predomina deci punctul de vedere psihologic si moral, ca si la Sf. Joan Gurl de Aur 5. Erminii Iiturgice cu caracter teologic De la sfarsitul sec. V inainte, adici odati cu inceputul decadentei dis de gen catehetic si omiletic dispar, pentru a face loc celor cu Scop si caracter teologico-scolastic, care .nu. mai coresptindecesititi de ondin practic, aceea de a instrui sau ca- i sunt tratate cu speculatie si eruditie teologica in mod mai mult sau mai putin pe care se bazeazi sau care se mai ales. sau formularul desprind din randuiala si din textul ghiei. Spre deosebire de comentariile de gen cateheti : Ietic, care nu sunt de fapt decat fragmente sau parti ale unor cursuri catel ‘coment uunor tratate a) Cel tie @ fost primul episcop al Atenei) si scrie probabil in Sirla, pe la sfarsitul sec. V sau inceputul sec. VI _Nu intré in preocuparea noastri si facem 0 expunere aminuntita a cuprinsului celor sapte capitole ale acestei jerarhia bisericeased este de fapt un curs complet de instruc tie mistagogica, intrucat se ocupé de toate cele trei taine EXPLICAREA SFINTET LITURGHII.. 1 Din cuprinsul lui ne intereseazi indeosebi capitolul al treilea, Aici autorul vorbeste despre Sfanta Buharistie (el ii ordinea inifierli crestine este taina de- ject 0 imagine sensibila sau mai degrabi 0 imitatie a litu ceresti pe care spiritele pure © sivargese neincetat in fata lui Dumnezeu ". Pseudo-Dioni-142 Preot prot, dr. ENE BRANISTE. despre efectele impii prin cate do- sie vorbeste aj incadreze atat turgica, intr-un arid dintre toate comentarile liturgi il numai celor inzestrati cu o serioasa pregitire filosoficd, mai ales din pricina stilului siu plin de -hiperbole unele din textele de mi tigioase exercitate de aceste scrieri i se datoreste, in cea mai mare parte, consacrarea in formularele liturgice a-unor ru- gaciuni in care liturghia pamédnteascd e priviti ca imitarea celei ceresti, sau in care se acordi puterilor ingeresti o larga Participare misticd 1a liturghie ®. b) Cel mare admirator, comentator si populariza~ tor al scrierilor pseudo-areopagite este Sf. Maxim Marturisi- torul (f 662), mare luptitor impotriva eresului monotelit, El Purified sitemul pseudo-dionisian de reminiscenfele neopla- tonice, punandu-l de acord cu doctrina strict crestind. Cateva elemente interesante pentru explicarea liturghiei ne-a lsat Sf. May sale (cap.. III), din 18. Com rac eo e (de_mai_sus) cu Rugdciunea ine feat ect une Trisaghionulut, din it, St, oan, ‘Ste lacob ete. (la Bey p. 4, 313, 368). EXPLICAREA SFINTEI LITURGHI.. 143 Despre ierarhia bisericeascd , Lucrarea sq principal i ori- ginala in aceasta materie este ins Mystagogia®, Aceasta cu- prinde 0 explicare mistico-simbolica a sfantului licag si a liturghiei, inruditi cu cea din Despre ierarhia bisericeascd. marginiser& explicdrlle lor nu- cel dintai ‘are imbrdtiseazi randuiala completa ) si 24 capitole de sapte din acestea se ocupa cu i mistic simbolice ale Bise- icti, Explicarea propriu-zis4 a liturghiei incepe la cap. VIII, cu intrarea arhiereulut (vohodul mie) si cuprinde explicarea ‘a lecturilor biblice (cap. X), a cantarilor (cap. XI), lor formule pentru pace (cap. XII), a lectur it urmitoare (cap. XIII—XV) domnesti (cap. XX). ‘Autorul vorbeste apoi despre efectele harice ale liturghiei (cap. XXII—XXIV) si termina ca o recapitulare sumari a intregului tratat. Nota caraéteristicd a interpretarii Sf. Maxim este preocuparea pentru punctul de vedere metafizic si mis- tic. Intrin limbaj inspirat de sistemul mistico-filosofie al lui 1973, Bun’ expunere la Hans Urs von144 Proot prof. dr. ENE BRANISTE mediu mistic, adied prilej de cunoastere si de unire cu divi- nitatea, prin’ purificare si contemplatie, mijloc prin care se fureste in noi comul cel nou, care se reuneste in cunostinta ce la facut pe el» (Col. Ill, 10). Toto- dati. rinduiala liturghiei este decisiva, ca 0 preinchipul simbolicd a vietii celei adevarate de care se vor bucura in veacul ce.va sa vie. (f 595), céteva.manuserise ne-au transmis un opus- tulat Despre Dumnezeiasca Liturghie®, Este 0 foarte scurti interpretare alegoricd, uneori cam stdngace, a catorva actele si momentele mai de seam din randuiala litur- foane, intrarea, trisaghion etc), precum si a loca- ‘cese si a unor vesminte, obiecte si vase litu potir, aer, témaie, iliton, lingurité etc). Cum insi la sfargitul acestui scurt tratat se vorbeste de impértisi- rita (2ais )® — uz care s-a generalizat in ritul antin abia dup& Sinodul trulan (692), de 4) Sub numele de Gherman, ni s-a\ transmis un foarte cunoscut comentariu liturgic, intitulat Istorie bisericeascd 42. 24. Astfel, dupi Dom Pl. de veloppements du texte grec dé tal (Frys, 291 sl In extras p. 40), optsctl forut ‘nu e ‘decdt eum paild rezumats care va fl vorba mat de} EXPLICAREA SPINTEL LITURGHI. 145 Seen ee isticd a cari paternitate este controversata. fate, Sf. Gherman I, patriar- ul Constantinopolului, de la inceputul sec, VIII (715—729), caci 0 redactie a acestui comentariu exista sigur in sec. IX (pe 1a 870), cind Anastasie Bibliotecarul a tradus-o in lati- neste #, Textul gree al. redac 2 fost insd interpolat si amplificat: ulterior pand in sec. XII, de ‘cand dateazi redactarea cea mai dezvoltat si mai cunoscusi, care este tipariti in colectia Migne”. H. Leclercq o socoteste tardiva, si anume din see, XIV—XV. Ceeace araté provenienta tardivi a acestei compilatii gio deosebeste de co- iturgice anterioare este faptulci contine definitit foarte numeroase si prescurtate (vezi art, Cloche, clochette, in Autorul este, lesvopter- Be 48 seq. Trad. tom, de Pe, Nic. Petrescur in rev: 10 — Talcuirea Dumnezeiestii Liturghit146 Preot prot. dr. ENE BRANISTE 175), Pirerea lui Leclercq este confirmata DAL, IH, 2 vol., 19 ir comentariului lui de faptul cdi dou’ lungi pasajesunt comune Cabasila si celui atribuit Iui Gherman (v. nota 11, de la partea a treia a acestei lucrdri). In cazul cand aceste pasaje apartin lui Cabasila, urmeazi cA télcuirea liturghiei atribuité lui Gherman (redactia din Migne) e posterioard epocii Cabasila, Unii liturgisti mai cred ci autorul comentariului near fi Gherman I, ci Gherman II, patriarhul Constantinopo- ului, din sec, XIII (1221—1239) *. Delimitarea textului sau autentic de cel posterior sau inte care 0 avem astaizi, este aproape impo: Este ugor de recunoscut in sie Areopagitul urma, este cea privitoare la sfantul locas. Meritul comentariului lui faptul ci este primul tratat grecese in EXPLICAREA SPINTEI LITURGHIL.. 147 e. Ceea ce scade ins valoarea ac- sa spiritului critic, ceea ce face ca erpretarea liturghiei si fie exagerat alegorica. e) De la Sf. Teodor Studitul (f 826) ne-a ramas scurta Téleuire a dumnezeiestii liturghii a celor mai inainte sfintite® mai degrabi o expunere a ran- inte sfintite, insotitd de accentuatii i turghii ale ritulut i 1) Teodor, episcop de Andida% (sec. XI—XI), ne-a 1i- sat un comentariu liturgic intitulat Hpoleupia xegahaudbys repl lor. Ideea de baz dela care porneste treze Teodor in comentariul sau este cd liturghia comemo- folosind foarte putin textul (formularul liturgic). combate practica romana de a savarsi dowd sau aceeasi biseried. Este pentru scurt_ rezumat DTC, t. X, col. 1332-1333 si la S. Antoniadis, op. cit148 Preot pol, dr. ENE BRANISTE prima dati in istoria interpretirii liturghiei grecesti, cand intalnim aceasta preocupare polemic, pe care o vom regisi in parte $i in Erminia liturgicd a lui Cabasila; 0 astfel de preocupare va forma maj tarziu nota predominanta a operei Sf. Simeon al Tesalonicului. Pe langd aceasta, comentariul lui. Teodor are un caracter accentuat doctrinar, evidentiind totdeauna sensul dogmatic. Desi prezinté 0 noté de oarecare Despre ierarhia bisericeascd, cat si a comentariului lui Gherman, pe care Teodor il cunoaste insi sub numele de Sf. Vasile, Un deosebit interes prezinté pentru noi lucrarea lui Teodor, deoarece, dup& cum vom vedea, autorul sustine ficolae Cabasila in ceea ce pri- veste interpretarea pomenirii sfintilor la liturghie. ®) Mentioném in treacét comentariul intitulat Cuvdnt cuprinzdnd toata istoria bisericeascd si descriere aménuntiti a tuturor celor ce se sivdrsesc in dumnezeiasca slujba%, al buit Sf. Sofronie al Ierusalimului ({ 644), dar care dateaza abia din sec. XI sau XI% sau poate Desi destul de substantial, comentariul acesta nu contine mic nou si original. Primul capitol reproduce cap. XXXII din comentariul lui Teodor de Andida, cele sapte capitole urma- toare sunt imprumutate din Gherman, iar ultimele treisprezece sunt’reproduse din Teodor de Andida®. i nota 7). EXPLICAREA SFINTEI LITURGHIL., 49 Lisdnd la © parte opusculul liturgic atribui Postitorul, tratatul tipirit sub mance ee a cel dintai si cel mai cunoscut dintre comentarille liturgice cu caracter de compilati, comentarii care se vor Inmulft in Rasirit, mai cu seam din sec. XII inainte, cele mai multe din ele réménand insi pana astizi in form’ de manuscris h) Realizarea cea mai reusiti a comentariului litur- gic original, de tip teotogic-speculativ, o reprezinti Eypvia TiS elas hers a importantuui teolog bizantin Ni - din see, XIV, "4 i sistematicad a interpretarii turgice ipal_ al studiului de fafa, Mai inainte de a ne ocupa insi de Ermi Tui Cabasila, vom da caiteva informatii despre viata si ‘opera a. 30, Dintre ele a mai fost citat& o Expunere mistied a Stintel ti de Tconiu si publicata de. epis-