Proiect de lecție

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala Gimnazială Nr.2 Crețești

PROFESOR: Eni Mihai
CLASA: IV
UNITATEA DE ÎNVǍŢARE: Iubirea creștină, sprijin pentru conviețuirea cu ceilalți
LECŢIA: Prietenia și porunca iubirii creștine
TIPUL LECŢIEI: Lecție de transmitere de noi cunoștințe

COMPETENȚE GENERALE:
- aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață
- explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe

COMPETENȚE SPECIFICE:
- compararea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport cu diferite situații de
viață
- analizarea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva moralei religioase, pornind
de la situații concrete
- descrierea comportamentelor relaționale din cadrul grupurilor de apartenență

CONCEPTE OPERAȚIONALE:
 Cognitive
CO1 – definirea prieteniei cu cuvinte proprii
CO2 – recunoașterea importanței stabilirii unei prietenii, având la bază dragostea de Dumnezeu și de
oameni;
CO3 – identificarea lui Hristos ca model de prieten
CO4 - enumerarea însușirilor unei adevărate prietenii, plecând de la lectura predictivă/experiența
personală
CO5 - descoperirea roadelor unei adevărate prietenii;
 Formative
C6 - dezvoltarea capacității de a formula și susține opinii personale privitoare la importanța prieteniei,
utilizând argumentarea
 Atitudinale
C7 - desprinderea unor învățături folositoare progresului vieții lor spirituale.

EVALUAREA: formativ – ameliorativă

OBIECTIVE ALE EVALUARII:
 Cognitive:
Oe1: operarea cu noțiunile însușite atât din lecția de zi, cât și din cele anterioare
 Formative:
Oe2: competența de a utiliza tehnici de lucru
 Atitudinale:
Oe1: capacitatea de a formula și susține opinii personale

VALORI ȘI ATITUDINI VIZATE:

- Gândire critică și flexibilă
- Relaționare pozitivă cu ceilalți

STRATEGII: explicativ- conversativă

METODE:
A. Metode de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor:
a.Metode de comunicare orală:
- metode conversative: conversaţia, argumentarea
- metode expozitive: explicaţia, descrierea
b. metode de comunicare scrisǎ: munca cu manualul
B. Metode de explorare şi descoperire:
- metode de explorare directǎ: observarea, descoperirea, instruirea programată
C. Metode activ-participative: Jocul de rol, Brainstormingul

MIJLOACE:
A. Mijloace informativ-demonstrative:
- mijloace cu mesaj informaţional: manuale, caiete, Dicţionar explicativ al limbii române,
- materiale/reprezentǎri figurative: planșa “Copacul prieteniei”
B. Mijloace de evaluare a rezultatelor învǎţǎrii: fişe de lucru, recompense
C. Mijloace tehnice audio - vizuale: laptop, videoproiector

INSTRUMENTE DE EVALUARE: evaluarea frontală, observarea sistematică

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂTII: frontală, individuală

RESURSE:
- Umane – elevii clasei a IV-a B
- De timp - 50’
- Materiale:
Oficiale:
m1: Programa şcolarã:
- “Curriculum naţional. Programa şcolară pentru disciplina Religie cultul ortodox, clasa a IV-a”,
Bucureşti, 2014;
- „Planificarea calendaristică orientativă, clasa a IV-a”;
- Proiectarea unităţii de învăţare: “Iubirea creștină, sprijin pentru conviețuirea cu ceilalți”
m2: Macroproiectarea didacticã:

Manuale și izvoare narative:

1. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Bisericii Ortodoxe
Române, Bucureşti, 1982.

2. Cucoş, Constantin, Educaţia religioasă, Editura „ Polirom”, Iaşi, 1999.

3. Coman, Pr. Prof. Ioan G., Frumusețile iubirii de oameni în spiritualitatea patristică, Editura
Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1988

4. Magdan, Leon, Cele mai frumoase pilde şi povestiri, Editura Aramis, Bucureşti, 1998.

5. Achim, Mihaela, Daiu, Anișoara, Ioniță, Dragoș, Moldoveanu, Maria, Nicula, Florentina,
Religie Cultul ortodox, Manual pentru clasa a IV-a, Editura Corint Educațional, București, 2016.
 DEMERSUL DIDACTIC
Secvențele Conținuturi Concepte Resurse Resurse Forme de
Activitatea profesorului Activitatea elevului Evaluare
lecției vizate operaționale materiale procedurale organizare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

- Salutul
Momentul - Rugăciunea
- Salutul
- Răspund cerințelor Activitate
organizatoric - Rugăciunea
- Pregătirea materialele frontală
- Notarea absențelor
solicitate
- Organizează materialele și clasa
- Se așează la locurile
indicate
 Voi capta atenția elevilor prin lecturarea - Elevii răspund Extras Activitate Apreciere
unei povestiri intitulată “Povestea unei provocărilor “Povestea frontală verbală
prietenii” care să-i conducă pe elevi la profesorului, unei
Captarea
identificarea temei ce urmează a fi
atenției identificând titlul prietenii”
abordată.
respectiv, apoi îl notează
 Se face o paralelă cu texte cunoscute de
elevi pe tema prieteniei, studiate la limba pe caiete.
română.
Anunțarea  Se anunță titlul lecției Prietenia și Elevii notează pe caiete Explicația Activitate
titlului lecției porunca iubirii, apoi îl notez pe tablă. titlul lecției și sunt atenți frontală
 Se precizează obiectivele lecției. la explicațiile
și prezenatrea profesorului.
obiectivelor
propuse
 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Comunicarea/  Se adresează elevilor următoarele R: “... una dintre cele Conversația Activitate
întrebări: mai frumoase relații frontală
însușirea  “Toți vorbim despre prietenie, mulți dintre oameni”
noilor avem prieteni, dar ce credeți voi că este
cunăștințe prietenia?
 Precizare
 Definițiile prieteniei abundă, de la cele
mai simple, la cele mai complicate. Astfel,
Pitagora spunea că prietenia este
“egalitatea armonioasă”, iar Gala Galaction
considera că prietenia este “una dintre
mângâierile vieții”.
 Se formulează o definiție a prieteniei, Elevii notează în caiete
accesibilă elevilor, care va fi notată pe tablă, definiția prieteniei. Explicația Apreciere
respectiv pe caiete: verbală
 „Prietenia este apropierea dintre
oameni care au idei și fapte asemănătoare,
izvorâte din iubire.”
 Și Mântuitorul Hristos a avut prieteni
(Sfinții Apostoli), care l-au urmat și ascultat,
iuibindu-L mai presus de orice, jerfindu-se
pentru El. De aceea, un creștin trebuie să-și
întemeieze prieteniile, având la bază
credința și dragostea pentru Dumnezeu și
oameni, pentru a fi durabilă.
 Se adresează elevilor următoarele
CO1 întrebări:
 “Voi aveți un prieten adevărat?”
 “Ce condiții trebuie să îndeplinească o
persoană, astfel încât să fie pentru voi un
prieten adevărat?”
 Se dicută condițiile enumerate de elevi. Activitate
1 2 3 4 5 6 7 8 9

 Se cere elevilor să identifice o situație în individuală

care ei sau persoane cunoscute de ei au dat
dovadă de prietenie adevărată. Se
recomandă elevilor să țină seama de
cuvintele Sfântului Maxim Mărturisitorul:
“Prieten adevărat este acela care îndură
CO2 necazurile, nevoile și nenorocirile
aproapelui, atunci când acela e încercat, ca
CO3 Explicația
de ale sale, fără zgomot și fără tulburare.”
Observație
Activitate
 Se citesc câteva paragrafe din textul frontală
lecției, care conduc la extragerea unei
concluzii care se va scrie pe tablă (caiete),
dar se va trece și pe COPACUL PRIETENIEI:
 Criteriile prieteniei adevărate sunt: Conversația
iubirea, statornicia, sinceritatea,
înțelegerea, egalitatea, respectul, spiritul de
sacrificiu, sprijinul reciproc. Se face o
paralelă cu prietenia dintre Iisus și Lazăr.
 Se cere elevilor să precizeze dacă se Activitate
poate vorbi de limite ale prieteniei și până Elevii răspund: Da/Nu ... frontală
unde poate merge prietenia.
 Se discută răspunsurile elevilor, R: Să fie sincer, Dezbaterea
precizându-se că prietenii nu trebuie să-și înțelegător, de
ceară lucruri rele, rușinoase, iar dacă li s-au încredere, săritor etc.
cerut să nu li se dea urmare. Prietenii
trebuie să-și ceară numai lucruri cinstite. Elevii dau răspunsuri
CO4  Se adresează elevilor următoarea diferite, argumentându- Problematizar
întrebare: le. ea
“Vi s-a întâmplat ca o persoană pe
Argumentarea
care o considerați prieten adevărat să vă
înșele așteptările? Exemplificați și
 1 2 3 4 5 6 7 8 9

argumentați.

Elevii răspund
 Se adresează elevilor următoarele întrebărilor
întrebări:
profesorului.
 Ce este prietenia?
 Care sunt criteriile prieteniei?
Argumentați-le.
 “Care credeți că sunt roadele
prieteniei?”
Precizare Elevii notează individual
Fixarea pe caiete, iar apoi pe
Prietenia dublează bucuriile, micșorează 8
florile primite și le lipesc
cunoștințelor tristețile, îi întărește pe cei slabi, ne
pe Copacul prieteniei.
CO5 eliberează de unele griji etc.
Elevii dau diferite
“Ați avut până acum șansa unei prietenii
variante de răspuns.: “…
durabile? Precizați care a fost elementul
fericire, armonie,
care a contribuit la
bucurie, sprijin, ajutor,
menținerea/destrămarea prieteniei.”
dărnicie, iertare,
colaborare, timp
petrecut împreună etc.”

Aprecierea,  Se extrage concluzia că alături de alte Elevii răspund: “... între Argumentarea Activitate
asocierea, valori (onestitatea, dreptatea, bunătatea scriitori (Mihai frontală
generalizarea etc.), prietenia unește oameni și țări, Eminescu/Ion Creangă,
contribuind la menținerea unor relații
Iisus și Apostolii Săi).
creștinești cu ceilalți.
 1 2 3 4 5 6 7 8 9

 “Cunoașteți câteva prietenii celebre? Dați

exemple.
 Se fac asocieri cu alte prietenii
cunoscute. Se completează cu noi exemple
(Vasile cel Mare și Grigorie Teologul,
Eminescu și Creangă, Vlaicu și Goga, Daniel
si cei tineri).
Explicația
Activitate
Evaluarea  Se fac aprecieri și se notează elevii care
au contribuit în mod semnificativ la lecție. frontală

Elevii rostesc
Încheierea Activitate
- Rostirea rugăciunii rugăciunea, apoi
lecției - Salutul. frontală
răspund la salut.

SCHEMA TABLEI
Prietenia și porunca iubirii

- Prietenia este apropierea dintre oameni care au idei și fapte asemănătoare, izvorâte din iubire.

- În înțeles creștin, prietenia adevărată dintre oameni are la bază “prietenia” cu Hristos. (“Voi sunteți prietenii Mei, dacă faceți ceea ce vă poruncesc.”
Ioan
15,14)
- Hristos ne-a dovedit “prietenia” Sa, de aceea se cuvine să-L urmăm si să-L iubim.

- Criteriile prieteniei sunt: iubirea, sinceritatea, respectul, înțelegerea, egalitatea, spiritul de sacrificiu, statornicia.

- Prietenia se vede la vreme de bucurie, dar si de necaz, dovedindu-se prin fapte. (Prietenul la nevoie se cunoaște!)

POVESTEA UNEI PRIETENII

 Era pe atunci primăvară. Vântul ducea miresme de violete și toporași peste dealurile și câmpiile înverzite.
Din brazda neagră de pământ arat în care erau semănate boabe de porumb, a încolțit păpușoiul. A plouat, a fost soare, iarăși au căzut ploi și păpușoiul a
crescut în câteva zile înăltuț. Era verde, viguros de-ți era mai mare dragul să-l privești.
Într-o zi mai însorită, în apropierea lui a răsărit și un fir de bună-dimineața. Cu sfială a scos capul din pământ și a început încetișor să crească. Însă zilele treceau
și bună-dimineața nu izbutea deloc să se înalțe. Era tare firavă, sărmana. A încercat de mai multe ori să se ridice spre lumină, dar totul era în zadar. Slăbuță cum era,
cădea de fiecare dată pe pământ, neizbutind să se înalțe spre cer.
Păpușoiul a văzut-o azi, a văzut-o mâine și i s-a făcut milă de ea și i-a spus să se înfășoare de tulpina lui și împreună să se înalțe spre lumină.
Mult s-a bucurat bună-dimineața și nu știa cum să-i mulțumească (pesemne că i-a auzit Dumnezeu rugăciunile și a văzut necazul ei).
Așa a început prietenia între păpușoi și bună-dimineața. Și au crescut împreună și
au trăit în bună-înțelegere, ca doi frați, ridicându-se spre cer.
Pe la mijlocul verii păpușoiul se făcuse înalt de nu se mai vedea omul din el. Bună-dimineața crescuse și ea înăltuță și grațioasă, iar pe la începutul lui iulie
înflorise. Îl împodobise pe păpușoi cu multe cupe de flori în nuanțe gingașe de albastru. Era tare bucuroasă că în felul acesta își putea arăta recunoștința că i-a
salvat viața. Iar păpușoiul era bucuros că i-a înfrumusețat viața.
Și așa au trăit toată vara fericiți, în pace. Au mai trecut peste ei și vânturi și furtuni, dar prietenia lor a rămas neschimbată.
De la un timp vremea a început să se răcească. Ploile au devenit
ai dese, iar soarele își dădea căldura cu tot mai multă zgârcenie. Venise toamna. Păpușoiul se schimbase. Pe zi ce trecea se făcea tot mai palid și se usca pe picioare.
„Vai, s-a îmbolnăvit prietenul meu” se gândea înfiorată bună-dimineața.
- Am îmbătrânit și vremea morții mele s-a apropiat. Cred că în curând va trebui să ne despărțim...
Bună-dimineața nu-i luă în seamă vorbele și încerca în tot felul să-l mângâie. Își înmulți numărul florilor, își spori mireasma și gingășia, chemă fluturii și
albinele ca să-l înveselească, dar totul a fost în zadar. Păpușoiul se ofilea și îngălbenea tot mai mult, devenind auriu.
Bătrânul păpușoi se înduioșa când o vedea pe prietena lui cât se străduia să-i facă viața mai frumoasă, dar se frământa ce va face ea după ce el nu va mai fi.
Într-o zi în lanul de porumb se făcu forfotă mare. Venise timpul secerișului. Din depărtare se auzeau hârșâituri de seceră.
- Mi s-a apropiat sfârșitul, zicea păpușoiul. Secera morții mă caută, dar tu trebuie să te salvezi de la moarte.
De acum ești puternică și te vei descurca și singură. Dă-te jos de pe mine. Te rog, salvează-te.
Dar bună-dimineața nici nu vroia să audă și îi răspunse hotărât:
- Nu plec, dragul meu prieten. Ori împreună vom trăi, ori împreună vom muri. Altfel nu se poate!
În acel moment o seceră s-a apropiat de tulpina păpușoiului. Bună-dimineața a văzut-o și l-a îmbrățișat și mai strâns pe prietenul ei, păpușoiul. Într-o clipă cei doi
au fost tăiați și aruncați într-un snop mai mare.
Un copil s-a aplecat și a ridicat păpușoiul plin de flori albastre, iar între pănușe a găsit trei știuleți mari și galbeni ca aurul.

O prietenie ca să fie adevărată trebuie să fie dezinteresată, să te ajute să te înalți spre Lumină,
să te ajute să te ridici de câte ori cazi, și, în cele din urmă, să dăinuiască până la moarte și până dincolo de moarte, în ceruri.