MINISTERUL EDUCAȚIEI ,CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

DIRECȚIA ÎNVĂȚĂMÂNT SOROCA

INSTITUȚIA PUBLICĂ GIMNAZIUL SCHINENI

PROIECT DIDACTIC
ZI DE ACTIVITĂȚI TRANSDISCIPLINARE

Școala fără manuale: să înțelegem mai bine lumea

din jur, să devenim mai buni

Învățătoare Bostan Svetlana

2019
 Clasa: a I-i
 Data: 26.04.2019
 Orarul zilei: 1) Limba română; 2) Matematică; 3) Educația tehnologică;4)Educația
fizică;
 Conținutul generic: Educație pentru familie .Acasă de Paști.
 Subiectul tematic: „Tradiții și obiceiuri de Paști”
 Produsul activităților: Expozitie cu lucrarile copiilor.

 Unități de competențe:
- Matematică: 3.1.; 3.2;3.3;3.4;3.5;
- Limba română: 2.1;2.2;2.6;2.7;
- Educația tehnologică: 2.1.; 2.3;
- Educația fizică 2.1 ;2.4;3.3;
 Obiectivele activității:
La finalul activității, elevul va demonstra că este capabil:
O1: să identifice și să cunoască obiceiuri şi tradiţii de Paști.
O2: Să descrie obiceiurile şi tradiţiile creştinilor legate de sărbătorile pascale;
O3: Să realizeze lucrări utilizând tehnicile de lucru învăţate şi materialele puse la
dispoziţie;
O4: sa rezolve probleme ilustrate alegand operatia corecta (adunare, scadere);
O5: să manifeste curiozitate și disponibilitate pentru confecționarea unui produs din
aluat, conștientizând necesitatea acestei activități.
O6:să exprime emoții,sentimente ,atitudini,concluzii referitoare la experienșa trăită în
activitatea organizată,integrand în mod creative achizițiile personale de ordin
cognitiv,acțional , afectiv.
 Strategii didactice:
- forme: frontală, individuală, în perechi; în grup ;
- metode, tehnici și procedee didactice: expoziția; discuția dirijată; observarea
dirijată;ciorchinele; explorarea; exercițiul; problematizarea; jocul didactic; lucrarea
practică;
- mijloace: fișe de lucru ; postere ;aluat; ouă; vopsea de oua naturală;candela ,
icoană,pască,colac,
 Strategii de evaluare: evaluare formativă interactivă; autoevaluare.

 Durata totală a activității: 08:30 – 12:15
 Durata activității didactice: 4 × 45 min.
 Locația: sala de clasă,cantina școlii.
 Parteneri: părinții.

 Bibliografie:
- Curriculum național, clasele I-IV: Chișinău, 2018;
- Ghid de implementare a curriculumului național, clasele I-IV: Chișinău, 2018.
 - Repere metodologice de organizare a procesului educațional în învățământul
primar, anul de studii 2018-2019

Părinţilor le-a fost comunicată această activitate prin următoarea scrisoare de intenţie:
Dragi părinţi,
În săptămâna care urmează, vom derula activitatea transdisciplinară “Acasă de
Paști”cu subiectul tematic: „Tradiții și obiceiuri de Paști”. Vă rugăm, să participaţi şi
să ne sprijiniţi cu orice fel de material pe care îl aveţi la îndemână, legat de tema
noastră, cum ar fi: icoane,covor moldovenesc, prosop moldovenesc, candelă, cărţi religioase,
copturi care simbolizează sărbătoarea ,grâu încolâit, ouă ,vopsea de ouă,făină ulei ş.a. De asemenea,
v-am fi recunoscătoare dacă aţi purta scurte discuţii cu copiii pe această temă. Vă invităm să ne fiţi
alături în realizarea demersurilor necesareți vă recomand în ziua respective să purtați ie. Mulţumim
pentru sprijinul acordat,
Copiii şi învățătoarea.

Pentru a ne asigura materialele necesare desfăţurării proiectului, am întreţinut discuii cu părinţii, care
ne-au sprijinit bucuroşi, oferindu-ne materiale şi informaţii ce ne-au fost utile. Totodată, am luat legătura
cu specialişti (preoteasa, , profesor de artă plastică/tehnologică), cărora le-am comunicat intenţiile noastre

În urma discuţiilor avute cu copiii, am întocmit iventarul de probleme:

Ce au ştiut copiii? Ce nu au ştiut copiii? Ce au dorit să afle?

-ce se sărbătoreşte de de ce trebuie să îl iubim pe -care este salutul

Paşte Iisus Hristos oamenilor în aceste zile
-câteva obiceiuri - Ce reprezintă Biserica? de sarbatoare şi ce
-sacrificarea mieilor -de ce merg oamenii la semnifică acesta
-în această zi ne biserică? -ce fac oamenii în noaptea
îmbrăcăm frumos -ce putem face pentru a de Înviere
-de Paşti vopsim ouă roşii. deveni mai buni? -de ce este o sarbatoare
De Paşti mergem la -de ce Paştele simbolizează - de ce vopsim ouă roşii?
biserică Învierea Domnului? -informaţii despre viaţa
-cum se pregătesc oamenii lui Iisus
pentru Paşti? -care mâncărurile
-pentru ce a inviat Iisus? tradiţionale de Paşti
-ce este postul
-cine l-a urcat pe Iisus pe
cruce

SCHIȚA DEMERSULUI TRANSDISCIPLINAR:

Nr. Disciplina Conținutul activității Metode și Material
crt procedee didactic
E V O C A R E.
1. Prezentarea Activitatea zilei începe cu interpretarea cântecul fonograma
cântecului : ,,Bună dimineaţa!’’
temei
Anunțarea temei /
 Copiii vor fi anunţaţi că astăzi
vor desfăşura activitatea Activitate Foi flipceart
“Tradiţii şi obiceiuri de Paşti” frontală cu :
numărând de la 1-4 se formează 3 fișe careu,
echipe fișe cadrane,
1.Realizând careul de cuvinte explorarea; fișe ciorchine
vom obține Salutul unei sărbători exercițiul
creştine (Anexa 1)
2.Completaţi cadranele ciorchinele
răspunzând cerinţelor
formulate(Anexa 2)
3. Realizaţi un ciorchine asociind
ideii,cuvinte , simboluri legate de
sărbătoarea noastră.(Anexa3)
REALIZAREA SENSULUI
L.română Întâlnirea oaspeților .Preoteasa discuția dirijată; Icoane,candelă
Organizarea ne-a oferit informații ce ne-au observarea magini de
activității de fost utile realizând inventarul de dirijată Paști
proiect: probleme și anume rubricile: Biblia
alcătuirea -Ce nu au ştiut copiii? problematizarea
echipelor; -Ce au dorit să afle?
distribuirea de Despre simbolurile Paștelui
roluri vorbesc părinții invitați
Se povestește Legenda ouălor
roșii.Se prezintă informația
despre Obiceiurile și tradiții de
Paști
Formarea deprinderii de a
saluta cu “Hristos a înviat!”
2 Propun ca fiecare copil să ia din problematizarea fișe de lucru
Explorarea şi lădiță câte un ou (oule sunt de 3 explorarea; coș cu
culegerea culor)astfel conform culorilor exercițiul ouă
informaţiilor; alcătuim 3echipe.Fiecare grup lucrul în grup
primește câte un coș cu ouă
vopsite.Se vorbește despre
Matematica semnificația culorii roșii și a altor
culori ,ce semnifică fiecare
culoare ,
I-grup/15 ouă; Să alcătuiască o
problemă după schema propusă.
II –grup/20 ouă:Să alcătuiască
schema problemei după
exercitiul propus.
III-grup /25 ouă.Să alcătuiască
problemă de aflare a descăzutului
necunoscut.
3 Educația 1.“Vopsirea ouălor de Pasti’- vopsea de oua
 tehnologică activitate practică explorarea;
Dupa anunțarea temei ,a exercițiul;
Realizarea regulilor desecuritate , explic problematizarea
practică copiilor modalitatea de lucru. Ii
atentionez sa foloseasca apa lucrarea
fiartă si culoare pentru a obține practică
ouă roșii.
Implementarea Demonstrez și ofer lămuriri acolo
unde este cazul. Aluat ,făină
Dupa finalizarea picturilor, cativa expoziția ,ulei ,
copii vor fi solicitati sa aprecieze Tave,
atat propriile lucrari, cat si pe
cele ale colegilor, tinand cont de
criterii de success (acuratetea
lucrarii, respectarea temei si a
culorilor, aspectul estetic).
Fiecare copil isi prezintă
produsul obținut și împreună
pregătesc o expoziție pascală
2.Înainte de activitate anunț demonstrația
regulile de lucru Copiii vor primi
aluat şi după indicația unui
părinte invitat vor modela aluatul exercițiul
şi vor împleti:
Igrup- un colac,II grup-o crestată
,III grup- hulubaș .
Produsele vor fi aşezate în tăvi şi,
ulterior, introduse la cuptor. La
sfârşitul zilei copiii vor
servi din copturile pregătite de ei.
 Să selectez și să păstrez în condiții
adecvate materialele și ustensilele
necesare.
 Să respect etapele tehnologice.
 Să lucrez cu acuratețe.
 Să respect normele de igienă și
protecție a muncii.
 Să finisez lucrarea concepută.
Evaluarea produsului
 Descriu etapele tehnologice propuse.
 Comentez aspectul estetic.
Explic unde sunt utile produsele confecționate.
4 Educația fizică Cursa iepurasilor”- joc de explorarea; ou,
miscare cu caracter sportiv exercițiul lingură
baraje
REFLECȚIE
Prezentarea, Grila de reflective
autoevaluarea. Am Mi s-a Pentru a
reușit… părut reuși
dificil… mai
bine…
Experiența să să să
concretă;
Explorarea, Azi la activitatea am..
observarea și M-am simțit azi la lecție … Autoevaluare Copturi
reflecția; proaspete
Generalizarea
experienței; Se fac aprecieri și se premiază
Implicarea echipele cu diplome speciale .
activă. Activitatea se încheie cu un
cântec Pascal ,rugăciune de
sănătate și urări de bine.

LEGENDA OUĂLOR ROŞII

“Dragi copii, se spune că în vremea când Iisus era răstignit pe cruce, şi suferea
pentru păcatele noastre, în Cetatea Ierusalim a venit o femeie care a adus cuiva un coş
plin cu ouă. Trecând ea prin acel oraş a auzit că Domnul nostru Iisus Hristos a fost
pedepsit la moarte şi a fost dus să fie răstignit pe dealul Golgota. Când femeia a auzit
vestea aceea cutremurătoare, inima ei a fost cuprinsă de o mare durere. Ea era cu atât mai
supărată pentru că Iisus l-a vindecat odată pe fiul ei care era bolnav de moarte.
Aşa cum era, cu coşul plin de ouă, a fugit repede la dealul Golgota unde Iisus
era bătut în cuie pe cruce şi nişte soldaţi îl păzeau. Din mâinile şi picioarele Lui sfinte
curgeau stropi mari de sânge.
Femeia şi-a aşezat coşul ei cu ouă acolo jos, lângă crucea Domnului şi a început
să se roage plângând de durere. Ea a spus: - Doamne Sfinte, Tu care ai făcut numai bine,
ai salvat oameni de la moarte, ai înviat morţii şi ne-ai învăţat să credem în Dumnezeu,
acum eşti răstignit pe cruce ca cel mai mare duşman. Te rugăm iartă-ne pe noi păcătoşii
şi lasă-ne un semn să ne aducem aminte de suferinţa pe care ai îndurat-o pentru noi.
Când s-a ridicat femeia de jos, ouăle din coşul ei erau toate roşii de la sângele
care picurase pe ele din rănile Lui Iisus.
Femeia n-a mai mers acasă ci a rămas în oraşul Ierusalim. După trei zile de la
răstignire acea femeie împreună cu alte femei au mers la mormântul Domnului, dar
acesta era gol şi atunci s-au bucurat mult spunând: Hristos a înviat!
Plină de bucurie, femeia spunea tuturor despre ouăle roşii din coşul ei, care erau
semnul suferinţelor Lui Iisus pe cruce. Cu ochii strălucind de bucurie împărţea tuturor
câte un ou roşu, spunându-le: Hristos a înviat!
De atunci în fiecare an, în Vinerea Mare, femeia aceea credincioasă îşi pregătea
câte un coş cu ouă roşii În amintirea Răstignirii şi Învierii Domnului. Apoi le împărţea
copiilor şi săracilor povestindu-le despre suferinţele Lui Iisus pentru mântuirea noastră, a
oamenilor. Apoi îi punea să ciocnească în amintirea învierii Domnului, acestea
spunându-şi: Hristos a înviat!- Adevărat a înviat!
 De la femeia aceea a rămas obiceiul să fie vopsite ouă roşii de Paşte şi să fie
dăruite în amintirea Patimilor şi Învierii Domnului.

LEGENDE DE PAŞTE

1.,, După răstignirea lui Iisus, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Pilat a fost
invitat de mai marii evreilor la un banchet ca să-l înveselească, fiind întristat. Tocmai
ţinea în mână un ou, când pe neaşteptate a intrat un centurion roman, care era de servici
la Sfântul Mormânt şi a spus înspăimântat: ,,Cristos a înviat”. Pilat a răspuns flegmatic: ,,
Hei, o să învie când se va înroşi oul acesta!” Şi minunea s-a înfăptuit pe loc, înroşindu-se
oul. Pilat s-a speriat şi a scăpat oul din mână. Acesta a căzut şi s-a spart. De aceea se zice
că a ramas obiceiul spargerii sau ciocnitul oulelor roşii.”

2.,,Duminică dimineaţă după Înviere, o gingaşă copilă, precupeaţă, care locuia în

apropierea Golgotei, a plecat cu poala şorţului plină cu ouă, ca să la vândă la piaţa
Ierusalimului. Pe Drum a întâlnit un tânăr, dar fanatic evreu, de viţă bună, căruia i-a spus
pripit în loc de Bună ziua: ,,Cristos a înviat!”

Tânărul răspunse înciudat că: ,, că o să învie când ouăle din poala ei se vor roşi ca
îmbujoraţii ei obraji”. Minunea se şi întâmplă pe dată, ceea ce face să sporească
numărul credincioşilor.

De la această vorbăreaţă precupeaţă , se zice că, a rămas obiceiul de a se salute

lumea la Înviere cu vorbele: Cristos a înviat!”

3.,, În Pidalion se spune, că după condamnarea la moarte a lui Iisus, Pilat ca să-si
arate convingerea de nevinovăţiea aceluia, s-a spălat pe mâini, şi a zis: ,,Sângele lui să
cadă asupra voastră şi a copiilor voştri!” Şi-n acel moment toate lucrurile din casele
necredincioşilor s-au înroşit printre care şi ouăle.”

,,Obiceiul de a se încondeia şi colora ouăle, se pierde în negura vremurilor: l-au

avut păgânii ca şi evreii chiar inainte de Cristos.

OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE

Dar de ce oua rosii de Pasti ? Legendele crestine leaga simbolul oualelor rosii
de patimile lui Isus. Rastignirea si învierea reprezinta reînvierea naturii primavara si cu
reluarea ciclurilor vietii. Oul, el însusi purtator de viata, devine un simbol al regenerarii,
al purificarii si al vesniciei. Legenda spune ca atunci când Isus a fost batut cu pietre,
acestea atingându-l s-au transformat în oua rosii. O alta traditie afirma ca Sf. Maria,
venind sa-si vada Fiul rastignit, i-a adus oua, care s-au însângerat sub cruce. Alta legenda
afirma ca dupa ce Isus a fost rastignit, carturarii saducei si rabinii farisei au facut un ospat
de bucurie. Unul dintre ei a spus: "Când va învia cocosul pe care-l mâncam si ouale
fierte vor deveni rosii, atunci va învia si Isus". Nici nu si-a terminat acela spusele si ouale
s-au si facut rosii, iar cocosul a început sa bata din aripi. In traditia populara
româneasca ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli,
protejeaza animalele din gospodarie, sunt benefice în felurite situatii etc.

Culoarea rosie este simbol al focului purificator. O credinta din Bucovina afirma ca
oul rosu este aparator de diavol.
Rosu = simbol al sângelui, soarelui, focului, dragostei si bucuriei de viata.
Negru = absolutism, statornicie, eternitate.
Galben = lumina, tinerete, fericire, recolta, ospitalitate.
Verde = reînnoirea naturii, prospetime, rodnicie, speranta.
Albastru = cer, sanatate, vitalitate.
Violet = stapânire de sine, rabdare, încrederea în dreptate.
Mai demult, ouale erau vopsite în culori vegetale, astazi se folosesc mai mult
cele sintetice, chimice. Culorile vegetale erau preparate dupa retete stravechi, transmise
din generatie în generatie, cu o mare varietate de procedee si tehnici. Plantele, în functie
de momentul când erau recoltate, de timpul de uscare sau de modul în care erau
combinate, ofereau o gama extrem de variata de nuante. Extrem de diversificate si
ingenioase sunt materialele si instrumentele folosite la decorarea oualelor. In functie de
regiunile tarii, exista procedee specifice pentru realizarea oualelor decorative. In unele
parti sunt folosite oua fierte, în alte zone cele golite de continut. Oua decorative se mai
fac cu vopselele în relief (Vrancea, Putna Sucevei), împodobite cu margele (Bucovina),
din lemn (zona Neamt), din lut (Corund-Harghita) sau chiar din material plastic
(Bucovina).

Ornamentica oualelor decorative este extrem de variata, ea cuprinzând simboluri

geometrice, vegetale, animale, antropomorfe, skeomorfe (unelte de munca) si religioase.
Astfel, numai în ornamentarea geometrica deosebim simboluri si semnificatii precum:
linia dreapta verticala = viata
linia dreapta orizontala = moartea
linia dubla dreapta = eternitatea
linia cu dreptunghiuri = gândirea si cunoasterea
linia usor ondulata = apa, purificarea
spirala = timpul, eternitatea
dubla spirala = legatura dintre viata si moarte.

Simboluri de Paști

Ouale rosii. Ouale simbolizeaza mormintul purtator de viata al Domnului

nostru Iisus Hristos, care s-a deschis la Invierea Sa din morti. De aceea, cind sparg ouale
prin ciocnire, dar si cind se intilnesc unii cu altii, crestinii isi spun: "Hristos a inviat!
Adevarat a inviat!". Aceste formule se folosesc numai patruzeci de zile, pina la Inaltarea
Domnului. Culoarea rosie a oualelor simbolizeaza singele lui Iisus care s-a scurs pe cruce
pentru mintuirea lumii. Ciocnitul oualelor se face "cap" la "cap" si "dos" la "dos". Exista
credinta ca cei care ciocnesc se intilnesc pe lumea cealalta. Cel care sparge oul celuilalt
are voie sa i-l ia. Daca acesta refuza, se spune ca il va minca pe lumea cealalta stricat si
uns cu pacura. Ouale pot avea si diferite "modele", pot fi pictate. In functie de zona in
care se fac ele se numesc oua incondeiate, inchistrate, muncite, picate (cu ceara) etc.
Ouale muncite nu se dau de pomana caci nu le primeste Dumnezeu.

Pasca. Se coace de catre gospodinele crestine numai o data pe an, de Sfintele

Pasti. Ea are o forma rotunda pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde.
Avind la mijloc o cruce, pasca este impodobita pe margini cu aluat impletit. In
momentul in care se pune in cuptor, femeile de la tara fac semnul crucii cu lopata
pe peretii cuptorului, spunind: "Cruce-n casa, / Cruce-n piatra, / Dumnezeu cu noi
la masa,/ Maica Precista pe fereastra".
Despre originea pascai exista o legenda care spune ca, in timp ce predica
impreuna cu apostolii, Iisus a gazduit la un om foarte primitor care le-a pus in traista, la
plecare, piine pentru drum fara stirea lor.

Intrebindu-l pe Hristos cind va fi pastele, Mintuitorul le-a spus ca atunci cind

vor gasi pâine in traista. Cautând apostolii au gasit in traista ce le pusese acel om. De
atunci fac femeile pasca.

Mielul. Dupa traditie, in familiile crestine se manânca in zilele de Pasti carne de

miel. Mielul il simbolizeaza pe Mintuitorul nostru Iisus Hristos, care S-a jertfit pentru
pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat