PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala Gimnazială Gorban

PROPUNĂTOR : prof. NEDELCU FLORIN
CLASA: a IV- a
DATA: 28.05.2021
UNITATEA DE ÎNVǍŢARE: Iubirea creștină, sprijin pentru conviețuirea cu ceilalți
LECŢIA: Prietenia și porunca iubirii creștine
TIPUL LECŢIEI: Lecție de transmitere de noi cunoștințe

COMPETENȚE GENERALE:
- aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață
- explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe

COMPETENȚE SPECIFICE:
- compararea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport cu diferite situații de
viață
- analizarea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva moralei religioase, pornind
de la situații concrete
- descrierea comportamentelor relaționale din cadrul grupurilor de apartenență

CONCEPTE OPERAȚIONALE:
 Cognitive
CO1 – definirea prieteniei cu cuvinte proprii
CO2 – recunoașterea importanței stabilirii unei prietenii, având la bază dragostea de Dumnezeu și de
oameni;
CO3 – identificarea lui Hristos ca model de prieten
CO4 - enumerarea însușirilor unei adevărate prietenii, plecând de la lectura predictivă/experiența
personală
CO5 - descoperirea roadelor unei adevărate prietenii;
 Formative
C6 - dezvoltarea capacității de a formula și susține opinii personale privitoare la importanța prieteniei,
utilizând argumentarea
 Atitudinale
C7 - desprinderea unor învățături folositoare progresului vieții lor spirituale.
EVALUAREA: formativ – ameliorativă
OBIECTIVE ALE EVALUARII:
 Cognitive:
Oe1: operarea cu noțiunile însușite atât din lecția de zi, cât și din cele anterioare
 Formative:
Oe2: competența de a utiliza tehnici de lucru
 Atitudinale:
Oe1: capacitatea de a formula și susține opinii personale

VALORI ȘI ATITUDINI VIZATE:

- Gândire critică și flexibilă
- Relaționare pozitivă cu ceilalți

STRATEGII: explicativ- conversativă

METODE:
A. Metode de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor:
a.Metode de comunicare orală:
- metode conversative: conversaţia, argumentarea
- metode expozitive: explicaţia, descrierea
b. metode de comunicare scrisǎ: munca cu manualul
B. Metode de explorare şi descoperire:
- metode de explorare directǎ: observarea, descoperirea, instruirea programată
C. Metode activ-participative: Jocul

MIJLOACE:
A. Mijloace informativ-demonstrative:
- mijloace cu mesaj informaţional: manuale, caiete, Dicţionar explicativ al limbii române,
- materiale/reprezentǎri figurative: planșa “Calitățile prieteniei”
B. Mijloace de evaluare a rezultatelor învǎţǎrii: fişe de lucru, recompense
C. Mijloace tehnice audio - vizuale: laptop

INSTRUMENTE DE EVALUARE: evaluarea frontală, observarea sistematică

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂTII: frontală, individuală

RESURSE:
- Umane – elevii clasei a IV-a B
- De timp - 50’
- Materiale:
1. Programa şcolarã:
- “Curriculum naţional. Programa şcolară pentru disciplina Religie cultul ortodox, clasa a IV-a”,
Bucureşti, 2014;
- „Planificarea calendaristică orientativă, clasa a IV-a”;
- Proiectarea unităţii de învăţare: “Iubirea creștină, sprijin pentru conviețuirea cu ceilalți”

2. Manuale:

1. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Bisericii Ortodoxe
Române, Bucureşti, 1982.

2. Cucoş, Constantin, Educaţia religioasă, Editura „ Polirom”, Iaşi, 1999.

3. Coman, Pr. Prof. Ioan G., Frumusețile iubirii de oameni în spiritualitatea patristică, Editura
Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1988
 DEMERSUL DIDACTIC
Secvențele Conținuturi Concepte Resurse Resurse Forme de
Activitatea profesorului Activitatea elevului Evaluare
lecției vizate operaționale materiale procedurale organizare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

- Salutul
Momentul - Rugăciunea
- Salutul
- Răspund cerințelor Activitate
organizatoric - Rugăciunea
- Pregătirea materialele frontală
- Notarea absenţelor
solicitate
- Organizează materialele și clasa
- Se așează la locurile
indicate
 Voi capta atenția elevilor prin lecturarea - Elevii răspund Extras Activitate Apreciere
unei povestiri intitulată “Povestea unei provocărilor “Povestea frontală verbală
prietenii” care să-i conducă pe elevi la profesorului, unei
Captarea
identificarea temei ce urmează a fi
atenției identificând titlul prietenii”
abordată.
respectiv, apoi îl
 Se face o paralelă cu texte cunoscute de
elevi pe tema prieteniei, studiate la limba notează pe caiete.
română.
Anunţarea  Se anunță titlul lecției Prietenia și Elevii notează pe caiete Explicația Activitate
titlului lecției porunca iubirii, apoi îl notez pe tablă. titlul lecției și sunt frontală
 Se precizează obiectivele lecției. atenți la explicațiile
și prezenatrea profesorului.
obiectivelor
propuse
 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Comunicarea/  Se adresează elevilor următoarele R: “... una dintre cele Conversația Activitate
întrebări: mai frumoase relații frontală
însușirea  “Toți vorbim despre prietenie, mulți dintre oameni”
noilor avem prieteni, dar ce credeți voi că este
cunăștințe prietenia?
 Precizare
 Se formulează o definiție a prieteniei,
accesibilă elevilor, care va fi notată pe
tablă, respectiv pe caiete:
 „Prietenia este apropierea dintre
oameni care au idei și fapte
asemănătoare, izvorâte din iubire.”
 Și Mântuitorul Hristos a avut prieteni Elevii notează în caiete
(Sfinții Apostoli), care l-au urmat și ascultat, definiția prieteniei. Explicația Apreciere
iuibindu-L mai presus de orice, jerfindu-se verbală
pentru El. De aceea, un creștin trebuie să-și
întemeieze prieteniile, având la bază
credința și dragostea pentru Dumnezeu și
oameni, pentru a fi durabilă.
 Se adresează elevilor următoarele
întrebări:
 “Voi aveți un prieten adevărat?”
 “Ce condiții trebuie să îndeplinească o
persoană, astfel încât să fie pentru voi un
prieten adevărat?”
 Se discută condițiile enumerate de elevi.
CO1  Se cere elevilor să identifice o situație în
care ei sau persoane cunoscute de ei au dat
dovadă de prietenie adevărată. Se
recomandă elevilor să țină seama de
cuvintele Sfântului Maxim Mărturisitorul:
“Prieten adevărat este acela care îndură Activitate
1 2 3 4 5 6 7 8 9

necazurile, nevoile și nenorocirile individuală

aproapelui, atunci când acela e încercat, ca
de ale sale, fără zgomot și fără tulburare.”
Observație

 Se citesc câteva paragrafe din textul

CO2 lecției, care conduc la extragerea unei
concluzii care se va scrie pe tablă (caiete),
CO3 dar se va trece și pe CALITĂȚILE Explicația
PRIETENIEI:
Activitate
 Criteriile prieteniei adevărate sunt:
iubirea, statornicia, sinceritatea, frontală
înțelegerea, egalitatea, respectul, spiritul
de sacrificiu, sprijinul reciproc. Se face o
paralelă cu prietenia dintre Iisus și Lazăr.
 Se cere elevilor să precizeze dacă se Conversația
poate vorbi de limite ale prieteniei și până
unde poate merge prietenia.
 Se discută răspunsurile elevilor,
precizându-se că prietenii nu trebuie să-și
ceară lucruri rele, rușinoase, iar dacă li s-au Activitate
cerut să nu li se dea urmare. Prietenii Elevii răspund: Da/Nu ... frontală
trebuie să-și ceară numai lucruri cinstite.
 Se adresează elevilor următoarea R: Să fie sincer, Dezbaterea
întrebare: înțelegător, de
“Vi s-a întâmplat ca o persoană pe încredere, săritor etc.

care o considerați prieten adevărat să vă Elevii dau răspunsuri

CO4 înșele așteptările? Exemplificați și diferite, argumentându- Problematizar
argumentați. le. ea

Argumentarea
 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Elevii răspund
 Se adresează elevilor următoarele întrebărilor
întrebări:
profesorului.
 Ce este prietenia?
 Care sunt criteriile prieteniei?
Argumentați-le.
 “Care credeți că sunt roadele
prieteniei?”
Precizare Elevii notează individual
Fixarea pe caiete, iar apoi lipesc
Prietenia dublează bucuriile, micșorează 8
florile specifice calității
cunoștințelor tristețile, îi întărește pe cei slabi, ne
Prietenie pe planșă.
CO5 eliberează de unele griji etc.
Elevii dau diferite
“Ați avut până acum șansa unei prietenii
variante de răspuns.: “…
durabile? Precizați care a fost elementul
fericire, armonie,
care a contribuit la
bucurie, sprijin, ajutor,
menținerea/destrămarea prieteniei.”
dărnicie, iertare,
colaborare, timp
petrecut împreună etc.”

Aprecierea,  Se extrage concluzia că alături de alte Elevii răspund: “... între Argumentarea Activitate
asocierea, valori (onestitatea, dreptatea, bunătatea scriitori (Mihai frontală
generalizarea etc.), prietenia unește oameni și țări, Eminescu/Ion Creangă,
contribuind la menținerea unor relații
Iisus și Apostolii Săi).
creștinești cu ceilalți.
 1 2 3 4 5 6 7 8 9

 “Cunoașteți câteva prietenii celebre?

Dați exemple.
 Se fac asocieri cu alte prietenii
cunoscute. Se completează cu noi exemple
(Vasile cel Mare și Grigorie Teologul,
Eminescu și Creangă, Vlaicu și Goga, Daniel
si cei tineri).
Explicația
Activitate
Evaluarea  Se fac aprecieri și se notează elevii care
au contribuit în mod semnificativ la lecție. frontală

Elevii rostesc
Încheierea Activitate
- Rostirea rugăciunii rugăciunea, apoi
lecţiei - Salutul. frontală
răspund la salut.

SCHEMA TABLEI
Prietenia și porunca iubirii

- Prietenia este apropierea dintre oameni care au idei și fapte asemănătoare, izvorâte din iubire.

- În înțeles creștin, prietenia adevărată dintre oameni are la bază “prietenia” cu Hristos. (“Voi sunteți prietenii Mei, dacă faceți ceea ce vă poruncesc.”
Ioan
15,14)
- Hristos ne-a dovedit “prietenia” Sa, de aceea se cuvine să-L urmăm si să-L iubim.

- Criteriile prieteniei sunt: iubirea, sinceritatea, respectul, înțelegerea, egalitatea, spiritul de sacrificiu, statornicia.

- Prietenia se vede la vreme de bucurie, dar si de necaz, dovedindu-se prin fapte. (Prietenul la nevoie se cunoaște!)

POVESTEA UNEI PRIETENII

 Era pe atunci primăvară. Vântul ducea miresme de violete şi toporaşi peste dealurile şi câmpiile înverzite.
Din brazda neagră de pământ arat în care erau semănate boabe de porumb, a încolţit păpuşoiul. A plouat, a fost soare, iarăşi au căzut ploi şi păpuşoiul a
crescut în câteva zile înăltuţ. Era verde, viguros de-ţi era mai mare dragul să-l priveşti.
Într-o zi mai însorită, în apropierea lui a răsărit şi un fir de bună-dimineaţa. Cu sfială a scos capul din pământ şi a început încetişor să crească. Însă zilele treceau
şi bună-dimineaţa nu izbutea deloc să se înalţe. Era tare firavă, sărmana. A încercat de mai multe ori să se ridice spre lumină, dar totul era în zadar. Slăbuţă cum
era, cădea de fiecare dată pe pământ, neizbutind să se înalţe spre cer.
Păpuşoiul a văzut-o azi, a văzut-o mâine şi i s-a făcut milă de ea şi i-a spus să se înfăşoare de tulpina lui şi împreună să se înalţe spre lumină.
Mult s-a bucurat bună-dimineaţa şi nu ştia cum să-i mulţumească (pesemne că i-a auzit Dumnezeu rugăciunile şi a văzut necazul ei).
Aşa a început prietenia între păpuşoi şi bună-dimineaţa. Şi au crescut împreună şi
au trăit în bună-înţelegere, ca doi fraţi, ridicându-se spre cer.
Pe la mijlocul verii păpuşoiul se făcuse înalt de nu se mai vedea omul din el. Bună-dimineaţa crescuse şi ea înăltuţă şi graţioasă, iar pe la începutul lui iulie
înflorise. Îl împodobise pe păpuşoi cu multe cupe de flori în nuanţe gingaşe de albastru. Era tare bucuroasă că în felul acesta îşi putea arăta recunoştinţa că i-a
salvat viaţa. Iar păpuşoiul era bucuros că i-a înfrumuseţat viaţa.
Şi aşa au trăit toată vara fericiţi, în pace. Au mai trecut peste ei şi vânturi şi furtuni, dar prietenia lor a rămas neschimbată.
De la un timp vremea a început să se răcească. Ploile au devenit
ai dese, iar soarele îşi dădea căldura cu tot mai multă zgârcenie. Venise toamna. Păpuşoiul se schimbase. Pe zi ce trecea se făcea tot mai palid şi se usca pe picioare.
„Vai, s-a îmbolnăvit prietenul meu” se gândea înfiorată bună-dimineaţa.
- Am îmbătrânit şi vremea morţii mele s-a apropiat. Cred că în curând va trebui să ne despărţim...
Bună-dimineaţa nu-i luă în seamă vorbele şi încerca în tot felul să-l mângâie. Îşi înmulţi numărul florilor, îşi spori mireasma şi gingăşia, chemă fluturii şi
albinele ca să-l înveselească, dar totul a fost în zadar. Păpuşoiul se ofilea şi îngălbenea tot mai mult, devenind auriu.
Bătrânul păpuşoi se înduioşa când o vedea pe prietena lui cât se străduia să-i facă viaţa mai frumoasă, dar se frământa ce va face ea după ce el nu va mai fi.
Într-o zi în lanul de porumb se făcu forfotă mare. Venise timpul secerişului. Din depărtare se auzeau hârşâituri de seceră.
- Mi s-a apropiat sfârşitul, zicea păpuşoiul. Secera morţii mă caută, dar tu trebuie să te salvezi de la moarte.
De acum eşti puternică şi te vei descurca şi singură. Dă-te jos de pe mine. Te rog, salvează-te.
Dar bună-dimineaţa nici nu vroia să audă şi îi răspunse hotărât:
- Nu plec, dragul meu prieten. Ori împreună vom trăi, ori împreună vom muri. Altfel nu se poate!
În acel moment o seceră s-a apropiat de tulpina păpuşoiului. Bună-dimineaţa a văzut-o şi l-a îmbrăţişat şi mai strâns pe prietenul ei, păpuşoiul. Într-o clipă cei doi
au fost tăiaţi şi aruncaţi într-un snop mai mare.
Un copil s-a aplecat şi a ridicat păpuşoiul plin de flori albastre, iar între pănuşe a găsit trei ştiuleţi mari şi galbeni ca aurul.

O prietenie ca să fie adevărată trebuie să fie dezinteresată, să te ajute să te înalţi spre Lumină,
să te ajute să te ridici de câte ori cazi, şi, în cele din urmă, să dăinuiască până la moarte şi până dincolo de moarte, în ceruri.