Evoluia instituiei prezideniale dup 1989

Cadrul legal al alegerii Preedintelui Romniei

Constituia din 1991 a prevzut un regim semiprezidenial, instituionaliznd modelul
executivului dualist sau bicefal ce cuprinde un ef al statului i un premier.
Revizuirea Constituiei din 2003
Revizuirea Constituiei din 2003 a impus i adaptarea legislaiei cu privire la alegerea
Preedintelui Romniei. Art. 81 din Constituie prevede c Preedintele este ales prin vot
universal, egal, direct, secret i liber exprimat. Preedintele este ales prin scrutin uninominal
majoritar, cu dou tururi de scrutin. Scrutinul la dou tururi presupune dou consultri succesive
ale electoratului. n primul tur, locul va fi atribuit doar dac un candidat obine majoritatea
absolut, adic jumtate plus unu din voturile alegtorilor nscrii n listele electorale. Dac nici
un candidat nu ndeplinete aceste condiii, se trece la o a doua consultare a electoratului, n urma
creia va ocupa locul pus n joc cel care obine majoritatea relativ, adic cel mai mare numr de
voturi.
Data alegerilor
Data alegerilor se stabilete i se aduce la cunotiin publica de catre Guvern cu cel putin 45
de zile inainte de ziua votarii si pana la implinirea a 5 zile de la data expirarii mandatului
Presedintelui in functie sau, dupa caz, de la data la care incepe sa curga termenul prevazut la art.
97 alin. 2 din Constitutia Romaniei, republicata.
De asemenea, operatiunile electorale pentru alegerea Presedintelui Romaniei se fac in
circumscriptiile electorale si sectiile de votare, sub conducerea su supravegherea birourilor
electorale prevazute de Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, pe baza
acelorlasi lista electorale.
Mandatul Presedintelui
Prin revizuirea Constitutiei din 2003, mandatul Presedintelui s-a modificat de la 4 la 5 ani.
Conditiile de eligibilitate
Conditiile de eligibilitate care trebuie indeplinite pentru a fi ales in functia de Presedinte al
Romaniei sunt prevazute de Constitutie si Legea nr. 370/2004.
a. conditii de fond:
- candidatul sa aiba drept de vot;
- candidatul sa aiba cetatenia romana;
- candidatul sa aiba domiciliul in tara;
- candidatul sa fi implinit, pana in ziua alegerilor, varsta de 35 de ani;
- candidatului sa nu-i fie interzisa asocierea in partidele politice (sunt de mentionat, in
aceste sens, judecatorii Curtii Constitutionale, Avocatul Poporului, magistratii, membrii
activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici);
- sa nu fi indeplinit deja, de doua ori, functia de Presedinte al Romaniei;
b. conditii de forma :
- propunerea de candidatura se face de catre partidele politice si de aliantele politice. Sunt
acceptate totodata si candidaturile independente;
- propunerile de candidatura pot fi depuse numai daca sunt sustinute de cel putin 200.000
de alegatori;
- propunerea de candidatura trebuie sa fie insotita de declaratia de acceptare a candidaturii,
scrisa, semnata si datata ca candidat, de declaratia de avere, de o declaratie autentica, pe

propria raspundere privind aparatenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al

organelor de securitate, ca politie politica;
Atribuirea mandatului de presedinte al Romaniei
Atribuiea mandatului de presedinte al Romaniei este rezultatul unor operatii succesive
care incep la sectiile de votare. Aceasta comunica rezultatele obtinute in raza lor teritoriala
Biroului Electoral Central; prin decizii definitive, se incheie un proces-verbal in care sunt
consemnate datele privind numarul alegatorilor, potrivit listelor electorale permanente,
numarul alegatorilor care s-au prezentat la urne; numarul total al voturilor valabil exprimate,
numarul voturilor nule, numarul voturilor valabil exprimate pentru fiecare candidat,
expunerea pe scurt a intampinarilor si contestaiilor si a modului lor de solutionare, precum si
a contestatiilor inaintate spre solutionare biroului elecotral de circumscriptie, numarul total al
buletinelor de vot neintrebuintate si anulate.
Biroului Electoral Central ii revine si sarcina de a rezolva intampinarile si contestatiile
depuse.
Curtea Constitutionala publica rezultatul alegerilor in presa si in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, pentru fiecare tur de scrutin si valideaza rezultatul alegerilor pentru
presedintele ales.
Rolul si atributiile Presedintelui Romaniei
a) Presedintele Romaniei reprezinta statul roman;
b) este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii;
c) Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a
autoritatilor publice;
d) Presdintele exercita functia de mediere intre puterie statului statului, precum si intre stat
si societate.
Presedintele Romaniei este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de
presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.
In litaratura juridica, pentru explicarea mai clara a rolului si atributiilor presedintelui, unii
autori au optat pentru clasificarea atributiilor:
1. Un punct de reper initial il constituie clasificarea lui Deleanu in functie de conditiile de
exercitare a atributiilor:
a) atributii pentru a caror exercitare actele sau faptele Presedintelui sunt supuse unor
conditii exterioare (aprobarea Parlamentului, contrasemnarea decretelor emise se
seful statului etc.);
b) atributii pentru a caror exercitare actele sau faptele Presedintelui nu sunt supuse unor
conditii exterioare.
2. Este oportun acum sa trecem la o alta clasificare care se refera la continutul atributiilor.
In acest context, teza cea mai semnificativa apartine lui Muraru:
a) Atributii privind legiferarea;
b) Atributii privind organizarea si functionarea puterilor publice;
c) Atributii privind alegerea, formarea, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor
autoritati publice;
d) Atributii in domeniul apararii tarii si asigurarii ordinii publice;
e) Atributii in domeniul politicii externe;
f) Alte atributii
3. O a treia clasificare merita atentie, in functie de regimul juridic al atributiilor:
a) Atributii pentru exercitarea carora Presedintele ,,coopereaza cu alte autoritati publice

b) Atributii pentru exercitarea carora Presedintele nu solicita ,,concursul altor autoritati

publice.
Regimul imunitatii prezidentiale, raspunderea politica si penala a Presedintelui Romaniei
Constituantul roman a consacrat regimul imunitatii prezidentiale. Art. 84 alin. 2 precizeaza ca
Presedintele Romaniei se bucura de imunitate.
Raspunderea politica si penala a Presedintelui Romaniei
Regimul imunitatii nu il exonereaza de raspundere pe Presedinte. Baza legala a raspunderii
politice a Presedintelui o constituie prevederile art. 95 alin. 1 din Constitutie: in cazul savarsirii
unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi
suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii
deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale. Presedintele poate da
Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.
Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul
deputantilor si senatorilor si se aduce, neintarziat, la cunostinta Presedintelui.
Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza
un referendum pentru demiterea Presedintelui si se instituie interimatul functiei prezidentiale.
Dupa 1990, procedura de suspendare a fost declansata de doua ori in 1994 si 2007:
- pe 28 iunie 1994, procedura de suspendare a fost declansata impotriva Presedintelui
Iliescu, de 167 de deputati si senatori, urmare a declaratiilor facute de acesta cu privire la
sentintele de restituire a proprietatilor. Avizul negativ al curtii Constitutionale din 6 iulie
1994 a fost urmat de respingerea cererii de suspendare in Parlament, cu 242 de voturi
contra si 166 pentru;
- o a doua precizare este legata de procedura de suspendare a Presedintelui Traian Basescu
declansata pe 12 februarie 2007 la solicitarea PSD. Pe 28 februarie, Parlamentul a
instituit cu 258 de voturi pentru, 76 contra si 21 de abtineri o comisie de ancheta privind
suspendarea. Pe 19 aprilie 2007, cele doua Camere reunite ale Parlamentului au votat
pentru suspendarea Presedintelui (322 de voturi pentru, 108 contra si 10 abtineri).
Pe 19 mai 2007 a fost organizat referendumul (77,48% au votat impotriva suspendarii, iar
24,75% au votat pentru). In aceste conditii, interimarul presedintelui Senatului, Nicolae
Vacaroiu, a luat sfarsit.
Actele Presedintelui Romaniei
Se impune sa precizam ca pentru exercitarea rolului si atributiilor sale, Presedintele Romaniei
emita decrete (acte juridice) care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Nepublicarea
atrage inexistenta decretului. Emiterea decretelor reprezinta principalul mecanism de actiune in
plan juridic. Acestea au caracter normativ sau individual. Presedintele poate intocmi si acte
politice. Pot fi evidentiate, in acest sens, declaratiile, apelurile si mesajele.
Evolutia institutiei prezidentiale dupa 1989
Alegerile prezidentiale din 20 mai 1990
In alegerile din 1990, competitia prezidentiala a fost transata intre reprezentantii a trei
formatiuni politice: Ion Iliescu (FSN), Radu Campeanu (PNL) si Ion Ratiu (PNTCD). Victoria
zdrobitoare a lui Ion Iliescu (85.07%) nu a garantat insa si o guvernare fara probleme.
Alegerile prezidentiale din 27 septembrie/11 octombrie 1992
In martie 1992, FSN se scindeaza: sustinatorii motiunii ,,Viitorul Azi au castigat in urma
votului, iar Petre Roman a devenit presedintele FSN; totodata, grupul celor care au pierdut
alegerile s-a deprins si a format un nou partid. Frontul Democrat al Salvarii Nationale (FDSN).

De altfel, desfasurarea concomitenta a alegerilor parlamentare si prezidentiale in 1992 a

transformat campania electorala intr-un element mediatic, parte integranta a unui spectacol de
televiziune ce a opus in turul al doilea pe Ion Iliescu, reprezentantul FDNS-ului (ulterior si-a
schimbat numele in Partidul Democratiei Sociale din Romania PDSR) si Emil Constantinescu
(reprezentatul CDR, formatiune ce beneficia de suportul PNTCD).
Scorul electoral bun obitnut in primul tur de Gheorghe Funar (PUNR) cat si sprijinul acordat
de acesta lui Ion Iliescu in turul al doilea au facut ca victoria sa ii revina candidatului FDSN.
Alegerile prezidentiale din 3 noiembrie/17 decembrie 1996
In alegerile prezidentiale din 1996, Emil Constantinescu a beneficiat de rolul ,,liderului
traditional al opozitiei. Mecanismul psihologic bine eploatat electoral de opozitie a oferit o
promisiune distribuita pe portativul nevoilor oamenilor, ,,Contractul cu Romania. In acest sens,
se impune sa precizam ca ideea de ,,contract politic lansata de Emil Constantinescu a fost
puternic mediatizata la vremea respectiva in spatiul public si in anumite medii socio-culturale,
mai ales in cele ionteresata de viata politica.
Declaratia de candidatura a lui Constantinescu si lansarea ,,Contractului cu Romania au
constituit elementul-surpriza al alegerilor prezidentiale din 1996.
Spre deosebire de ceilalti doi candidati, Petre Roman , imaginea prezidentiabilului, participa
pentru prima data la campania prezidentiala. La inceputul anului electoral, Petre Roman, nu
dispunea de capital electoral. Cu toate acestea, Petre Roman va obtine in 1996 cel ami bun scor
electoral al sau (20,54%), exploatand cu succes ,,al treilea culoar, intre putere si opozitie. Ion
Iliescu si-a plasat oferta prioritara intr-un regim de argumentare construit strategic ce a conexat
rolul de candidat-presedinte si modelul patern de autoritate a liderului postcomunist de momentul
electoral. Candidatura sa a declansat numeroase polemici ce au contribuit la deteriorarea imaginii
presedintelui in functie: intr-o prima interpretare, este necesar sa analizam legalitatea
constitutionala a noului mandat. Iliescu aprecia ca intrarea sa in competitia pentru un nou
mandat prezidential este legala, intrucat primul sau mandat nu fusese obtinut conform
prevederilor noii Constitutii. In al doilea rand, examinand prima obiectie, este suficient sa
ramarcam controversele legate de statutul candidatului Ion Iliescu, deoarece acesta intra on
competitia prezidentiala in calitate de candidat al PDSR-ului, desi nu era membru al acestui
partid. La aceste observatii trebuie adaugat faptul ca Iliescu candida si pe listele parlamentare ale
acestui partid.
Rezultatul campaniei electorale prezidentiale din 1996 va conduce la maturizarea electoratului
capabil sa constientizeze rolul primordial al credibilitatii candidatului. Instalarea la putere in
1996 a CDR-ului, dupa sapte ani de guvernare a PDSR-ului, a particularizat Romania in spatiul
ex-comunit, prin victoria fortelor reformiste.
Alegerile prezidentiale din 26 noiembrie/10 decembrie 2000
In cel de-al doilea tur, pentru alegatorii lui Stolojan sau Isarescu din primul tur, argumentul l-a
constituit responsabilitatea, nu in acceptiune de indatorire cetateneasca, ci mai curand in sensul
ca rezultatul alegerilor va fi unul pe care il vor regreta cu siguranta.
Pe de alta parte, increderea in Vadim Tudor si scepticismul populatiei fata de optiunile
prooccidentale explica schimbarile surprinzatoare ale celui de-al doilea tur al alegerilor
prezidentiale din 2000.
Facand o comparatie a voturilor obtinute de Vadim in primul tur fata de cel de-al doilea tur, se
observa o crestere a procentajului care se datoreaza reducerii numarului celor prezenti la vot in
turul al doilea.
Alegerile prezidentiale din 28 noiembrie/12 decembrie 2004

In campania electorala din 2005, agenda candidatilor nu a servit la evaluarea sistemului, ci la

reconfigurarea acestuia, pornind de la o dezbatere mai ampla focalizata excesiv pe tema
coruptiei.
Inlocuirea lui Stolojan cu Traian Basescu a avut o importanta enorma pentru cursa
prezidentiala. Din aceasta perspectiva, Traian Basescu, candidatul opozitiei, a aparut intr-un
univers de reprezentari politice, tol pe care si-l va asuma cu succes pe parcursul campaniei
electorale. Campania acestuia a venit in intampinarea dorintei cetateanului de a ,,trai bine.
Analiza rezultatelor celui de-al doilea tur al alegerilor prezidentiale din 2004 ofera posibilitatea
de observare a importantei vointei opozitiei de a castiga alegerile. Asadar, opozitia a creat o noua
,,viziune asupra institutiei prezidentiale a mobilizat electoratul si si-a asumat o ,,misiune, ceea
ce Nastase nu a indraznit sa faca.
Victoria lui Traian Basescu a modificat semnificativ peisajul politic din Romania, desi acesta a
dispus pe parcursul campaniei electorale de o legimitate mult mai redusa decat Ion Iliescu sau
Emil Constantinescu, alesi sefi de stat cu un sprijin electoral important.