EVALUAREA ECONOMIC I FINANCIAR A NTREPRINDERILOR - teorie

1.Explicai necesitatea evalurii economice i financiare a unei ntreprinderi.

Evaluarea consta intr-un complex de tehnici si metode prin care un bun, o grupa de bunuri, un activ economic,
un element intangibil, o intreprindere in ansamblul ei, sunt aduse din punct de vedere valoric la nivelul pietei si
prin care li se asigura comparabilitatea cu piata.Necesitatea unei evaluari apare atunci cand in viata unei
intreprinderi au loc unele schimbari semnificative cum ar fi:
- ori de cte ori au loc modificari n mrimea i structura capitalului social al ntreprinderii
- ori de cte ori au loc schimbri n numrul i componena acionarilor sau asociaiilor
- ca instrument de masurare a calitatii gestiunii intreprinderii
- in tranzactiile comerciale
- in determinarea cursului de introducere la burs
- n aciuni juridice cu scop patrimonial: succesiuni, fuziuni, divizari, faliment
- n scopuri fiscale
- n alte scopuri, de cate ori autoritatea cere acest lucru
2. Clasificai diferitele tipuri de evaluri
a)In funcie de obiect: - evaluri de bunuri mobile i imobile independente; - evaluri de grupe de bunuri i
uniti generatoare de numerar; - evaluri de active economice; - evaluri de active i elemente intangibile; -
evaluri de ntreprinderi n ansamblul lor;
b)In funcie de metoda: - evaluri patrimoniale; - evaluri bazate pe performane; - evaluri combinate/mixte; -
alte metode de evaluare
c)In funcie de scop: - evaluri contabile; - evaluri administrative, - evaluri economice i financiare
d)n funcie de beneficiar: - evaluri pentru asigurare; - evaluri pentru creditare, - evaluri pentru impozitare
e) In funcie de valorile obinute: - evaluri care au la baz valoarea de pia ; - evaluari care au la baza valori
diferite de valoarea de piata:
f)Dintr-un alt unghi, metodele de evaluare pot fi grupate in: - metode aa zise clasice; sunt cele care se
aplic, de regul, la ntreprinderile necotate; - metode bursiere; sunt cele care se aplic, de regul, la
ntreprinderile ale cror titluri sunt tranzacionate pe o pia reglementat.
3. Enumerati fazele si etapele necesare realizarii unei evaluari de intreprindere.
Sunt 3 faze si 8 etape:
I Faza initiala
etapa 1 cunoasterea preliminara;
etapa 2 pregatirea actiunii
II Faza de realizare
etapa 3 identificarea situatiilor financiare;
etapa 4 diagnosticul de evaluare si analiza fundamentala;
etapa 5 determinarea componentelor dinanciare;
etapa 6 evaluarea propriu-zisa
III Faza concluziilor
etapa 7 elaborarea raportului de evaluare;
etapa 8 documentarea lucrarilor evaluate.
4. Explicai rolul bilanului contabil ca punct de pornire n evaluarea unui activ sau a unei ntreprinderi si
a bilantului economic ca instrument de lucru pentru evaluarea intreprinderii.
Bilantul contabil constituie punctul de pornire in orice evaluare de activ sau de intreprindere deoarece acesta
reflecta situaia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in
ultima perioada pentru care s-a incheiat.
Bilantul economic este un bilant teoretic, un instrument de lucru in evaluare. El este elaborat in scopul evaluarii
unei intreprinderi pentru a corija/ corecta distorsiunile care apar intre imaginea contabila a intreprinderii si
realitatea sa economica si financiara. Bilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de
evaluare. Este elaborat de experti exclusiv in scopul evaluarii. Acesta cuprinde un patrimoniu exprimat in valori
economice si nu contabile, precum si un rezultat financiar, profit net determinat tinand seama de conditiile
normale ale pietei din care face parte intreprinderea.
Elaborarea bilantului economic se realizeaza cu ocazia elaborarii a doua lucrari indispensabile oricarei
evaluari: determinarea activului det corectat (ANC) si determinarea capacitatii beneficiare (CB) a activului sau
a intreprinderii.
5. Explicai diferenele dintre pre i valoare, enumerati tipurile de valori folosite in evaluare.
Valoarea este un concept ce nu poate fi disociat de calitile fizice, intelectuale, morale, ale cuiva (n cazul fiinelor)
sau nsuiri fizice, materiale ale unui bun, iar preul reprezint expresia bneasc a valorii.
Sunt cel puin patru criterii de difereniere a celor dou categorii economice:
1. ca fel al mrimilor, preul este o mrime concret, este tangibil/palpabil si verificabil, iar valoarea este o
mrime convenional:
2. ca numr, preul este unic pe cand valorile sunt multiple, evaluatorul, in cadrul operatiunii de evaluarea
calculeaza/determina mai multe valori (cel putin trei valori) folosind mai multe metode de evaluare;
3. locul de formare: preul se formeaz pe pia ca punct de intalnire intre vanzator si cumparator si este rezultatul
negocierii; valoarea este rezultatul munci de evaluare, ea se stabilete folosind mintea i imaginaia
evaluatorului i se gsete pe hrtie;
4. caracterul obiectiv: pretul este o marime obiectiva in raport cu evaluatorul si subiectiva in raport cu partile
negociatoare; valoarea este o marime obiectiva in raport cu negociatorii si subiectiva in raport cu evaluatorul.
Se pot folosi mai multe tipuri de valori: valoarea de origine, de achizitie, de inventar sau istorica; valoarea actuala;
valoarea venala; valoarea de folosinta; valoarea justa; valoarea de piata; valoarea de recuperare bruta; valoarea de
utilizare; valoarea de lichidare; costul de inlocuire net; valoarea de asigurare; valoarea de impozitare
6. Definii valoarea de pia
Valoarea de pia este suma estimat pentru care o proprietate va fi schimbat, la data evalurii, ntre un
cumprtor decis i un vnztor hotrt, ntr-o tranzacie cu pre determinat obiectiv, dup o activitate de marketing
corespunztoare, n care prile au acionat n cunotin de cauz, prudent i fr constrngere.
7. Definii valoarea just
Valoarea just reprezinta pretul la care un bun ar putea fi schimbat inre un cumparator si un vanzator normal
informati si interesati intr-o tranzactie echilibrata.
8. Definii valoarea actual a unui bun
Valoarea actual se obtine corectand valoarea de origine cu inflatia care a avut loc de la data achizitiei si cu
coeficientul de invechire.
9. Definii valoarea de origine
Valoarea de origine, de achiziie, de inventar sau istoric este data de totalitatea costurilor necesare pentru
achiziionarea i punerea bunului sau a activului n stare de folosire sau de utilizare.
10.Definii valoarea de utilizare
Valoarea de utilizare este valoarea pe care o anumita proprietate o are pentru o utilizare specifica si pentru un
anumit utilizator. Se refera strict la valoarea cu care o anumita proprietate contribuie in intreprinderea din care
face parte, fara a avea in vedere cea mai buna utilizare a proprietatii sau suma de bani ce poate fi obtinuta in
urma vanzarii sale.
11.Definii valoarea venala.
Valoarea venala este o valoare obtinuta in momentul cedarii bunului, este un pret real, determinat exclusiv de
raportul cerere-oferta.
12.Definii valoarea de folosinta
Valoarea de folosinta este totalitatea costurilor care ar fi necesare pentru dobandirea unui bun susceptibil de a
fi folosit in acelasi scop, in aceleasi conditii de utilizare, avand aceeasi durata prezumata de folosinta si
posedand aceleasi performante cu obiectul reevaluat.
13.Definii valoarea de recuperare bruta
Valoarea de recuperare bruta este valoarea unei proprietati (cu exceptia terenurilor) care se poate obtine mai
degraba din valoarea materialelor pe care le contine decat din valoarea care se obtine din continuarea utilizarii,
fara a necesita reparatii sau adaptari speciale.
14.Definii valoarea de lichidare si valoarea de fuziune
Valoarea de lichidare (valoarea de vanzare fortata) reprezinta suma care ar putea fi primita, in mod rezonabil, din
vanzarea unei proprietati, intr-o perioada de timp prea scurta pentru a fi conforma cu perioada de marketing
necesara.
Valoarea de fuziune (valoarea suplimentara) rezulta din contopirea a doua sau mai multe participatii la
proprietate si reprezinta o forma particulara a valorii speciale.
15.Definii costul de inlocuire net.
Costul de inlocuire net este o valoare utilizata in raportarea financiara pentru a determina un surogat al valorii de
piata a proprietatilor specializate si cu piata limitata, pentru care nu sunt disponibile informatii de piata.
16. Care este rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii?
Diagnosticul de evaluare:
- permite identificarea factorilor de risc si stabilirea ipotezelor de evaluare, anticiparea viitorului intreprinderii;
- permite alegerea metodelor de evaluare si explica diferentele dintre valorile determinate de evaluatori diferiti;
- trebuie sa cuprinda toate laturile si sectoarele activitatii scotand in evidenta oportunitatile, atuurile si factorii de
succes cat si amenintarile si slabiciunile intreprinderii.
17.Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic
Obiectiv: Aprecierea riscurilor inerente situatiei juridice a intreprinderii. Analiza patrimoniului conducerii
intreprinderii.
Mijloace de realizare:
1. Punerea in lucru a chestionarului de diagnostic juridic care cuprinde: drept comercial acte si contracte privind
modul de exploatare, situatia imobiliara, alte imobilizari, finantarea pe termen mediu si lung, asigurari; drept social
 contracte de munca. ROF sau regulamente interne, parteneri sociali, sindicate; drept fiscal; drept societar
analiza documentelor juridice generale.
2. punerea in lucru a chestionarului de diagnostic patrimonial al conducatorilor intreprinderii.
Se utilizeaza:
- datele si informatiile primite din partea intreprinderii
- datele si informatiile rezultate din afara intreprinderii si din relatiile de interfata cu celelalte diagnostice
18.Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial
Obiectiv: pozitionarea intreprinderii sau a activului in piata
Mijloace de realizare:
1. Punerea in lucru a chestionarului de diagnostic comercial: pozitia strategica a intreprinderii; piata; clientela;
produsele; politica de preturi; distributia; publicitate si promovare
Se utilizeaza:
- datele si informatiile primite din partea intreprinderii
- datele si informatiile rezultate din afara intreprinderii si din relatiile de interfata cu celelalte diagnostice
19.Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic i de exploatare
Obiectiv: evaluarea msurii n care mijloacele de producie rspund nevoilor actuale sau viitoare ale ntreprinderii
Mijloace de realizare:
1. Punerea in lucru a chestionarului de diagnostictehnic, tehnologic si de exploatare: activitatea de cercetare si
dezvoltare a intreprinderii, procesele de fabricatie, starea mijloacelor de productie.
Se utilizeaza:
- datele si informatiile primite din partea intreprinderii
- datele si informatiile rezultate din afara intreprinderii si din relatiile de interfata cu celelalte diagnostice
- concluziile din raportul altui specialist tehnic
20.Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management i resurse umane
Obiectiv: analiza structurii resurselor umane i capacitatea acesteia de a contribui la realizarea obiectivelor
ntreprinderii.
Mijloace de realizare:
1. Punerea in lucru a chestionarului de diagnostc si o descriere a profilului cadrelor din intreprindere.
Se utilizeaza:
- datele si informatiile primite din partea intreprinderii
- datele si informatiile rezultate din afara intreprinderii si din relatiile de interfata cu celelalte diagnostice
- concluziile din raportul altui profesionist specialist in resurse umane
21.Obiectivele i mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil
Obiectiv: stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si a situatiei
financiare ale entitatii evaluate. Aprecierea fiabilitatii datelor cuprinse in situtiile financiare. Examinarea si
estimarea starii de sanatate financiara prin aprecierea echilibrului financiar. A rentabilitatii si a riscurilor
financiare.
Mijloace de realizare:
1.cunoasterea principiilor si metodelor contabile proprii sectorului de activitate si aplicate de intreprindere;
2.elaborarea diferitelor situatii necesare pentru analiza si diagnostic: analiza ratiourilor, evaluarea riscurilor prin
metoda stocurilor
3. punerea in lucru a chestionarului de diagnostic contabil: balante, trezorerie, conturi clienti, stocuri, imprumuturi,
furnizori, etc.
Se utilizeaza:
- datele si informatiile primite din partea intreprinderii
- datele si informatiile rezultate din afara intreprinderii si din relatiile de interfata cu celelalte diagnostice
22.Care sunt paii (etapele) n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi?
Activul net corijat al unei entiti se determin parcurgndu-se succesiv trei etape:
1. separarea tuturor bunurilor evideniate n bilanul contabil, n bunuri necesare exploatrii i bunuri n afara exploatrii;
2. reevaluarea bunurilor necesare exploatrii;
3. calculul matematic al activului net corijat.
23. Prezentati semnificatia separarii tuturor bunurilor evidentiate in bilantul contabil in bunuri necesare
exploatarii si bunuri in afara exploatarii ca etapa in determinarea activului net corectat.
Aceasta prima etapa de evaluare are dubla semnificatie: in primul rand constatarile facute pot constitui punct de
pornire in abordarea unei probleme de fond in legatura cu strategia entiattii respective restructurarea; in al
doilea rand, se creaza o concordanta intre efortul investitional existent necesar in mod real si performantele
inregistrate de entitate, conditie esentiala pentru aplicarea ulterioara a metodelor de evaluare, stiut fiind ca in
evaluarea unei intreprinderi este penalizat orice exces de patrimoniu si orice insuficienta de rentabilitate.
Activele din afara exploatarii sunt cele care aparent nu au legatura directa cu activitatea de baza a entitatii (case
de vacanta, ambarcatiuni de placere) sau cele care din diferite motive au grad de utilizare redus sau foarte redus
(sub 50%: terenuri, constructii, masini).
Bunurile in afara exploatarii sunt evidentiate distinct, nefiind supuse operatiunilor din etapele 2 si 3.
24. Cum se evalueaz imobilizrile necorporale ale unei ntreprinderi pentru determinarea activului net
corectat?
Imobilizrile necorporale (cheltuieli de nfiinare, mrci, brevete, licene, studii, tehnologii etc.) sunt considerate, de
regul, nonvalori pentru determinarea activului net corijat al ntreprinderii, cu o singur excepie: cheltuielile de
cercetare i studiile care se refer la produse noi sau la dezvoltare. Acestea se iau n calculul activului net corijat cu
sumele nregistrate n contabilitate.
25. Cum se evalueaz imobilizrile corporale ale unei ntreprinderi pentru determinarea activului net
corectat?
Imobilizarile corporale sunt evaluate la valoarea de folosinta a activelor respective atunci cand evaluarea nu se
face intr-o optica de vanzare sau lichidare a acestor active. Valoarea unei imobilizari corporale va fi cu atat mai
mare cu cat durata de viata ramasa va fi mai mare, in sens contrar, actioneaza uzura morala si functionala
precum si performantele in utilizare a bunului respectiv.
26. Cum se evalueaz imobilizrile financiare ale unei ntreprinderi pentru determinarea activului net
corectat?
Imobilizarile financiare se refera la: titluri de participare la capitalul altor intreprinderi (actiuni, parti sociale),
credite acordate sau plasamente.
Titlurile sunt evaluate diferit, dupa cum coteaza sau nu la bursa si dupa cum se constituie intr-un pachet
majoritar sau un pachet minoritar.
-Titlurile care conteaza se evalueaza prin metodele indicate de organismul de reglementare al pietei de capital
cea mai utilizata metoda consta in estimarea valorii actuale a unui titlu la nivelul cel mai redus dintre media
ponderata a preturilor la tranzactiile care au avut loc in ultima zi de la bursa si pretul ultimei tranzactii din
aceeasi zi cu conditia sa fie un pret relevant, adica se se refere la cel putin 0.5% din numarul de titluri ale
emitentului.
-Titlurile care nu coteaza si se constituie intr-un pachet minoritar prin metoda capitalizarii dividendelor
-Titlurile care nu coteaza si se constituie intr-un pachet majoritar prin metoda capitalizarii dividendelor,
metode bazate pe evaluarea globala a intreprinderii.
Creditele acordate, plasamentele evaluate la valorile din scriptele contabile iar cele in valuta actualizate la
raportul de schimb al monedei nationale din ultima zi a lunii anterioare in care au demarat studiile pentru
evaluare.
27. Cum se evalueaz stocurile unei ntreprinderi pentru determinarea activului net corectat?
Stocurile din contabilitate trebuie s se sprijine pe inventare fizice. Se elaborareaza o balana pe vechimi a tuturor
stocurilor i se constituie provizioane pentru stocurile fr micare sau cu micare lent.
Valorile de exploatare, n general, sunt evaluate la valoarea lor de realizare ntr-o perspectiv de continuitate a
exploatrii, la evaluarea stocurilor urmnd s fie avute n vedere urmtoarele reguli particulare:
- Stocurile la intrare se evalueaz la preurile de achiziie practicate n luna anterioar celei n care se face
evaluarea, iar dac intrrile sunt mai rare, la media preurilor de achiziie din cea mai recent perioad.
- Stocurile din interior se evalueaz la nivelul costurilor efective corectate cu gradul de naintare n realizarea
fizic a produselor.
- Stocurile la ieire se evalueaz la nivelul preurilor de vnzare mai puin beneficiile estimate n aceste
preuri.
28. Cum se evalueaz creantele unei ntreprinderi pentru determinarea activului net corectat?
Pentru evaluarea creanelor se elaboreaz o balan n funcie de vechimea acestora i se calculeaz provizioane
pentru creanele incerte sau cu termenele de ncasare depite; creanele se iau n calculul activului net corijat cu
valorile din contabilitate, cele n valut fiind actualizate la raportul de schimb al monedei naionale din ultima zi a
lunii anterioare celei n care are loc evaluarea ntreprinderii.
29. Cum se evalueaz disponibilitatile banesti si alte valori mobiliare de plasament ale unei ntreprinderi
pentru determinarea activului net corectat?
Disponibilitile bneti intr n calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate, cele n valut fiind ns
actualizate la raportul de schimb al monedei naionale din ultima zi a lunii anterioare celei n care are loc
evaluarea.
Valorile mobiliare de plasament se evalueaza la cursul bursier reprezentativ din momentul evaluarii.
30. Cum se evalueaz obligatiile financiare si nefinanciare in valuta, cheltuielile inregistrate in avans si
provizioanele pentru riscuri si cheltuieli ale unei ntreprinderi pentru determinarea activului net corectat?
Obilgatiile financiare si nefinanciare in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din
ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii (in cazul evaluarii in scopul unei
tranzactii), sau pe seama rezultatelor financiare (in cazul evaluarilor in alte scopuri).
Cheltuielile inregistrate in avans - sunt asimilate creantelor
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli: - cele care sunt bine fundamentate au caracter de rezerva (se adauga la
rezerve) - cele nefundamentate se inregistreaza la rezultatul financiar.
31. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei ntreprinderi?
Activul net corijat se poate stabili prin dou metode:
1. metoda substractiv scaderea din totalul activelor reevaluate corijate a tuturor datoriilor
2. metoda aditiv adaugarea la capitalurile proprii a tuturor influentelor rezultate din inlocuirea valorilor
contabile cu valorile economice.
32. In ce consta metoda substractiva de calcul al activului net corectat?
Metoda substractiv de calcul const n scderea din totalul activelor reevaluate corijate a tuturor datoriilor
ntreprinderii; ANC = Total active reevaluate corijate Total Datorii
33. n ce const metoda aditiv de calcul al activului net corectat?
Metoda aditiv care n adugarea la capitalurile proprii ale ntreprinderii a tuturor influenelor rezultate din
nlocuirea valorilor contabile cu valorile economice ale elementelor din bilanul ntreprinderii.
Consta in corectarea capitalurilor proprii din bilantul contabil cu influente din reevaluarea elementelor
patrimoniale. ANC = Capitaluri proprii Diferente din inlocuirea val. Contab. cu val. ec. (ajustari ale
valorilor contabile)
34. Cum se calculeaz valoarea substanial brut, valoarea substantiala bruta redusa si valoarea
substantiala neta a unei ntreprinderi? Explicai semnificaia acestora.
Prin valoare substanial brut (VSB) se nelege activul reevaluat n ipoteza continurii activitii, plus valoarea
bunurilor folosite de ntreprindere fr a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care dei sunt nregistrate n
patrimoniul ntreprinderii nu sunt folosite din diverse cauze (nchiriate etc):
VSB = Total activ reevaluat corijat + Valoare bi luate in chirie Valoare bi date in chirie
Valoarea substantiala bruta redusa (VSBr) este VSB din care s-au dedus obligatiile nefinanciare:
VSBr = VSB Datorii nefinanciare
Valoarea substantiala neta (VSN) este egala cu VSB din care se scad toate datoriile:
VSN = VSB Total Datorii
Valoarile substantiale nu sunt valori de tranzactie; ele se folosesc in metodele de evaluare bazate pe combinatie
patrimoniu-rentabilitate.
38.Ce este capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i ce semnificaie are n evaluarea unei
ntreprinderi?
Capacitatea beneficiar este aptitudinea unei ntreprinderi de a degaja un beneficiu n viitorul apropiat, n condiii
de gestiune normale, identice cu cele din perioadele trecute, dac schimbri semnificative nu au loc n viaa
ntreprinderii. Semnificatie: CB in cadrul evaluarii este utilizata la aplicarea metodelor aplicate pe rentabilitate si in
cazul metodelor cominate.
39.Care sunt paii (etapele) pentru determinarea capacitii beneficiare a unei ntreprinderi?
Capacitatea beneficiar se determin parcurgndu-se succesiv trei etape:
1. studiul rezultatelor trecute: se recomanda sa fie efectuat pe minim 3 ani. principalele corectii: amortizari si diferite
alte deprecieri; salarii si asimilate salariilor; corectii legate de sinergiile descoperite in cadrul diagnosticului de
evaluare; alte corectii
2. examenul previziunilor: previziunile stabilite pe o perioada cat mai lunga de timp nu mai putin de 3 ani, dar
comparabila cu orizontul de prognoza al intreprinderii
3. calculul matematic al capacitii beneficiare: se poate utiliza una din cele 4 variante
40. Prezentai i explicai patru corecii ce pot fi aduse rezultatelor din bilanul contabil pentru
determinarea capacitii beneficiare.
Principalele corecii ale profiturilor din bilanurile contabile se refer la:
- amortizri i diferite alte deprecieri; se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a oricrui exces de
amortizare i adugarea oricrei insuficiene de amortizare, referina constituind-o standardele profesionale sau
studiile efectuate de experii tehnici asupra duratelor de via util ale activelor amortizabile;
- salarii i asimilate salariilor; se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a exceselor de salarizare i
adugarea insuficienei de salarizare, referina constituind-o standardele sau studiile efectuate pe piaa muncii de
ctre experi independeni n munc i protecie social;
- corecii legate de sinergiile descoperite n cadrul diagnosticului de evaluare. Efectele sinergice presupun
complementaritate de activiti ale cror rezultate sunt superioare celor reieite din nsumarea algebric a re-
zultatelor individuale.
- Alte corectii se efectueaza exclusiv pe baza constatarilor din diagnostic si din analiza fundamentala si se pot
referi la: profituri si pierderi; fluxurile intragrup; etc.
41. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a unei ntreprinderi?
Se poate utiliza una din urmtoarele patru variante:
- capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale provizionale, variant recomandat n cazul
evalurilor pentru privatizare (CB1);
- capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale corectate (CB2);
- capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale din ntreaga perioad trecut i viitoare (CB3);
- capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute i viitoare (CB4).
44.Ce este actualizarea? Prezentati tehnicile prin care se realizeaza si se exprima actualizarea.
Actualizarea este un instrument prin care se asigur comparabilitatea unor indicatori financiari i parametri
economici ce se realizeaz n perioade diferite de timp.
Actualizarea sumelor reprezint un ansamblu de calcule menite s msoare valoarea actual a unei sume de
bani viitoare sau trecute care depind de doi parametrii eseniali: durata temporal reinut i rata dobnzii luat n
calcul pentru a msura indisponibilitatea sumei n prezent
Actualizarea se realizeaz i se exprim prin dou tehnici speciale dup cum este luat n calcul factorul timp, i
anume:
1. dac factorul timp este luat n calcul din direcia trecut-prezent-viitor, tehnica se numete de capitalizare sau
de fructificare. Regula capitalizrii sau fructificrii este urmtoarea: o sum X cheltuit n trecut (sau n prezent) are ca
echivalent n prezent (sau n viitor) suma Y, numai dac pe X o amplificm cu (1 + i)n: X(1+in) =Y
n care n = numrul de ani i i rata de capitalizare sau de fructificare.
2. dac factorul timp este luat n calcul din direcia viitor-prezent-trecut, tehnica se numete de actualizare
propriu-zis. Regula actualizrii propriu-zise este urmtoarea: o sum prevzut a fi cheltuit n viitor peste
1
n ani, Y are ca echivalent n prezent (sau n trecut) suma X numai dac pe Y o amplificm cu
(1 i) n
1
XY
1 i n n care n = numrul de ani si i rata de actualizare.
Actualizarea nu are nimic direct cu devalorizarea sau cu inflaia; pur i simplu are n vedere faptul c leul de azi
nu este egal cu leul de ieri i nici cu leul de mine, deoarece aceast sum, investit, mi aduce ceva n plus; acest
ceva poate fi mai mare sau mai mic dect dobnda pieii.
47. Prezentai trei metode de determinare a ratei de actualizare
Pentru determinarea ratei de capitalizare de fructificare sau de actualizare, pot fi folosite mai multe metode:
.1. Rata egal cu dobnda la mprumutul de stat poart denumirea de rat de baz, rat fr riscuri sau rat
neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar. n condiii de macro stabilitate i cu condiia ca
mprumutul de stat s constituie o prghie de orientare a economiei reale, adic dobnda s fie corelat cu
exigena de rentabilitate din piaa de bunuri i servicii, aceast rat poate fi folosit cu succes n calculele de
evaluare a ntreprinderilor.
.2. Rata egal cu dobnda practicat de banca central; ca mrime este egal cu cea de la alineatul precedent, plus
o prim de risc.
.3. Rata egal cu media dobnzilor practicate de bncile comerciale.
.4. Rata egal cu media tuturor dobnzilor practicate pe piaa financiar (primele trei de mai sus).
48. Prezentai i explicai modul de determinare a costului capitalului unei ntreprinderi
Costul mediu ponderat al capitalului unei ntreprinderi (CMPC) se obine pe baza urmtoarei relaii:
Ccp Cci
CMPC Ccpx Ccix
Ccp Cci Ccp Cci
n care:
Cep = costul capitalului propriu;
Cci = costul capitalului mprumutat;
Cep + Cci = masa capitalurilor folosite de ntreprindere.
Costul capitalului propriu se determin n baza relaiei: Ccp = Rn + (Rr Rn)x
unde: Rn = rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar (care n condiii normale poate fi
de3-6%);
Rr = rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supus ntreprinderea; att cele externe (riscul de ar,
riscul de ramur, riscul de politic economic, fiscal, riscul de neadaptare a managementului la exigenele
economiei de pia etc), ct i cele interne (dezechilibru financiar, tehnologii nvechite, echipamente depite,
produse demodate i orice punct slab reinut n cadrul diagnosticului etc);
Rr - Rn = prima de risc a ntreprinderii;
= coeficient care semnific volatilitatea aciunii ntreprinderii de evaluat; Beta exprim i msoar sensul i
mrimea abaterii rentabilitii aciunilor ntreprinderii fa de mrimea abaterii rentabilitii aciunilor pe piaa
(ramura) din care face parte ntreprinderea. Variabilitatea total a rentabilitii unei aciuni se mparte n dou: una
determinat de influena pieei care se explic prin riscul sistematic numit i risc nedifereniat; alta determinat de
influena caracteristicilor specifice fiecrei aciuni care se explic prin riscul specific sau nesistematic, difereniat
sau individual. Riscul specific poate fi mprit n risc specific fiecrei aciuni determinat de modificri n
comportamentul economic al ntreprinderii emitente sau n cel al deintorilor acestor aciuni, riscul specific ramurii
industriale de care aparine ntreprinderea.
n raport cu , aciunile se clasific n:
- aciuni volatile cu > 1 care semnific faptul c o variaie de 1 % a indicelui general al pieii determin o
variaie mai mare de 1% a rentabilitii aciunii ntreprinderii; situaia este specific ntreprinderilor din chimie,
sticlrie, echipamente electrice i electronice etc, n general n industria bunurilor de consum cu o sensibilitate
mai mare n raport cu comportamentul cumprtorilor;
- aciuni puin volatile cu < 1 care exprim o variabilitate degresiv a rentabilitii aciunii ntreprinderii (material
rulant, imobiliare, asigurri etc);
- aciuni cu = 1 pentru care o variaie a rentabilitii generale antreneaz aceeai variaie a rentabilitii
aciunii ntreprinderii (uniti de tip holdyng, construcii industriale, bnci etc.)
Costul capitalului mprumutat se obine prin relaia: Cci = Cd (1-0,16)
unde: Cd = costul datoriei (care ns trebuie defiscalizat)
49. Cum se determin costul capitalului propriu al unei ntreprinderi?
Costul capitalului propriu se determin n baza relaiei: Ccp = Rn + (Rr Rn)x
unde: Rn = rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar (care n condiii normale poate fi
de3-6%);
Rr = rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supus ntreprinderea; att cele externe (riscul de ar,
riscul de ramur, riscul de politic economic, fiscal, riscul de neadaptare a managementului la exigenele
economiei de pia etc), ct i cele interne (dezechilibru financiar, tehnologii nvechite, echipamente depite,
produse demodate i orice punct slab reinut n cadrul diagnosticului etc);
Rr - Rn = prima de risc a ntreprinderii;
= coeficient care semnific volatilitatea aciunii ntreprinderii de evaluat; Beta exprim i msoar sensul i
mrimea abaterii rentabilitii aciunilor ntreprinderii fa de mrimea abaterii rentabilitii aciunilor pe piaa
(ramura) din care face parte ntreprinderea.
D(dividend )
Costul capitalului propriu se poate obtine si prin dividende: Ccp g (rata.crestere .dividend )
P ( pret .actiune)

50. Cum se determin costul capitalului imprumutat al unei ntreprinderi?

Se obtine prin relatia: Cci = Cd (1-0.16)

cheltuieli. financiare veniruri. financiare

Cd (cos tul.datoriei)
datorii.totale

52. Ce reprezinta coeficientul primei de risc si cum se clasifica actiunile in raport cu acesta?
= coeficient care semnific volatilitatea aciunii ntreprinderii de evaluat; Beta exprim i msoar sensul i
mrimea abaterii rentabilitii aciunilor ntreprinderii fa de mrimea abaterii rentabilitii aciunilor pe piaa
(ramura) din care face parte ntreprinderea. Variabilitatea total a rentabilitii unei aciuni se mparte n dou: una
determinat de influena pieei care se explic prin riscul sistematic numit i risc nedifereniat; alta determinat de
influena caracteristicilor specifice fiecrei aciuni care se explic prin riscul specific sau nesistematic, difereniat
sau individual. Riscul specific poate fi mprit n risc specific fiecrei aciuni determinat de modificri n
comportamentul economic al ntreprinderii emitente sau n cel al deintorilor acestor aciuni, riscul specific ramurii
industriale de care aparine ntreprinderea.
n raport cu , aciunile se clasific n:
- aciuni volatile cu > 1 care semnific faptul c o variaie de 1 % a indicelui general al pieii determin o
variaie mai mare de 1% a rentabilitii aciunii ntreprinderii; situaia este specific ntreprinderilor din chimie,
sticlrie, echipamente electrice i electronice etc, n general n industria bunurilor de consum cu o sensibilitate
mai mare n raport cu comportamentul cumprtorilor;
- aciuni puin volatile cu < 1 care exprim o variabilitate degresiv a rentabilitii aciunii ntreprinderii (material
rulant, imobiliare, asigurri etc);
- aciuni cu = 1 pentru care o variaie a rentabilitii generale antreneaz aceeai variaie a rentabilitii
aciunii ntreprinderii (uniti de tip holding, construcii industriale, bnci etc.)
53.Ce este valoarea patrimonial a unei ntreprinderi? Prezentai cteva metode de determinare.
Abordarea patrimonial urmrete estimarea unei valori de pia pentru patrimoniul ntreprinderii pornind de la
situaiile sale financiare, de o manier static, fr a ine seama de potenialul economic al ntreprinderii; este o
abordare minimalist care furnizeaz prilor interesate un minim de garanie asupra unei valori, la un moment dat,
probnd unui investitor c exist o contrapartid pentru aciunile pe care el le deine la ntreprinderea respectiv.
Valorile patrimoniale care se pot determina pentru o ntreprindere sunt:
- valoarea contabil; este data de activul det cntabil Anc, patrimoniul net sau situatia neta. Anc= Active totale
Datorii totale
- valoarea real sau valoarea matematic; reprezinta Activul net corijat obtinut prin eliminarea nonvalorilor,
ajustarea provizioanelor, reevaluearea titlurilor de participare, a creantelor si obligatiilor in devize, etc.
- valoarea activului net reevaluat; se determina pornind de la valorile contabile corectate la inflatie.prin aplicarea
unor indici globali de variatie.
- valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatrii;
- activul net de lichidare;
- valoarea substanial; VSB se intelege activul bilantier reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de
intreprindere fara a fi proprietara acestora (bi. luate cu chirie) minus valoarea bunurilor care nu sunt folosite de
intreprindere dar este proprietara acestora (bi date in chirie); VDBr este valoarea substantiala bruta din care s-au
dedus obligatiile nefinanciare; VSN egala cu VSB din care se deduc toate datoriile.
54. Care sunt limitele valorilor patrimoniale?
caracterul incomplet: elementele necorporale (partea invizibila) nu este luata in calcul;
caracterul strict static: nu au in vedere strategia intreprinderii;
caracterul complex: uneori este dificil sa ai o idee precisa asupra valorii unor bunuri din activul ntreprinderii,
mai ales cele specifice, deci riscurile de eroare sunt importante;
caracterul neoperativ: timpul relativ mare necesar realizarii unor evaluri patrimoniale viabile;
Pentru ca aceste metode sa fie semnificative si valoarea obtinuta printr-o astfel de metoda sa fie retinuta, ar
trebui indeplinite cumulativ urmatoarele 4 conditii:
1. posibilitatea efectuarii evalurii elementelor de activ pe baza unor comparatii de piata;
2. prima de risc pentru societate sa fie redusa;
3. un nivel satisfacator de investitii;
4.posibilitatea masurrii cu certitudine a goodwill-ului degajat de societate, respectiv determinarea cu exactitate
a pragului de rentabilitate obtinut prin investirea pe piata financiara a echivalentului activului net reevaluat.
55. Care sunt elementele de calcul necesare pentru a evalua prin rentabilitate o intreprindere?
Sunt necesare 3 elemente de calcul: 1.indicatorul de performanta financiara care poate fi profitul net, dividendul
sau fluxul de trezorerie degajat de intreprindere; 2.rata de capitalizare sau de actualizare determinata de experti;
formata de regula, dintr-o baza neutra la care se adauga prima de risc; 3.perioada de referinta exprimata in nr
de ani (n).
56. Ce reprezinta valoarea de rentabilitate si cum se determina? Dar valoarea de rentabilitate limitata si
valoarea de rentabilitate continua?
Cunoscuta si sub denumirea de metoda capitalizarii veniturilor.
Valoarea de rentabilitate se determina prin aplicarea la capacitatea beneficiara (CB) exprimata prin profitul net, a
unui multiplicator capitalistic y: V = CB x y
Valoarea de rentabilitate limitata si valoarea de rentabilitate continua sunt derivate ale valorii de rentabilitate si
se obtin astfel:
CB Vr
-valoarea de rentabilitate limitata: V
(1 i ) n (1 i ) n
CB = profituri nete anuale viitoare raportate la nr de ani
Vr = valoarea reziduala
CB
-valoarea de rentabilitate continua: V CB
i
CB/I = valoarea de rentabilitate
CB= profitul net anual previzionat
58. Cum se determin i ce semnificaie au fluxurile de trezorerie n evaluarea unei ntreprinderi?
Cash Flow nseamn fluxul de trezorerie disponibil pe care-1 degajeaz un activ sau o societate. Exist mai
multe interpretri care se dau coninutului cash flow-ului i, deci, i modului de calcul al acestui indicator financiar; n
toate cazurile, ns, n determinarea mrimii acestuia se pornete de la capacitatea beneficiar exprimat prin
profitul net (pn) la care se adaug toate celelalte fluxuri create de agentul economic ((amortismente (am) i
provizioane (pr)) i se scad nevoile de finanare a activitii curente (investiiile pentru meninerea potenialului actual al
agentului economic (Ir) i variaia fondului de rulment normativ (ANFR)).
CF = Pn + Am + Pr Ir NFR
59. n ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate?
n
CF Vr
Potrivit acestei metode, formula de evaluare este: V ( DCF )
1 1 t n
1 t n
in care:
V(DCF) = valoarea activului sau a societii prin metoda fluxului de trezorerie redus;
CF = cash flow;
Ir = investiii de rennoire, de meninere;
Vr = valoarea rezidual;
t = rata de actualizare;
n = ultimul an de prognoz;
Esena metodei const n nsumarea fluxurilor de disponibiliti care rmn n fiecare an n ntreprindere pn la
anul n", cnd se apreciaz c proprietarul ar trebui s-i reconsidere modul de abordare a afacerii sale; n acest
an n" se stabilete valoarea rezidual a ntreprinderii.
Potrivit acestei metode, evaluarea ntreprinderii se face n funcie de perspectivele sale de dezvoltare; este o
metod prin excelen futurist. Aceast metod utilizeaz principiul financiar potrivit cruia valoarea unui activ este
egal cu valoarea actual a fluxurilor nete de disponibiliti (cash flow) susceptibile de a fi degajate n viitor de
ctre activul respectiv. Actualizarea fluxurilor nete se face pentru a ine cont de riscuri i de exigena de rentabilitate a
cumprtorului (investitorului).
60. Care sunt cele patru etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibiliti
actualizate?
Aplicarea metodei se face n patru etape succesive:
1. Calculul fluxului de lichiditi nete istorice (minim trei ani anteriori). Aici se folosesc toate constatrile din diag-
nosticul general i sectorial, cu deosebire din cel financiar (vnzri, costuri pe natur). Fluxul de lichiditi nete
istorice se poate calcula pornind de la profitul net cruia i se aduc ajustri sau pornind de la excedentul brut de
exploatare (EBE):
2. Proiectarea fluxului de lichiditi nete pe o perioad ct mai lung posibil, dar compatibil cu orizontul de prog-
noz al ntreprinderii; aceasta presupune s avem o bun nelegere a fluxurilor trecute pentru a putea desprinde
fluxurile viitoare ct mai fidel posibil, deci o bun viziune a volumului vnzrilor, preurile, structura costurilor de
exploatare i a cheltuielilor de capital.
3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaz s fie adugat la suma fluxurilor degajate de ntreprindere.
4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare se a
valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat
63.Ce sunt metodele combinate de evaluare a ntreprinderii i n cte grupe se pot clasifica?
Metodele combinate presupun luarea n consideraie, sub o form sau alta de exprimare, att a patrimoniului ct i
a indicatorilor calitativi referitori la performanele financiare ale ntreprinderii.
Metodele de evaluare, combinate, se mpart n dou mari grupe, n funcie de tehnicile folosite i anume:
- tehnici bazate pe ponderarea ntre o valoare patrimonial i una prin rentabilitate;
- tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonial a unuia sau a mai multor elemente intangibile.
Metodele combinate fac apel att la valori statice, patrimoniale, ct i la valori dinamice bazate pe rentabilitate sau
pe randament. Valoarea patrimonial constituie valoarea de baz a ntreprinderii, care poate beneficia, ntre
altele, de o rent economic (valoarea dinamic) obinut prin calculul goodwill-ului sau badwill-ului.
64. In ce consta metoda practicienilor? Dar metoda Retail?
Denumita si metoda indirecta, metoda practicienilor consta in ponderea valorii patrimoniale si valorii prin
rentabilitate:
CB
ANC
Vg i
2

Unde: Vg = valoarea globala a intreprinderii; ANC = activul net corijat (valoarea patrimoniala); CB/i = valoarea
prin rentabilitate
CB
ANC
Prin aceasta metoda se poate determina indirect goodwill-ul GW: i
GW
2
Metoda Retail: este o varianta a metodei practicienilor unde capacitatea beneficiara se exprima prin dividende.

ANC CB y
Vg
2

65.Ce sunt elementele intangibile ale unei ntreprinderi i care sunt acestea?
Elementele intangibile sunt de regul elemente imateriale care pot sau nu s fie nregistrate n patrimoniu (cele care
pot fi nregistrate sunt imobilizrile necorporale) dar contribuie la meninerea potenialului actual i influeneaz
rezultatele financiare ale ntreprinderii i, pe aceast cale, valoarea ntreprinderii; elementele intangibile constituie
sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rent de goodwill, adic profitul obinut de ntreprindere peste pragul
de rentabilitate pretins de pia n funcie de efortul investiional al ntreprinderii, efort exprimat prin valoarea
patrimonial a acesteia.
Elementele intangibile sunt imobilizarile necorporale, respectiv: cheltuieli de constituire, de cercetare dezvoltare,
licente, marci, brevete, softuri, fondul commercial, etc.
Elementele intangibile care nu pot fi nregistrate n patrimoniu se pot referi la: reputaia ntreprinderii, superioritatea
produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea i solvabilitatea fa de teri, poziia fa de organismele publice i
administrative, competena tehnic (licene, brevete, mrci, studii, laboratoare etc), competena comercial
(promovare, publicitate, clieni, vad comercial etc), competena managerial (calitatea personalului, performanele
managerilor, cadrele cheie etc.) etc.
66.Care este definiia goodwill-ului si care sunt parametrii care se utilizeaza pentru evaluarea acestuia?
Goodwill reprezinta excedentul de valoare globala a ntreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor
active care il compun.
Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor
intangibile de care dispune acea ntreprindere; se obine prin capitalizarea profitului obinut de ntreprindere
peste pragul de rentabilitate. Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala.
67. Prezentati cateva dintre formulele de calcul al goodwill-ului.

CB ANC i
-Metoda directa (renta de GW actualizata): GW
t

CB=capacitatea beneficiara a intreprinderii ecprimata prin profitul net

I = rata neutra de plasament a disponibilitatilor
t = rata de actualizare (de regula i<t)
ANC x i = pragul de rentabilitate al intreprinderii
CB ANC x i = superprofitul sau renta de goodwil
-Metoda pe seama unui multiplicator K aplicat la capacitatea beneficiara a intreprinderii: GW = CB x K
-Metoda indirecta neta: diferenta intre valoarea globala a intreprinderii si valoarea sa patrimoniala:GW = Vg
ANC
-Metoda indirecta bruta unde GW este calculat ca diferenta intre valoarea globala si valoarea substantiala neta
GW = Vg VSN
69. In ce consta metoda remunerarii valorii substantiale brute?
VSB reprezinta totalitatea mijloacelor corporale ale intreprinderii, angajate pentru a realiza obiectul sa de
activitate fara a tine cont de modul de finantare a acestora. VSB = ANC + GW
VSB = totalitatea activului reevaluat corijat + valoarea actuala a bunurilor pe care intreprinderea le foloseste fara
a fi proprietara valoarea actuala a elementelor corporale care nu se gasesc in intreprindere.
Cu cat VSB este mai mare cu atat remuneratia sa va fi mai puternica micsorand profitul si diminuand val GW
71. In ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii (CPNE).
CPNE = AI + NFR
AI - active imobilizate
NFR - necesarul de fond de rulment = (stocuri + creante) datorii nefinanciare
FR fond de rulment = capitaluri permanente - imobilizari
Valoarea globala a unei intreprinderi = cu capitalurile necesare pentru a crea o intreprindere avand aceleasi
caracteristici ca intreprinderea evaluata. Mijlocele utilizate de catre o intreprindere sunt constituite din activele
imobilizate + necesarul de fond de rulment, denumite capitaluri permanente necesare exploatarii (CPNE).
Capitalurile permanente trebuie sa finanteze activul fix net si necesarul de fond de rulment.
73. In ce constau metodele analogice (comparabile) de evaluare a intreprinderilor? Prezentati cateva
dintre criteriile de comparatie.
Metodele analogice sau comparabile se bazeaza pe comparatii efectuate cu tranzactii bine identificate, realizate
in conditii similare si care se refera la investitii apropiate de cele pe care ne propunem sa le evaluam.
Criteriile de comparatie se refera la: raportul pret beneficiu PER; modelul lui Bates; modelul Gardon Shapiro;
valoarea de randament; alti multiplicatori ai pietei
74. Ce reprezinta PER (price earning ratio) si cum se calculeaza?
PER este un indice bursier care pune in relatie pretul si beneficiul anual, adica numarul de ani de beneficii pe
care un investitor este dispus sa-l plateasca pentru procurarea unui titlu. PER exprima de cate ori piata bursiera
recunoaste beneficiul unei intreprinderi.
PER = cursul actiunii la bursa / beneficiul pe actiune
77. Care sunt cele trei mari tipuri de agregate care pot fi folosite in functie de referentiarul bursier
disponibil in materie de comparatii pe piata?
1. multipli de activ net: valoarea se exprima ca un multiplu al activului net reevaluat sau al activului net corectat.
Metoda se preteaza intreprinderilor ale caror imobilizari corporale fac obiectul unor veritabile piete.
2. multipli de cash flow: valoarea se va exprima ca un multiplu al fluxurilor de trezorerie degajate de intreprindere
3. multipli care conduc la o valoare a intreprinderii: se procedeaza la determinarea capitalurilor angajate si la
anliza comparativa pornind de la urmat criterii: cifra de afaceri, excedentul brut de exploqatare, excedentul net
de exploatare.
78. In ce consta modelul lui Bates?
Are in vedere principiul potrivit caruia un investitor cauta sa-si plaseze mai bine capitalul sau, orice consideratie
nefinanciara fiind exclusa din rationamentul sau. Pretul pe care acesta este gata sa-l plateasca este egal cu
suma actualizata a veniturilor pe care el spera sa le obtina. Este vorba de actualizarea veniturilor viitoare
(dividende si pret de revanzare) pentru a obtine valoarea actiunii.
D1 D2 D3 Dt Pt
Va
(1 i ) 1
(1 i ) 2
(1 i ) 3
(1 i ) t
(1 t ) t
t = nr ani
i = coeficient evaluare
Pt = pret revanzare
80. In ce consta modelul Gordon-Shapiro?
Se inspira din modelul Bates dar este mult mai simplu. Pornind de la modelul lui Bates care actualizeaza o
secventa de venituri pe mai multi ani, modelul Gardon Shapiro presupune durata nelimitata a investitiei. Pp ca
dividendele cresc cu o rata constanta.

D0
Va
tg
Do = dividendul deja cunoscut (deja distibuit) t= costul capitalului propriu g = rata de crestere a dividendelor
82. In ce consta modelul valorii de randament din cadrul metodelor analogice?
Metoda se fondeaza pe dividendul si randamentul actionarului. Se foloseste impreuna cu alte metode.

R = randamentul D = dividendul P = cursul actiunii

84. Care sunt valorile patrimoniale care se pot stabili pentru o actiune care nu coteaza si cum se
determina acestea?
Valoarea contabila, determinata pe baza activului net contabil Va = Anc/ nr actiuni
Valoarea intrinseca, determinata pe baza activului net corijat Va = ANC/nr actiuni
Valoarea de lichidare, este valoarea intriseca minus cheltuieli de lichidare Va = ANC- cheltuielile lichidarii / nr
actiuni
85. Definiti valorile prin rentabilitate care se pot stabili pentru o actiune care nu coteaza si precizati
formulele lor de calcul.
Valoarea de randament, reprezinta suma care, plasata pe piata financiara la o rata de capitalizare ce exprima
exigenta de rentabilitate a investitorului, genereaza un venit egal cu dividendul actiunii
Va = dividend / rata de capitalizare
Valoarea de productivitate sau financiara reprezinta suma care, plasata pe piata financiara la o rata de
capitalizare, genereaza un venit egal cu castigul pe actiune
Va = beneficiul pe actiune/ rata de capitalizare
87. Cum se evalueaza titlurile care coteaza?
Pe baza metodologiilor stabilite de organismele de bursa. Cea mai recomandata consta in stabilirea valorii
actiunii la nivelul cel mai mic dintre:
-pretul mediu al valorii mobiliare respective, la ultima sedinta in care au fost tranzactionate;
-pretul de inchidere din cadrul aceleiasi sedinte, cu conditia ca pretul de inchidere sa rezulte din tranzactionarea
a cel putin 0.5% din valorile mobiliare ale emitentului, de acelasi tip si clasa aflate in circulatie.
Daca cerinta de 0.5% nu este indeplinita, valoarea de piata este data de pretul mediu ponderat al valorii
mobiliare respective. Cele mai cunoscute modele de evaluare: Modelul Bates si Modelul Modolowsiki.
88. Care este structura standard a unui raport de evaluare a ntreprinderii?
Elementele de baza sunt structurate in 8 capitole:
Capitolul 1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandri care cuprinde, pe scurt, obiectul misiunii de
evaluare si rezultatele obtinute.
Capitolul 2. Prezentarea intreprinderii care cuprinde cat mai multe informatii, prezentate succunt, despre
intreprindere, obiectul de activitate si cifrele carecteristice ale activitatii desfasurate, etc.
Capitolul 3. Prezentarea evaluatorilor care cuprinde informatii cu privire la identitatea evaluatorului, calitatea
specifica in care participa la lucrarile de evaluare (evaluator, mediator, consultanta, agent independent sau
impartial), precum si declaratia de conformitate care va confirma ca:
- prezentarile faptelor din raport sunt corecte si reflecta cele mai pertinente cunostinte ale evaluatorului;
- analizele si concluziile sunt limitate numai la ipotezele si conditiile prezentului raport;
- nu a existat niciun interes al evaluatorului asupra intreprinderii evaluate;
- onorariul nu este conditionat;
- se respecta Codul etic si standardele nationale si internationale de evaluare;
- evaluatorul indeplineste cerintele adecvate de calificare profesionala;
- nicio persoana, cu exceptia celor specificate in raport nu a acordat asistenta profesionala a evaluatorilor etc.
Capitolul 4. Diagnosticul de evaluare si analiza fundamentala; prezentat pe subcapitole sectoriale astfel:
- Diagnosticul juridic;
- Diagnosticul comercial;
- Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare;
- Diagnosticul resurselor umane;
- Diagnosticul financiar-contabil;
- Sinteza diagnosticului evaluarii
Capitolul 5. Bazele lucrarii de evaluare care prezinta subcapitole distincte
-ipoteze de evaluare: macroeconomice si microeconomice.
-expertize si studii, proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri, publicatii utilizate la elaborarea
raportului de evaluare.
-bibliografie;
-factori de risc: endogeni si exogeni;
Capitolul 6. Metode de evaluare aplicate care contine o descriete a metodelor de evaluare aplicate si a
rezultatelor obtinute pentru fiecare metoda dintre acestea. Constatarile sunt prezentate grupat pe principalele
categorii de metode utilizate: metode patrimoniale; metode prin rentabilitate; metode combinate; metode
bursiere; metode bazate pe comparatii si alte metode.
Capitolul 7. Gama de valori, valoarea actiunilor care cuprinde toate valorile determinate in capitolul anterior
insa in ordinea marimii atat la nivelul intreprinderii, cat si la nivelul unei actiuni sau titlu emise de intreprinderea
evaluata.
Capitolul 8. Opinii ale evaluatorului care cuprinde diferite remarci, sublinieri, atentionari privind modul de
folosire a valorilor determinate in cadrul actiunilor desfasurate de evaluator.