Anxietate

Anxietatea este o stare afectiv caracterizat printr-un sentiment difuz de insecuritate, de

nelinite, n legtur cu un pericol potenial sau perceput. n unele cazuri, pericolul care induce
starea de anxietate nu este contientizat de cel afectat, aceasta resimind o stare de nelinite fr a
putea numi pericolul fa de care resimte aceast nelinite. Atunci cnd nu este contentizat,
anxietatea poate lua forma unor simptome exclusiv fizice, din aceast cauz, cei afectai putnd
ajunge s cread c sufer de o afeciune organic. Anxietatea resimit exclusiv prin simptome
fizice face parte din categoria tulburrilor psiho-somatice.
Anxietatea excesiv reprezint o problem foarte frecvent ntlnit n viaa de zi cu zi.
Aproximativ 25% din populaie sufer de anxietate care ar necesita tratament ntr-o anumita
perioad a vieii lor, iar ali 25% au forme de anxietate mai puin severe.Tulburrile de anxietate
includ anxietatea generalizat, fobia social, fobiile specifice (ex. fobia de insecte, de spaii
deschise sau nchise), atacul de panic, tulburarea obsesiv-compulsiv sau stresul post-traumatic.

Tipuri de tulburri de anxietate

Anxietate generalizat. Este frica exagerat i grija legat de lucruri comune. Centrul anxietii
poate fi reprezentat de prieteni, familie, sntate, munc, bani sau ratarea unei ntlniri
importante (de fapt tot ceea ce este important persoanei poate s capteze centrul ateniei ca focus
al anxietii). Vorbim despre anxietate generalizat dac grija exagerat este prezent n aproape
fiecare zi, timp de 6 luni, i dac persoana are dificulti n controlarea anxietii. n plus
persoana mai simte una sau mai multe dintre urmtoarele simptome:

irascibilitate i iritabilitate uoar;

oboseal;

insomnie;

probleme de concentrare; (nu se simte capabil s gndeasc)

Fobia sociala. Const n frica de evaluarea i judecata negativ a altor oameni. De aceea
oamenilor caracterizate prin fobie social le este fric s fac ceva ce le-ar putea umili n faa
publicului de ex. a vorbi n public, a folosi toalete publice, a mnca sau a bea n public, sau
orice alt situaie social incluznd comportamentul la petreceri sau/i la locul de munc. Cei
care sufer de fobie social poate s simt frica n cazul unei singure, sau n cazul mai multor
situaii. Aceast fric poate sa conduc la evitarea situaiilor respective, care, ulterior poate s
ajung la izolare.

Fobii specifice. O persoan cu fobie specific simte o fric persistent i iraional de un obiect
specific sau de o situaie. Frica poate s apar fa de anumite animale, locuri sau persoane, i
poate s fie att de intens nct persoana respectiv va manifesta simptome fizice intense sau
atac de panic. Aceste fobii se pot referi la cini, snge, furtuna, pianjeni, ace, sau la alte obiecte
i situaii, dar, n orice caz anxietatea resimit este exagerat i tulburtoare. Adulii care sufer
de fobii de obicei sunt contieni de faptul c frica lor este exagerat i iraional. n orice caz
nevoia lor de a evita obiectul, situaia sau persoana care stau la baza fricii poate s le restrng
viaa.
Tulburare de panic. Atacurile de panic sunt comune n populaia uman comparativ cu
tulburrile de panic, care sunt mai rar ntlnite. Atacurile de panic pot s nu fie legate de o
situaie anume, ci pot aprea spontan. Pentru ca o persoan s fie diagnosticat cu tulburare de
panic, trebuie s aib circa 4 atacuri de panica lunar ntr-o perioad mai ndelungat. Tulburarea
de panic poate s fie diagnosticat dac atacurile de panic sunt frecvente i exist i o fric
intens i persistent de apariia unui alt atac de panic.
Tulburarea obsesiv-compulsiv (ocd) .Oamenii care au aceast tulburare au gnduri (ex. O
femeie are senzaia c soul ei o nal fr a avea ns nici un indiciu) sau impulsuri (obsesii)
intruzive, involuntare i nedorite. n acelai timp se simt i forate s efectueze ritualuri mentale
i comportamentale, ca de ex. splatul excesiv al minilor, duuri excesiv de frecvente (de mai
multe ori pe zi), sau verificarea repetitiv a anumitor lucruri (de ex. dac a ncuiat ua, sau dac a
stins aragazul). De obicei sunt contieni de iraionalitatea i natura excesive a comportamentelor
sau a gndurilor lor.
Tulburare de stres post-traumatic (ptsd). Apare dup un eveniment extrem de traumatic.
Evenimentul poate s fie recent (ex. accident de main, abuz fizic) sau poate s fie ntmplat n
trecut (ex. abuz sexual n copilrie). Reacii de suferin, oc i furie sunt reacii normale dup
evenimente traumatice. Oamenii cu PTSD manifest reacii severe, prelungite i intruzive, care
afecteaz n mod dramatic viaa lor de zi cu zi. Acestea pot s includ gnduri sau imagini
intruzive despre situaia traumatizant, care sunt la fel de, sau chiar i mai stresante dect
evenimentul original. De obicei oamenii ncep s evite situaiile sau evenimentele care le
reamintesc de trauma, inclusiv locuri i situaii similare.

Cauze
Din ce n ce mai prezent printre noi - aproximativ 25% din populaie sufer de anxietate care ar
necesita tratament ntr-o anumit perioad a vieii lor i ali 25% au o anxietate mai puin sever
(ex. frica de oareci sau pianjeni) anxietatea poate fi cauzat de:
- factorul ereditar istoricul familie tale te poate face mai predispus la tulburri de anxietate
dect alte persoane

- chimia creierului n cazul n care neurotransmitorii (mesagerii chimici) nu sunt n

echilibru, mesajele nu pot fi transmise la creier n mod corespunztor i astfel se modific modul
n care creierul reacioneaz n anumite situaii
- factorii de mediu evenimente stresante, trauma sau folosirea unor substane ce produc
dependen (alcool, cofein, nicotin)
Anxietatea poate fi generat sau agravat i de afeciuni sau condiii precum:
- astm
- sindromul de stres posttraumatic
- unele medicamente
- depresia

Simptomele tulburarilor de anxietate

Caracteristica principala a acestora este sentimentul de frica sau/si ganduri cronice
(constante), repetitive, de ingrijorare, care reprezinta un element de stres pentru
persoana respectiva si care interfereaza cu activitatile din viata sa (de exemplu
daca unei persoane ii este frica sa mearga la interviuri pentru ca acolo ar trebui sa
interactioneze cu straini, va evita situatia respectiva, temandu-se ca oricat de
inteligenta ar fi, nu ar primi postul, chiar si daca ceea ce face actualmente nu ii
ofera satisfactia dorita).
Alte simptome comune tuturor tipurilor de anxietati:
- reactii fizice ex. transpiratie, tremuraturi, batai de inima rapide, dificultati in
respiratie, greata, lesin.
- ganduri disfunctionale ex. daca o sa vorbesc in fata publicului, si o sa gresesc,
toata lumea o sa ma creada prost .
- comportament de evitare o persoana anxioasa poate sa ajunga sa evite foarte
multe situatii. Faptul ca are ganduri negative si evalueaza irational situatiile care ii
provoaca anxietate, emotii negative foarte intense, reactii fizice puternice, si
eventual experiente negative, plaseaza persoana intr-un cerc vicios, din care nu
poate sa iasa (de ex. studentul T. este foarte anxios la prezentarea unei lucrari in
fata publicului, dar trebuie sa-si sustina disertatia. Se simte foarte anxios, de fapt de
o saptamana intreaga, si a invatat foarte mult, ca totul sa fie perfect si sa nu dea
gres, dar faptul ca inainte de prezentarea disertatiei s-a gandit de foarte multe ori
ca trebuie sa fie perfecta aceasta prezentare, ca altfel profesorii or sa il creada
prost, i-a provocat emotii foarte intense ceea ce evident a cauzat mici esecuri in
prezentare, pe care el ulterior le-a interpretat ca fiind greseli catastrofale si nu a mai

vrut sa prezinte lucrari in fata mai multor oameni, avand ca rezultat faptul ca acum
evita aceste tipuri de situatii)

Vindecarea este posibila cu tratament

Vindecarea tulburarilor de anxietate este posibila prin tratament si asistenta de
specialitate. Tratamente efective pentru tulburari de anxietate pot sa includa:
- Terapii cognitiv comportamentale - care au ca scop schimbarea schemelor de
gandire, a credintelor si a comportamentelor care pot sa declanseze anxietatea. O
parte a terapiei poate sa includa expunerea gradata, prin care persoana este
expusa unor situatii care provoaca anxietate. Procesul este numit desensitivizare.
- Management-ul anxietatii si tehnici de relaxare de ex. hipnoterapia, meditatia,
exercitii de respiratie, etc.
- Medicatia - include antidepresanti si sedative.
Anxietatile netratate pot avea efecte serioase asupra vietii persoanei precum si
asupra relatiilor acesteia!